Scînteia Tineretului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 6646-6672)

1970-10-01 / nr. 6646

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 7 OCTOMBRIE 1970 CONCURS DE CREA­ŢIE MUZICALĂ IN CINSTEA SĂRBĂTO­RIRII A 50 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA PAR­TIDULUI COMUNIST ROMÂN Sărbătorirea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comu­nist­ Român va constitui şi pen­tru compozitori, ca pentru toţi oamenii de artă, un înălţător moment de efervescenţă crea­toare, în scopul de a stimula apariţia unor lucrări muzicale cît mai valoroase, menite să îmbogăţească repertoriul for­maţiilor corale, al soliştilor vocali şi instrumentali, al or­chestrelor şi fanfarelor din în­treaga ţară. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, îm­preună cu Uniunea Compozito­rilor, organizează un „Concurs de creaţie muzicală“ la care sunt chemaţi să participe, cu lucrări inedite, compozitori şi poeţi, membri ai Uniunilor de creaţie. Continuînd şi dezvoltînd cele mai bune tradiţii ale muzicii româneşti, lucrările destinate acestui concurs se vor inspira din îndelungata luptă a poporu­lui român pentru libertate so­cială şi naţională, din anii avân­­tului revoluţionar al clasei muncitoare condusă de Partidul Comunist Român, din lupta pentru înlăturarea dictaturii fasciste şi instaurarea regimu­lui democrat popular, din efor­tul eroic al milioanelor de oa­meni ai muncii pentru edifica­rea patriei noastre socialiste. La concurs se vor prezenta cîntece de masă, lucrări cora­le, piese vocale cu acompania­ment de pian, precum și piese instrumentale scurte pentru : vioară solo, vioară cu acompa­niament de pian, violoncel solo, violoncel cu acompaniament de pian, pian solo, orchestre sim­fonice şi­­fanfare. Se recoman­dă ca aceste piese, atît cele vocale cît şi cele instrumenta­le, să aibă un caracter larg ac­cesibil Partiturile purtînd un „mot­to“ şi fiind însoţite de un plic închis cuprinzînd numele şi a­­dresele autorilor, vor fi trimise pînă cel tîrziu la 31 decembrie 1970, pe adresa : „Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă" — Direcţia Muzicii — Bucureşti, Piaţa Scînteii nr. 1 cu menţiu­nea „pentru concursul de crea­ţie muzicală“. De asemenea, odată cu par­titurile se vor trimite şi texte­le literare (versurile) dactilo­grafiate în cîte 3 exemplare. Juriul, alcătuit din persona­lităţi de frunte ale muzicii ro­mâneşti, precum şi din repre­zentanţi ai Uniunii Scriitorilor, va selecţiona cele mai bune creaţii şi va acorda următoa­rele premii : A. Cîntece de masă şi lucrări corale (muzică şi versuri). —­ Un premiu I în valoare de 15 000 lei. — Două premii II, fiecare in valoare de 12 000 lei. — Trei premii III, fiecare în valoare de 10 000 lei. B. Piese vocale cu acompa­niament de pian (muzică și versuri). — Un premiu I în valoare de 15 000 lei. — Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei. — Trei premii III, fiecare în valoare de 10 000 lei. C. Piese instrumentale pen­tru vioară, violoncel (solo sau cu acompaniament de pian) și pian solo. — Un premiu I în valoare de 10 000 lei. — Două premii II, fiecare în valoare de 9 000 lei. — Trei premii III, fiecare în valoare de 7 000 lei. D. Piese pentru