Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)

1971-11-01 / nr. 6985

iNVĂŢĂMlNTUL POLITICO­­IDEOLOGIC U.T.C.—CADRU IMPORTANT DE EDUCARE A TINERILOR IN SPIRIT MILITANT. REVOLUTIONAR — Ne-am propus, tova­răşe secretar, să vă adre­săm citeva întrebări în le­gătură cu un important e­­veniment din viata orga­nizaţiei noastre, a tinere­tului în general, şi anume apropiata deschidere a În­văţământului politico-ideo­logic. Avînd în vedere contextul deosebit in care se va desfăşura in acest an invăţămintul politico­­ideologic — context de­terminat de măsurile a­­doptate de Comitetul E­­xecutiv al partidului pri­vind educarea comunistă, marxist-leninistă a tutu­ror oamenilor muncii — pentru început vă rugăm să ne definiţi locul şi semnificaţiile acestei ac­tivităţi în preocupările U.T.C. — Pregătirea şi educarea ti­neretului în spiritul­ înaltelor idealuri ale socialismului şi co­munismului, formarea lor ca mi­litanţi activi pentru cauza parti­dului, reprezintă, precum se ştie, principala preocupare a organe­lor şi organizaţiilor U.T.C., me­nirea însăşi a Uniunii noastre revoluţionare. In îndeplinirea a­­cestei nobile misiuni încredinţa­te de partid, căreia îi este con­sacrată întreaga activitate a or­ganizaţiei, învăţământului politi­co-ideologic îi revine un rol deosebit. Rolul acesta a fost de altfel puternic subliniat in chiar ampla dezbatere ce s-a desfăşu­rat şi in organizaţiile noastre pe marginea programului de educa­re comunistă elaborat de partid, din iniţiativa şi pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Conştiinţa ti­neretului este, fireşte, o rezul­tantă social-istorică, iar procesul de educare e un proces multi­dimensional. In cadrul acestuia însă organizaţiile U.T.C. îşi aduc şi trebuie să-şi aducă propria lor contribuţie. Răspunzînd vi­brantei chemări pe care ne-a a­­dresat-o secretarul general al partidului ca fiecare colectiv de utecişti să devină un colectiv de luptă pentru educaţia comunistă, n­oi, organizaţi­­a noastră, trebuie să ne preocupăm nu doar mai mult, ci şi mai bine decit am făcut-o pină acum de pregătirea politică, ideologică a tinerilor, factorul conştiinţă avînd astăzi un rol tot mai însemnat in pro­cesul de construire a societăţii socialiste multilateral dezvolta­te. Iată deci ce ne propunem prin invăţămintul politico-ideo­logic : transmiterea către tine­ret a politicii partidului şi sta­tului nostru, a sensului hotărîri­­lor ce se iau, a opţiunilor poli-Interviu cu tovarăşul AUREL STOICA secretar al C.C. al U.T.C. tipe ce se realizează In documen­tele de partid şi de stat, expli­carea argumentată a drumului pe care l-a parcurs poporul ro­mân sub conducerea partidului pentru a se ajunge la realizările de azi, ale socialismului, a-i a­­juta pe tineri să cunoască efor­turile, lupta şi munca tenace pe care a dus-o clasa noastră mun­cita­, determinând astfel înţe­legerea datoriilor ce le revin în a preţui şi dezvolta aceste reali­zări, a hotărârii de a munci neo­bosit pentru înfăptuirea progra­mului partidului. Formarea la tineri a unor convingeri politice profunde, educarea lor în spiri­tul militant, revoluţionar pro­priu clasei muncitoare, al atitu­dinii combative intransigente faţă de influenţele străine, faţă de modul de viaţă burghez şi producţiile spirituale ale aces­tuia, faţă de fenomenele nega­tive, este strîns legată de însu­şirea concepţiei despre lume şi viaţă a clasei muncitoare, a ma­terialismului dialectic şi istoric, a principiilor politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. In acest context putem desprinde lesne locul şi semni­ficaţia învăţămintului politico­­ideologic U.T.C. care, conceput ca principal cadru organizat de pregătire politică a tineretului, îşi propune prin formele sale să ofere fiecărui tînăr posibilitatea ca în perspectiva mai multor ani, să studieze şi să aprofunde­ze succesiv o problematică poli­tică complexă, un vast material bibliografic, să-şi formeze şi să-şi dezvolte pe această bază trăsăturile de militant comunist. — In