Scînteia Tineretului, august 1971 (Anul 27, nr. 6907-6932)

1971-08-02 / nr. 6907

IERI, LA MANGALIA, ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI­­ NICOLAE CEAUŞESCU au avut loc manifestante prilejuite de „&nm manner Ieri, prima zi de august, la mare, în porturile fluviale şi de pe rîurile Interioare, pe şantiere de construcţii navale, pe navele aflate în largul mă­rilor şi oceanelor, marinarii noştri au sărbătorit tradiţiona­la Zi a marinei. Ca şi in ceilalţi ani, mani­festările centrale ale acestei festivităţi s-au desfăşurat în cadrul generos al portului Mangalia. Este o zi însorită. Vasele au arborat marele pavoaz şi ghir­landele multicolore de stegu­­leţe întinse din catarg în catarg imprimă portului o atmosferă sărbătorească. încă de dimi­neaţă, mii şi mii de cetăţeni din Mangalia, turişti aflaţi la odihnă, locuitori din satele în­vecinate s-au adunat pe arte­rele principale, pe marele dig ce închide bazinul portului şi la balcoanele modernelor hote­luri ce dau către mare. Sărbă­toarea marinarilor, a celor care, stăpînind tehnica de luptă de înaltă perfecţiune, străjuiesc hotarele maritime ale ţării, a celor care, în­­fruntînd dificultăţile marilor distanţe, poartă pavilionul ro­mânesc pe cele mai îndepărta­te meridiane, a lucrătorilor portuari şi a constructorilor de­ nave, este o sărbătoare îndră­gită, o sărbătoare a întregului popor. Festivităţile s-au desfăşurat în prezenţa conducătorilor­ de partid şi de stat, a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Nicules­­cu-Mizil, Maxim Berghianu, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu. Au luat parte, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai guvernului, reprezentanţi­ ai organelor judeţene de partid şi de stat, generali şi ofiţeri su­periori. In tribunele amenajate pe navele ancorate în port se a­­­flau, de asemenea, ataşaţi mi­litari, aero şi navali, acredi­taţi în Republica Socialistă România. După ce au străbătut dru­mul de la Neptun, una din staţiunile constelaţiei Man­galia Nord, conducătorii de partid şi de stat sosesc în incinta avanportului Man­galia. De-a lungul întregului traseu, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat li s-a făcut o întîmpinare plină de căldură şi entuziasm. De o parte şi de alta a arterelor ce străbat staţiunile Neptun, Sa­turn şi Mangalia mii de oa­meni aplaudă, ovaţionează, flutură steguleţe. Este ora zece. Un sunet pre­lung de trompetă vesteşte so­sirea conducătorilor de partid şi de stat în port, locul de des­făşurare a manifestărilor. La o comandă, echipajele vaselor ancorate în port pre­zintă armele pentru onor. In Intimpinarea conducăto­rilor de partid şi de stat vina viceamiralul Grigore Mar­­teş, comandantul marinei militare, care prezintă rapor­tul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consi­liului de Stat, comandantul su­prem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de ministrul Forţelor armate, general de armată Ion Ioniţă, trece în revistă compa­nia de onoare. Apoi, secreta­rul general al partidului, îm­preună cu ceilalţi conducători, urcă pe puntea vasului coman­dant ancorat la chei şi adre­sează tuturor marinarilor fe­licitări cu prilejul Zilei mari­nei şi urări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică.­­ în timp ce se intonează Imnul­­ de Stat al Republicii Socialiste România, se trag 21 salve de­­ artilerie.­­ Un grup de pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, celorlalţi condu-­­ cători de partid şi de stat bu­chete de flori. Spaţiul aerian este străbă- © tut succesiv de mai multe for­maţii de avioane supersonice. _ Este salutul omagial al avia- © torilor adresat marinarilor. Trecerea fulgerătoare a apa- — ratelor de zbor marchează și © semnalul începerii serbării marinărești. Timp de aproape ^ două ore, puntea vasului co- 9 mandant, pe care se află con­ducătorii de partid şi de stat, punţile altor vase ancorate la A chei, întreaga faleză devin o­­ imensă sală de spectacol. Ma­rinarii execută virtuoase de- A­monstraţii