Scînteia Tineretului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 6646-6672)

1970-10-01 / nr. 6646

ANUL XXVI. SERIA II. Nr. 6646 6 PAGINI 30 BANI Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST JOI 1 OCTOMBRIE 1970 Foaia de calendar poartă as­tăzi inscripţia unei date festive: 1 octombrie, în 17 centre universitare, Alma Mater — aflată în plin proces de perfecţionare şi mo­dernizare —­ îşi deschide gene­roasă porţile pentru 150 000 de tineri. Noul an universitar se deschi­de într-un moment în care în­tregul nostru popor se pregăteş­te să întîmpine jubileul partidu­lui — jumătate de secol de lup­tă şi muncă pentru libertate, independenţă şi progres social. Cinstind trecutul glorios al par­tidului, înscriindu-se deplin în realităţile social-politice ale pre­zentului, studenţimea patriei se angajează în slujba marilor idea­luri ale societăţii noastre, răs­­punzînd prin nobile fapte de muncă cerinţelor obiective ale etapei istorice în care ne aflăm. Este evident că într-un aseme­nea context dobîndeşte o notă distinctivă şi activitatea asocia­ţiilor studenţeşti, cărora li se conferă noi atribuţii în sensul accentuării valorii formative a vieţii de organizaţie. între dezi­deratele activităţii educative în şcoală superioară se însene cu majuscule form­­area unor inte­lectuali care să fie stăpîni atît pe ştiinţa cea mai avansată din domeniul strict al specialităţii, cit şi pe cea mai înaintată ştiin­ţă despre lume şi viaţă — ma­terialismul dialectic şi istoric. Numai aşa studentul va putea găsi răspuns multiplelor as­pecte ale realităţii, va putea ju­deca fenomenele noi care apar în diversele domenii de activita­te, va deveni un participant ac­tiv la viaţa social-politică a ţării. Conştiinţa participării tinere­tului universitar la răspunderile sociale ale întregului popor este confirmată de valoarea pregătirii în anii de învăţătură. Pentru studenţi, intelectuali în formare, angajarea socială este deopotri­vă o problemă de cunoaştere şi de atitudine, întrucît ea presu­pune atît asimilarea marilor co­menzi sociale, cît şi acţiunea efectivă pentru îndeplinirea în­datoririlor de studiu. Astăzi,­­Tunci rmpi 150 000 de discipoli ai Almei Mater îşi reiau locurile în amfiteatre, le adresăm îndemnul de a se pregăti temeinic pentru profesie, de a-şi configura un T o tîT­­rxrrtfil nr­ î-îftrxr»_î/Tckril/-»rri/-i ci spiritual, de a se comporta la înălţimea grijii şi încrederii de care se bucură din partea parti­dului şi statului, a întregului nostru popor. • 150 000 de stu­denţi răspund astăzi la chemarea primei ore de curs • Prin grija partidului şi a statului ei vor benefi­cia de bune condiţii de viaţă şi de stu­diu • în Capitală : 20 000 de „boboci" ; 4 500 de locuri noi în cămine ; 8 000 mp. la A.S.E., săli de pro­iecte la Arhitectură şi alte noi spaţii de în­­văţâmînt • La Bra­şov — un nou sediu pentru Facultatea de mecanică * La Cluj — 21 noi laboratoa­re pentru chimişti, noi spaţii de învăţă­­mînt la Politehnică şi I.M.F. • Tot la Cluj — două noi că­mine primesc azi 920 de studenţi ; o canti­nă se pregăteşte pen­tru 3 000 de studenţi , un dispensar şi un complex de deservire în construcţie ill1 «HILH — BINE A 77 VENIT IN AMFITEA TREI iNVĂŢĂMlNTUL Şl PROGRESUL TEHNICO-ŞTIINŢIFIC de ALEXE POPESCU adjunct al ministrului învăţ­ă­­mîntului Deschiderea noului an univer­sitar reprezintă un eveniment de seamă în viaţa slujitorilor şcolii şi a tineretului studios din ţara noastră, începe o nouă activitate plină de importanţă şi răspun­dere, dacă ţinem seama că în societatea pe care o construim invăţămîntul superior este par­te integrantă a grandioasei o­­pere de edificare a socialismului, o necesitate primordială a mer­sului înainte, un sector hotărîtor pentru întreaga viaţă a naţiunii noastre socialiste. Anul universitar, peste al cărui prag trecem, începe în climatul de intensă activitate creatoare desfăşurată de întregul popor pentru traducerea în viaţă a ho­­tăririlor Congresului al X-lea al partidului, în scopul ridicării României pe noi trepte de civi­lizaţie şi prosperitate, al făuri­rii societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. La realizarea vastului program trasat prin viitorul plan­ cincinal, o contri­buţie esenţială urmează să adu­că cadrele didactice şi tineretul studios­­din instituţiile de învă­­ţămînt superior, începem noul an universitar sub semnul indicaţiilor date de secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu, privind mo­dernizarea şi perfecţionarea în continuare a invăţămintului su­perior în pas cu cerinţele fun­damentale ale societăţii noastre socialiste, cu exigenţele practi­cii înaintate şi ale cunoaşterii ştiinţifice contemporane. Preţioasele recomandări şi măsuri concrete indicate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul recentei consfătuiri de lucru cu cadre didactice şi de conducere din învăţământul su­perior economic, orientează în­treaga noastră activitate spre intensificarea eforturilor în ve­derea pregătirii unor cadre ca­pabile să dea soluţii optime pro­blemelor complexe pe care le ridică producţia şi întreaga via­ţă