Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)

1970-01-04 / nr. 6417

„SC­NT­EI A TINERETULUI" pag. 2 INFORMAȚII — SPORT DUMINICĂ 4 IANUARIE 1970 (Urmare din pag. 1) „prima lui casă“. I-am citat cuvintele, cu respect pentru nenumăratele ore extrașcolare petrecute între zidurile labo­ratorului. Așadar, la primul punct marcat Cu roșu într-o biogra­fie dinamică am notat faptul că adolescentul a avut noro­cul întîlnirii cu un profesor plin de inimă şi înţelepciune. E un noroc destul de frecvent întîlnit la noi, ceea ce nu-l face, desigur, comun. Al doi­­­lea punct: olimpiadele ştiinţi­fice şcolare. Mii şi mii de liceeni din toate colţurile României iau parte în fiecare an la aceste mari confruntări devenite tradiţionale, filtre e­­xigente ale unor valori pe care viaţa, ulterior, obişnuieşte să le confirme; de pildă, în cazul lui Gheorghe­­ Rusu... dar să nu anticipăm. Să re­ţinem deocamdată că, după o participare la o Olimpiadă de matematică unde cîştigă două faze, elevul năsăudean ocupă­­ olimpiada de fizică, un loc cu totul meritoriu prin­tre finaliş­tii pe ţară, al doi­lea. Că adjudecarea unui ase­menea loc în clasament nu putea­­ întîmplătoare e do­vedită şi de faptul că Gheor­ghe Rusu semna, tot atunci, două lucrări, trimise la revis­te ştiinţifice din străinătate. O nouă posibilitate de con­firmare se desemna, extrem de îmbietoare, dar şi extrem de dificilă: invitaţia la Olim­piada europeană de fizică de la Hamburg, în vara anului 1968, împreună cu năsăudea­­nul nostru şi-au pregătit ba­gajele pentru acest „tumor“ ştiinţific elevi din Anglia, U.R.S.S., S.U.A., Iugoslavia, Republica Federală a Ger­maniei etc., selectaţi în urma unor concursuri naţionale e­­xigente. Peste 700 de partici­panţi şi-au ocupat locul în la­boratoare, un juriu interna­ţional format din 15 persona­lităţi urmînd să dea verdictul la capătul unui şir de probe ce urma să dureze zile în­tregi. O particularitate a con­cursului : el îşi propunea să înalţe ştacheta deasupra criteriilor liceale, să descope­­re valori şi capacităţi ştiin­ţifice ale căror idei creatoare să poată fi luate imediat în considerare de procesele pro­ductive ale industriei; deci, pe baza cunoştinţelor, origi­nalitatea şi ingeniozitatea concurenţilor trebuiau să de­cidă totul. Cei 700 de prie­teni­­ rivali trebuiau să tra­teze ..rolul energiei în desfă­şurarea proceselor mecanice“ şi să pună la punct o ..insta­laţie de încălzire centrală pentru bloc cu trei etaje“, însuşi enunţul temelor subli­niază că depăşirea limitelor manualului era condiţia sine qua non a reuşitei finale : era vorba, în fond, de o Cre­aţie de tip ingineresc. Regimul de lucru a fost se­ver. Cîte patru concurenţi au lucrat într-un laborator, su­­praveghiaţi fiind cu discreţie de un sistem de televiziune mulţumită căruia juriul putea urmări în permanenţă activi­tatea fiecăruia. Primei pro­bleme. Gheorghe Rusu i-a consacrat 65 de pagini, celei de-a doua 90 de pagini, plus 40 de schiţe. Nu vom intra, aici, în descrieri detaliate. Pentru noi este semnificativ rezultatul final : intonarea imnului României şi înălţarea drapelului ţării noastre au marcat, la festivitatea de pre­miere, reuşita unei munci re­marcabile . Gheorghe Rusu intra în posesia „Cerbului in­teligenţei“, medalie omagială şi a premiului I, alături de un reprezentant al ţării gaz­dă. Dar drumul început de la Năsăud nu s-a oprit la Ham­burg. Etapa imediat urmă­toare a fost Londra. Invitaţia sosită din Marea Britanie şi căreia Gheorghe Rusu i-a dat curs îi solicita să participe