orchestre simfonice și fanfare. — Un premiu I în valoare de 15 000 lei. — Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei. — Trei premii III, fiecare în valoare de 10 000 lei. Juriul va avea latitudinea de a nu acorda unele premii sau de a redistribui sumele, în funcţie de calitatea şi numărul lucrărilor selecţionate. Autorilor versurilor li se va acorda 30 la sută din suma fie­căruia din premiile menţionate la literele A şi B. Lucrările premiate la acest concurs, ca şi alte creaţii va­loroase scrise în cinstea semi­centenarului partidului, vor fi incluse în repertoriul instituţii­lor şi formaţiilor muzicale şi prezentate în cadrul manifestă­rilor care vor avea loc în în­­tîmpinarea sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. TÂRGUL INTERNAŢIO­NAL DE TEHNICĂ MODERNĂ Prezenţă nouă în peisajul de toamnă al Capitalei, Tîrgul in­ternaţional care urmează să-şi deschidă în curînd porţile sus­cită tot mai mult interesul a sute de mii de oameni din întreaga ţară. Un mare număr dintre a­­ceştia şi-a manifestat de pe acum dorinţa de a fi prezenţi încă din 13 octombrie* aici sau de a sosi în zilele următoare să­­vi­ziteze pavilioanele şi exponat­ele tîrgului. Numai pentru prima du­minică — cea din 18 octombrie — agenţiile şi filialele O.N.T. prevăd peste 35 000 vizitatori români, la care se va adăuga un impresionant număr de turişti străini. Pentru întreaga perioadă cît durează Tîrgul internaţional, O­­ficiul Naţional de Turism a luat măsuri pentru a asigura masa şi cazarea turiştilor în condiţii cît mai bune. Împreună cu or­ganele C.F.R., O.N.T.-ul a or­ganizat tr­enuri speciale pe prin­ţ­­ipalele linii ale ţării : Iaşi-Bucu­­reşti, Cluj-Bucureşti, Timişoara- Bucureşti etc.,­­care vor trans­porta în exclusivitate în aceste zile pe turişti. Circa 300 auto­care şi microbuze din parcul O.N.T. vor fi puse, de asemenea, la dispoziţia vizitatorilor ro­mâni. Pentru turiştii din pro­ PENTRU COPIII DV. pasta de dinţi „I R I N E L" este un produs cu aromă de portocale dulci, indicat în combaterea cariilor dentare. Fiecare ambalaj conţine un abţibild cu o ilustraţie din basme. Preţ de vînzare : 3 lei buc. SUNETUL MUZICII rulează la Patria (orele 9, 12 45; 16,30; 20,15), HIBERNATUS : rulează la Lu­ceafărul (orele 9, 11; 13; 15; 17; 19,15; 21,15), Festival­­ (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18 30; 21), Grădina Doina (orele 18,15). PASĂRILE rulează la Gloria (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20), Favorit (orele 10; 12.30; 15,30; 18; 20.30) , Excelsior (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,30; 20,45), MN ARŞIŢA NOPŢII rulează la Ca­pitol (orele 8,45 10,45; 13,15; 16; 18,30, 21) Stadionul Dinamo (orele 19.30) . PATRICIA ŞI MUZICA rulează la Bucureşti (orele 9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21), Feroviar (orele 10.30; 12.30; 15; 17,30; 19,30) Melodia (orele 9; 11,16; 13,30 16; 18,30; 20.45), Modem (orele 9; 11,30; 15.30; 18; 20.15), Arenele Romane (orele 19). DRAGOSTE SI VITEZA rulează la Victoria (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18 30; 20.45). CANARUL SI VISCOLUL rulează la Central (orele 9 15; 11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30). FLACARA