Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)

1972-01-03 / nr. 7038

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II NR. 7038­­­4 PAGINI — 30 BANI LUNI 3 IANUARIE 1972 Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai României socia­liste, A devenit o tradiţie ca de Anul Nou să trecem in revistă munca pe care am desfăşu­rat-o, cu roadele şi bucuriile ei. Împlinirile şi neajunsurile din anul Încheiat şi, totodată, să scrutăm viitorul cu hotărî­­rea de a trăi şi munci şi mai bine, de a da viaţă altor şi altor năzuinţe de progres şi prosperitate. Anul pe care il vom În­cheia peste cîteva minute va rămîne în istoria patriei ca anul în care am intrat într-o nouă etapă a revoluţiei noas­tre economico-sociale — etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Pre­vederile primului an al cinci­nalului 1971—1975 au fost în­deplinite şi depăşite. Produc­ţia industrială a continuat să se dezvolte un ritm înalt, cu­­noscînd o puternică diversifi­care şi modernizare. Agricul­tura noastră socialistă a dat anul acesta cea mai înaltă re­coltă de cereale din istoria ţării. Au­ fost luate noi măsuri “Ik­iU, „ dezvoltarea­ învăţămin­­tului, ştiinţei şi culturii — factori de seamă ai făuririi noii civilizaţii socialiste în Ro­mânia. Dezvoltarea ascenden­tă a economiei noastre se re­flectă sintetic în creşterea, ve­nitului naţional — care în a­­cest an este cu circa 12 la sută mai mare decit în 1970 — ceea ce a permis trecerea, la realizarea hotărîrilor Congre­sului al X-lea privind ridica­rea nivelului de trai material şi cultural al întregului po­por. Anul care a trecut s-a ca­racterizat printr-o intensă şi multilaterală activitate de perfecţionare a relaţiilor so­cialiste de producţie, a orga­nizării societăţii. S-a amplifi­cat şi s-a îmbunătăţit cadrul instituţional care permite par­ticiparea tot mai activă a ma­selor de muncitori, ţărani şi intelectuali la conducerea în­treprinderilor şi instituţiilor, a întregii ţări. A fost adoptat un şir de noi legi menite să reglementeze mai bine nor­mele de bază ale activităţii e­­conomice şi sociale, drepturile şi îndatoririle oamenilor mun­cii în calitatea lor de produ­cători şi proprietari ai mijloa­celor de producţie, de mem­bri ai societăţii socialiste, să întărească ordinea şi legalita­tea în întreaga noastră viaţă publică. Programul adoptat de Plenara din 3—5 noiembrie a.c. a trasat jaloanele ridicării nivelului muncii ideologice, dezvoltării cunoaşterii şi îm­bunătăţirii educaţiei socialiste a maselor, formării omului nou, afirmării eticii şi echi­tăţii socialiste în întreaga via­ţă socială, deschizînd o per­spectivă largă de participare tot mai activă, conştientă, a întregului popor la făurirea propriei sale istorii, a desti­nului său luminos. Marile succese obţinute în realizarea grandiosului pro­gram elaborat de Congresul al X-lea constituie o nouă con­firmare a justeţei­­ politicii creatoare marxist-feniniste a Partidului Comunist Român­­— al cărui semicentenar glorios a fost sărbătorit anul acesta de întregul nostru popor — a consecvenţei şi capacităţii cu care el îşi îndeplineşte rolul de forţă politică conducătoare a societăţii, a tuturor dome­niilor activităţii economice­­ şi sociale. Aceste realizări sunt rodul muncii pline de eroism şi abnegaţie a clasei munci­toare, a ţărănimii şi intelec­tualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, care traduc în viaţă cu fermitate politica partidului nostru corespunză­toare intereselor vitale ale în­tregii naţiuni. Acum, la sfirşitul unui nou an d­e avîntată construcţie e­­conomică şi socială care a ri­dicat patria noastră pe noi trepte de progres, adresez, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, cele mai calde felicitări cetă­ţenilor Republicii Socialiste România. Intrăm in noul an cu un program precis conturat, care deschide orizonturi largi de muncă, de creaţie, de noi şi mari înfăptuiri pe calea dez­voltării economice, sociale şi culturale a României, pe calea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale tuturor celor ce muncesc Planul pe 1972 prevede con­tinuarea în ritm înalt a in­dustrializării, diversificarea şi modernizarea şi mai accentua­tă a producţiei, creşterea efi­cienţei economice, ridicarea calităţii produselor şi sporirea productivităţii muncii. Se pre­vede, de asemenea, întărirea bazei tehnico-materiale a a­­griculturii, îmbunătăţirea or­ganizării muncii in vederea dezvoltării intensive a pro­ducţiei, în