Scînteia Tineretului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 6673-6697)
1970-11-25 / nr. 6693
Tinereţea — cu reper, ca simbol Revin — pentru a cîta oară ? — în Orşova şi îmi reamintesc faptul că în urmă cu un deceniu, pe străzile liniştite atunci ale oraşului vechi, mă întrebam din ce trăiesc aceşti oameni şi cum îşi justifică existenţa. Dincolo de activităţile portuare, ştiam, cei mai mulţi dintre tinerii orşoveni lucrau în cadrul ţesătoriei „Cazanele“, şi totuşi, perindîndu-mă prin atelierele insalubre de atunci ale întreprinderii, nu izbuteam să mă conving de faptul că oamenii care le populau se puteau mulţumi cu ritmurile lente ale unui utilaj îmbătrînit. Iar astăzi, în Orşova Nouă, în noile hale ale modernei ţesătorii „Cazanele“, strămutată din anul 1969 pe un nou amplasament, încerc să înţeleg amploarea mutaţiilor care au marcat, în numai cîteva luni, existenţa unui colectiv de muncă ce numără astăzi aproape 1 000 de oameni, dintre care marea majoritate sînt tineri. Intîiul meu interlocutor, maistrul David Costescu, care lucrează aici de 31 de ani, refuză însă să-mi fixeze in timp reperele de care am nevoie si mă îndeamnă, zîmbind, să-l cred pe cuvînt . ..Tinerețea este singurul nostru reper“ — mă asigură maistrul Şi, la cuvintele lui, acolo în secţia de bobinaj a noii ţesătorii „Cazanele“, privirile tuturor se îndreaptă pe neaşteptate spre Daniela Milutineanu, una dintre cele mai tinere lucrătoare din întreprindere. In anul în care David Costescu se angaja la vechea ţesătorie „Cazanele", acum aproape uitată, Daniela Milutineanu încă nici nu se născuse şi iată că acum, la cei 18 ani pe care îi numără, această tînără bobinatoare ne îndeamnă să ne gîndim la însăşi tinereţea întreprinderii în care lucrează. Din punctul acesta de vedere, ea este mai mult decit un simplu coleg de generaţie al tinerilor din Noua Orşova. Ea reprezintă un simbol al generaţiei sale. MIHAI PREDESCU Foto : O. PLECAN WWWWWWWW) Industria uşoară şi-a îndeplinit planul cincinal Colectivele de muncă din industria uşoară au îndeplinit planul cincinal la toţi indicatorii. Pînă la sfîrşitul anului, unităţile acestui minister vor putea realiza peste prevederi o producţie în valoare de 14 miliarde lei, materializată în 143 milioane mp ţesături, 27 milioane bucăţi tricotaje, 18 milioane perechi ciorapi, confecţii textile în valoare de 4,5 miliarde lei, 11 milioane perechi încălţăminte, 132 milioane bucăţi sticlărie, 22 150 tone utilaje tehnologice, piese de schimb în valoare de 168 milioane lei.în această periodă au fost obţinute rezultate bune şi pe linia ridicării calităţii produselor şi diversificării gamei de sortimente. Industria uşoară produce în prezent 85 000 de sortimente, dintre care multe sunt fabricate pentru prima dată în ţara noastră. «a^wvwwwwN Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6693 6 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 în pag. 3-4 PRELUDIU Nr. 37 Din cuprins : • PAȘI SPRE ÎMPLINIREgrupaj de versuri și proză, aparținînd tinerilor debutanți. • BACOVIA INEDIT TĂLMĂCIRI DIN LIRICA GERMANA DE TOAMNA (grupaj de poezii). PERMANENTA REÎMPROSPĂTARE A PRESTIGIULUI CUCERIT • „PIAŢA SE CIŞTIGA GREU DAR ŞI MAI GREU SE PĂSTREAZĂ" • 5 000 DE TINERI — 25 000 DE OPERAJII • FABRICA „ARGEŞANA" PITEŞTI DEBITOARE CU 170 000 M DE STOFA • „ETICHETA VINDE MARFA", DAR... NU ORICE ETICHETA Produsele Combinatului de Confecţii şi Tricotaje Bucureşti au „forţat“ an de an piaţa externă definind în prezent poziţii deosebit de avantajoase în ţări a căror tradiţie şi exigenţă în materie nu mai au nevoie de demonstraţii. Amintim printre acestea : Anglia, Belgia, Canada, Danemarca, Etiopia, Franţa, Israel, Libia, S.U.A., U.R.S.S. şi multe altele care au cumpărat anul acesta milioane de articole cu marca combinatului. Şi cererile cresc vertiginos. In 1971 peste 62 la sută din producţia totală a combinatului va fi exportată. Interesul mare al cumpărătorilor externi pentru confecţiile şi tricotajele de aici are o singură explicaţie : calitatea superioară a acestora, liniile şi culorile moderne ale modelelor, seriozitatea sub