OLIMPICA rulează la Lumina (orele 9—15,30 în conti­nuare; 1815; 20,45) Volga (orele 16; 18,15; 20,30). vincie, au fost prevăzute excursii de 2 şi 3 zile în locuri de mare atracţie turistică aflate pe tra­seele ce duc spre Capitală. O dată ajunşi aici, turiştii vor mai vizita galeriile marilor muzee, monumentele istorice, edificii social-culturale, sau vor lua parte la spectacole de teatru, operă, vor face turul oraşului Bucu­reşti etc. (Agerpres) CUM SĂ DEVII VÎRST­­NIC FĂRĂ A FI BĂTRÎN O discuţie cu profesoara Ana Aslan, directorul Institu­tului de geriatrie, Bucureşti, este întotdeauna extrem de in­teresantă. Un exemplu în a­­cest sens îl constituie şi micro­­innterviul de faţă. — Aţi putea să ne rezumaţi care sunt „regulile“ absolut o­­bligatorii pentru a putea­ săi „devenim vîrstnici fără a fi bătrîni" ? — Intr-o conferinţă de presă pe care am avut-o în Elveţia, unde am abordat toc­mai un astfel de subiect, am rezumat 10 reguli, pe care ALFA ROMEO ŞI JULIETA rulea­ză la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). H­ĂTAEI rulează la Timpuri Noi (orele 9,30—15,30 in continuare ; 18,30—20,45 Filme documentare ro­mâneşti). DEGETUL DE FIER rulează la Gri­viţa (orele 10,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 14,45; 18,15) ; Grădina Tomis (orele 19,15). PE URMELE ŞOIMULUI rulează la infrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). DACII rulează la Buzeşti (orele 15,30, 18) ; Grădina Buzeşti (orele 20,30) . NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE rulează la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). MAYERLING (ambele serii) ru­lează la Floreasca (orele 9,30; 16; 19,30) , Mioriţa (orele 10; 13,15; 16,30; 19,45), Bucegi (orele 16, 19), Grădina Bucegi (orele 20). CU MINE NU, MADAM rulează la Unirea (orele 18, 20). MARILE vacante rulează la Unirea (orele 15,30) ; Grădina Uni­rea (orele 20). TIFFANY MEMORANDUM rulea­ză la Lira (orele 15,30; 18); Giulești (orele 15,30; 18; 20;30). Grădina Lira (orele 20,15). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE rulează la Drumu­l Sării (orele 15,30; 17,45; 20) Arta (orele 15,30; 18) ; Grădina Arta (orele 20). ARGOMAN SUPERDIABOLICUL rulează la Ferentari (orele 15,30; 18, 20,15). OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN rulează la Cotroceni (orele 15,30; 17,45, 20). JANDARMUL SE INSOARA ru­lează la Viitorul (orele 18, 20,30), Flacăra (orele 16, 18, 20). TACEREA BĂRBAȚILOR rulează la Viitorul (orele 15,30). INTILNIREA rulează la Aurora (orele 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30), Fla­mura (orele 16; 18,15; 20,30), Gră­dina Aurora (orele 19). DRAGOSTE LA LAS VEGAS ru­lează la Moşilor (orele 15,30; 18) , Grădina Moşilor (orele 19,30). LUPII ALBI rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). ACEASTĂ FEMEIE rulează la Munca (orele 15,30; 18; 20,15); Cos­mos (orele 15,30; 18; 20,15). FECIOARA CARE-MI PLACE ru­lează la Viran (orele 18). PETRECEREA rulează la Viran (orele 15,30) ; Grădina Viran (orele 20). ULTIMUL DRUM rulează la Pro­gresul (orele 15,30; 18) ; Progresul- Parc (orele 19,45); AMBUSCADA rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). DANSIND SIRTAKI rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15). MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ rulează la Grădina Capitol (orele 18,45 ; 21). MISTERELE PARISULUI rulează la Cinemateca — Union (orele 9, 11; 13; 15; 17; 19; 21). INTILNIRE LA VECHEA MOS­CHEE rulează la Rahova (orele 15,30; 18) Grădina Rahova (ore­le 20). JOI, 1 OCTOMBRIE 1970 Opera Română : DON QUIJOTE — premieră — ora 19,30 ; Teatrul National „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : FANNY — ora 20 ; (Sala Studio); PĂRINȚII TERI­BILI — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgu­­reanu) ; IUBIRE PENTRU IUBI­RE — ora 20 ; (Sala Studio) ; TRANSPLANTAREA INIMII NE­CUNOSCUTE — ora 20; Teatrul , Ion Creangă“ : COMOARA DIN INSULA PIRAŢILOR—ora 10; Tea­trul de Păpuşi „Hohnsteiner“ din Essen (R.F.G.) : REGELE SLĂNI­NĂ, REGELE COZONAC ŞI PRIN­ŢUL PISICILĂ - orele 10 şi 17 ; Teatrul „Ţăndărică" (Str. Acade­miei) : STROP DE ROUĂ — BRO­­TACELUL — orele 10 şi 17 ; Tea­trul „C. Tănase“ : La GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; Circul „Humberto" (Parcul de lingă Hi­podrom, Calea Plevnei) ; PRO­GRAMUL ATRACŢIILOR MON­DIALE — orele 16 şi 20. JOI, 1 OCTOMBRIE 1970 PROGRAMUL I • 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară a 18,00 Mult e dulce şi frumoasă a 18,25 Rapsodia a II-a de George Enescu. Uvertura Egmont de Beethoven • 18,50 Cadran inter­naţional a 19,20 l­oi de seri­e■ emisiune pentru cei mici a 19,30 Telejurnalul de seară • 20,15 Film serial pentru copil­ şi tineret • 20,45 Gheorghe Doja — evocare de ştefan Iacob a 21,00 Teatru scurt: „Rădăcinile sunt amare“ — după romanul cu acelaşi titlu de Zaharia Stancu a 22,00 Poşta TV, de Ion Becheru a 22,15 Simfonia a V-a în mi minor, op. 64 de P. I. Ceaikovski a 23,00 Telejur­nalul de noapte a 23,10 închide­rea emisiunii programului I. PROGRAMUL II a 20,00 Film artistic, a 21,40 Bu­letin de ştiri, a 21,45 Concert nr. 3 în do minor pentru pian şi or­chestră de Beethoven. Solist Radu­ Lupu. Dirijor Constantin Bugea­­nu, a 22,20 Actualitatea literară, a 22,40 închiderea emisiunii pro­gramului II. ziariştii le-au denumit „Deca­logul doctoriţei Aslan“. In principal ducerea unei vieţi ponderate, echilibrate şi pre­venirea unor îmbolnăviri, con­stituie alfabetul de la care să se pornească în menţinerea ti­nereţii şi prelungirea vieţii. De aceea, e necesar să se ia masuri de igienă, conform cu virata, iar la o anumită peri­oadă de viaţă e cazul să se întreprindă tratamente tera­peutice care să ne mărească re­zistenţa. E vorba de hormo­­noterapia, de terapia glandu­lară, sau de administrarea ge­­ro­vi­talului. Dar pentru a ajunge virst­nici fără a deveni bătrîni este necesar să-ţi menţii optimis­mul în viaţă, să fii interesat de munca pe care o faci. Şi încă ceva : să ştii să-ţi alegi părinţii ! — Aţi vrea să ne explicaţi această ultimă regulă ? — Intr-o anchetă făcută de un colectiv al Institutului de geriatrie din Bucureşti pe a­­proape 2 000 de persoane în vîrstă de peste 85 de ani re­zultă că proporţia celor care aveau părinţi şi rude longe­vive era in acest grup de a­­proape 45 la sută, la cei în vîrstă de 85—95 şi de 55 la sută la cei de peste 95 de ani. O astfel de concluzie a fost demonstrată şi de cercetările întreprinse