Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)

1971-05-05 / nr. 6830

ZILELE FILMULUI ROMÂNESC TELEX U.T.C. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! , ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6830­6 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 5 MAI 1971 ADUNĂRI FESTIVE ORGANIZATE DE COMITETELE JUDEŢENE ALE P.C.R. Un reportaj despre „promoţia semicente­narului" 3 COMUNIŞTII ANULUI 50 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Cu inima, cu gîndul, cu faptele noastre UN FIERBINTE OMAGIU PARTIDULUI I Jumătatea de veac de glorioasă­­ existenţă a Partidului Comunist Ro­­­mân se împlineşte peste cîteva zile, » rofundă, vibrîndu-şi fiecare clipă în I ritmul inimilor întregului popor. I Sentimentul apropierii de un eveni­­­­ment ce se înscrie în cartea de isto- I rie a dat întregii ţări o nobilă trans- I figurare. Sărbătoarea muncii, înflo- I rită exploziv deunăzi pe traseele I defilării, se continuă, la aceeaşi I tensiune, lîngă maşini şi pe schele, I lîngă retorte şi calculatoare, în VWSAAAAAAAAAA brazde şi în aule. Se continuă, în­­ ceasurile de răgaz, pe scenele şi es- „ tradele festive, în sălile de concert,­­ sub cupolele sesiunilor ştiinţifice.­­ Fiecare clipă — o faptă a muncii şi a creaţiei. Fiecare faptă — un semn­­ de omagiu. Fiecare omagiu —­ o nestemată din marele tezaur ~ al hărniciei şi dragostei pe care în­ * tregul nostru popor se pregătește­­ să-l dăruie partidului în zorii glo-­e­riosului semicentenar. REZULTATELE DAU MĂSURA EFORTULUI Pe parcursul celor 4 luni care au trecut de la începu­tul anului am însoţit pe mulţi tineri din judeţul Galaţi la acţiunile de muncă voluntar­­patriotică, am fost martori ai eforturilor lor pentru înfru­museţarea unei localităţi şi pentru împădurirea unor tere­nuri, pentru colectarea fieru­lui vechi, ne-am bucurat de entuziasmul cu care tinerii u­­tecişti continuă această fru­moasă tradiţie. încercăm acum, în preajma sărbătoririi semicentenarului, un scurt bilanţ.­­ Rezultatele obţinute prin acţiunile de muncă voluntar­­patriotică de la începutul a­­nului şi până la 1 Mai sunt cu totul îmbucurătoare pentru noi, ne declară Marin Stoian, prim secretar al Comitetului judeţean U.T.C. Galaţi. Ele sunt exprimate de altfel, prin faptul că la lucrările nefinan­ţate ni s-a livrat în cont valoare de 14,9 milioane lei, deci cu peste 4 milioane lei mai mult faţă de angajament, iar în urma lucrărilor finan­ţate ni s-a livrat în cont suma de 562 700 lei faţă de de 390 000 lei cit ne propuse­sem pe primele 4 luni şi faţă de 1,1 milioane lei cit aveam în planul anual. Cu alte cu­vinte am realizat şi depăşit cu mult prevederile angaja­mentului. Am solicitat în continuare tovarăşului prim secretar câ­­teva date cu ajutorul cărora să se poată configura drumul parcurs de organizaţiile de U.T.C. gălăţene spre aceste rezultate remarcabile. Am ob­ţinut un răspuns simplu şi totodată revelator : — La început, în crimele 3—4 săptămîni ale anului, am avut o perioadă dificilă. Ac­ţiunile de muncă voluntar­­patriotică se organizau spora­dic cu rezultate nu prea con­cludente. Am trecut atunci la o mai bună organizare şi pla­nificare a muncii în acest domeniu. In acest scop am realizat dezbateri ample cu secretarii comitetelor U.T.C. din întreprinderi şi comune, cu factorii colaboratori. Dez­baterile au avut loc apoi în organizaţii. Cu acest prilej am defalcat planurile, s-au stabilit sarcini concrete, pe fiecare organizaţie şi grupă, pentru fiecare utecist, s-au activizat detaşamentele şi co­mandamentele de muncă vo­­luntar-patriotică. Aici au a­­părut unele iniţiative valoroa­se. Astfel luna