Scînteia Tineretului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 6673-6697)

1970-11-25 / nr. 6693

Tinereţea — cu reper, ca simbol Revin — pentru a cîta oară ? — în Orşova şi îmi reamintesc faptul că în urmă cu un deceniu, pe străzile liniştite atunci ale oraşului vechi, mă întrebam din ce trăiesc aceşti oameni şi cum îşi justifică existenţa. Din­colo de activităţile portuare, ştiam, cei mai mulţi dintre tinerii orşoveni lucrau în ca­drul ţesătoriei „Cazanele“, şi totuşi, perindîndu-mă prin a­­telierele insalubre de atunci ale întreprinderii,­ nu izbu­team să mă conving de fap­tul că oamenii care le popu­lau se puteau mulţumi cu ritmurile lente ale unui uti­laj îmbătrînit. Iar astăzi, în Orşova Nouă, în noile hale ale modernei ţesătorii „Ca­zanele“, strămutată din anul 1969 pe un nou amplasament, încerc să înţeleg amploarea mutaţiilor care au marcat, în numai cîteva luni, existenţa unui colectiv de muncă ce numără astăzi aproape 1 000 de oameni, dintre care ma­rea majoritate sînt tineri. Intîiul meu interlocutor, maistrul David Costescu, care lucrează aici de 31 de ani, refuză însă să-mi fixeze in timp reperele de care am nevoie si mă îndeamnă, zîm­­bind, să-l cred pe cuvînt . ..Tinerețea este singurul nos­­tru reper“ — mă asigură maistrul Şi, la cuvintele lui, acolo în secţia de bobinaj a noii ţesătorii „Cazanele“, pri­virile tuturor se îndreaptă pe neaşteptate spre Daniela Mi­­lutineanu, una dintre cele mai tinere lucrătoare din întreprindere. In anul în care David Costescu se angaja la vechea ţesătorie „Cazanele", acum aproape uitată, Danie­la Milutineanu încă nici nu se născuse şi iată că acum, la cei 18 ani pe care îi nu­mără, această tînără bobina­toare ne îndeamnă să ne gîn­­dim la însăşi tinereţea între­­prinderii în care lucrează. Din punctul acesta de ve­­dere, ea este mai mult decit un simplu coleg de generaţie al tinerilor din Noua Orşova. Ea reprezintă un simbol al generaţiei sale. MIHAI PREDESCU Foto : O. PLECAN WWWWWWWW) Industria uşoară şi-a îndeplinit planul cincinal Colectivele de muncă din industria uşoară­­ au îndeplinit planul cincinal la toţi indicatorii. Pînă la sfîrşitul anului, unită­ţile acestui minister vor putea realiza peste preve­deri o producţie în valoa­re de 14 miliarde lei, ma­terializată în 143 milioane mp ţesături, 27 milioane bucăţi tricotaje, 18 milioa­ne perechi ciorapi, con­fecţii textile în valoare de 4,5 miliarde lei, 11 milioa­ne perechi încălţăminte, 132 milioane bucăţi sticlă­rie, 22 150 tone utilaje teh­nologice, piese de schimb în valoare de 168 milioane lei.în această periodă au fost obţinute rezultate bu­ne şi pe linia ridicării ca­lităţii produselor şi diver­sificării gamei de sortimen­te. Industria uşoară pro­duce în prezent 85 000 de sortimente, dintre care multe sunt fabricate pen­tru prima dată în ţara noastră. «a^wvwwwwN Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6693 6 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 în pag. 3-4 PRELUDIU Nr. 37 Din cuprins : • PAȘI SPRE ÎMPLINIRE­­grupaj de versuri și proză, aparținînd tine­rilor debutanți. • BACOVIA INEDIT TĂLMĂCIRI DIN LIRI­CA GERMANA DE TOAMNA (grupaj de poezii). PERMANENTA REÎMPROSPĂTARE A PRESTIGIULUI CUCERIT • „PIAŢA SE CIŞTIGA GREU DAR ŞI MAI GREU SE PĂSTREAZĂ" • 5 000 DE TINERI — 25 000 DE OPERAJII • FABRICA „ARGEŞANA" PITEŞTI DEBITOARE CU 170 000 M DE STOFA • „ETICHETA VINDE MARFA", DAR... NU ORICE ETICHETA Produsele Combinatului de Confecţii şi Tricotaje Bucureşti au „forţat“ an de an piaţa ex­ternă definind în prezent poziţii deosebit de avantajoase în ţări a căror tradiţie şi exigenţă în materie nu mai au nevoie de demonstraţii. Amintim printre acestea : Anglia, Belgia, Canada, Danemarca, Etiopia, Franţa, Is­rael, Libia, S.U.A., U.R.S.S. şi multe altele care au cumpărat anul acesta milioane de articole cu marca combinatului. Şi ce­rerile cresc vertiginos. In 1971 peste 62­­ la sută din producţia totală a combinatului va fi ex­portată. Interesul mare al cum­părătorilor externi pentru con­fecţiile şi tricotajele de aici are o singură explicaţie : calitatea superioară a acestora, liniile şi culorile moderne ale modelelor, seriozitatea sub toate aspectele a furnizorului *— adică a celor cîteva mii de salariaţi care con­cură la fabricarea lor. — Se ştie că-i mai greu să păstrezi o piaţă decit s-o cuce­reşti. Care este în acest sens, „tactica“ dv. ? Deschidem cu această între­bare porţile unui vast domeniu, de ample şi fervente preocupări pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii şi parametrilor compe­titivi ai produselor, în care sunt angajaţi sute de specialişti — ţesători, chimişti, creatori de modele, în care­­este angajat de fapt întregul colectiv. — Ce-i mai schimbător decît moda ? — ne răspunde interlocu­toarea noastră Maria LUCACI,­ inginer şef al Combinatului. Gus­tul clienţilor devine tot mai ra­finat, exigenţele pentru ţinuta lor sporesc justificat de la o zi la alta. Noi­­trebuie să le răspun­dem cu fantezie, cu competenţă. Pentru aceasta ni se cere să descoperim din timp preferinţe­le, să receptăm diversele curente ale modei în diverse ţări unde ne trimitem marfa, să ne facem ofertele din timp cunoscute. Şi în funcţie de toate aceste cerin­Şantierul Lotru dispune de 7 cluburi şi mai multe săli cultu­rale. Chiar acolo unde au fost deschise noi puncte de lucru s-a creat imediat şi posibilitatea or­ganizării unei activităţi­­ cultu­­ral-distractive destinate timpului liber al constructorilor. Majori­tatea cluburilor şi sălilor dispun de o bază materială corespun­zătoare, dotarea lor continuînd să rămînă în atenţia organelor de resort. Numai în acest an, de exemplu, pînă în prezent, fon­durile cheltuite în acest scop se ridică la 150.000 lei. Oferă acest organism cultural o activitate corespunzătoare atît dorinţei constructorilor cit şi investiţii­lor făcute ? Să începem cu cele mai recente investiţii. La Voi­­neşiţa nu de mult a fost dat în folosinţă un club modern ce poate fi invidiat de oricare altă întreprindere sau instituţie. Ac­tivitatea acestui club ? Cîteva acţiuni organizate la început, multă voie bună, mult entu­ziasm şi la fel de multă zar­vă. In prezent, clubul ofe­ră filme (vom vedea mai încolo ce fel de filme), jocuri de sală şi, sporadic, seri de dans. Echipa de teatru care s-a format în entuziasmul începutu­lui a prezentat , chiar şi cîteva spectacole cu piesa „O noapte furtunoasă“. Dar „furtunoasa“ activitate a dispărut fără­ urme. Clubul de la Ciunget a fost dotat cu tot ceea ce este nece­sar. De curînd s-au primit şi instrumente­ muzicale noi pentru o formaţie de muzică populară şi uşoară. Ele stau însă nefolo­site pentru că „nimeni nu ştie să le folosească“. Cu acelaşi­ en­­tuziasm al începutului s-au or­ganizat 7 (şapte) cercuri artis­tice rămase însă pe hîrtiile or­ganizatorilor. Se poate, spune, în general, că şi aici tinerii privesc VASILE RAVESCU (Continuare în pag. a ll-a) ţe, să ne racordăm la pulsul pie­­ţii, eforturile, capacitatea crea­toare. La modul general aceasta este, aceasta trebuie să fie „tac­tica“ noastră. La modul concret, vă putem spune că în 1971 ne ROMULUS LAL (Continuare in pag. a V-a) MICI PA­TRONI ÎN CLUBURI MARI Munţii Apuseni — „Scărişoara‘ gheţarul Mai mult de jumătate din nu­mărul salariaţilor din diferitele întreprinderi şi instituţii din mu­nicipiul Odorheiul Secuiesc este alcătuit din tineri. Dacă mai a­­dăugăm faptul că tot al zecelea locuitor se află pe băncile şcolii, compunem imaginea caracteris­tică a unui oraş în care vîrsta medie a populaţiei este vîrsta generaţiei noastre. Importantul centru din secuime continuă să fie revitalizat în toate fibrele­­Sale, dobîndind astăzi o vîrstă matură. O vîrstă ale cărei pre­ocupări multiple au fost anali­zate, evidenţiate, supuse respon­sabilităţii critice şi prefigurate în dezbaterile Conferinţei organiza­ţiei municipale a U.T.C. Esenţa fiecărei înscrieri la cuvînt este aceeaşi: ritmul dezvoltării eco­nomice a localităţii, repartizarea în această zonă a judeţului Har­ghita a unui mare volum de in­vestiţii — a antrenat sporirea capacităţii de muncă tinere în majoritatea domeniilor de acti­vitate, determinînd creşterea rolu­lui organizaţiilor de bază U.T.C. în viaţa socială şi politică. Pulsul procesului tehnologic în noile şi modernele întreprinderi din acea­stă zonă industrială, la unison cu ritmul înfloririi multilaterale a patriei noastre socialiste, inte­grează în circuitul valorilor na­ţionale participarea directă a na­ţionalităţilor conlocuitoare, con­centrează în atributele sale şi prezenţa vie a tiierilor români şi maghiari, coautorii destinelor vii­toare ale acestor meleaguri. Pro­pagarea efortului îmbunătăţirilor calitative detennină în acelaşi plan formarea unei conştiinţe a capacităţii pe care o au organi­zaţiile U.T.C. în virtutea atribu­ţiilor încredinţate. Cînd s-a ra­portat în conferinţă că organiza­ţiile de la Unitatea de exploata­re şi industrializare a lemnului, întreprinderea „Tehnoutilaj“, Co­operaţie meşteşugărească sau Fabrica de apă au contribuit în mare măsură la înfiinţarea şi desfăşurarea corespunzătoare a cursurilor de calificare şi specia­lizare la locul de muncă — su­blinierea eficacităţii acţiunilor întreprinse este dovada acestei conştiinţe a puterii. Pusă înainte de toate în interesul satisfacerii exemplare a sarcinilor profesio­nale ea va fi în continuare am­plificată. Pentru că la noua sa­ CORNEL POGACEANU (Continuare in pag. a V-a) Întărind convieţuirea FRĂŢEASCĂ, VOM MONO NEOBOSIT PENTRU Înfăptuirea idealurilor SOCIALISTE COMUNE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, a primit marţi dimineaţa delegaţia Marelui Hu­ral Popular al Republicii Popu­lare Mongole, condusă de Don­­dogiin Tevegmid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comitetului Central al Par­tidului Popular Revoluţionar Mongol, rectorul Universităţii de Stat din Ulan-Bator, care face o vizită în ţara noastră, la invita­ţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie fac parte M. Damdinpurev, membru al Comi­siei pentru plan şi buget al Ma­relui Hural Popular, preşedintele Comitetului Executiv a