de noi, împreună cu dr. Alex. Vrăbiescu, şef de sector la Institutul de geria­trie. — Despre ce este vorba ? — Despre experienţa făcută pe 1 800 de şobolani. Mai pre­cis, am tratat şobolani între a 2-a şi a 24-a lună de exis­tenţă cu gerovital în doze co­respunzătoare şi tehnici iden­tice cu cele folosite la oa­meni. Cu această ocazie am observat că cei din lotul tra­tat faţă de cei netrataţi au trăit cu 18 la sută mai mult. Dar ceea ce este şi mai im­portant şi care explica expre­sia mea de mai sus este că descendenţii din prima gene­raţie au trăit şi ei mai mult cu 11 la sută decit descenden­ţii proveniţi din lotul netra­tat. — Cum a fost primită reu­şita dumneavoastră ? — Această experienţă fă­cută în premieră în întreaga lume a fost prezentată cu suc­ces, la Congresul Internaţional de biologia bătrîneţii, care a avut loc în Anglia, şi la Con­gresul mondial al Societăţii de medicină profilactică şi igienă socială care a a­­avut loc în Italia, la Grado, în ultima parte a acestei luni, pe care l-am condus in calitate de pre­şedintă a Societăţii mondiale de medicină profilactică şi igienă socială. ION VADUVA-POENARTI ŞEDINŢA CONSILIU­LUI TURISMULUI Marţi dimineaţa a avut loc şedinţa Consiliului Turismului la care au luat parte reprezen­tanţi ai conducerii Oficiului Na­ţional de Turism, ministerelor, instituţiilor centrale şi organiza­ţiilor obşteşti care fac parte din acest consiliu. Cu acest prilej, au fost anali­zate realizările obţinute în tri­mestrul III al acestui an, s-a dezbătut un program de acţiuni privind îmbunătăţirea şi dezvol­tarea, în continuare, a activităţii turistice, diversificarea şi ridica­rea nivelului calităţii serviciilor prestate pentru turişti, în vede­rea realizării prevederilor de plan pe trimestrul IV şi anul vii­tor. In încheierea şedinţei a luat cuvîntul tovarăşul Janos Faze­kas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. „Arca bunei speranţe" cu care Alia Tăutu şi Elisabeta Jar de la Teatrul de Stat din Oradea au inaugurat stagiunea 1970— 1971. POVESTI SI CÎNTECE Casa de discuri „Electrecord“ prezintă iubitorilor muzicii și po­sesorilor de pikup-uri, o serie UL Reportaj de VIOREL BURLACU — S-a ivit ceva nou ? — Oarecum... Credem că e îndrăgostit de Consuela Renters... — Ei drăcie! Deci se cunosc. Și tovarășul Vlad a tăcut mile. In clipa următoare, în ușa harului, apăru Consuela Renters. Cred că am tresărit cumplit, pentru că am simțit palma maioru­lui apăsîndu-mi genunchiul meu drept. — Ce urmează acum ? — l-am întrebat cu bruma de calm ce-mi mai rămăsese. — Un fleac. Să fim în preajma doamnei din prag cit­ mai mult. Se va intîlni cu­ Bădescu „întîmplător“. N-am mai putut răbda. 29 — Tovarășe Manoliu! Ce-i cu femeia asta ? De ce a fost azi dimineaţă reţinută la Sibiu, apoi adusă aici... — Nimic extraordinar. A reclamat furtul unui colier, primit în dar de la Ahmet Weiss. 