Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)
1971-11-01 / nr. 6985
iNVĂŢĂMlNTUL POLITICOIDEOLOGIC U.T.C.—CADRU IMPORTANT DE EDUCARE A TINERILOR IN SPIRIT MILITANT. REVOLUTIONAR — Ne-am propus, tovarăşe secretar, să vă adresăm citeva întrebări în legătură cu un important eveniment din viata organizaţiei noastre, a tineretului în general, şi anume apropiata deschidere a Învăţământului politico-ideologic. Avînd în vedere contextul deosebit in care se va desfăşura in acest an invăţămintul politicoideologic — context determinat de măsurile adoptate de Comitetul Executiv al partidului privind educarea comunistă, marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii — pentru început vă rugăm să ne definiţi locul şi semnificaţiile acestei activităţi în preocupările U.T.C. — Pregătirea şi educarea tineretului în spiritul înaltelor idealuri ale socialismului şi comunismului, formarea lor ca militanţi activi pentru cauza partidului, reprezintă, precum se ştie, principala preocupare a organelor şi organizaţiilor U.T.C., menirea însăşi a Uniunii noastre revoluţionare. In îndeplinirea acestei nobile misiuni încredinţate de partid, căreia îi este consacrată întreaga activitate a organizaţiei, învăţământului politico-ideologic îi revine un rol deosebit. Rolul acesta a fost de altfel puternic subliniat in chiar ampla dezbatere ce s-a desfăşurat şi in organizaţiile noastre pe marginea programului de educare comunistă elaborat de partid, din iniţiativa şi pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Conştiinţa tineretului este, fireşte, o rezultantă social-istorică, iar procesul de educare e un proces multidimensional. In cadrul acestuia însă organizaţiile U.T.C. îşi aduc şi trebuie să-şi aducă propria lor contribuţie. Răspunzînd vibrantei chemări pe care ne-a adresat-o secretarul general al partidului ca fiecare colectiv de utecişti să devină un colectiv de luptă pentru educaţia comunistă, noi, organizaţia noastră, trebuie să ne preocupăm nu doar mai mult, ci şi mai bine decit am făcut-o pină acum de pregătirea politică, ideologică a tinerilor, factorul conştiinţă avînd astăzi un rol tot mai însemnat in procesul de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată deci ce ne propunem prin invăţămintul politico-ideologic : transmiterea către tineret a politicii partidului şi statului nostru, a sensului hotărîrilor ce se iau, a opţiunilor poli-Interviu cu tovarăşul AUREL STOICA secretar al C.C. al U.T.C. tipe ce se realizează In documentele de partid şi de stat, explicarea argumentată a drumului pe care l-a parcurs poporul român sub conducerea partidului pentru a se ajunge la realizările de azi, ale socialismului, a-i ajuta pe tineri să cunoască eforturile, lupta şi munca tenace pe care a dus-o clasa noastră muncita, determinând astfel înţelegerea datoriilor ce le revin în a preţui şi dezvolta aceste realizări, a hotărârii de a munci neobosit pentru înfăptuirea programului partidului. Formarea la tineri a unor convingeri politice profunde, educarea lor în spiritul militant, revoluţionar propriu clasei muncitoare, al atitudinii combative intransigente faţă de influenţele străine, faţă de modul de viaţă burghez şi producţiile spirituale ale acestuia, faţă de fenomenele negative, este strîns legată de însuşirea concepţiei despre lume şi viaţă a clasei muncitoare, a materialismului dialectic şi istoric, a principiilor politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. In acest context putem desprinde lesne locul şi semnificaţia învăţămintului politicoideologic U.T.C. care, conceput ca principal cadru organizat de pregătire politică a tineretului, îşi propune prin formele sale să ofere fiecărui tînăr posibilitatea ca în perspectiva mai multor ani, să studieze şi să aprofundeze succesiv o problematică politică complexă, un vast material bibliografic, să-şi formeze şi să-şi dezvolte pe această bază trăsăturile de militant comunist. — In ce cadru se va desfăşura