Huralu­­lui Popular al aimacului Gobi­­sud, S. Hansuren, deputată, membră a Comisiei pentru cul­tură, învăţămînt şi sănătate a Marelui Hural Popular, şefa unei brigăzi de muncă de la Combi­natul de piele din Ulan-Bator, M. Altangerel, deputat al Mare­lui Hural Popular, tractorist, A. Codnambaljur, funcţionar al Marelui Hural Popular, şi B. Ci­­midors, referent la Ministerul de Externe. Oaspeţii au fost însoţiţi de Damdinnerenghiin Bataa, amba­sadorul R. P. Mongole la Bucu­reşti. La primire au luat parte tova­răşii Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Comisiei permanente pentru consiliile populare şi ad­ministraţia de stat a M.A.N., şi Iuliu Fejeş, secretar al Marii A­­dunări Naţionale, în cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, conducă­torul delegaţiei Marelui Hural n i 1 r___r_„________1__ rupuiar ai xxcjyuuuui x­upui«up Mongole a transmis sincere mul­ţumiri pentru posibilitatea oferi­tă de a cunoaşte realizările im­portante obţinute de poporul ro­mân sub conducerea Partidului Comunist şi a urat noi succese în munca pentru edificarea socia­lismului în România. In acelaşi timp si-a exprimat Convingerea că vizita delegaţiei parlamentare a ţării sale va constitui un a­­port la continua dezvoltare a re­laţiilor prieteneşti dintre R. P. Mongolă şi Republica Socialistă România, dintre cele două po­poare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru aprecierile fru­moase la adresa poporului român, a înfăptuirilor sale şi a transmis poporului mongol calde urări în opera de construire a societăţii socialiste în patria sa. Totodată, exprimîndu-şi satisfacţia pentru vizită parlamentarilor mongoli, care constituie o contribuţie la adîncirea relaţiilor de prietenie româno-mongole, a subliniat că lărgirea contactelor dintre forurile reprezentative de stat este un fac­tor însemnat în întărirea legătu­rilor frăţeşti dintre toate ţările socialiste, a colaborării dintre toa­te popoarele lumii, întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Roman — Uzina de țevi. Interiorul noului laminor de 6 foii. CONFERINŢE ALE ORGANIZAŢIILOR MUNICIPALE ALE U. T. O. DESPRE NOI, TINERII, NU VORBIT ŞI VOR VORBI TOTDEAUNA FAPTELE ! ...O coloană coboară în marş vioi, tineresc de-a lungul străzi­lor Cetăţii, spre centrul oraşu­lui, avînd în frunte fanfara. Rîn­­duri, rânduri, delegaţii Liceului nr. 2 se îndreptau însoţiţi de întrebările curioase ale trecăto­rilor, de gesturile lor de simpa­tie şi salut către Sala „Mih­ai E­­­minescu“, unde aveau să se des­făşoare lucrările Conferinţei de dare de seamă şi alegeri a orga­nizaţiei U.T.C. municipale Sighi­şoara. In capătul acestei coloa­ne, cîţiva dintre cei mai buni elevi, îmbrăcaţi în haine de şcoală, în costume populare ro­mâneşti, germane, maghiare sau în uniforma albastră a detaşa­mentelor de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei, îşi cadenţau pasul în acordurile so­lemne ale fanfarei, mîndri de a li se fi acordat cinstea să aducă la conferinţă drapelul organiza­ţiei U.T.C. municipale. Cîntece­­le sărbătoreşti i-au întîmpinat, apoi, pe ceilalţi delegaţi şi in­vitaţi, veniţi la dezbaterile foru­mului utecist din toate întreprin­derile, şcolile şi instituţiile si­­ghişorene. Ţinuta de sărbătoare, solemni­tatea atmosferei, nu au împiedi­cat dezbaterea chibzuită, apro­fundată a problemelor muncii şi vieţii lor de fiecare zi, a