1 l-am găsit noi ! Mi-am întors privirile spre Consuela Reniers. Se urcase pe un scaun de la bar. O vedeam din profil. Avea la gît un colier din boabe mari şi verzi, ca de strugure. — Pare un şirag de duzină. — Da’ de unde­­ ! Smaralde veritabile. Valorează aproape o sută de mii... — Nu ştiam că vă ocupaţi şi de aşa ceva. Atunci miliţia ce face ? — Face, n-aveţi teamă. Colierul ăsta ne-a interesat pe noi, pen­tru că ne va ajuta să auzim ce vorbește doamna și ce i se răs­punde... Chiar pe ultimul lui cuvînt, am auzit vocea femeii de parcă ar fi fost lingă noi. •— Un Martini sec, je vous en prie... L-am privit pe maior ca pe o minune. Și-a dus mina la re­verul hainei, unde era fixată o insignă A.C.R... Ca să nu rămîn mai prejos, am băgat mina în buzunar şi am pipăit butonul de start al minifonului. Gîndul mi-a plecat retrospectiv pe drumul Sibiu — Braşov şi am fost foarte bucuros că atunci Consuela Reniers nu-şi găsise încă preţiosul colier de smaralde tranzisto­rizate. 6. PUTINA RETROSPECTIVA, UN TANGO ARGENTINIAN SUSPECT ŞI O LOVITURA DE TEATRU Voi lăsa pentru sfirşitul acestui capitol descrierea întîlnirii dintre Consuela Reniers şi Radu Bădescu şi discuţia lor transmisă prin smaraldul minune, strecurat cu dibăcie de băieţii colonelului Vlad în colierul frumoasei aventuriere. Fac asta pentru o sumară retrospectivă a cazului care, altfel riscă să se disperseze şi rezol­varea lui să devină greu de urmărit pentru cei necunoscători ai ramificaţiilor pe care eu le-am găsit în dosar şi pe teren. Deci obiectiv principal: calculatorul M.P. conceput și realizat de un colectiv de trei ingineri după ideea și sub supravegherea Marianei Prodan, la „C. 3011““. 30 Sub masca unui turist pus pe o modestă contrabandă de ceasor­nice „Herma“, Ahmet Weiss, călătorind într-un Jaguar verde, fumînd havane marca „Jaguar“, avînd butoni, inele şi un breloc cu capete de jaguar, are, de fapt, misiunea să intre în posesia planurilor de execuţie ale calculatorului. Întrebuinţează pentru asta, între altele două „cutii poştale" şi diverşi colaboratori. Prima cutie, buzunarele unui pardesiu nou, existent în magazinul de confecţii din Braşov, unde lucrează Ion Croitoru, este descope­rită prea tîrziu şi nu foloseşte organelor de urmărire. A doua, dintr-o eroare nesesizată de adresă (Ana Ipătescu 14), nu folo­seşte spionilor dar oferă colonelului Vlad pista George Prodeanu, care se dovedeşte însă a fi falsă. Apariţia inginerului Prodan şi coincidenţa de nume cu specialista de la „C. 3011“, dă din nou de lucru securităţii care, cercetînd însă trecutul şi relaţiile actu­ale ale inginerului din centrala metalurgică, îl scoate de la bun început din rîndul suspecţilor. Prin călătoriile sale, Jaguarul verde dă la iveală o înşiruire de 140 de persoane cu care luase contact în numai patru zile şi soli­cită o muncă titanică pentru verificarea lor, soldată cu mototolirea listei şi cu aruncarea ei — pînă la urmă — la coş. Totuşi, în răstimpul 19 iulie—3 august, Ahmet Weiss intrase în posesia unui microfilm pe care se aflau planurile calculatorului atît de disputat. Colectivul colonelului Vlad se întreabă cum a fost posibilă realizarea fotogramelor și cum a ajuns cutia de chi­brituri cu fund dublu, în care se găsea pelicula, în posesia spio­nului atît de atent supravegheat ?. Sunt în atenţia organelor de cercetare, pe tot parcursul acţiunii, unele de la început, altele apărînd ulterior, următoarele persoane : inginera Mariana Prodan, Gigi Prodeanu — violonist, George Pro­dan — inginer, Ion Croitoru — vînzător, Radu Bădescu — teh­nician, Elisabeta