artistice şi sportive. Escortat de un elicopter şi de ambarcaţiuni militare, zeul­­ mărilor, Neptun, apare pe spa­tele unei balene, în tumult de tunete venite din adîncuri, în­­ vuietul sirenelor. Pe o platfor­mă plutitoare îşi fac apariţia — mai întîi pionierii — viitori , marinari, viitori constructori de nave. Se avîntă apoi în va-­­­luri, prin impresionante fi­ ® guri acrobatice, zeci de îno­tători. Ei sînt ostaşi ai marinei a noastre militare, care, în zilele - instrucţie, au deprins cu măiestrie mînuirea timonei, dle tunului, trimiterea la ţintă a TM torpilei, manevrarea complica­tei aparaturi cu care sunt do- A tate navele de luptă. Cu tru- TM­purile lor, ei formează pe apă ^ N. POPESCU-BOGDANESTI MIRCEA S. IONESCU , FOTO : RADU CRISTESCU “ PETRE DUMITRESCU (Continuare in pag. a 111-a) . • Ce fac fotbaliștii cînd nu joacă fot­bal. INSTANTANEE MONTANE. © Știri din : POLO, MARS, CĂ­LĂRIE, TETRA­­TLON, TENIS. • PATRIEI, PARTIDULUI, POPORULUI — Jurămînt fierbinte de credinţă şi dăruire — Sa fu­l ce pot fi răspunderea libertâfii şi independentei fârii • CRONICA FILMULUI „BRIGADA DIVERSE ÎN ALERTĂ“ • CIVILIZAŢIA STRAZII BĂIEŢI „DE CENTRU" CU SPIRIT DE MAHALA O SESIUNE A MUNCII ÎN SLUJBA PATRIEI • O VALOROASĂ INIŢIATIVĂ A STUDEN­ŢILOR DIN TABĂRA DE LA IZVORUL MURE­­ŞULUI, CONSTITUIŢI ÎNTR-O BRIGADĂ, EI AU SOSIT IERI ÎN BUCUREŞTI PENTRU A LUCRA PE ŞANTIERUL INSTITUTULUI POLITEHNIC CHEMARE adresată tuturor studenţilor ţârii de către Bri­gada de muncă patriotică a studenţilor activişti participanţi la Tabăra de instruire organizată de U.A.S.R. la Izvorul Mureşului Simţindu-ne puternic mobilizaţi politic de înflăcăratele în­demnuri adresate tineretului şi organizaţiei sale revoluţionare de către secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul Consfătuirii de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cul­tural-educative — noi, studenţii activişti aflaţi in Tabăra de in­struire organizată de Comitetul Executiv al Uniunii Asocia­ţiilor Studenţeşti din România la Izvorul Mureşului, am hotărît să ne constituim in Brigadă de muncă patriotică pentru a lucra în luna august pe şantierul noului local al Institutului politehnic din Bucureşti. In aceste zile în care întregul nostru popor, şi în rîndurile sale tineretul, îşi exprimă prin grăitoare fapte de muncă deplina aprobare şi satisfacţie faţă de măsurile propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideo­­logice, de educare m­arxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, datoria noastră, a studenţilor, fii ai eroicei clase muncitoare, ai ţărănimii şi ai intelectualităţii este să muncim efectiv, acolo unde este nevoie de forţele şi entu­ziasmul nostru, contribuind nemijlocit la înfăptuirea programu­­lui partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Dragi colegi, Să facem din întreaga perioadă a vacanţei o sesiune a muncii puse în slujba patriei. Adresăm celorlalţi studenţi activişti care vor participa, în se­riile următoare, la Tabăra de la Izvorul Mureşului, chemarea de a prelua iniţiativa noastră şi de a continua pînă la deschi­derea anului universitar munca pe şantierul Institutului poli­tehnic din Bucureşti. Chemăm pe studenţii care se află în centrele universitare — în practică sau în vacanţă — să muncească la construcţia noilor obiective de învăţămînt şi a căminelor, la amenajarea spaţiilor destinate activităţilor social-culturale şi sportive. Chemăm pe toţi studenţii ţării — aflaţi în tabere de odihnă, în oraşe şi la sate — să se integreze in acţiunile de muncă pa­triotică iniţiate de organizaţiile U.T.C. pe şantierele naţionale ale tineretului la construcţii industriale, in agricultură, la obiec­tive social-culturale. Animaţi de conştiinţa noastră comunistă, revoluţionară, de viitori specialişti crescuţi şi educaţi de partid, să facem din participarea directă, însufleţită şi responsabilă, la munca de construcţie socialistă a ţării — o nouă şi elocventă dovadă a devotamentului nostru nemărginit faţă de cauza Partidului