la o sesiune de comunicări co­memorative dedicată unui sa­vant englez. Succesul ham­­burghez nu înfrînsese timidi­tatea liceanului care află, în­grijorat, că la Londra urma să fie singurul participant elev între o sută de cadre u­­niversitare, cercetători ştiin­ţifici, ingineri cu renume şi că acolo urmau să se prezin­te 48 de comunicări­ Cu toa­te acestea, cunoştinţele ştiin­ţifice şi originalitatea lucrării s-au dovedit a fi în stare să înfrunte cu succes handicapul vârstei. Gheorghe Rusu şi-a susţinut, printr-o expunere li­beră în limba franceză, lucra­rea sa intitulată „Constanta de electrică“ , şi-a însoţit ex­punerea cu scheme şi desene, sub oehii atenţi ai unui pu­blic perfect avizat. Şi nu în­cape îndoială că elevul profe­sorului Ştefan Tatai, la startul unei cariere ştiinţifice căreia îi explorează cu modestie liniile de perspectivă­ ce se pierd în Orizont, tânărul care în străinătate a ştiut să refu­ze, politicos oferte lucrative deosebit de tentante pentru un inventator, a fost acolo, în conclavul ştiinţific de la Londra, un reprezentant ti­pic al tineretului studios din ţara noastră-La noi, descoperirea capa­cităţilor este legată de nevoi­le vieţii­ Inteligenţa tînărului năsăudean se integrează a­­cestei realităţi axiomatice. Sistemul ingenios descoperit de Gheorghe Rusu urmează să fie aplicat la construcţiile prevăzute în ţară ; el elimi­nă una din cele două con­ducte necesare în mod obiş­nuit în circuitele electrice, faza respectivă a circuitului fiind suplinită dintr-o foaie de staniol. In cazul unei a­­varii se produce un scurt-cir­­cuit care determină de o par­te şi de alta a locului scurt­circuitat o creştere a intensi­tăţii curentului electric, defec­ţiunea fiind semnalizată auto­mat. Spre deosebire de insta­laţiile clasice cu ţevi exte­rioare, în proiectul lui Gheor­ghe Rusu conductele sunt în­gropate în perete. Elevul năsăudean şi-a săr­bătorit recent majoratul. Bi­lanţul, încununat Cu creaţia acestui sistem original, asimi­lat invenţiilor, este, după cum am văzut, cuprinzător. Dar e­ totodată, numai punc­tul de plecare într-o călătorie lungă, fascinantă şi grea pe tărîmul adevărului ştiinţific. Pentru cel ce şi-a început drumul în viaţă sub semnul versurilor lui GoşbuC, spirala cunoaşterii va însemna cu certitudine — luptă. şi va lupta „cu dragoste, eu dor“, aşa cum îndemna bardul trăit pe aceleaşi meleaguri năsăudene. Cu convingerea că îşi slujeşte patria. TELEGRAME Tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU, Secretar General al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, au trimis tovarăşilor FIDEL CASTRO KUZ, Prim secretar al Comitetului Central a! Partidului Co­munist din Cuba, Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar a! Republicii Cuba şi OSVALDO DORTICOS TORRADO, Preşedintele Republicii Cuba, următoarea telegramă : în­­ numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, al po­porului român şi al nostru personal, vă adresăm dumnea­voastră, Partidului Comunist din Cuba, Guvernului Revolu­ţionar şi poporului cubanez, cu prilejul celei de-a XI-a ani­versări a „Zilei Eliberării“ — ziua naţională a Republicii Cuba —, calde felicitări şi cele mai bune urări de succes în activitatea pusă in slujba dezvoltării libere, independente şi prospere a ţării dv. Reafirmăm convingerea noastră că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis Preşedintelui Re­publicii Federale Camerun, EL HADJ AHMADOU AHIDJO, următoarea telegramă : Am plăcerea de a vă transmite, Excelenţă, cu prilejul zilei naţionale a Republicii Federale Camerun, felicitări cordiale şi urări pentru fericirea dumneavoastră personală şi pro­gresul poporului camerunez. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis Preşedintelui Con­siliului Revoluţionar a! Uniunii Birmane, Generalul NE­VIN, următoarea telegramă : în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România şi al meu personal, primiţi. Exce­lenţă, cu ocazia zilei independenţei Uniunii Birmane, felici­tări cordiale şi cele mai bune urări de progres pentru ■ po­porul birman. (Urmare din pag. I) Afară, nea afinată, placidă, ca o vată suprasaturată de apa (oh, unde sint zăpezile de cristal de-alaltăieri!) ...Bîntuie un vînti­­şor ud şi blegaţ ca un ţînc-colin­­dător care se-ntoarce-acasă tră­­gîndu-şi nasul in neştire şi zor­­m­ăindu-şi bănuţii de dar... In o­­glinda­ retrovizoare ni se-arată obrazu unui şofer foarte tînăr, un băietan simpatic şi încruntat, luptindu-se să-şi alunge din min­te imaginile de dată recentă ale revelionului pe care, probabil, a trebuit să-l părăsească — slujba-i slujbă! — imediat după miezul nopţii, adică tocmai cînd n era lumea mai dragă. Conduce cu o încordare de serenaut deschizător de drumuri şi materia rece de­af­ară, vag-cafenie, contorsionată de direle vehiculelor care­ au go­nit sărbătoreşte azi noapte, chiar seamănă cu un teritoriu lunar. Însoţit de această imagine, la mulţi ani şi drum bun în dsce­, unu tovarăşe şofer care, după a­­precierea mea sentimentalistă de om care a stat la revelion pînă-n zori, n-ai împlinit probabil nici 19 ani! Drum­ bun fie­taloanele intacte !... De asemenea, să-i şop­tim, pe hîrtie, la mulţi ani fi colegului dumitale de tură, taxa­torul, persoană matură fi roto­feie, moţăind pe scaunul său fi dezmeticindu-se, comic, de Cite ori dă cu nasul, gîdilindu-se în crenguţa de vise prinsă festiv de bara metalică... ■A­...Pietonii ? Străzile ne defilea­ză prin faţă atât de singure fi de fără mişcare incit, dacă n-am şti ce se-ntîmplă, azi, între zidu­­­­rile fiecărei case — petreceri ajunse la capitolul revivificator al ciorbei de potroace — am zice că cetatea a trăit un exod... Dar iată că, în sfîrşit, după opt staţii, putem consemna apariţia unui nou pasager: un bărbat înalt şi sur, cu basc, cu fular minules­­cian şi cu o sacoşă monumentală sunînd ca un xilofon, o sticle goale. Ne adresează un „La mulţi ani !“ aproape chinuit, rămine o clipă surprins că nu vede,­in tot troleibuzul, mari şi late decit, trei suflete — şi acelea meditative — şi se-aşează tăcut pe scaunul din faţa subsemnatului. Dar tace nu­mai o clipă. „Ce chestie, dom-le ! izbucneşte el brusc, destăinuin­­du-mi-se cu febrilă ingenuitate, ce chestie! Auziţi, m-au luat copiii pe nepusă masă. Priveam, cu soţia, la televizor — că nu ne-am dus nicăieri şi n-am poftit pe nimeni anul ăsta — şi cînd să ne băgăm în pat, pe la două, ţîrf ! soneria. Cine era ? Pi­miu, docto­rul de la Braşov, nor­mea şi ne­poţii şi cu doi colegi mai tineri, tot cu maşina, picaţi ca din se­nin. „Am vrut să vă facem o surpriză. Dacă n-aveam o pană, ajungeam, fix la miezul nopţii". Ei, ce spuneţi. E admisibil să ne iă aşa pe nepregătite ? Cum să faci faţă numai cu trei sticle de vin în frigider şi Cu şampania adusă de ei ? Ce, suntem­ la regim, său la recepţie ? Le-am spus : e inadmisibil! Dar ei rideau... Păi la mine-n casă, cînd se face petre­cere — imi daţi voie, inginer Popescu Doru. Din construcţii. Pensionar —■ ori se face, ori nu se mai face... Acum mă duc la gară, la restaurant, să fac provi­zii ca lumea... Dar vă spun, e inadmisibil...