Goian — ospătară, Pavel Marincea — vînzător la staţia de benzină PECO, Mihai Vamanu — vînzător la Consig­naţia, Minodora Corbeanu —recepţioneră de hotel, Viorel Măr­­gineanu — actor pensionar. Colonelul Vlad, în momentul în care m-a invitat la această „do­cumentare“, aflase cum intrase „Jaguarul verde“ în posesia micro­filmului. Cutia de chibrituri fusese lăsată de curierul principal sub 31 „paza“ vînzătorului Ion Croitoru în buzunarul unui pardesiu cumpărat pînă la urmă de Radu Bădescu. In aceeaşi zi, acesta plecase la Ploieşti şi mîncase la „Căpriorul“. Lăsase chibriturile pe masă dar nu părăsise localul pînă cînd ospătară Elisabeta Goian nu scuturase faţa de masă, adunînd într-o farfurie bucăţile de pline, cojile de alune, un ambalaj de Pall Mali gol şi cutia de chibrituri. Deşi la aceeaşi oră, în acelaşi local, lua masa şi pere­chea Ahmed-Consuela, dar se folosise o cale ocolită de predare a cutiei. Concubinul ospătarei lucra la staţia de benzină PECO de pe la Buzău, unde a doua zi, 3 august, Ahmed Weiss făcu plinul rezer­vorului faimoasei sale maşini verzi. La plecare, aruncase la rigolă pachetul de havane şi o cutie de chibrituri goală. Pavel Marincea, uitînd pentru moment buna cuviinţă şi amabilitatea de care tre­buia să dea dovadă în relaţiile cu turiştii, fluieră după maşina care tocmai pornise, îi făcuse observaţie conducătorului auto, şi aruncase înăuntru pe geam cele două obiecte. Enervat şi nu prea, „Jaguarul verde“ luă ambalajele goale, înjură printre dinţi şi la prima turnantă azvîrli pe geam, departe, pe cîmp, cutia goală de havane. Aceasta căzu chiar la picioarele unor copii care păzeau nişte capre. Cutia de chibrituri rămase însă la el­în aceeaşi noapte, maiorul Manoliu contrafăcea un film, după ce, împreună cu colonelul Vlad, privise cu stupefacţie planurile de detaliu ale calculatorului M.P., găsite pe pelicula dobîndită de spion. Din acel moment, ruta lui Ahmed Weiss f­usese următoarea : Bucureşti-Constanţa-Mamaia-Bucureşti-Caracal-Sibiu-Dej - Lugoj. Fină la Sibiu, nici un element nu venise în sprijinul ideii colonelu­lui, şi se părea că vor trebui să aştepte întoarcerea pretinsului con­trabandist de ceasuri pentru a se încheia acţiunea. Pînă la Sibiu... (Va urma) 32 de noi discuri de muzică simfo­nică, populară românească şi a naţionalităţilor conlocuitoare (ma­ghiară şi germană), muzică şi li­teratură. Discul ECE 0454 cuprinde „Cîntece pe versuri franceze“ (Charles d’Orleans, Jean Maréas) interpretate de Arta Florescu, Dan Iordăchescu, Theodora Lu­cacnn şi alţii, iar discul ECE 0460 are înregistrate Cantate de Dietrich Buxtehude în interpre­tarea formaţiei instrumentale din Kassel (R.F.G.). Soliştii vocali Maria Ciobanu, Ion Dolănescu şi Lucreţia Ciobanu sunt interpre­ţii muzicii populare româneşti (discurile EPC — 10 120 şi EPC 1 248) iar Kovács András şi for­maţia Die Posnecker Musikanten (R.D.G.) cu soliştii Elena San­der şi Udo Krauss interpretează pe discurile EPC — 10130 şi EDD — 1 250 muzică populară maghiară şi germană. Muzica uşoară este reprezen­tată de formaţia „Coral“ ce de­butează pe discul 45 EDC — 10 138 cu melodiile : A trecut vara, Fata mea din vis, Trece vremea şi Hoinăresc şi de Mar­gareta Pislaru care pe