Co­munist Român consacrată împlinirii idealurilor comunismului pe pămîntul scump al patriei. ZILE FIERBINŢI ŞI BOGATE Chiar în ziua cînd apărea cronica noastră anterioară, adică luni, 26 iulie, presa anunţa încă o victorie a construc­torilor Hidrocentralei de pe Lotru : stră­pungerea penultimului tronson între caste­lul de echilibru şi Rudăreasa. Coborînd mai greu munţii — fiindcă evenimentul se petrecuse sîmbâta trecută — ştirea preciza că reuşita s-a obţinut în condiţii deosebite de lucru : acolo, în subteran, ţîşneau şuvoaie periculoase şi se produ­ceau puternice mişcări de roci. Oamenii totuşi au luptat şi au învins, confirmînd încă o dată tenacitatea muncitorimii, aportul ei substanţial la tot ceea ce se preface spre bine în ţara noastră. De asemenea, din mai multe judeţe ale ţării, pe portativele de sîrmă ale telegrafelor au pornit spre Comitetul Central al partidului ştirile despre încheierea cam­paniei de strîngere a recoltei, începem însemnările noastre bilanţiere de astăzi cu aceste ştiri întrucît ele re­prezintă baza optimismului diurn, a si­guranţei de sine a poporului român. Zi­lele sâptămînii pe care am încheiat-o ieri au fost zilele cele mai fierbinţi, la pro­priu, de pînă acum din anul 1971 şi, scri­ind despre numeroasele victorii obţinute în muncă, nu facem decît să confirmăm hărnicia milioanelor noştri de concetă­ţeni, înţelegerea că nici vremea care ar predispune cel mai mult la retragerea sub umbrarele pădurilor nu trebuie să ne facă să uităm că ne datorăm bunăstarea propriului efort. Şi, deci, că trebuie să procedăm în consecinţă. De altfel, şi în această săptămînâ, to­varăşul Nicolae Ceauşescu ne-a oferit încă o pildă de dinamism, de refuz al oboselii şi încetinirii ritmului de lucru, un exemplu de preocupare vie, atentă, pen­tru bunul mers al activităţii în toate do­meniile vieţii materiale şi spirituale. Re­portajele care au descris vizita domniei sale pe platforma complexului de obiec­tive nucleare I.F.A.­Măciurele ne-au oferit informaţii inedite privind succesele cer­cetării româneşti, ca şi în legătură cu obiectivele realizate sau în curs de am­plasare în viitorul apropiat pe platforma Măgurele. Am aflat astfel despre gru­parea, într-o concepţie unitară, pe res­pectiva platformă a unor institute de cer­cetări, centre de proiectare şi producţie de aparatură şi instalaţii nucleare, a unui centru de informare şi documentare nucleară, iar pentru studenţi şi profesori vizita a pus în evidenţă încă o dată preo­cuparea partidului pentru sporirea uni­tăţilor de învăţâmînt, aici urmînd să funcţioneze Institutul de fizică Bucureşti, Facultatea de fizică a Universităţii şi sec­ţia de ingineri fizicieni de la Institutul politehnic. Măgurele va deveni astfel un adevărat oraş al atomiştilor. România va fi capabilă să treacă la exportul de aparatură atomică, iar în cursul actualu­lui cincinal în ţara noastră va începe con­struirea primelor centrale nuclearo-elec­­trice­ ^ Ştiind că tot ceea ce se înfăptuieşte în ţara noastră poartă pecetea grijii parti­dului, a preocupărilor secretarului său general, nu poţi să nu fii mîndru, gîn­­dindu-te că, potrivit planurilor stabilite la Congresul al X-lea, România face paşi atît de importanţi într-un domeniu cu perspective deosebit de promiţătoare B. GRECEANU (Continuare in pag. a II-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6907 | 4 PAGINI — 30 BANI | LUNI 2 AUGUST 1971 Celei dea 17-a Conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen - Censuikyo Conferinţa Dumneavoastră are loc în condiţiile unor puternice schimbări în lume, cînd popoare întregi se ridică în mod viguros împotriva politicii imperialiste de asuprire şi dictat, pentru elibe­rare şi independenţă naţională, pentm retragerea trupelor străi­ne şi lichidarea bazelor militare de pe teritoriul altor state, pen­tru afirmarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soar­ta, de a trăi liber în pace, fără dominaţie străină. In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu per­sonal, adresez