această activitate. Ce perfecţionări sunt de notat in raport cu situaţia din anii trecuţi ? — Aşa cum precizează hotărârea Biroului C.C. al U.T.C., invăţămintul politico-ideologic U.T.C. se va desfăşura la nivelul organizaţiilor U T.C- pe secţii, sectoare, schimburi, C.A.F., ferme, sate, clase, ani de studii etc. El va fi organizat pe cicluri, diferenţiate atât prin conţinut cât şi prin modalităţile de realizare. Ciclurile, a căror tematică orientativă a fost pusă deja la îndemâna organizaţiilor U.T.C. sunt : „Partidul şi tineretul. Uniunea Tineretului Comunist — organizaţia noastră revoluţionară“, „Tradiţii revoluţionare ale clasei muncitoare şi ale Partidului Comunist Român“, „Tineretul şi societatea românească contemporană“, „Societatea socialistă multilateral dezvoltată, construirea comunismului în România — idealul tinerei generaţii“. Organizarea acestor cicluri urmăreşte să asigure participarea tinerilor de la forme simple la forme complexe de pregătire politică, încearcă să excludă repetiţiile care apăreau in formele pe care le-a uzitat organizaţia noastră în anii trecuţi, manifestările de formalism care se iveau din această cauză. Cit priveşte modul de desfăşurare, se are în vedere antrenarea nemijlocită a tinerilor la dezbaterea problemelor politice, neexcluzîndu-se nici posibilitatea desfăşurării lor sub forma expunerilor, a conferinţelor urmate de NICOLAE ARSENIE (Continuare In pag. a ll-a) Oră în laboratorul de chimie al clasei a XII-a (Liceul „Unirea"- Braşov). Foto : PAVEL TlNJALĂ STUDENŢII AGRONOMI LA MUNCĂ ! PATRIOTICĂ La Gearmata, Jimbolia, Buziaş, Pecica, Honorici, Nădlac, Udviniş, Peciu Nou, lanurile de porumb, livezile cu pomi, viile şi grădinile de legume, au devenit, în luna octombrie, o carte deschisă din care au învăţat cotidian cei 1400 de studenţi ai Institutului agronomic din Timişoara „Cîştigul este dublu “ ne declara tovarăşul profesor universitar C.V. Oprea, şeful catedrei de agricultura generală, fermele primesc ajutor, într-o perioadă ultraaglomerată, iar pe de alta studenţii au posibilitatea să cunoască şi să se acomodeze cu lucrările specifice de toamnă, întărirea laturii practice a învăţămîntului, deziderat de mare actualitate al formării specialiştilor noştri, îşi află aşa cel mai fericit mod de realizare“. La ferma Honorici a I.A.S. Lugoj, livada se întinde pe 300 de hectare, 214 fiind ocupate cu meri. Zilnic, 50 de tone de Farmen, Jonathan, Delicios, trebuie culese, sortate, ambalate şi expediate in patru vînturi. Şefa fermei, inginera Veronica Mîndruleanu, ne dă aceste cifre pentru a contura mai exact dimensiunile ajutorului pe care l-au primit din partea celor 75 de studenţi aflaţi aici, în fişele de pontaj pe care le ţin şefii de echipă (căci studenta s-au organizat pe echipe) au fost trecute 7 000 lădiţe de prune, 4 000 lădiţe de mere, mii de lei reprezentând valoarea orelor prestate la staţia de sortare, la repararea ambilajelor. „Aici am văzut ce înseamnă campanie de recoltare într-o livadă şi cum trebuie să fie ea organizată, ne declara Fetru Data, din anull IV — agronomie. Şi — apoi am învăţat multe în ceea ce priveşte stilul de muncă al unui fermier". Pentru Constantin Dumitrică, student în anul I la economie agrară, acest debut original în studenţie echivalează cu aflarea primelor „conturi" şi operaţiuni financiare. Utilul are aceeaşi valoare şi pentru ceilalţi colegi ai lor. Cei care lucrează la Staţiunea didactică experimentală susţin că ei sunt cei mai avantajaţi pentru că participă la edificarea noului complex de învăţămînt superior agricol care se ridică la marginea Timişoarei. Au prins deja contururi laboratoarele şi microfermele facultăţii de zootehnie. 95 la sută din lucrări au fost efectuate de studenţi. 