toate aspectele a furnizorului *— adică a celor cîteva mii de salariaţi care concură la fabricarea lor. — Se ştie că-i mai greu să păstrezi o piaţă decit s-o cucereşti. Care este în acest sens, „tactica“ dv. ? Deschidem cu această întrebare porţile unui vast domeniu, de ample şi fervente preocupări pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii şi parametrilor competitivi ai produselor, în care sunt angajaţi sute de specialişti — ţesători, chimişti, creatori de modele, în careeste angajat de fapt întregul colectiv. — Ce-i mai schimbător decît moda ? — ne răspunde interlocutoarea noastră Maria LUCACI, inginer şef al Combinatului. Gustul clienţilor devine tot mai rafinat, exigenţele pentru ţinuta lor sporesc justificat de la o zi la alta. Noitrebuie să le răspundem cu fantezie, cu competenţă. Pentru aceasta ni se cere să descoperim din timp preferinţele, să receptăm diversele curente ale modei în diverse ţări unde ne trimitem marfa, să ne facem ofertele din timp cunoscute. Şi în funcţie de toate aceste cerinŞantierul Lotru dispune de 7 cluburi şi mai multe săli culturale. Chiar acolo unde au fost deschise noi puncte de lucru s-a creat imediat şi posibilitatea organizării unei activităţi cultural-distractive destinate timpului liber al constructorilor. Majoritatea cluburilor şi sălilor dispun de o bază materială corespunzătoare, dotarea lor continuînd să rămînă în atenţia organelor de resort. Numai în acest an, de exemplu, pînă în prezent, fondurile cheltuite în acest scop se ridică la 150.000 lei. Oferă acest organism cultural o activitate corespunzătoare atît dorinţei constructorilor cit şi investiţiilor făcute ? Să începem cu cele mai recente investiţii. La Voineşiţa nu de mult a fost dat în folosinţă un club modern ce poate fi invidiat de oricare altă întreprindere sau instituţie. Activitatea acestui club ? Cîteva acţiuni organizate la început, multă voie bună, mult entuziasm şi la fel de multă zarvă. In prezent, clubul oferă filme (vom vedea mai încolo ce fel de filme), jocuri de sală şi, sporadic, seri de dans. Echipa de teatru care s-a format în entuziasmul începutului a prezentat , chiar şi cîteva spectacole cu piesa „O noapte furtunoasă“. Dar „furtunoasa“ activitate a dispărut fără urme. Clubul de la Ciunget a fost dotat cu tot ceea ce este necesar. De curînd s-au primit şi instrumente muzicale noi pentru o formaţie de muzică populară şi uşoară. Ele stau însă nefolosite pentru că „nimeni nu ştie să le folosească“. Cu acelaşi entuziasm al începutului s-au organizat 7 (şapte) cercuri artistice rămase însă pe hîrtiile organizatorilor. Se poate, spune, în general, că şi aici tinerii privesc VASILE RAVESCU (Continuare în pag. a ll-a) ţe, să ne racordăm la pulsul pieţii, eforturile, capacitatea creatoare. La modul general aceasta este, aceasta trebuie să fie „tactica“ noastră. La modul concret, vă putem spune că în 1971 ne ROMULUS LAL (Continuare in pag. a V-a) MICI PATRONI ÎN CLUBURI MARI Munţii Apuseni — „Scărişoara‘ gheţarul Mai mult de jumătate din numărul salariaţilor din diferitele întreprinderi şi instituţii din municipiul Odorheiul Secuiesc este alcătuit din tineri. Dacă mai adăugăm faptul că tot al zecelea locuitor se află pe băncile şcolii, compunem imaginea caracteristică a unui oraş în care vîrsta medie a populaţiei este vîrsta generaţiei noastre. Importantul centru din secuime continuă să fie revitalizat în toate fibreleSale, dobîndind astăzi o vîrstă matură. O vîrstă ale cărei preocupări multiple au fost analizate, evidenţiate, supuse responsabilităţii critice şi prefigurate în dezbaterile Conferinţei organizaţiei municipale a U.T.C. Esenţa fiecărei înscrieri la cuvînt este aceeaşi: ritmul dezvoltării economice a localităţii, repartizarea în această zonă a judeţului Harghita a unui mare volum de investiţii — a antrenat sporirea capacităţii de muncă tinere în majoritatea domeniilor de activitate, determinînd creşterea rolului organizaţiilor de bază U.T.C. în viaţa socială şi politică. Pulsul procesului tehnologic în noile şi modernele întreprinderi din această zonă industrială, la unison cu