ce cadru se va desfăşura această activi­tate. Ce perfecţionări sunt de notat in raport cu si­tuaţia din anii trecuţi ? — Aşa cum precizează hotărâ­rea Biroului C.C. al U.T.C., in­­văţămintul politico-ideologic U.T.C. se va desfăşura la nivelul organizaţiilor U T.C- pe secţii, sectoare, schimburi, C.A.F., fer­me, sate, clase, ani de studii etc. El va fi organizat pe cicluri, di­ferenţiate atât prin conţinut cât şi prin modalităţile de realizare. Ciclurile, a căror tematică o­­rientativă a fost pusă deja la în­demâna organizaţiilor U.T.C. sunt : „Partidul şi tineretul. U­­niunea Tineretului Comunist — organizaţia noastră revoluţiona­ră“, „Tradiţii revoluţionare ale clasei muncitoare şi ale Partidu­lui Comunist Român“, „Tinere­tul şi societatea românească contemporană“, „Societatea so­cialistă multilateral dezvolta­tă, construirea comunismului în România — idealul tinerei gene­raţii“. Organizarea acestor cicluri ur­măreşte să asigure participarea tinerilor de la forme simple la forme complexe de pregătire politică, încearcă să excludă re­petiţiile care apăreau in forme­le pe care le-a uzitat organiza­ţia noastră în anii trecuţi, ma­nifestările de formalism care se iveau din această cauză. Cit pri­veşte modul de desfăşurare, se are în vedere antrenarea nemij­locită a tinerilor la dezbaterea problemelor politice, neexclu­­zîndu-se nici posibilitatea des­făşurării lor sub forma expune­rilor, a conferinţelor urmate de NICOLAE ARSENIE (Continuare In pag. a ll-a) Oră în laboratorul de chimie al clasei a XII-a (Liceul „Unirea"- Braşov). Foto : PAVEL TlNJALĂ STUDENŢII AGRONOMI LA MUNCĂ ! PATRIOTICĂ La Gearmata, Jimbolia, Buziaş, Pecica, Honorici, Nădlac, Udviniş, Peciu Nou, lanurile de porumb, livezile cu pomi, viile şi grădinile de legume, au devenit, în luna octombrie, o carte deschisă din care au învăţat cotidian cei 1400 de studenţi ai Institutului agronomic din Timişoara „Cîştigul este du­blu “ ne declara tovarăşul profesor universitar C.V. Oprea, şeful catedrei de a­­gricultura generală, fermele primesc ajutor, într-o perioa­dă ultraaglomerată, iar pe de alta studenţii au posibilitatea să cunoască şi să se acomo­deze cu lucrările specifice de toamnă, întărirea laturii prac­tice a învăţămîntului, dezide­rat de mare actualitate al formării specialiştilor noştri, îşi află aşa cel mai fericit mod de realizare“. La ferma Honorici a I.A.S. Lugoj, livada se întinde pe 300 de hectare, 214 fiind o­­cupate cu meri. Zilnic, 50 de tone de Farmen, Jonat­han, Delicios, trebuie culese, sortate, ambalate şi expediate in patru vînturi. Şefa fermei, inginera Veronica Mîndru­­leanu, ne dă aceste cifre pentru a contura mai exact dimensiunile ajutorului pe care l-au primit din partea celor 75 de studenţi aflaţi aici, în fişele de pontaj pe care le ţin şefii de echi­pă (căci studenta s-au organizat pe echipe) au fost trecute 7 000 lădiţe de prune, 4 000 lădiţe de mere, mii de lei reprezentând va­loarea orelor prestate la sta­ţia de sortare, la repararea amb­ilajelor. „Aici am văzut ce în­seamnă campanie de recoltare într-o livadă şi cum tre­buie să fie ea organizată, ne declara Fetru Data, din anull IV — agronomie. Şi — apoi am învăţat multe în ceea ce priveşte stilul de muncă al unui fermier". Pentru Constantin Dumitrică, student în anul I la economie agrară, acest debut original în studenţie echivalează cu aflarea primelor „conturi" şi operaţiuni financiare. Utilul are aceeaşi valoare şi pentru ceilalţi colegi ai lor. Cei care lucrează la Sta­ţiunea didactică experimen­tală susţin că ei sunt cei mai avantajaţi pentru că parti­cipă la edificarea noului complex de învăţămînt supe­rior agricol care se ridică la marginea Timişoarei. Au prins deja contururi labora­toarele şi microfermele fa­cultăţii de zootehnie. 95 la sută din lucrări au fost efec­tuate de studenţi. 