discul EDC — 10 134 interpretează pa­tru melodii de Camelia Dăscăles­­cu. Discurile de literatură cu­prind : versuri citite de către scriitorul Z­aharia Stancu din creaţia proprie, o dramatizare a nuvelei Ioane a mamei de Ion Slavici şi „Intîmplările lui Nas­­tratin Hogea“ povestite de Anton Pann. URMELE CETATII Legenda spune că Negru Vodă trecea deseori peste Olt ca să hărţuiască căpitănia tătară Olea. Pornind de aic­i, cîţiva membri ai clubului „Clio“ din Rm. Vîlcea — pasionaţi cercetători ai istoriei — au căutat în locul la care se referă legenda mărturii ale ade­vărului, în apropierea oraşului, într-un punct strategic pe Valea Oltului ei au descoperit urmele unei cetăţi din piatră. Executînd cîteva sondaje tînărul Petre Bar­­daşu şi prof. Petre Manole au scos la iveală urme de ceramică smălţuită bogat ornamentate, ti­pică perioadei din preajma secolu­lui al XIV-lea de cind „glăsu­­ieşte“ legenda. Cetatea fiind ne­cunoscută în istoriografia româ­nească, se presupune că distruge­rea ei a avut loc înaintea apari­ţiei izvoarelor scr­ise. Importanţa recentei descoperiri atestă exis­tenţa unei puternici formaţiuni econom­ico-politice pe aceste me­leaguri. V. RAVESCU • • • PI­IM­IBARE TRA­GICĂ. — Softetul C. Simion de la I.T.A. București, auto­baza­­ Colentina, și-a luat camionul și s-a dus cu el la Snagov unde l-a parcat în sat. Profitînd de faptul că mașina era nesupraveghea­­tă, Ticu Staicu (19 ani) din comuna Ciolpani, mecanic auto, neavînd însă permis de conducere, s-a suit la v­o­lan. Se pricepea suficient la mașini ca să le poată porni fără chei, prin combinarea firelor de la contactul dem­a­­rorului. Furind camionul, T. S. a pornit pe drumul co­munal Gruiu și nepricepin­­du-se în arta conducerii unei mașini atît de grele, a lo­vit-o mortal pe M. Ange­lesei­ care circula alături de soţul ei, reglementar, pe şo­sea. • • • DE LA BILCI. — In seara de 27 septembrie, după ce a băut pe la bîlciul din Urziceni, şoferul Con­stantin Nedelcu (26 ani) a încărcat camionul cu diverşi cetăţeni dispuşi să folosească această cursă de ocazie şi­ a pornit la drum. Starea în care se afla l-a făcut să piardă la un moment dat controlul volanului şi să răs­toarne maşina într-un şanţ. Cu acest prilej un copil de 9 ani şi-a pierdut viaţa iar 4 pasageri, printre care şi 2 minori, au fost grav răniţi. • « • HOŢUL AŞTEPTA ÎN LAN. — La postul de miliţie din comuna Brazi s-a prezentat pe la ora prîn­­zului I. A. reclamînd că în lipsa lui de acasă un necu­noscut i-a forţat uşa, fur­n­­du-i butelia. Mergînd pe ur­mele infractorului, spre sur­prinderea lor miliţienii au găsit butelia într-un lan de porumb iar lingă ea un ce­­tăţean dormind ! Bineînţeles acesta era hoţul. S-a consta­tat că e vorba de N. Petra­­che din comuna Brazi, dis­părut de la domiciliu şi ur­mărit pentru executarea unei pedepse de trei ani... tot pen­tru furt. A e • A INTRAT DE-A DREPTUL. — In zori, la ora 4:00, Ionel Velicicu (20 ani) din comuna Chilia Veche a spart geamul uşii de intra­re a magazinului „Univer­sal" din Tulcea şi a pătruns înăuntru, unde a început să-şi completeze garderoba. La sesizarea cetăţenilor de pe­ stradă o echipă­ operati­vă de intervenţii a miliţiei l-a prins­ asupra­ faptului.

Next