economică a ţării, să fie pro­motoare consecvente ale noului (Continuare în pag. a IV-a) O zi bună pentru fotbalul românesc Trei echipe calificate în turul doi al compe­tiţiilor continentale U.T.A., STEAUA şi DJ-MAMO şi im­orţi! CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO-SOVIETIC In ziua de 30 septembrie 1970, a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, miniştri, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adop­tare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de priete­nie, colaborare şi asistenţă mu­tuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Co­misiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Na­ţionale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratifi­carea Tratatului au luat cuvîn­­tul tovarăşii Constantin Daicovi­­ciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Lu­dovic Takacs, care şi-au ex­primat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apre­­ciindu-l ca o contribuţie de sea­mă la Întărirea continuă a prie­teniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialis­mului, păcii şi colaborării inter­naţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi in unanimitate Decretul p­­ntru ratificarea Tratatului. Du­pă ratificare, a luat cuvin­­tul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală încheiat recent între Republica Socialistă Ro­mânia şi Uniunea Republici­lor Sovietice Socialiste de că­tre Consiliul de Stat reprezin­tă un moment important şi corespunde nazuinţelor şi do­rinţei poporului­ nostru. , Semnarea la Bucureşti a a­­cestui Tratat constituie un e­­veniment de seamă în evolu­ţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilaterală din­tre România şi Uniunea So­vietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leni­­nism­ului şi internaţionalismu­lui proletar, actualizînd în condiţiunile de astăzi preve­derile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp. 20 de ani, cadrul colaborării multilate­rale dintre cele două ţări, in spiritul egalităţii depline, in drepturi, respectării suverani­tăţii şi independenţei naţiona­le, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româ­­no-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului şi ridi­cată pe un plan superior în condiţiile construirii socialis­mului şi comunismului ; le­găturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse în comunitatea orîn­­duirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor su­preme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pen­tru intensificarea şi amplifica­rea continuă a colaborării eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice reciproc avantajoase, a coo­perării în producţie şi în alte domenii dintre România şi U­­niunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noas­te *fi dezvimarea pazei t­u­nico-materiale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voin­ţa celor două state de a acţio­na în continuare pentru întă­rirea unităţii şi coeziunii sta­telor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta consti­tuie izvorul principal al tăriei şi invincibilităţii sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, ex­presie hotărîrii României şi Uniunii Sovietice de a promo­va cu consecvenţă în viaţa in­ternaţională politica coexisten­ţei paşnice, de a milita cu perseverenţă pentru preintîm­­pinarea unui nou război mon­dial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în faţa o­­menirii contemporane prin mijloace paşnice, pe calea tra­tativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele impor­tante ale politicii celor două ţări, înscrise în Tratat, este lupta, pentru îmbunătăţirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea securităţii europe­ne şi întronarea în viaţa po­poarelor de pe acest conti­nent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace şi încredere, de prietenie şi colaborare în­tre naţiuni. Militînd pentru dezarmarea generală şi totală, România şi Uniunea Sovietică îşi exprimă totodată hotărîrea de a res­pecta obligaţiile asumate în cad­rul Tratauului de la Varşo­via a cărui existenţă o consi­derăm necesară atîta timp cit se va menţine Pactul Nord- Atlantic, incheierea şi rainicarea noului Tratat de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutua­lă dintre ţara noastră şi U­­niunea Sovietică, întărirea continuă a solidarităţii, alian­ţei şi prieteniei româno-sovie­tice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte in­tegrantă a activităţii interna­ţionaliste desfăşurate de parti­dul şi guvernul ţării noastre pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare frăţească cu toa­te ţările socialiste, pentru creşterea continuă a forţei şi unităţii întregului sistem so­cialist mondial. Acţionînd ast­fel, partidul şi poporul nostru işi îndeplinesc una din înalte­le lor obligaţii internaţionale, işi aduc contribuţia la cauza generală a socialismului şi păcii în lume. Totodată, consecventă prin­cipiilor coexistenţei paşnice, România militează pentru lăr­girea relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socia­lă, pentru destindere