180 stu­denţi, anul 1, deci cei care vor beneficia de modernele săli de cursuri, amfiteatre. M. OCTAVIAN (Continuare în pag. a ll-a) Interesul general cu care opinia publică din ţara noastră a urmărit desfăşurarea ultimei Sesiuni a Marii Adunări Naţio­nale a făcut ca evenimentul nr. 1 al celei de a 42-a săptămîni a anului să-şi prelungească şi să-şi amplifice ecoul în săptămina ce face obiectul acestei cro­nici. Nimic mai firesc. Legile adoptate la această sesiune se înscriu in rîndul acelor acte normative care capătă va­loare de permanenţă, lăsînd urme adinei, durabile, în conştiinţa poporului. Ele se constituie, pentru o lungă perioadă de tim­p, în coordonate esenţiale pentru do­menii fundamentale ale activităţii umane. De bună seamă actul legislativ care suscită în cel mai înalt grad interesul şi comentariile opiniei publice este adop­tarea planului cincinal. Am mai avut ocazia să semnalăm în coloanele ziaru­lui nostru semnificaţiile, principalele di­recţii ale acestui însufleţitor program de dezvoltare. El marchează o nouă şi is­torică etapă pe drumul României spre piscurile înalte ale civilizaţiei şi progre­sului, iar opinia publică apreciază intr-o emoţionantă umanitate că obiectivele sale de bază converg spre realizarea sarcini­lor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea al partidului pentru această pe­rioadă , un dinamism susţinut al creşte­rii producţiei materiale, modernizarea structurii întregii economii şi accentua­rea proceselor calitative ale dezvoltării, sporirea eficienţei economice în toate do­meniile şi, pe această bază, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Aceste coor­donate majore ale cincinalului, închegate într-o viziune unitară, creează concomi­tent condiţii depline pentru dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, obţine­rea de efecte economice tot mai înalte, îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al populaţiei. Avem un program de muncă şi viaţă cutezător care ne deschide perspectiva luminoasă a înfăptuirii societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Avem şi cer­titudinea îndeplinirii lui exemplare. Căci oamenii muncii, în dubla lor calitate de proprietari şi producători, la aprobarea pe care o dau istoricului program adaugă şi argumentul imbatabil al faptului îm­plinit. Iar cea de a 43-a săptămînă a anu­lui consemnează nenumărate asemenea argumente. Iată, la Porţile de Fier, fău­ritorii gigantului hidroenergetic şi de navigaţie au pus în paralel la sistemul energetic naţional cel de al şaselea şi ultimul agregat hidroenergetic. O dată cu punerea în paralel a noului hidrogene­rator, centrala hidroenergetică Porţile de Fier — cea mai mtare din ţara noas­tră — a intrat cu un avans de 62 zile, faţă de termenul stabilit in planul de stat, în faza de exploatare industrială cu întreaga putere instalată de 1050 MW. Pe Lotru — la cel de al doilea sistem hidro­energetic al ţării — echipele de mineri de la lotul condus de inginer Traian baban au realizat străpungerea primei aducţi­­uni secundare, pe traseul Balindru-Stea­­ja. Colectivele de muncă din industria judeţelor Galaţi, Hunedoara, Prahova, Alba, Suceava, Brăila şi multe altele, anunţînd realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan pe 10 luni, raportează obţinerea de producţii suplimentare de sute de milioane de lei. Chiar în numă­rul de azi al ziarului nostru publicăm un reportaj despre succesele obţinute de un colectiv de la Şantierul Naval Giur­giu care anunţă încă de pe acum înde­plinirea planului din primul an al cinci­nalului. La rîndul lor, oamenii ogoarelor folosesc tot mai intens zilele şi orele de muncă pentru terminarea stringerii re­coltei acestui an, pentru a pune temelii solide la nivelul exigenţelor sporite ale noului cincinal, producţiei anului care vine. Din judeţele Gorj, Vîlcea, Argeş, Botoşani, Iaşi, Dolj, Mehedinţi şi altele sosesc veşti că recoltatul porumbului a fost terminat sau se află pe punctul de a fi încheiat, în timp ce judeţele Ilfov şi Brăila anunţă executarea integrală a însămînţărilor. Festivităţile prilejuite de conferirea, în această săptămînă, a Ordi­nului Muncii clasa I unor coopera­tive agricole de