special a zootehniei. Va trebui să se intensifice participarea activă a oameni­lor muncii la gospodărirea a­­vutului socialist, la conduce­rea unităţilor economice şi a instituţiilor, la efortul pentru întărirea ordinei şi disciplinei în producţie. Va continua dez­voltarea ascendentă, pe toate planurile a orinduirii noastre, se vor perfecţiona planificarea şi conducerea vieţii sociale, se vor afirma tot mai puternic principiile socialismului în întreaga societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerinţelor materiale şi spiri­tuale ale maselor. Realizarea plănii­,­ în anul care vine va avea un rol hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a între­gului cincinal. îndeplinirea prevederilor sale cere din partea noastră, a tuturor, e­­forturi sporite, o înaltă con­ştiinţă revoluţionară, patrio­tică, un profund spirit de răs­pundere în realizarea sarcini­lor ce ne revin fiecăruia, în postul, în locul de muncă pe care ni l-a încredinţat parti­dul, societatea. Dispunem de toate condiţiile necesare pen­tru a obţine în anul ce vine noi şi importante progrese în toate domeniile de activitate. Sunt pe deplin convins că bra­vul nostru popor, sub condu­cerea încercată a partidului comunist, va merge neabătut înainte, va face ca anul 1972 să înscrie în cronica contem­porană a României, noi şi mari victorii pe calea făuririi societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. Dragi tovarăşi, In anul 1971 s-au produs noi şi profunde schimbări în viaţa internaţională, în ra­portul de forţe mondial. Po­litica imperialistă de forţă şi dictat, de amestec in treburile interne ale altor popoare, a suferit noi eşecuri. S-a afir­mat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a deveni stăpîne pe propriile lor bo­găţii naţionale, pe rodul mun­cii lor, de a-şi asigura dez­voltarea de sine stătătoare pe calea progresului material şi social. Anul care a trecut a adus noi confirmări justeţei poli­ticii marxist-leniniste promo­vate de partidul şi statul nos­tru pe arena internaţională, a înregistrat o nouă şi puterni­că afirmare a României în lupta pentru progres şi pace, a adus noi prieteni poporului român pe toate meridianele globului. S-au dezvoltat şi adîncit co­laborarea multilaterală şi prietenia noastră frăţească cu toate ţările socialiste. S-a în­tărit solidaritatea internaţio­nală a partidului nostru cu celelalte detaşamente ale miş­cării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. S-au intensifi­cat contactele, schimburile şi convorbirile cu reprezentanţii mişcărilor de eliberare naţio­nală, ai forţelor politice de­mocratice şi progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a marcat extinderea colaborării României cu toate ţările lu­mii, fără deosebire de orîn­­duire socială, a conlucrării sale cu toate statele şi popoa­rele iubitoare de pace în efor­tul general pentru destindere, pentru însănătoşirea vieţii in­ternaţionale. Am pornit şi pornim neabătut în politica noastră externă de la premi­sa că cerinţa actuală vitală, fundamentală, a tuturor po­poarelor, condiţia esenţială de care depinde salvgardarea păcii pe pămînt, este respec­tarea neştirbită a indepen­denţei şi suveranităţii naţio­nale a tuturor popoarelor, a dreptului lor de a trăi liber, de a-şi organiza viaţa aşa cum o doresc, respectarea ega­lităţii depline între naţiuni şi neamestecul in treburile in­terne, eliminarea totală din relaţiile interstatale a folosirii, forţei şi a ameninţării cu for­ţa. Fie ca anul 1972 să ducă la afirmarea şi mai fermă în viaţa internaţională a acestor principii, care constituie sin­gurii cale pentru instaurarea uneior relaţii de colaborare şi pace in întreaga lume. (fconcluzia de bază care se desprinde şi la acest început ca­ an este necesitatea intern -••a'e^r1. . .«forturilor tuturor spatelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra şi im­pune principiile dreptului şi legalităţii internaţionale, creş­terea răspunderii maselor largi populare, a tuturor for­ţelor politice progresiste, a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte organisme in­ternaţionale în promovarea li­nei politici de colaborare şi pace între popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze în politica tuturor statelor este stingerea focare­lor de război, lichidarea con­flictelor, a factorilor de în­cordare şi animozitate. Să se oprească războiul dus de Sta­tele Unite împotriva popoare­lor din Indochina : popoarele vietnamez, cambodgian