180 studenţi, anul 1, deci cei care vor beneficia de modernele săli de cursuri, amfiteatre. M. OCTAVIAN (Continuare în pag. a ll-a) Interesul general cu care opinia publică din ţara noastră a urmărit desfăşurarea ultimei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale a făcut ca evenimentul nr. 1 al celei de a 42-a săptămîni a anului să-şi prelungească şi să-şi amplifice ecoul în săptămina ce face obiectul acestei cronici. Nimic mai firesc. Legile adoptate la această sesiune se înscriu in rîndul acelor acte normative care capătă valoare de permanenţă, lăsînd urme adinei, durabile, în conştiinţa poporului. Ele se constituie, pentru o lungă perioadă de timp, în coordonate esenţiale pentru domenii fundamentale ale activităţii umane. De bună seamă actul legislativ care suscită în cel mai înalt grad interesul şi comentariile opiniei publice este adoptarea planului cincinal. Am mai avut ocazia să semnalăm în coloanele ziarului nostru semnificaţiile, principalele direcţii ale acestui însufleţitor program de dezvoltare. El marchează o nouă şi istorică etapă pe drumul României spre piscurile înalte ale civilizaţiei şi progresului, iar opinia publică apreciază intr-o emoţionantă umanitate că obiectivele sale de bază converg spre realizarea sarcinilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea al partidului pentru această perioadă , un dinamism susţinut al creşterii producţiei materiale, modernizarea structurii întregii economii şi accentuarea proceselor calitative ale dezvoltării, sporirea eficienţei economice în toate domeniile şi, pe această bază, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Aceste coordonate majore ale cincinalului, închegate într-o viziune unitară, creează concomitent condiţii depline pentru dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, obţinerea de efecte economice tot mai înalte, îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al populaţiei. Avem un program de muncă şi viaţă cutezător care ne deschide perspectiva luminoasă a înfăptuirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Avem şi certitudinea îndeplinirii lui exemplare. Căci oamenii muncii, în dubla lor calitate de proprietari şi producători, la aprobarea pe care o dau istoricului program adaugă şi argumentul imbatabil al faptului împlinit. Iar cea de a 43-a săptămînă a anului consemnează nenumărate asemenea argumente. Iată, la Porţile de Fier, făuritorii gigantului hidroenergetic şi de navigaţie au pus în paralel la sistemul energetic naţional cel de al şaselea şi ultimul agregat hidroenergetic. O dată cu punerea în paralel a noului hidrogenerator, centrala hidroenergetică Porţile de Fier — cea mai mtare din ţara noastră — a intrat cu un avans de 62 zile, faţă de termenul stabilit in planul de stat, în faza de exploatare industrială cu întreaga putere instalată de 1050 MW. Pe Lotru — la cel de al doilea sistem hidroenergetic al ţării — echipele de mineri de la lotul condus de inginer Traian baban au realizat străpungerea primei aducţiuni secundare, pe traseul Balindru-Steaja. Colectivele de muncă din industria judeţelor Galaţi, Hunedoara, Prahova, Alba, Suceava, Brăila şi multe altele, anunţînd realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan pe 10 luni, raportează obţinerea de producţii suplimentare de sute de milioane de lei. Chiar în numărul de azi al ziarului nostru publicăm un reportaj despre succesele obţinute de un colectiv de la Şantierul Naval Giurgiu care anunţă încă de pe acum îndeplinirea planului din primul an al cincinalului. La rîndul lor, oamenii ogoarelor folosesc tot mai intens zilele şi orele de muncă pentru terminarea stringerii recoltei acestui an, pentru a pune temelii solide la nivelul exigenţelor sporite ale noului cincinal, producţiei anului care vine. Din judeţele Gorj, Vîlcea, Argeş, Botoşani, Iaşi, Dolj, Mehedinţi şi altele sosesc veşti că recoltatul porumbului a fost terminat sau se află pe punctul de a fi încheiat, în timp ce judeţele Ilfov şi Brăila anunţă executarea integrală a însămînţărilor. Festivităţile prilejuite de conferirea, în această săptămînă, a Ordinului Muncii clasa I unor cooperative agricole de producţie