producţie pentru obţine- VASILE BARAC (Continuare în pag. a ll-a) Dorind să vină în ajutorul tinerilor care participă la învăţămîntul politico-ideologic U.T.C. şi al propagan­diştilor, „SCÎNTEIA TINERETULUI“ va publica în fiecare lună pentru temele din cadrul ciclului „PARTIDUL ŞI TINERETUL. U.T.C. — ORGANIZAŢIA NOASTRĂ REVOLUŢIONARĂ“ URMĂRIŢI CU REGULARITATE ZIARUL NOSTRU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII. SERIA II. NR. 69854 PAGINI - 30 BANI LUNI 1 NOIEMBRIE 1971 SUNTEM IN 1972! ...RĂSPUND TINERII DE LA SECŢIA CONSTRUCŢII­­CORPI A ŞANTIERULUI NAVAL DIN GIURGIU S-ar fi cuvenit, poate, ca cei veniţi in schimbul de diminea­ţă, la 1 octombrie, să-i salute pe colegii lor, care lucraseră noaptea, cu urarea ..La mulţi ani !“ urare obişnuită cu prile­jul sărbătoririi revelionului. Gestul ar fi părut nici destul de firesc. Firesc întrucît pentru cei peste 700 de muncitori ai secţiei construcţii corp din ca­drul Şantierului Naval din Giurgiu data a coincis cu în­deplinirea planului aferent lui ’II, primul an al cincinalului. Şi aceasta în condiţiile în care sar­­cinile-angaj­ament stabilite au fost cu 15 la sută mai mari de­cit cele prevăzute pentru patru trimestre precedente. Realizarea ne apare cu atît mai meritorie cu cit, după cum se ştie, spe­cificul activităţii este asemănă­tor din multe puncte de vedere cu cel din domeniul şantiere­lor de investiţii. O mare parte a muncii se desfăşoară nu în hale ci sub cerul liber fiind astfel dependentă direct de ca­priciile vremii. Iarna — zăpada, frigul şi viscolul. Primăvara — ploile şi lapoviţa. Vara — căl­dura toridă a soarelui. Toamna din nou frigul, ploaia, lapovi­ţa. Şi totuşi nimic nu a împie­dicat succesul, nimic nu a fost considerat o stavilă de netrecut în faţa dîrzeniei — termenul mi se pare potrivit — cu care co­lectivul de muncă de aici a reu­şit o performanţă demnă de in­vidiat, o victorie absolută în lupta perseverentă cu timpul in care fiecare oră, minut sau, secundă au fost din plin valo­rificate. Aici se lucrează după un calendar propriu­. Şi apoi vin întrebările : Cum? In ce fel ? Care sînt secretele ? Unde trebuie căutată „cheia“ reuşitei ? Intr-o zi, povesteşte parcă în glumă un tînăr constructor de nave, cineva a vrut să-l încer­ce pe şeful secţiei, tovarăşul Radu Croitoru. — Se vorbeşte despre dum­neata că-ţi cunoşti extrem de bine oamenii din subordine. Pe toţi cei peste 700. Atît de bine incit le ştii pe de rost, la fie­care, pină şi numele şi prenu­mele. Eu unul, nu cred. Cel a cărei „memorie“ fuse­se pusă la îndoială a zîmbit : — Sunt sigur că te înșeli. Iată eu sunt gata pentru fiecare nume pe care l-am uitat să-ţi plătesc un leu. — Și ? întrebăm. — Şi, ne răspunde utecistul care ne adusese la cunoştinţă întâmplarea, neîncrezătorul a pierdut. Mai este de mirare că indi­ferent cu cine vorbim, fie că ne referim la maistrul Mircea Iliescu, şefii de echipă Ilie Du­mitru sau Marin Mihai, munci­torii Ilie Căpriţă ori Dan Emi­lian, fiecare dintre interlocuto­rii noştri ţine sa ne asigure că pe tot parcursul lunilor trecute de la începutul anului nu s-a înregistrat nici un gol de lu­cru din cauza defectuoasei pro­gramări a comenzilor, lipsei de materiale sau de scule, că în­totdeauna ritmul de fabricaţie a fost susţinut printr-o organi­zare exemplară a muncii şi re­partizarea reperelor în funcţie de calificarea oamenilor ? Co­lectivul de muncă de la con­strucţii corp este cunoscut în tot şantierul ca un colectiv al cărui şef este cel mai bătrîn în această funcţie — 18 ani ne­întrerupţi iar membrii săi cei mai tineri — peste 75 la sută dintre ei avînd vîrsta sub 30 de ani. Dacă vrei cu orice preţ să obţii rezultate bune, precizează şeful de echipă Marin Mihai, ele nu întîrzie să vină. Norme­le, care la început ţi se par ex­trem de strînse, la o analiză mai atentă se dovedesc prea largi. — Concret ? — Concret, echipa mea a pro­pus numai în acest an în două rînduri să fie recalculate pe măsura posibilităţilor noastre. — Nu era mai convenabil