martie a fost declarată luna colectării me­talelor vechi, luna aprilie — luna plantaţiilor în silvicultu­ră, au fost iniţiate săptămîni de întreţinere a păşunilor, de colectare a maculaturii etc. Deci rezultate cu totul re­marcabile, rezultate care re­levă hărnicia şi entuziasmul tineretului gălăţean, rezultate cu care el întîmpină sărbă­torirea semicentenarului creă­rii partidului. ION CHIRIC Instantaneu cotidian la Uzina de strunguri din Arad, se efec­tuează verificarea unui nou tip de strung. Foto : O. PLECAM Racordarea aviculturii­­ la circuitul tehnologiilor modernei • Cooperarea I.A.S.—C.A.P. îşi dezvăluie vir­tuţile • Ce realizări prefigurează acţiunea de concentrare şi specializare a producţiei ? • Chel­tuielile impuse de modernizarea fermelor avicole amortizate în mai puţin de doi ani In Ialomiţa, judeţ care apa­re pe orice hartă a zonalităţii producţiei agricole ca un teri­toriu caracterizat printr-o in­tensă populare cu animale de producţie, rezolvarea proble­melor generate de acţiunea de specializare şi concentrare o­cupă un loc central In activi­tatea tuturor unităţilor. Indica­ţiile primite din partea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, prile­juite de consfătuirea de lucru cu cadrele din agricultura ju­deţului, au fost de un real a­­jutor in conturarea clară a o­biectivelor, a metodelor ce tre­buie adoptate pentru realizarea lor operativă şi integrală. Dacă pentru speciile porcine şi ovi­ne acţiunea se află încă în faza de debut, (marile complexe intercooperatiste de creştere şi ingrăşare a porcilor sunt în curs de edificare) în ceea ce priveşte creşterea păsărilor se dispune deja de o experienţă, s-au înregistrat rezultate eco­­nomico-productive care permit întreprinderea unor aprecieri. Concepţia de bază în acţiu-OCTAVIAN MILEA (Continuare in pag. a V-a) CHEŢII ŞI PETROLIŞTII RAPORTEAZĂ • Centrala industrială de anve­lope şi mase plastice anunţă că unităţile sale au depăşit angaja­mentul luat în cinstea semicente­narului partidului cu 11 milioane lei la producţia marfă şi cu 1,3 milioane lei valută la export. Au fost realizate în plus, faţă de an­gajament, 6 409 anvelope, 1 800 tone mase plastice prelucrate şi beneficii totalizind 6 milioane Iei. • Şi petroliştii se prezintă la marea sărbătoare a partidului cu succese deosebite In muncă. Fină la 1 mai muncitorii, inginerii şi tehnicienii din sectorul de extrac­ţie fi­­ui depăşit­­angajamentul cu însemnate cantităţi de ţiţei. La rîndul lor, sondorii, folosind din plin timpul prielnic, au forat peste plan aproape 47 400 metri, ceea ce echivalează cu mai bine de 30 de sonde. MARI IZBINZI IN muncă Închinate GLORIOSULUI SEMICENTENAR In întîmpinarea gloriosului semi­centenar, pe adresa C.C. al P.C.R., a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sosesc­ din întreaga ţară telegrame ale oamenilor muncii, prin car® aceştia îşi ex­primă sentimentele lor de dra­goste faţă de partid, ataşamentul neţărmurit faţă de politica mar­­xist-leninistă a Partidului Comu­nist Român, de edificare a socia­lismului şi comunismului în pa­tria noastră. • Cu legitimă mîndrie şi cu sentimentul datoriei împlinite, scriu muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din cadrul Grupului in­dustrial de petrochimie Borzeşti, vă raportăm, stimate tovarăşe secretar general, că angajamente­le asumate de colectivul nostru în cinstea semicentenarului au fost realizate. Producţia globală a fost depăşită cu peste 20 mi­lioane lei, producţia marfă cu peste 14 milioane lei, exportul cu peste 4 milioane lei valută. Vo­lumul beneficiilor realizate peste plan în această perioadă se ridică la peste 7 