şi lao­ţian să fie lăsate să-şi hotă­rască singure destinul ! Să se lichideze conflictul din Orien­tul Apropiat pe baza rezolu­ţiei Consiliului de Securitate din 1967 ! Mai mult ca ori­­cînd este necesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se soluţioneze pe cale politică, paşnică, pen­tru a nu se ajunge la cioc­niri militare armate, pentru a se evita războiul ! Un obiectiv de seamă că­ruia îi vom consacra şi în vii­tor efortul nostru este înfăp­tuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coşmarul unui război termonuclear, reduce­rea uriaşelor­­cheltuieli mili­tare. Trăind în Europa şi avînd încă proaspătă în memorie experienţa tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central in politica sa internaţională înfăptuirii secu­rităţii europene, organizării unei conferinţe general-euro­­pene, stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi convieţuire paşnică între toate popoarele acestui continent. In acest ca­dru, acordăm o atenţie per­manentă dezvoltării colabo­rării fructuoase între toate ţările din Balcani, transfor­mării acestei regiuni într-o zonă a păcii şi cooperării paş­nice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colaborării şi păcii in Europa, punîndu-se bazele instaurării trainice a securităţii pe continentul nos­tru ! Desigur, destinderea inter­naţională, dezvoltarea nestin­gherită a colaborării între popoare necesită incă multe eforturi, multe strădanii, dar suntem­ convinşi că forţele so­ciale şi politice antiimperia- liste, de o amploare fără pre­cedent în istorie, pot împie­dica politica imperialistă de agresiune şi dictat, pot asigura înfăptuirea aspiraţiilor de pace şi progres ale umanităţii. România, partidul şi guver­nul nostru sunt ferm hotar­e să desfăşoare şi în anul ce vine o intensă activitate pen­tru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comunis­te şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste, să-şi aducă contribuţia la cauza colabo­rării, progresului şi păcii în lume. Stimaţi tovarăşi şi conce­tăţeni, Peste cîteva clipe va ră­suna prima bătaie de orolo­giu a Noului An. începem anul nou cu deplină încredere în forţele creatoare ale poporu­lui nostru, în capacitatea lui de a ridica, sub conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Totodată, inaugurăm noul an cu convingerea că luptînd unite, popoarele vor şti să-şi apere existenţa, să salvgardeze pacea şi securita­tea internaţională, să creeze condiţiile pentru făurirea u­­nei lumi mai bune, mai drep­te. Cu aceste gînduri, ridic paharul în sănătatea şi ferici­rea poporului român ! Pentru pace şi colaborare internaţională ! Toastez pentru împlinirea celor mai nobile năzuinţe ale fiecăruia dintre dumneavoas­tră ! Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacţii în activitatea socială şi în viaţa personală ! Multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi prieteni şi tovarăşi ! îM'mWla TOAST PENTRU BUCURIILE DE AZI Şl DE MÎINE kWVWWS Nu este nevoie să explicăm de ce sărbătorim hotarul anilor. In puţine cuvinte, Anul Nou în­seamnă tradiţie, bilanţuri, finaluri şi începuturi. Pe de o parte, tragem linie şi facem socoteala, pe d­e altă parte, gîndurile ne poartă, pe ne­simţite, peste timp, într-un spaţiu minunat, nu­mit viitor. Ciocnim un pahar pentru realizările, pentru bucuriile anului care a trecut — şi le păstrăm în memorie alături de cele mai vechi, cele pe­trecute de vîrsta fiecăruia dintre noi — ciocnim un pahar pentru speranţele care ne leagă de anul care vine, de anii care vin. Ni-i dorim mai buni, ni-i dorim mai rodnici şi trăiţi în pace. Să mai ridicăm deci un pahar pentru înţelep­ciune şi entuziasm. Pentru entuziasmul marilor fapte de muncă şi de viaţă, pentru cel de-al doilea an al cincinalului nostru, ale cărui reali­zări le vom aşeza cu mîinile şi minţile noastre la cele mai înalte cote ale calităţii, ale exi­genţei. Reportajul de faţă — reportajul care — nu poate — fu — scris — decit — o — singură — dată — într-un — an — se vrea un tur de orizont pe harta ţării, un tur de orizont dacă vreţi sentimental în noaptea fermecată a Re­velionului. O CUPĂ DE METAL INCANDESCENT ...Ne aflăm pe platforma fur­nalului nr. 8 de la Hunedoara. Acele ceasornicului aleargă gră­bite spre ora care marchează ho­tarul între doi ani. Furnaliştii, cauperiştii, dozatorii, toţi cei care în această noapte de An Nou se găsesc la datorie, urmă­resc atent şi încordaţi mersul uriaşelor agregate, nedind nici un semn că s-ar pregăti pentru momentul solemn ce se apropie. Este numai o aparenţă. Pen­tru că, în clipa în care cineva strigă : „A sosit !