ritmul înfloririi multilaterale a patriei noastre socialiste, integrează în circuitul valorilor naţionale participarea directă a naţionalităţilor conlocuitoare, concentrează în atributele sale şi prezenţa vie a tiierilor români şi maghiari, coautorii destinelor viitoare ale acestor meleaguri. Propagarea efortului îmbunătăţirilor calitative detennină în acelaşi plan formarea unei conştiinţe a capacităţii pe care o au organizaţiile U.T.C. în virtutea atribuţiilor încredinţate. Cînd s-a raportat în conferinţă că organizaţiile de la Unitatea de exploatare şi industrializare a lemnului, întreprinderea „Tehnoutilaj“, Cooperaţie meşteşugărească sau Fabrica de apă au contribuit în mare măsură la înfiinţarea şi desfăşurarea corespunzătoare a cursurilor de calificare şi specializare la locul de muncă — sublinierea eficacităţii acţiunilor întreprinse este dovada acestei conştiinţe a puterii. Pusă înainte de toate în interesul satisfacerii exemplare a sarcinilor profesionale ea va fi în continuare amplificată. Pentru că la noua sa CORNEL POGACEANU (Continuare in pag. a V-a) Întărind convieţuirea FRĂŢEASCĂ, VOM MONO NEOBOSIT PENTRU Înfăptuirea idealurilor SOCIALISTE COMUNE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit marţi dimineaţa delegaţia Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Tevegmid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, rectorul Universităţii de Stat din Ulan-Bator, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie fac parte M. Damdinpurev, membru al Comisiei pentru plan şi buget al Marelui Hural Popular, preşedintele Comitetului Executiv a Huralului Popular al aimacului Gobisud, S. Hansuren, deputată, membră a Comisiei pentru cultură, învăţămînt şi sănătate a Marelui Hural Popular, şefa unei brigăzi de muncă de la Combinatul de piele din Ulan-Bator, M. Altangerel, deputat al Marelui Hural Popular, tractorist, A. Codnambaljur, funcţionar al Marelui Hural Popular, şi B. Cimidors, referent la Ministerul de Externe. Oaspeţii au fost însoţiţi de Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R. P. Mongole la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comisiei permanente pentru consiliile populare şi administraţia de stat a M.A.N., şi Iuliu Fejeş, secretar al Marii Adunări Naţionale, în cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, conducătorul delegaţiei Marelui Hural n i 1 r___r_„________1__ rupuiar ai xxcjyuuuui xupui«up Mongole a transmis sincere mulţumiri pentru posibilitatea oferită de a cunoaşte realizările importante obţinute de poporul român sub conducerea Partidului Comunist şi a urat noi succese în munca pentru edificarea socialismului în România. In acelaşi timp si-a exprimat Convingerea că vizita delegaţiei parlamentare a ţării sale va constitui un aport la continua dezvoltare a relaţiilor prieteneşti dintre R. P. Mongolă şi Republica Socialistă România, dintre cele două popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru aprecierile frumoase la adresa poporului român, a înfăptuirilor sale şi a transmis poporului mongol calde urări în opera de construire a societăţii socialiste în patria sa. Totodată, exprimîndu-şi satisfacţia pentru vizită parlamentarilor mongoli, care constituie o contribuţie la adîncirea relaţiilor de prietenie româno-mongole, a subliniat că lărgirea contactelor dintre forurile reprezentative de stat este un factor însemnat în întărirea legăturilor frăţeşti dintre toate ţările socialiste, a colaborării dintre toate popoarele lumii, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Roman — Uzina de țevi. Interiorul noului laminor de 6 foii. CONFERINŢE ALE ORGANIZAŢIILOR MUNICIPALE ALE U. T. O. DESPRE NOI, TINERII, NU VORBIT ŞI VOR VORBI TOTDEAUNA FAPTELE ! ...O coloană coboară în marş vioi, tineresc de-a lungul străzilor Cetăţii, spre centrul oraşului, avînd în frunte fanfara. Rînduri, rânduri, delegaţii Liceului nr. 2 se îndreptau însoţiţi de întrebările curioase ale trecătorilor, de gesturile lor de simpatie şi salut către Sala „Mihai Eminescu“, unde aveau să se desfăşoare lucrările Conferinţei