pentru obţine- VASILE BARAC (Continuare în pag. a ll-a) Dorind să vină în ajutorul tinerilor care participă la învăţămîntul politico-ideologic U.T.C. şi al propagandiştilor, „SCÎNTEIA TINERETULUI“ va publica în fiecare lună pentru temele din cadrul ciclului „PARTIDUL ŞI TINERETUL. U.T.C. — ORGANIZAŢIA NOASTRĂ REVOLUŢIONARĂ“ URMĂRIŢI CU REGULARITATE ZIARUL NOSTRU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII. SERIA II. NR. 69854 PAGINI - 30 BANI LUNI 1 NOIEMBRIE 1971 SUNTEM IN 1972! ...RĂSPUND TINERII DE LA SECŢIA CONSTRUCŢIICORPI A ŞANTIERULUI NAVAL DIN GIURGIU S-ar fi cuvenit, poate, ca cei veniţi in schimbul de dimineaţă, la 1 octombrie, să-i salute pe colegii lor, care lucraseră noaptea, cu urarea ..La mulţi ani !“ urare obişnuită cu prilejul sărbătoririi revelionului. Gestul ar fi părut nici destul de firesc. Firesc întrucît pentru cei peste 700 de muncitori ai secţiei construcţii corp din cadrul Şantierului Naval din Giurgiu data a coincis cu îndeplinirea planului aferent lui ’II, primul an al cincinalului. Şi aceasta în condiţiile în care sarcinile-angajament stabilite au fost cu 15 la sută mai mari decit cele prevăzute pentru patru trimestre precedente. Realizarea ne apare cu atît mai meritorie cu cit, după cum se ştie, specificul activităţii este asemănător din multe puncte de vedere cu cel din domeniul şantierelor de investiţii. O mare parte a muncii se desfăşoară nu în hale ci sub cerul liber fiind astfel dependentă direct de capriciile vremii. Iarna — zăpada, frigul şi viscolul. Primăvara — ploile şi lapoviţa. Vara — căldura toridă a soarelui. Toamna din nou frigul, ploaia, lapoviţa. Şi totuşi nimic nu a împiedicat succesul, nimic nu a fost considerat o stavilă de netrecut în faţa dîrzeniei — termenul mi se pare potrivit — cu care colectivul de muncă de aici a reuşit o performanţă demnă de invidiat, o victorie absolută în lupta perseverentă cu timpul in care fiecare oră, minut sau, secundă au fost din plin valorificate. Aici se lucrează după un calendar propriu. Şi apoi vin întrebările : Cum? In ce fel ? Care sînt secretele ? Unde trebuie căutată „cheia“ reuşitei ? Intr-o zi, povesteşte parcă în glumă un tînăr constructor de nave, cineva a vrut să-l încerce pe şeful secţiei, tovarăşul Radu Croitoru. — Se vorbeşte despre dumneata că-ţi cunoşti extrem de bine oamenii din subordine. Pe toţi cei peste 700. Atît de bine incit le ştii pe de rost, la fiecare, pină şi numele şi prenumele. Eu unul, nu cred. Cel a cărei „memorie“ fusese pusă la îndoială a zîmbit : — Sunt sigur că te înșeli. Iată eu sunt gata pentru fiecare nume pe care l-am uitat să-ţi plătesc un leu. — Și ? întrebăm. — Şi, ne răspunde utecistul care ne adusese la cunoştinţă întâmplarea, neîncrezătorul a pierdut. Mai este de mirare că indiferent cu cine vorbim, fie că ne referim la maistrul Mircea Iliescu, şefii de echipă Ilie Dumitru sau Marin Mihai, muncitorii Ilie Căpriţă ori Dan Emilian, fiecare dintre interlocutorii noştri ţine sa ne asigure că pe tot parcursul lunilor trecute de la începutul anului nu s-a înregistrat nici un gol de lucru din cauza defectuoasei programări a comenzilor, lipsei de materiale sau de scule, că întotdeauna ritmul de fabricaţie a fost susţinut printr-o organizare exemplară a muncii şi repartizarea reperelor în funcţie de calificarea oamenilor ? Colectivul de muncă de la construcţii corp este cunoscut în tot şantierul ca un colectiv al cărui şef este cel mai bătrîn în această funcţie — 18 ani neîntrerupţi iar membrii săi cei mai tineri — peste 75 la sută dintre ei avînd vîrsta sub 30 de ani. Dacă vrei cu orice preţ să obţii rezultate bune, precizează şeful de echipă Marin Mihai, ele nu întîrzie să vină. Normele, care la început ţi se par extrem de strînse, la o analiză mai atentă se dovedesc prea largi. — Concret ? — Concret, echipa mea a propus numai în acest an în două rînduri să fie recalculate pe măsura posibilităţilor noastre. — Nu era mai convenabil pentru cei 