“ inginer pensionar ” Faptul că ţi s-a dăruit o asemenea bucurie — care te face expansiv ca pe vre­mea cînd urcai în fugă pînă la schelele etajului opt —­in prime­le ceasuri ale unui an la­ care, poate, dumneata şi soţia, vă gîn­­deaţi cu tristeţea însingurării . Ce este „inadmisibil“ ? Poate faptul Că mi-ai apărut tocmai pe fila inaugurală a unui carnet de re­porter ? Sau, poate „inadmisibil“ va fi faptul că eu chiar voi po­vesti cititorilor întoc­hai, fără tea­ma de indiscreție și melodrama­tic, întîlnirea cu dumneata Sincer să fiu, nu văd, ce-ar putea fi socotit „inadmisibil“ în toate astea. De aceea, tovarăşe inginer pensionar, apropiindu-ne de, sta­ţia u­rminus, să observăm Că junele de la volan a-nceput să fluiere uşurel „Dilaila", că taxa­torul doarme de-a binelea şi Să exclamăm, ca băieţii: Ura şi la gară! Ora 8.30. GarJ cU Nord. Li­nişte şi s­pariu cosmo­fireşti de punte­a lor de l­a biroul „Mişcării“în­tr-o cabană de mare. Şeful de tură Mişu Alecul şi impiegatul Costică Marţian v­ă primesc cu bună dispoziţie, de parcă le-aş fi venit cu sorcova. Amabili, preve­nitori, îmi furnizează toate datele de care am nevoie cu vioiciunea şi promptitudinea omului care şi-a dormit azi noapte, in virtutea u­­nui regulament ce nu admite nici o fracfiune de abatere, toate cele opt ore pretinse de medicină fe­roviarilor. Revelionul ? L-au ami­­nat pentru deseară. Pînă atunci, in această tură vor trebui să fie primite în gară 38 de trenuri şi expediate in toate direcţiile alte 30. E mult ? E puţin ?„. „Este la fel ca în orice altă­ zi, mi se răspunde. Iar afluenţa de călători apare scăzută numai în primele ore ale zilei, pe urmă fluxul de­vine normal". Intr-adevăr, prin fereastra bi­roului se poate vedea cum se populează tot mai mult peroanele. Notez, poate in vederea unui vii­tor reportaj, numele mecanicului de la Depoul Bucureşti-Călători care a deschis azi noapte­­fluxul feroviar al noului an — Ion Neac­şu, pe locomotiva 205, la accele­ratul în direcţia Filiaşi-Petroşani- Sime­ria-Deva, c­u plecarea la ora zero și două minute — și revin pe peron... O­ ...acolo unde s-a strîns lumea ca la brezaie în jurul unui spec­tacol­­insolit: un bărbat tinerel, în cămașe albă de nylon, în pantaloni de stofă scumpă, cu dungă impecabilă și în ciorapi supraelast­ici cu „baghetă“, evi­dent, victimă a excesului etilic, se împotriveşte vag miliţianului care-l suie pe un electrocar. „Cum să-l duc desculţ la post ? Răceş­te...“ spune omul ordinei şi-l că­lăuzeşte cu tot alaiul către biroul .^iiţţftdui.—Pe­ serviciu... Acesta (cpt. Gh. Oprişan) împreună cu plutonierul — aducător, Mindru şi cu felcerul Gh. Humeniuc, are de dus o adevărată luptă diplo­matică pînă să afle datele de bază ale „cazului“. Şi pînă la urmă le află, după ce-i trec toate, năduşel­e : se numeşte B.M., are 21 de ani, locuieşte într-un bloc din str. Ecoului şi nu­-şi aminteşte decit, că s-a certat cu un cumnat cu care petrecea revelionul. Cum a plecat de-acasă, in cămaşe şi ciorapi, cum a ajuns la gară — nu-şi poate explica. în schimb, după ce este „reanimat" cit de­cit de felcer, devine... demn ~şi pretinde „să nu se amestece ni­meni în viața sa personală". Ceea ce oamenii ordinii nici nu fac, după ce verifică — cu o suită de telefoane care ajung pînă-n cite­­va capete de țară — adevărul datelor furnizate de B.M., îi urează amabili petrecere frumoa­să de sărbători, îl urcă împreună cu Mindru într-o Volgă albastră ca un vis, și-l restituie familiei... „Băiat simpatic, ne spune