pentru cei 25 de oameni să­­u-GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a ll-a) N­ NĂSTASE - im prinţ al sportului ale ION BĂIEŞU L-am întîlnit pe Ilie Năstase pentru prima oară cu cîţiva ani în urmă, într-un avion care ne ducea spre Bruxelles. Nu ne cunoşteam, adică eu nu ştiam că el e Ilie Năstase şi nici el nu ştia cum că eu sînt oarecarele mînuitor de pix. Ne nimerisem vecini de scaune şi discutam, ca nişte muritori ce eram, despre frica de înălţime, cînd am avut, deodată, reve­laţia că mă aflu în preajma u­­neia dintre cele mai mari per­sonalităţi ale sportului româ­nesc. Năstase participa atunci la unul din primele lui turnee în lume şi mi-a vorbit, strict omeneşte, despre cumplitele e­­moţii care-l macină înainte de fiecare meci, despre uriaşele descărcări nervoase care se pe­trec în timpul fulgerătoarelor schimburi de minge, despre antrenamentele de calm pe care le face anume ca să mui se întunece mintea în clipele cînd arbitrii se dovedesc orbi sau de-a dreptul de rea cre­dinţă. „E îngrozitor să vezi că, după ce-ai muncit pe brînci pentru o minge, eşti furat în faţă. Trebuie să învăţ să mă stăpînesc, să-mi cunosc adver­sarii şi să uit, cînd intru pe teren, de miza jocului". (Continuare în pag. a 111-a) Etapa de fotbal — minut cu minut ! Campionii naţio­nali la cros pe anul 1971 Debut promiţător în campionatul de baschet La rugbi, noul li­der — Griviţa Ro­şie După strălucitul succes al lui Ilie Năstase la Wem­bley... O imagine sugestivă: gigantul siderurgic de la Galati. Foto: C. CONSTANTIN RAMIFICAŢIILE UNEI--------­INFRACŢIUNI Am în faţă adresa cu nr. 3960 din 26 august 1971, expediată de vama de la punctul de frontieră Borş, către Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti de la Universitatea din Cluj : „Vă facem cunoscut că la data de 10 august 1971, s-a prezentat la punctul vamal Booş, întors dintr-o călătorie efectuată în R.S. Cehoslovacă şi R.P. Ungară, studentul dumneavoastră Pop Eugen, din anul I, secţia conta­bilitate, domiciliat în Tg. Mureş, str. Slatina nr. 29, asupra căruia s-au găsit diverse obiecte as­cunse în autoturism şi nedecla­rate. Vă rugăm să prelucraţi acest caz“. Aşadar, o adresă de­loc îmbucurătoare, II caut pe studentul Pop Eugen, actualmente în anul II contabilitate, al facultăţii clujene de studii economice. E un tînăr de 20 de ani, înalt, subţirel, foarte sigur de sine. Pare, totuşi, uimit de cunoştinţa unui ziarist, venit pentru el „tocmai de la Bucureşti“. La început, îşi neagă faptele. Pus insă in faţa unor amănunte culese la Borş, la Tg. Mureş, la căminul studenţesc, nu mai are ce face şi devine sincer, chiar foarte sincer : da, a încer­cat să aducă fraudulos în ţară un număr de carpete persane, un aparat de radio „Selga“, citeva kilograme de bronz, o serie de alte obiecte din cele mai diverse, alături de articolele înscrise legal în foaia vamală. De unde bani ? Cum de unde ? Din... „economii“ Şi din coniac, fireşte. A vindut ciţiva litri la Bratislava, că băutura românească e foarte bine cotată pe piaţa internaţio­nală. Eee, a mai vindut el şi prin alte locuri, cînd avea ne­voie de un ban în plus, adăugat celor luaţi pe traseu de la „au­­tostopişti“.. . Atunci cind ai încercat să-i minţi pe cei de la vamă ştiai că faci un lucru interzis prin lege, Eugen Pop ? — Ştiam, dar am crezut că merge. De altfel, m-am sfătuit în prealabil şi cu Cichi... Mai ştiam că puteam aduce acasă obiectele respective şi în alt fel , declarîndu-le şi plătind o vamă derizorie, de circa 200 de lei, precum s-a văzut mai apoi.. — Cine e Cichi ăsta ? — Un coleg de-al lui unchiu­­meu, de la Trustul de construcţii montaj Tîrgu Mureş... De ce să-i mai spun şi numele ? In orice caz, asta e : mi l-a recomandat unchiu-meu. Ioan Pop, care-i inginer acolo. E omul lui de în­credere... — Să zicem că ,,persanele“ şi aparatul de radio ţi-au plăcut aşa, ca articole bine lucrate. Dar cu bronzul brut ce mai aveai de gînd să faci ? DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a ll-a)

Next