25 de oameni său-GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a ll-a) N NĂSTASE - im prinţ al sportului ale ION BĂIEŞU L-am întîlnit pe Ilie Năstase pentru prima oară cu cîţiva ani în urmă, într-un avion care ne ducea spre Bruxelles. Nu ne cunoşteam, adică eu nu ştiam că el e Ilie Năstase şi nici el nu ştia cum că eu sînt oarecarele mînuitor de pix. Ne nimerisem vecini de scaune şi discutam, ca nişte muritori ce eram, despre frica de înălţime, cînd am avut, deodată, revelaţia că mă aflu în preajma uneia dintre cele mai mari personalităţi ale sportului românesc. Năstase participa atunci la unul din primele lui turnee în lume şi mi-a vorbit, strict omeneşte, despre cumplitele emoţii care-l macină înainte de fiecare meci, despre uriaşele descărcări nervoase care se petrec în timpul fulgerătoarelor schimburi de minge, despre antrenamentele de calm pe care le face anume ca să mui se întunece mintea în clipele cînd arbitrii se dovedesc orbi sau de-a dreptul de rea credinţă. „E îngrozitor să vezi că, după ce-ai muncit pe brînci pentru o minge, eşti furat în faţă. Trebuie să învăţ să mă stăpînesc, să-mi cunosc adversarii şi să uit, cînd intru pe teren, de miza jocului". (Continuare în pag. a 111-a) Etapa de fotbal — minut cu minut ! Campionii naţionali la cros pe anul 1971 Debut promiţător în campionatul de baschet La rugbi, noul lider — Griviţa Roşie După strălucitul succes al lui Ilie Năstase la Wembley... O imagine sugestivă: gigantul siderurgic de la Galati. Foto: C. CONSTANTIN RAMIFICAŢIILE UNEI--------INFRACŢIUNI Am în faţă adresa cu nr. 3960 din 26 august 1971, expediată de vama de la punctul de frontieră Borş, către Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti de la Universitatea din Cluj : „Vă facem cunoscut că la data de 10 august 1971, s-a prezentat la punctul vamal Booş, întors dintr-o călătorie efectuată în R.S. Cehoslovacă şi R.P. Ungară, studentul dumneavoastră Pop Eugen, din anul I, secţia contabilitate, domiciliat în Tg. Mureş, str. Slatina nr. 29, asupra căruia s-au găsit diverse obiecte ascunse în autoturism şi nedeclarate. Vă rugăm să prelucraţi acest caz“. Aşadar, o adresă deloc îmbucurătoare, II caut pe studentul Pop Eugen, actualmente în anul II contabilitate, al facultăţii clujene de studii economice. E un tînăr de 20 de ani, înalt, subţirel, foarte sigur de sine. Pare, totuşi, uimit de cunoştinţa unui ziarist, venit pentru el „tocmai de la Bucureşti“. La început, îşi neagă faptele. Pus insă in faţa unor amănunte culese la Borş, la Tg. Mureş, la căminul studenţesc, nu mai are ce face şi devine sincer, chiar foarte sincer : da, a încercat să aducă fraudulos în ţară un număr de carpete persane, un aparat de radio „Selga“, citeva kilograme de bronz, o serie de alte obiecte din cele mai diverse, alături de articolele înscrise legal în foaia vamală. De unde bani ? Cum de unde ? Din... „economii“ Şi din coniac, fireşte. A vindut ciţiva litri la Bratislava, că băutura românească e foarte bine cotată pe piaţa internaţională. Eee, a mai vindut el şi prin alte locuri, cînd avea nevoie de un ban în plus, adăugat celor luaţi pe traseu de la „autostopişti“.. . Atunci cind ai încercat să-i minţi pe cei de la vamă ştiai că faci un lucru interzis prin lege, Eugen Pop ? — Ştiam, dar am crezut că merge. De altfel, m-am sfătuit în prealabil şi cu Cichi... Mai ştiam că puteam aduce acasă obiectele respective şi în alt fel , declarîndu-le şi plătind o vamă derizorie, de circa 200 de lei, precum s-a văzut mai apoi.. — Cine e Cichi ăsta ? — Un coleg de-al lui unchiumeu, de la Trustul de construcţii montaj Tîrgu Mureş... De ce să-i mai spun şi numele ? In orice caz, asta e : mi l-a recomandat unchiu-meu. Ioan Pop, care-i inginer acolo. E omul lui de încredere... — Să zicem că ,,persanele“ şi aparatul de radio ţi-au plăcut aşa, ca articole bine lucrate. Dar cu bronzul brut ce mai aveai de gînd să faci ? DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a ll-a)