căpi­tanul, păcat că are beţie urâte. E primul, nostru caz, pe ’70. Azi noapte, după cum arată registrul de evidenţă semnat de cpt. Mihai Dum­itrescu, în sectorul nostru nu s-a semnalat nimic deosebit. Vă rog să nu daţi în ziar numele lui B.M. A fost un accident. In zi­lele următoare va veni desigur să ne mulţumească şi să-şi ceară scu­ze". Convins de asta, păstrez discreţie absolută... „ Printre multe milioane de eve­nimente petrecute în noaptea trecută, s-a-ntîmplat şi acela că o foarte cunoscută şi graţioasă poetesă a devenit — n-am­ ce să fac, acesta e cuvântul — soacră. Vestea, mi-o comunică, în faţa li­brăriei închise de pe peron, scrii­torul, Corneliu Leu. Vine direct de la acea nuntă, unde „a fost ca-n basme“. (La­ mulţi ani, Vio­leta Zamfirescu!) şi pleacă la­ pă­rinţi, în provincie. Pînă la ora trenului, îmi vorbeşte, elegiac, despre Scurgerea anilor (eheu, fugaces...), umoristic despre „ră­vaşele“ de anul nou publicate în „Luceafărul" de poetul-colonel N. Tăutu şi bineînţeles avîntat despre viitorul nou-născutei edi­­turi. „Eminescu„Una­ din bom­bele anului editorial, mă asigură Corneliu Leu, va fi colecţia Romanţe! românesc ele dragoste. O colecţie antologică, cu o te­matică întotdeauna in actualitate. Căci dragostea...".­­ Aşadar, îmbogăţindu-mî carne­tul profesional, devenit cartotecă, cu „fişa" de naştere a unei co­lecţii editoriale (despre care, poate, voi scrie la­ anul un re­portaj retrospectiv), să pun punct acestor rînduri „indiscrete“, ne­­omiţînd să consemnez faptul că acum, la întoarcere (s-a făcut ora 13 a.rm­.), 93 al meu e burduşit de pasageri că în orice altă zi. ...Semn evident că noul an în­cepe să-şi iese din faza festivă, intindu-şi în cursul normal. La mulţi ani! In „Ţara poveştilor", pină miine e linişte... “. Ce este „inadmisibil“, tovarășe „TINERETUL AZI“ Fără îndoială, între colective­le de cercetare de tip sociologic existente în ţară, Centrul de Cercetări pentru problemele ti­neretului cîştigă de la zi la zi un prestigiu susţinut pe o acti­vitate care de pe acum se anun­ţă rodnică. Ultimele reuniuni ştiinţifice realizate sub egida Centrului cu concursul unor spe­cialişti — lucrători în cadrul altor instituţii — argumentează o asemenea apreciere. Din acest punct de vedere vo­lumul pe care Centrul din str. Oneşti îl publică sub titlul „Ti­neretul, azi“ ni se pare a face bune servicii unei preocupări pe care o dorim amplificată, lega­tă mai mult de situaţiile prac­tice, imediate sau de perspecti­vă. In mod evident, volumul îşi propune trei subcapitole : studii şi cercetări proprii (între care remarcăm o foarte interesantă lucrare aparţinînd lui Ovidiu Bădina), traduceri din autori străini, şi o rubrică de recenzii, note, informaţii din activitatea Centrului. Aşa cum spuneam, un punct de real interes în cadrul cule­gerii îl reprezintă studiul „In­gineria socială şi eficienţa cer­cetării ştiinţifice“, ale cărui da­te, bine alese, dovedesc că au­torul intuieşte unele dintre cau­zele întârzierilor în aplicarea, la noi,­ a unor sisteme ştiinţifi­ce de organizare a activităţii productive. Cercetare socială complexă, a cărei tendinţă este folosirea aspectelor aplicative ale ştiinţelor social-umanistice pentru influenţarea practicii so­­cial-economice, ingineria socia­lă urmăreşte, cum spune auto­rul, „elaborarea de modele via­bile, eficiente din punct de ve­dere economic, şi verificarea lor experimentală“. Prin bogăţia de informaţie, studiul este util, ne­cesar nu numai celor care pot decide­­ trecerea la dezvoltarea ingineriei