milioane lei. Ne anga­jăm, cu această ocazie, iubite to­varăşe secretar general, să nu precupeţim eforturile pentru per­fecţionarea organizării şi moder­nizării proceselor tehnologice, în scopul ridicării competitivităţii şi eficienţei întregii noastre acti­vităţi. • Angajamentele luate în cin­stea zilei de 8 Mai, se spune în telegrama colectivului de munci­tori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderea Şantier Construc­­ţii-Montaj — municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, au fost în­deplinite cu succes. Prin măsu­rile tehnico-organizatorice adop­tate, nivelul productivităţii mun­cii a fost depăşit cu 4 la sută. A fost redusă perioada de execuţie a unor obiective cum sunt Fabri­ca de hîrtie pergamentată şi întreprinderea „Ceahlăul" din Piatra Neamţ, dezvoltarea între­prinderii mecanice — Suceava, Complexul pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor — Martineşti şi Complexul avicol-Goleşti, mă­rirea capacităţii la Fabrica de pîine „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, Atelierul de prefabricate-Ure­­cheşti şi altele. Concomitent cu scurtarea termenelor de execuţie s-au obţinut certificate de cali­tate „bun“ şi „foarte bun“ la toate lucrările executate. • Cercetătorii Institutului de biologie „Traian Săvulescu“ sub­liniază în telegrama lor hotărîrea de a lega şi mai strîns cercetări­le fundamentale şi cele aplicati­ve de cerinţele agriculturii şi industriei. De asemenea, se spune în telegramă, ne angajăm ca în lumina noilor indicaţii date de partid să intensificăm acţiunea de ridicare a calificării profesio­nale a cadrelor de conducere, a lucrătorilor din institut antrenaţi în activitatea de cercetare. ★ 6 In întîmpinarea gloriosului semicentenar al partidului, colec­tivele de muncă din unităţile in­dustriale ale Capitalei au obţinut succese deosebite în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. Po­trivit datelor centralizate, planul producţiei globale pe ansamblul industriei de stat din municipiul Bucureşti a fost realizat în pro­porţie de 102,9 la sută, obţinîn­­du-se peste prevederi un volum de producţie de aproape 480 mili­oane lei. Rezultatele reprezintă o creştere de 10,5 la sută, compara­tiv cu realizările aceleiaşi pe­rioade a anului trecut. Producţia suplimentară este materializată în importante cantităţi de pro­duse date peste angajamentele anuale : 364 tone de laminate fi­nite pline de oţel, 296 tone ţevi de oţel, 114 tone mase plastice şi răşini sintetice, mijloace de auto­matizare în valoare de aproape 8 milioane lei, încălţăminte în va­loare de 100 000 lei, un mare nu­măr de motoare electrice şi transformatoare de forţă, im­portante cantităţi de mobilă și altele. • Cronica T.V. — Dezvăţul şi răs­făţul • Cronica muzicală — Elementele unei retrospective Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Adunării Populare a R.P. Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­­i­cii Socialiste România a primit la 4 mai, delegaţia Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, condusă de acad. prof. Sava Ganovski, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Biroului Adunării Populare, care ne vizi-­­ tează ţara, la invitaţia Marii A­­dunări Naţionale a Republicii Socialiste România. La primire au participat tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Miniştri, Emil Bodna­­raş, membru al Comitetului E­­­­xecutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, [ Ştefan Voitec, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Gheorghe Necula, vice­preşedinte al Marii Adunări Na­ţionale, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat şi Constantin Scarlat, deputat­ în Marea Adunare Naţională. Parlamentarii bulgari au fost însoţiţi de Spas Gospodov, am­basadorul R.P. Bulgaria la Bucu­reşti. în timpul întrevederii, de am­bele părţi a fost exprimată sa­tisfacţia pentru evoluţia mereu ascendentă a legăturilor de prie­tenie şi colaborare multilaterală dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Populară Bulgaria, dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Comunist Bulgar. A fost subliniată dorin­ţa comună de a dezvolta aceste relaţii spre binele popoarelor ro­mân şi bulgar, al cauzei unităţii ţărilor socialiste şi păcii în lume. întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă caldă, priete­nească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu î­i a acordat un interviu reţelei americane de televiziune N.B.C. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, a pri­mit la 4 mai pe Don Meaney, vi­cepreşedinte al „National Broad­casting Company“ din S.U.A., şi Hugh Downs, comentator prin­cipal al N.B.C. Preşedintele Consiliului de Stat a acordat cu acest prilej un in­terviu filmat pentru reţeaua a­­mericană de televiziune N.B.C. CONCURSUL NOSTRU DE FOTOGRAFII Fotoreporterul EMIL COJO­­CARU propune pentru astăzi o compoziție pe tema: „Virste paralele". REALITATEA VERIFICĂ ŞI ÎMBOGĂŢEŞTE O IDEE Din această aplecare continuă asupra planşetei izvorăsc contu­rurile avintate spre înălţimi. Cîteva intenţii organizatorice, aşa cum se conturează în jude­ţul Iaşi în acest nou început de activitate încă neconsumat to­tal pretutindeni, dezvăluie de la primele aprecieri nu numai o înţelegere exactă a recoman­dărilor şi hotărîrilor lansate de la tribuna Congresului, ci ceva mai mult. încercările de imediată actualitate ale comi­tetului judeţean U.T.C. vor să treacă dincolo de respectarea formală a literei prevederilor, de aplicarea lor corectă şi atît, căutînd să le îmbogăţească prin adăugirea experienţei sale ine­dite, prin valorificarea in con­tact cu realităţile sale proprii. Iar argumentele care trebuie să completeze firesc orice afir­maţie vor demonstra că, cel puţin deocamdată, aceste în­cercări se arată de bun augur, în judeţul Iaşi, datorită unor împrejurări şi condiţii indepen­dente de voinţa comitetului ju­deţean U.T.C., actul de naştere al consiliilor pentru diverse categorii de tineri nu a fost încă semnat. Plenara de consti­tuire a lor va avea loc abia săptămîna viitoare. Faptul a­­cesta oferă, în acelaşi timp, zia­rului nostru posibilitatea de a fi încă o dată în vecinătatea unui act inaugural pe care, în cursul lunii trecute, l-a trăit în mai multe judeţe, asistînd, de pe linia de plecare, la de­clanşarea activităţii a numeroa­se consilii. O comparaţie se im­pune, aşadar, cu necesitate în­tre cele două momente de înce­put, iar rezultatul ei este in bună măsură un punct de ve­dere inedit pe care îl semnalăm ca pe o propunere cu valori de mare utilitate. Discuţia purtată cu primul secretar şi secretarul cu problemele de şcoli al co­mitetului judeţean U.T.C. ple­dează convingător pentru a­­ceastă idee. Aparent paradoxal, intenţiile de nouă structurare şi de îm­bogăţire în conţinut încep chiar cu consiliul elevilor, cu toate că acesta are o activitate deja consolidată in spatele său,­­ o experienţă ce pare greu de clintit. Argumentele modificări­lor, prezentate de secretarul cu problemele de şcoli, ION CHI­­RIAC, sunt­ însă mult mai pu­ternice : „încă actuala organi­zare a acestui consiliu a avut, chiar de la primii paşi ai exis­tenţei, de luptat cu o moda­litate greoaie — împărțirea pe comisii corespunzătoare unor D. MATALA (Continuare în pag. a V-a)

Next