interna­­ţională-Luptăm, împreună cu cele­lalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea po­liticii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folo­sirii forţei şi dictatului în via­ţa internaţională, împotriva oricărui amestec străin în via­ţa statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui po­por de a-şi hotărî singur soar­ta, pentru instaurarea în rela­ţ­ia dintre ţări a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drep­turi a tuturor naţiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste itomania a Tratatului romano­­sovietic corepunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei şi alian­ţei dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei genera­le a socialismului și păcii in lume. Preşedintele Consiliului de Stat a primit delegaţia de senatori şi deputaţi ai Camerei Reprezentanţilor din S.U.A. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri, 30 septembrie a.c., delegaţia de senatori şi deputaţi ai Camer­ei reprezen­­tanţilor din S.U.A., membri ai Grupului american din Uniu­nea Interparlamentară, condu­să de senatorul John Spark­man, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Comitetu­lu­i v­re puuuuuci­c cu grupului român din Uniunea Interpar­lamentară. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Mihai Levente, preşe­dintele Grupului român din U­­niunea Interparlamentară. A fost, de asemenea, prezent Leo­nard C. Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti. în cadrul convorbirilor au fost abordate unele probleme privind relaţiile dintre Repu­blica Socialistă România şi S.U.A., în diferite domenii de activitate, subliniindu-se con­tribuţia pe care­ o pot­ aduce parlamentele şi parlamentarii din cele­ două ţări la dezvolta­rea colaborării şi cooperării ro­­mâno-americane. Au fost abordate, de aseme­nea, unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Senatorii şi deputaţii ameri­ au exprimai ueuseuna satisfacţie pentru cele văzute în timpul vizitei în ţara noas­tră, pentru ospitalitatea cu care au fost primiţi, hotărîrea de a contribui la dezvoltarea legătu­rilor de prietenie dintre Ro­mânia şi S.U.A. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat speranţa că Senatul şi­­ Camera Reprezen­tanţilor îşi vor aduce aportul la dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi S.U.A., ceea ce ar sluji inte­reselor celor două popoare, cauzei păcii şi colaborării in­ternaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Ga­mal Abdel Nasser, preşedinte­le Republicii Arabe Unite, preşedinte al Uniunii Socialis­te Arabe. Delegaţia este condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.CR., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialiste România­ în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost con­dusă de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas Leonte Răutu Iosif Banc, Va­sile Patilineţ, Mihai Marines­­cu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afaceri­lor externe. A fost de faţă Ibrahim Yos­srn, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Ara­be Unite în ţara noastră.­­★ La amiază, delegaţia a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanţi ai preşedintelui in­terimar al R.A.U., Anwar Sadat, şi alte oficialităţi din R.A.U. Cuvintarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, • Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Repu­blica Socialistă România şi Uniu­nea Republicilor Sovietice So­cialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucureşti, în timpul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deosebită importanţă. El reflectă stadiul actual al relaţiilor dintre cele două ţări socialiste vecine şi dă, totodată, expresie voinţei lor de a întări şi în viitor, în spiritul internaţiona­lismului socialist, prietenia şi a­­lianţa dintre popoarele român şi sovietic, de a dezvolta colabora­rea multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranităţii şi inde­pendenţei naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în tre­burile interne, avantajului reci­proc, în interesul ambelor po­poare, al cauzei socialismului, păcii şi colaborării internaţio­nale. In Tratat este reafirmată, de a­­semenea, hotărîrea înaltelor părţi contractante de a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialis­te, de a dezvolta colaborarea cu toate statele­, indiferent de orîn­duire socială, de a milita pentru înfăptuirea securităţii în Europa şi în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tra­tatul­ui de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Româ­nia şi Uniunea Sovietică cores­pund întrutotul principiilor de bază ale politicii externe a parti­dului şi statului nostru, interese­lor fundamentale ale poporului român, iar obligaţiile asumate nu contravin tratatelor internaţio­nale în vigoare, propun adopta­rea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost exa­minat şi avizat favorabil de co­misiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţio­nale. Tot astăzi, Tratatul româno-so­­vietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S.

Next