sociale în ţara noas­tră, dar şi multor altor cadre care lucrează în economie, şi nu numai aici (este de meditat, de pildă, asupra sugestiilor pe care le face studiul privind pre­gătirea inginerilor in facultăţi­le moderne, pregătire care pre­supune faţă de unele practici e­­xistente adăugarea a alte trei componente ale programului de studii in institutele politehnice — formarea inginerilor ca oa­meni „de idei", ca viitori con­ducători de colective de muncă şi, în fine, ca dirijori principali ai situaţiei financiare a unităţi­lor economice). I. M­­. Nestor descrie în cadrul volumului citat o primă realiza­re in domeniul dezvoltării ingi­neriei sociale româneşti. Servi­ciul de psihologie-e­rgonomie al Combinatului Chimic din Făgă­raş, alţi autori (Petre Datcules­­cu, Cătălin Mămali, Alex. I. Bejan, D. Bazac, C. Iacoviţac, Şt. Costea) propunindu-ne opini­ile şi studiile lor pe marginea unor tem­e privind metodele şi izvoarele actuale ale cercetării tineretului, rol statusul ca formă a dezvoltării psiho-sociale a in­dividului, sau interpretări ale unor date reieşite din anchete­le întreprinse de centru (opţiu­ne şi stabilizare profesională, integrarea minorilor delicvenţi, orientarea şcolară etc.). De un bun nivel ştiinţific sunt în economia tematică a culege­rii traducerile din lucrările u­­nor cercetători străini : „Schi­ţarea unei sociologii a tineretu­lui“ de L. Rosenmayr, „Condu­cător, coleg, subaltern“ de V. N. Subkin şi G. M. Kocetov, „Cu privire la teoria şi terminologia cercetării marxiste a tineretu­lui“, de W. Friederich. Aşteptînd părţile următoa­re ale „Colecţiei de studii sin­teze" editată de Centrul de cer­cetări pentru problemele tine­retului, ne facem o datorie din a recomanda această primă par­te între alţii şi activiştilor orga­nizaţiei U.T.C., la a căror cultu­ră de specialitate studiile publi­cate in „Tineretul azi“ pot adă­uga date extrem de utile. E. F. PREFERAŢII CITITORILOR „SCÎNTEII TINERETULUI“ Respectind o tradiţie sta­­tornicită, ziarul nostru a organizat şi cu prilejul a­­cestui An Nou, un sondaj de opinie printre cititorii săi, în vederea desemnării celor mai buni 10 sportivi români ai anului 1969. Am primit numeroase „opţiuni“ ale cititorilor, pa­sionaţi ai sportului. Unii dintre ei, chiar dacă sem­nau cu alt nume, au trimis mai multe variante cum e cazul corespondentului nos­tru de la Staţiunea Experi­mentală Murfatlar - Cons­tanţa, arătîndu-şi prin a­­ceasta, dorinţa ca prefera­ţii lui să întrunească cele mai multe voturi. Par­­curgînd lista, desigur, se va bucura văzînd că „idolii“ lui au întrunit sufragii u­­nanime. De asemenea, ne-au impresionat efortul şi cunoştinţele în materie de sport ale corespondentului Florin M­ Costache , din comuna Gurbăneşti-Ilfov, care a ţinut cu tot dinadin­sul să completeze adevăra­te Cărţi de vizită pentru fiecare sportiv cu întregul lor palmares. Aproape de... adevăr — adică de lista pe care o publicăm — au fost şi cititorii Gheorghiţă Gro­­su (Neamţ), Florin Stoica (Teleorman), Fettich Iosif şi Antoniu Ciocan-Timiş, loan Ivan şi Dumitru Va­­leriu-Prahova, Constantin Iacob, Vasile Istrate şi Ruse Teodor — toţi din Vîlcea, Aurel Diţuleasa- Olt, loan Florian şi Gh. V. Ticuţă-Argeş, Ioan Rusu-Bistriţa-Năsăud. to­ţi felicităm din inimă pe cei „zece“ şi le urăm suc­cese tot mai mari în carie­ra lor sportivă şi în repre­zentarea sportului româ­nesc. Desigur, preferinţele ma­sei de cititori nu s-au oprit numai la cele 10 nume. Op­ţiuni şi voturi au întrunit numeroşi alţi sportivi de e­­lită, pe