ceea ce tinerii ca utecişti au de făcut. A­­cest sfat de lucru în ţinută de sărbătoare, pregnant analitic pen-ION TRONAC (Continuare în pag. a V-a) La Uzinele de auto­camioane din Braşov NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE DATE IN EXPLOATARE în cadrul Uzinelor de auto­camioane din Braşov au intrat în funcţiune două noi cuptoa­re de inducţie pentru pregă­tirea fontei lichide. Noile a­­gregate sunt prevăzute cu in­stalaţii şi dispozitive de auto­matizare, procesul de produc­ţie fiind dirijat de la distanţă. De asemenea, în această mare uzină braşoveană a fost dată parţial în exploatare cea mai mare turnătorie de fontă din ţară, a cărei capacitate pro­iectată este de 55 000 tone a­­nual. (Agerpres) UN MUZEU LITERAR de GEORGE IVAŞCU NU DE MULT m-am oprit la Buşteni, în strada Tudor Vladimirescu­­, la Muzeul memorial Cezar Petrescu. O clă­dire în stil românesc, cu etaj, avînd din două părţi perspec­tiva Bucegilor. Intrăm... Privirea e atrasă de o vitrină în care este expus un caiet din clasa I-a cu două scurte com­poziţii, ambele semnate de elevul Petrescu D. Cesar şi scri­se sub supravegherea tatălui său, profesor. Elevul avea să treacă apoi prin gimnaziul „Roman Vodă" din Roman, un­­de-l va avea profesor de Limba Română pe Nicolae Apos­tol, dascălul care, 30 de ani mai tîrziu, în 1937 avea să în­truchipeze titlul romanului Apostol. Ne aflăm apoi într-o cameră înţesată de ziare şi reviste, iată, mai întîi, numere din „Cronica", „Chemarea", publi­caţii din 1918, la care tînărul scriitor colaborează împreună cu alţi slujitori ai condeiului; apoi ne întîmpina unul din primele numere ale ziarului „Voinţa", acesta întemeiat la Cluj după reîntregirea României cu Transilvania. O carte de membru, cu nr. 2, a „Sindicatului presei române din Ar­deal", din 12 septembrie 1912, atestă această activitate pro­fesională. La acea dată, ea era bine cunoscută şi consa­crată prin aceea de co-întemeietor al revistei „Gîndirea", care apăruse în capitala transilvană la 21 mai 1921, în edi­torialul Cuvinte pentru drum oricine recunoscînd stilul lui Cezar Petrescu. El va conduce efectiv publicaţia în primii săi ani. Scrisori de la Demostene Botez, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Ion Pillet, Gib Mihaescu, O. W. Cisek sau Victor Ion Popa, — cu referiri la colaborările lor, o alta de la pictorul G. Petrașcu, indicînd titlurile unor tablouri ce urmau a fi reproduse în revistă, — acestea și alte amă­nunte semnificative atestă bogata activitate a directorului „Gîndîrii" din acea perioadă, fructuoasă, a ei. „Lui Cezar cu toată dragostea" e o dedicaţie a lui Lucian Blaga, da­tată Cluj 1921, pe prima pagină a piesei Zamolxe. Dar la capitolul dedicaţii, încă de la intrare ne întîmpi­­nase și altele. „D-lui Cezar Petrescu, scriitor cu soare, din partea unui copist de umbra", 17 decembrie, 1929 — este autograful lui­ Tudor Arghezi pe volumul Icoane de lemn. „Lui Cezar Petrescu, în semn de statornică prietenie", — e cea a lui Alexandru Philippide pe volumul Visuri în vuietul vremii. „Lui Cezar Petrescu, unul din rarii mei prieteni scri­itori a cărui robustă încredere­ în scris a contribuit să-mi dea curajul de a duce pînă la capăt trilogia Medelenilor. Fră­ţeşte­ Ionel Teodoreanu". Alte autografe — de la Panait Istrati, V. Voiculescu, Tudor Vianu, mesaje de la numeroși (Continuare în pag. a II-a)

Next