Scînteia Tineretului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 6646-6672)
1970-10-01 / nr. 6646
ANUL XXVI. SERIA II. Nr. 6646 6 PAGINI 30 BANI Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST JOI 1 OCTOMBRIE 1970 Foaia de calendar poartă astăzi inscripţia unei date festive: 1 octombrie, în 17 centre universitare, Alma Mater — aflată în plin proces de perfecţionare şi modernizare — îşi deschide generoasă porţile pentru 150 000 de tineri. Noul an universitar se deschide într-un moment în care întregul nostru popor se pregăteşte să întîmpine jubileul partidului — jumătate de secol de luptă şi muncă pentru libertate, independenţă şi progres social. Cinstind trecutul glorios al partidului, înscriindu-se deplin în realităţile social-politice ale prezentului, studenţimea patriei se angajează în slujba marilor idealuri ale societăţii noastre, răspunzînd prin nobile fapte de muncă cerinţelor obiective ale etapei istorice în care ne aflăm. Este evident că într-un asemenea context dobîndeşte o notă distinctivă şi activitatea asociaţiilor studenţeşti, cărora li se conferă noi atribuţii în sensul accentuării valorii formative a vieţii de organizaţie. între dezideratele activităţii educative în şcoală superioară se însene cu majuscule formarea unor intelectuali care să fie stăpîni atît pe ştiinţa cea mai avansată din domeniul strict al specialităţii, cit şi pe cea mai înaintată ştiinţă despre lume şi viaţă — materialismul dialectic şi istoric. Numai aşa studentul va putea găsi răspuns multiplelor aspecte ale realităţii, va putea judeca fenomenele noi care apar în diversele domenii de activitate, va deveni un participant activ la viaţa social-politică a ţării. Conştiinţa participării tineretului universitar la răspunderile sociale ale întregului popor este confirmată de valoarea pregătirii în anii de învăţătură. Pentru studenţi, intelectuali în formare, angajarea socială este deopotrivă o problemă de cunoaştere şi de atitudine, întrucît ea presupune atît asimilarea marilor comenzi sociale, cît şi acţiunea efectivă pentru îndeplinirea îndatoririlor de studiu. Astăzi,Tunci rmpi 150 000 de discipoli ai Almei Mater îşi reiau locurile în amfiteatre, le adresăm îndemnul de a se pregăti temeinic pentru profesie, de a-şi configura un T o tîTrxrrtfil nr î-îftrxr»_î/Tckril/-»rri/-i ci spiritual, de a se comporta la înălţimea grijii şi încrederii de care se bucură din partea partidului şi statului, a întregului nostru popor. • 150 000 de studenţi răspund astăzi la chemarea primei ore de curs • Prin grija partidului şi a statului ei vor beneficia de bune condiţii de viaţă şi de studiu • în Capitală : 20 000 de „boboci" ; 4 500 de locuri noi în cămine ; 8 000 mp. la A.S.E., săli de proiecte la Arhitectură şi alte noi spaţii de învăţâmînt • La Braşov — un nou sediu pentru Facultatea de mecanică * La Cluj — 21 noi laboratoare pentru chimişti, noi spaţii de învăţămînt la Politehnică şi I.M.F. • Tot la Cluj — două noi cămine primesc azi 920 de studenţi ; o cantină se pregăteşte pentru 3 000 de studenţi , un dispensar şi un complex de deservire în construcţie ill1 «HILH — BINE A 77 VENIT IN AMFITEA TREI iNVĂŢĂMlNTUL Şl PROGRESUL TEHNICO-ŞTIINŢIFIC de ALEXE POPESCU adjunct al ministrului învăţămîntului Deschiderea noului an universitar reprezintă un eveniment de seamă în viaţa slujitorilor şcolii şi a tineretului studios din ţara noastră, începe o nouă activitate plină de importanţă şi răspundere, dacă ţinem seama că în societatea pe care o construim invăţămîntul superior este parte integrantă a grandioasei opere de edificare a socialismului, o necesitate primordială a mersului înainte, un sector hotărîtor pentru întreaga viaţă a naţiunii noastre socialiste. Anul universitar, peste al cărui prag trecem, începe în climatul de intensă activitate creatoare desfăşurată de întregul popor pentru traducerea în viaţă a hotăririlor Congresului al X-lea al partidului, în scopul ridicării României pe noi trepte de civilizaţie şi prosperitate, al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La realizarea vastului program trasat prin viitorul plan cincinal, o contribuţie esenţială urmează să aducă cadrele didactice şi tineretul studiosdin instituţiile de învăţămînt superior, începem noul an universitar sub semnul indicaţiilor date de secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind modernizarea şi perfecţionarea în continuare a invăţămintului superior în pas cu cerinţele fundamentale ale societăţii noastre socialiste, cu exigenţele practicii înaintate şi ale cunoaşterii ştiinţifice contemporane. Preţioasele recomandări şi măsuri concrete indicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul recentei consfătuiri de lucru cu cadre didactice şi de conducere din învăţământul superior economic, orientează întreaga noastră activitate spre intensificarea eforturilor în vederea pregătirii unor cadre capabile să dea soluţii optime problemelor complexe pe care le ridică producţia şi întreaga viaţă economică a ţării, să fie promotoare consecvente ale noului (Continuare în pag. a IV-a) O zi bună pentru fotbalul românesc Trei echipe calificate în turul doi al competiţiilor continentale U.T.A., STEAUA şi DJ-MAMO şi imorţi! CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO-SOVIETIC In ziua de 30 septembrie 1970, a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, miniştri, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Ludovic Takacs, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuţie de seamă la Întărirea continuă a prieteniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi in unanimitate Decretul pntru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat reprezintă un moment important şi corespunde nazuinţelor şi dorinţei poporului nostru. , Semnarea la Bucureşti a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, actualizînd în condiţiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp. 