care î i felicităm, de asemenea, pentru meritele lor, urindu-le să cucerească şi ei noi trepte in ascensiu­nea spre glorie. Iată-i pe u­­nii dintre ei, în ordinea ă­ Cumulării punctelor. Leoni­­da Caraiosifoglu — 101, Si­­mion popescu — 99 punc­te, Aurel Dumitrescu — 89, sir Gere-Hunedoara, Euge­nia Costandache — Plo­­peni Prahova etc. In urma numărătorii vo­turilor, ziarul nostru a al­cătuit următoarea listă a „Celor mai buni 10 sportivi români ai anului 1969“: 1. Cuplul NASTASE-TIRIAC — 383 puncte —tenis 2. ILEANA CRÂMBA —250 „ —scrimă 3. FLOREA DUMITRACHE —246 „ —fotbal 4. GHEORGHE BERCEANU —233 „ —lupte 5. CALISTRAT CUTOV —223 „ —box 6. NICOLAE DOBRIN —197 „ —fotbal 7. CONSTANTIN CIUCA —166 „ —box 8. GHEORGHE GRUIA —158 „ — handbal 9. MARIA ALEXANDRU —141 „ —tenis de masă 10. VALERIU IRIMESCU —121 „ — rugbi Ion Alexe — 88, Ion Panţuru — 87, Lia Manoliu — 85, Radu Nunweiller — 84, Ileana Silai — 82, C. O­­ţelea — 81, V. Viscopoleanul — 78, Dan Coe — 77, Mi­hai Zaharia — 75, Olga Or­­ban-Szabo — 72, Patzaichin — 69, Ion Manea — 67, Mircea Lucescu — 64, Lu­dovic Sătmăreanu — 62, Victor Ciociltea — 59, A­­lexandra Nicolau — 55, Ioan Şerban 51, Necula Ră­­ducanu — 56, Cristian Gaţu — 47, apoi Marcel Roşea, Carmen Crişan, Florin Gheorghiu, Beatrice Hus­­tiu, Iulică Popa, Tătara II etc. MERIDIAN • Echipa Norvegiei a cîștigat grupa B a campionatului euro­pean de hochei pe gheață (juni­ori), care s-a desfășurat timp de mai multe zile în citeva oraşe austriece. în finală, hoch­eiştii norvegieni au învins cu scorul de 8—0 (1—0, 1—0, 6—0) echipa Italiei. Pe locul trei s-a clasat echipa Poloniei, învingătoare cu 7—1 (0—1, 2—0, 5—0) în meciul cu România, care a ocupat locul 4. Austria s-a clasat pe locul 5, fiind urmată de Iugoslavia şi Ungaria • Turneul internaţional mas­culin de handbal de la Berlin a fost cîştigat de echipa oraşului Leipzig, care în finală a învins cu scorul de 10—7 (6—3) echipa Berlinului. Pentru locul 3, se­lecţionata Bucureştiului a în­trecut cu scorul de 16—13 (9—6) echipa oraşului Copenhaga. Cla­samentul final se prezintă ast­fel : 1. Leipzig ; 2. Berlin ; 3. Bucureşti ; 4. Copenhaga ; 5. Katowice ; 6. Budapesta. • Selecţionata de hochei pe gheaţă a Cehoslovaciei a susţi­nut a treia întîlnire cu echipa Canadei. Jocul, care s-a desfăşu­rat în localitatea London (On­tario), s-a încheiat cu un rezul­tat de egalitate : 2—2 (0—0, 2—2, 0—0). • Cunoscutul fotbalist George Best, care activează în echipa Manchester United, a fost amen­dat şi suspendat pentru o pe­rioadă de 28 zile, în cursul me­ciului Manchester United — Manchester City, care a avut loc la 3 decembrie, George Best s-a făcut vinovat de atitudine nesportivă faţă de arbitrul jo­cului. • In turneul internaţional de şah de la Hastings s-au disputat partidele întrerupte. Iugoslavul Gligorici a câștigat la Drimer (România). Fotbalul, hocheiul, hand­balul sunt numai citeva din punctele cardinale de repre­zentare ale ţării noastre în marile competiţii sportive ale anului ’70. Dar să le enume­răm . FOTBAL : Pe drept cuvînt, anul 1970 poate fi considerat anul marilor încercări ale soccerului nostru. Să tran­­scriem, ca argument, com­petiţiile la care vor fi pre­zente echipele noastre fie ale reprezentativei sau de club, fie de seniori, tineret sau ju­niori . Turneul final al CM din Mexic (mai—iunie) : Pre­liminariile turneului olimpic (în a doua jumătate a anu­lui) ; Preliminariile campio­natului Europei — Cupa H Delaunay — pentru echi­pele naţionale A şi de ti­neret (paralel, în