un cald şi cordial salut participanţilor la cea de-a 17-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen, împreună cu urările de deplin succes lucrărilor conferin­ţei. In cadrul eforturilor pe care harnicul şi greu încercatul popor japonez le desfăşoară pentru în­lăturarea spectrului războiului atomic, ale cărui orori le-a trăit, pentru o dezvoltare paşnică şi constructivă, activitatea neobosi­tă, militantă a Consiliului japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo — în­deplineşte un rol de mare însem­nătate şi,constituie, în acelaşi timp, un aport de seamă la lupta tuturor popoarelor împotriva im­perialismului şi a politicii sale a­­gresive, pentru instaurarea unui climat internaţional de pace şi prietenie, de colaborare şi securi­tate internaţională. Cursa înarmărilor, acumularea stocurilor de arme nucleare şi de alte mijloace de distrugere în masă apasă greu pe umerii po­poarelor şi reprezintă un grav pericol pentru pacea lumii, pen­tru viitorul omen­irii. De aceea, România consideră că este ne­cesar să se facă totul pentru a se pune capăt cursei înarmărilor. Popoarele trebuie să impună scoaterea în afara legii şi lichida­rea armei nucleare ! Trebuie in­terzise folosirea, producerea şi a­­meninţarea cu arma nucleară ! In spiritul sentimentelor între­gului nostru popor, România ac­ţionează, alături de celelalte for­ţe democratice, progresiste şi iu­bitoare de pace, pentru înfăptu­irea de măsuri practice în dome­niul dezarmării generale şi, în primul rînd, al dezarmării nu­cleare, pentru lichidarea bazelor militare, retragerea trupelor de pe teritorii străine, desfiinţarea blocurilor militare — obiective de a căror realizare depinde pro­gresul în pace şi cooperare al umanităţii. Ca şi pînă acum, Româinia so­cialistă va milita cu consecvenţă pentru zădărnicirea politicii im­perialiste de dictat, imixtiuni şi agresiune, pentru încetarea răz­boiului agresiv dus de S.U.A. îm­potriva poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina, pentru lichidarea celorlalte surse de război şi conflict existente în diferite regiuni ale lumii, pen­tru respectarea dreptului inalie­nabil al fiecărui popor de a-şi hotărî propriile destine, fără nici un amestec din afară. Urînd succes deplin lucrărilor Conferinţei, vreau să vă asigur că România, întregul popor ro­mân vor acţiona şi în viitor pen­tru întărirea unităţii tuturor for­ţelor antiimperialiste în lupta pentru realizarea idealurilor de libertate şi independenţă ale po­poarelor, împotriva imperialismu­lui, colonialismului şi neocolonia­­lismului, pentru progresul social, democraţie şi pace în lume. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Gara de Nord — 1 august 1971. Zi animată obişnuit, ca­racteristică marilor „porturi“ ale uscatului. Orele 15 şi 32 de minute. In difuzor răsună vocea crainicului : „Atenţiune ! Aten­ţiune ! Trenul de persoane 4006, din direcţia Satu Mare — Baia Mare — Dej — Ciceu — Braşov soseşte în staţie peste 5 mi­nute !“ La orele 15 şi 37 de mi­nute fix, locomotiva electrică 060-EA 12 053 frînează domol în punctul terminus al călătoriei. Este trenul care-i aduce în Ca­pitală şi pe studenţii activişti participanţi la Tabăra de ins­truire organizată de U.A.S.R. la Izvorul Mureşului. Studenţi ca­re, acolo, la Izvorul Mureşului, răspunzînd îndemnurilor adre­sate tineretului, organizaţiei sale revoluţionare, de către to­varăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului , s-au constituit în Brigadă de muncă patriotică, hotărînd să lucreze în această lună pe şan­tierul noului local al politehni­cii bucureştene. De la fereastra primelor va­goane izbucnesc urale. Peronul devine perimetrul unui miting spontan. Se ovaţionează pentru popor, pentru partid, pentru se­cretarul său general. Minute în şir se scandează „Ceauşescu şi studenţii !“. Deasupra chipuri­lor tinere fîlfîie drapelele pa­triei şi partidului. Din zeci şi zeci de piepturi se încheagă si­labele cîntecului. „Gaudeamus“, I. CALMAŢUI (Continuare in pag. a IlI-a)

Next