de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei U.T.C. municipale Sighişoara. In capătul acestei coloane, cîţiva dintre cei mai buni elevi, îmbrăcaţi în haine de şcoală, în costume populare româneşti, germane, maghiare sau în uniforma albastră a detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, îşi cadenţau pasul în acordurile solemne ale fanfarei, mîndri de a li se fi acordat cinstea să aducă la conferinţă drapelul organizaţiei U.T.C. municipale. Cîntecele sărbătoreşti i-au întîmpinat, apoi, pe ceilalţi delegaţi şi invitaţi, veniţi la dezbaterile forumului utecist din toate întreprinderile, şcolile şi instituţiile sighişorene. Ţinuta de sărbătoare, solemnitatea atmosferei, nu au împiedicat dezbaterea chibzuită, aprofundată a problemelor muncii şi vieţii lor de fiecare zi, a ceea ce tinerii ca utecişti au de făcut. Acest sfat de lucru în ţinută de sărbătoare, pregnant analitic pen-ION TRONAC (Continuare în pag. a V-a) La Uzinele de autocamioane din Braşov NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE DATE IN EXPLOATARE în cadrul Uzinelor de autocamioane din Braşov au intrat în funcţiune două noi cuptoare de inducţie pentru pregătirea fontei lichide. Noile agregate sunt prevăzute cu instalaţii şi dispozitive de automatizare, procesul de producţie fiind dirijat de la distanţă. De asemenea, în această mare uzină braşoveană a fost dată parţial în exploatare cea mai mare turnătorie de fontă din ţară, a cărei capacitate proiectată este de 55 000 tone anual. (Agerpres) UN MUZEU LITERAR de GEORGE IVAŞCU NU DE MULT m-am oprit la Buşteni, în strada Tudor Vladimirescu, la Muzeul memorial Cezar Petrescu. O clădire în stil românesc, cu etaj, avînd din două părţi perspectiva Bucegilor. Intrăm... Privirea e atrasă de o vitrină în care este expus un caiet din clasa I-a cu două scurte compoziţii, ambele semnate de elevul Petrescu D. Cesar şi scrise sub supravegherea tatălui său, profesor. Elevul avea să treacă apoi prin gimnaziul „Roman Vodă" din Roman, unde-l va avea profesor de Limba Română pe Nicolae Apostol, dascălul care, 30 de ani mai tîrziu, în 1937 avea să întruchipeze titlul romanului Apostol. Ne aflăm apoi într-o cameră înţesată de ziare şi reviste, iată, mai întîi, numere din „Cronica", „Chemarea", publicaţii din 1918, la care tînărul scriitor colaborează împreună cu alţi slujitori ai condeiului; apoi ne întîmpina unul din primele numere ale ziarului „Voinţa", acesta întemeiat la Cluj după reîntregirea României cu Transilvania. O carte de membru, cu nr. 2, a „Sindicatului presei române din Ardeal", din 12 septembrie 1912, atestă această activitate profesională. La acea dată, ea era bine cunoscută şi consacrată prin aceea de co-întemeietor al revistei „Gîndirea", care apăruse în capitala transilvană la 21 mai 1921, în editorialul Cuvinte pentru drum oricine recunoscînd stilul lui Cezar Petrescu. El va conduce efectiv publicaţia în primii săi ani. Scrisori de la Demostene Botez, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Ion Pillet, Gib Mihaescu, O. W. Cisek sau Victor Ion Popa, — cu referiri la colaborările lor, o alta de la pictorul G. Petrașcu, indicînd titlurile unor tablouri ce urmau a fi reproduse în revistă, — acestea și alte amănunte semnificative atestă bogata activitate a directorului „Gîndîrii" din acea perioadă, fructuoasă, a ei. „Lui Cezar cu toată dragostea" e o dedicaţie a lui Lucian Blaga, datată Cluj 1921, pe prima pagină a piesei Zamolxe. Dar la capitolul dedicaţii, încă de la intrare ne întîmpinase și altele. „D-lui Cezar Petrescu, scriitor cu soare, din partea unui copist de umbra", 17 decembrie, 1929 — este autograful lui Tudor Arghezi pe volumul Icoane de lemn. „Lui Cezar Petrescu, în semn de statornică prietenie", — e cea a lui Alexandru Philippide pe volumul Visuri în vuietul vremii. „Lui Cezar Petrescu, unul din rarii mei prieteni scriitori a cărui robustă încredere în scris a contribuit să-mi dea curajul de a duce pînă la capăt trilogia Medelenilor. Frăţeşte Ionel Teodoreanu". Alte autografe — de la Panait Istrati, V. Voiculescu, Tudor Vianu, mesaje de la numeroși (Continuare în pag. a II-a)