toamnă) ; Campionatul european stu­denţesc (iulie, în Iugo­slavia) ; Preliminariile tur­neului U.E.F.A. (aprilie) ; Cupa balcanică pentru echi­pele de tineret (iunie) şi echipele de club : Cupele europene pentru formaţiile de club, din toamnă. HOCHEI PE GHEAŢĂ : La Bucureşti şi Galaţi vor avea loc întrecerile grupelor B şi C ale Campionatului lumii. Datele exacte : 23 fe­bruarie—5 martie şi, respec­tiv, 13—22 februarie. HANDBAL , Oţelea, Gruia et­ comp. vor încerca escala­darea celui de-al treilea pisc, participînd în Franţa (26 fe­bruarie—8 martie) la cea de-a VII-a ediţie a Campio­natului mondial masculin. CICLISM : Cea de-a 23-a ediţie a tradiţionalei competiţii cicliste „Cursa Păcii“ va avea loc între 12—26 mai, cu startul din Praga. ATLETISM : Cei mai buni atleţi români vor par­ticipa la „Cupa Europei“ pro­gramată în Spania, în luna iulie. CAIAC-CANOE : „Flotila românească“ va lua din nou startul în cadrul Campiona­telor mondiale (Danemarca, luna august) şi „Criteriului speranţelor olimpice“ (R.D.G., luna iulie). GIMNASTICA : Iugoslavia găzduieşte Campionatele mon­diale (luna octombrie) şi „Cupa speranţelor olimpice“ (luna august). VOLEI: Campionatul mon­dial, masculin şi feminin, va avea 1oc în Bulgaria, în luna septembrie. Campionatele europene pentru echipe de tineret (masculin şi feminin). — Iugoslavia. în luna iulie : Jocurile balcanice (mascu­lin) — Grecia, în luna mai. BASCHET : Campionatul european feminin — Olan­da, în luna septembrie : Bal­caniada feminină şi de ju­niori — Bulgaria, în luna au­gust. BOX : Pugiliştii noştri ju­niori vor fi prezenţi în ca­pitala Ungariei, în luna a­­prilie, la Campionatele eu­ropene . Jocurile balcanice se vor desfăşura în Bulga­ria, în luna septembrie. ★ Celălalt, mare capitol al actualităţii noastre sportive, competiţiile sportive de masă ale tineretului organizate de U.T.C. au, de asemenea, o agendă nu mai puţin încăr­cată. Să enumerăm princi­palele repere : CUPA TINERETULUI DE LA SATE : (ediţia de iarnă — care se încheie la 28 fe­bruarie, şi ediţia de vară, 1 aprilie-24 august). CROSUL TINERETULUI : cu etapa finală pe ţară, la 10 mai. Este suficient să a­­mintim că anul trecut, cele două mari competiţii de masă au pus în mişcare, fie­care, cite un milion de ti­neri ! CUPA U.T.C. LA CINĂ . Se organizează in luna au­gust, cu participarea echipe­lor campioane judeţene de la Cupa tineretului de la sate. CONCURSUL NATIONAL DE TRÎNTA : Se organizează în luna decembrie, cu par­ticiparea campionilor jude­ţeni la Cupa tineretului de la sate. CUPA RECOLTEI : Are loc între 1 septembrie—31 octombrie, la 13 ramuri spor­tive. CAMPIONATELE NATIO­NALE ŞCOLARE : La at­ letism, baschet, fotbal, gim­nastică, handbal, schi, volei şi box — haltere (pentru şcolile profesionale) se în­cheie la 25 mai. OLIMPIADA DE IARNA A ELEVILOR : La patinaj, sanie şi schi îşi programează etapele pe clasă, şcoală, lo­calităţi şi judeţe pînă la 28 februarie. PENTATLONUL ATLETIC ŞCOLAR : Este prevăzut, în acest an, cu finală pe ţară, care va avea loc între 13—14 iunie. CONCURSUL DE ŞTAFE­TE AL ELEVILOR : etapele sale pe clasă, şcoala şi loca­litate sunt prevăzute între 6 aprilie—25 mai. CONCURSUL DE ŞAH AL ELEVILOR : Va scoate la iveală. Cu siguranţă, noi ta­lente. Le vom cunoaşte după consumarea celei de-a IV-a etape, finala pe ţară, ce va avea loc în vacanţa de vară în cadrul „Satului olimpic" al sporturilor individuale. CUPA ŞCOLARULUI LA FSTBAL ÎN 6 ŞI BASCHET 2X2 — programează cea de-a II-a parte a competiţiei in­tre 23 martie—25 mai. V. R.

Next