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două ţări, in spiritul egalităţii depline, in drepturi, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului şi ridicată pe un plan superior în condiţiile construirii socialismului şi comunismului ; legăturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea şi amplificarea continuă a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice reciproc avantajoase, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noaste *fi dezvimarea pazei tunico-materiale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continuare pentru întărirea unităţii şi coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei şi invincibilităţii sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României şi Uniunii Sovietice de a promova cu consecvenţă în viaţa internaţională politica coexistenţei paşnice, de a milita cu perseverenţă pentru preintîmpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în faţa omenirii contemporane prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două ţări, înscrise în Tratat, este lupta, pentru îmbunătăţirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea securităţii europene şi întronarea în viaţa popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace şi încredere, de prietenie şi colaborare între naţiuni. Militînd pentru dezarmarea generală şi totală, România şi Uniunea Sovietică îşi exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligaţiile asumate în cadrul Tratauului de la Varşovia a cărui existenţă o considerăm necesară atîta timp cit se va menţine Pactul Nord- Atlantic, incheierea şi rainicarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarităţii, alianţei şi prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activităţii internaţionaliste desfăşurate de partidul şi guvernul ţării noastre pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare frăţească cu toate ţările socialiste, pentru creşterea continuă a forţei şi unităţii întregului sistem socialist mondial. Acţionînd astfel, partidul şi poporul nostru işi îndeplinesc una din înaltele lor obligaţii internaţionale, işi aduc contribuţia la cauza generală a socialismului şi păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenţei paşnice, România militează pentru lărgirea relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internaţională-Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forţei şi dictatului în viaţa internaţională, împotriva oricărui amestec străin în viaţa statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relaţia dintre ţări a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi a tuturor naţiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste itomania a Tratatului romanosovietic corepunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei şi alianţei dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii in lume. Preşedintele Consiliului de Stat a primit delegaţia de senatori şi deputaţi ai Camerei Reprezentanţilor din S.U.A. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri, 30 septembrie a.c., delegaţia de senatori şi deputaţi ai Camerei reprezentanţilor din S.U.A., membri ai Grupului american din Uniunea Interparlamentară, condusă de senatorul John Sparkman, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Comitetului vre puuuuucic cu grupului român din Uniunea Interparlamentară. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Levente, preşedintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară. A fost, de asemenea, prezent Leonard C. Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti. în cadrul convorbirilor au fost abordate unele probleme privind relaţiile dintre Republica Socialistă România şi S.U.A., în diferite domenii de activitate, subliniindu-se contribuţia pe care o pot aduce parlamentele şi parlamentarii din cele două ţări la dezvoltarea colaborării şi cooperării româno-americane. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Senatorii şi deputaţii ameri au exprimai ueuseuna satisfacţie pentru cele văzute în timpul vizitei în ţara noastră, pentru ospitalitatea cu care au fost primiţi, hotărîrea de a contribui la dezvoltarea legăturilor de prietenie dintre România şi S.U.A. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat speranţa că Senatul şi Camera Reprezentanţilor îşi vor aduce aportul la dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi S.U.A., ceea ce ar sluji intereselor celor două popoare, cauzei păcii şi colaborării internaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, preşedintele Republicii Arabe Unite, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegaţia este condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.CR., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas Leonte Răutu Iosif Banc, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yossrn, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în ţara noastră.★ La amiază, delegaţia a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanţi ai preşedintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, şi alte oficialităţi din R.A.U. Cuvintarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, • Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucureşti, în timpul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deosebită importanţă. El reflectă stadiul actual al relaţiilor dintre cele două ţări socialiste vecine şi dă, totodată, expresie voinţei lor de a întări şi în viitor, în spiritul internaţionalismului socialist, prietenia şi alianţa dintre popoarele român şi sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărîrea înaltelor părţi contractante de a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orînduire socială, de a milita pentru înfăptuirea securităţii în Europa şi în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Uniunea Sovietică corespund întrutotul principiilor de bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligaţiile asumate nu contravin tratatelor internaţionale în vigoare, propun adoptarea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat şi avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale. Tot astăzi, Tratatul româno-sovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S.