“ ei îşi întrerup pentru cîteva mi­nute activitatea şi, respec­­tînd o veche tradiţie, se a­­dună cu toţii pe platformă pen­tru a-şi strînge bărbăteşte mîi­­nile şi a-şi ura: „La mulţi ani!“ Acum, aici, momentul are o în­cărcătură emoţională sporită. Căci în mijlocul lor se află mai­strul principal Nicolae Mărcu­­iescu, proaspăt Erou al Muncii Socialiste investit cu acest tit­lu în cursul anului 1971. Furna­liştii îl înconjoară cu dragoste, numindu-l, simplu şi cald, Eroul nostru. Este cea mai mare bucu­rie să aibă lingă ei în noaptea de Anul Nou pe acest bărbat vestit şi încă tînăr, fost briga­dier pe şantierele Hunedoarei şi care de 20 de ani veghează în faţa vetrelor veşnic nestinse ale oţelului. Cînd sirenele anunţă intrarea în noul an, maistrul îşi îmbrăţişează tovarăşii de mun­că şi închină cu ei un pahar. Gestul l-a mai făcut şi în alte (Continuare în pag. a ll-a) Sosirea Anului Nou a fost nu numai un prilej de veselie, ci și de retrospectivă a muncii, prin prisma imperati­vului la Zi : CA­LITATEA. (fo­tografia din dreapta). O dată un an e noaptea de A­­nul Nou — fapt confirmat de toate expertizele fotografice ale echipei noastre de reporteri, (fo­tografia din stingă) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! O LA COMPLEXUL de celuloză şi hirtie de pe platforma in­dustrială a Sucevei s-a continuat in zilele de 1 şi 2 ianuarie rit­mul normal de producţie. Noul an a început cu bine. In primele două zile au fost date, peste prevederi, circa 30 de tone hirtie şi însemnate cantităţi de celuloză. • DE LA UZINA de alumină din Oradea a fost expediat spre Slatina primul tren cu 800 tone alumină calcinată produsă în 1972. Pînă duminică, colectivul orădean a realizat suplimentar o importantă cantitate de alumină calcinată. HUNEDOARA , SIDERURGIŞTII ŞI-AU FĂCUT DATORIA. • LA TOATE cele 15 secţii de producţie cu foc continuu sar­cinile de plan din prima zi a ce­lui de-al doilea an al cincinalu­lui au fost substanţial depăşite. Peste tot s-a înregistrat o productivitate ridicată, superioa­ră prevederilor. Ei au produs suplimentar in prima zi a nou­lui an 100 tone de fontă lichidă, au elaborat o cantitate supli­mentară de oţel care poate con­stitui materia primă necesară pentru fabricarea a 18 tractoare. Aprovizionaţi cu cantităţi spo­rite de lingouri incandescente, laminatorii combinatului au dat în plus 220 tone de blumuri şi laminate finite, CRAIOVA . INSTALAŢIILE AU FUNCŢIONAT IREPROŞABIL, OAMENII AU LUCRAT EXCE­LENT. ACTIVITATEA desfăşurată în primele două zile de către chi­ Tot de la Porţile de Fier ni s-a transmis vestea că s-a în­cheiat cu succes perioada de probe tehnologice complexe, cu durata de 72 de ore, la care au fost supuse staţia electrică de transformare de 400 kV de la Gura Văii şi linia electrică de 400 kV Porţile de Fier-Rovinari, magistrală care in acest an se va prelungi pînă la Bucureşti. TG. MUREŞ : OAMENII ŞI MA­ŞINILE N-AU CUNOSCUT ODIHNA. • ŞI CHIMIŞTII marelui Combinat chimic din Tîrnăveni au înscris în agenda de lucru a primei zile a anului ’72 succese remarcabile. La instalaţia de carbid nr. 6, intrată in funcţiu­ne în luna noiembrie a anului trecut, formaţiile de muncă con­duse de maiştrii Farcas Cornel şi Chinciuşan Octavian, care au lucrat în prima zi a anului, au reuşit să elaboreze o producţie de carbid cu 100 tone mai mare faţă de sarcinile prevăzute în Început de cronică Cincinal—anul doi miştii de pe platforma indus­trială a Craiovei a fost deosebit de fructuoasă. Toate instalaţiile din fabricile in producţie au funcţionat ireproşabil, fapt ce explică îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor ce reveneau uni­tăţilor de bază. La fabricile a­­moniac 1 şi uree 2, de exemplu, nivelul realizărilor a fost cu 5 la sută superior celui planificat, iar la Fabrica de aceritenă din gaze sarcinile au fost îndeplinite în proporţie de 108 la sută. Re­zultate superioare planului s-au obţinut, de asemenea, la fabri­cile de azotat de amoniu 1 şi 2, la butanol, precum şi la alte u­­nităţi. PORŢILE DE FIER : ENERGIE E­­LECTRICA CÎT TOATE CEN­TRALELE DE ACUM ZECE ANI D­INTR-O ZI. • HIDROCENTRALA de la Porţile de Fier s-a afirmat şi în primele două zile din 1972 ca cea mai puternică unitate din con­stelaţia energetică a României Asigurînd funcţionarea optimă a instalaţiilor, energeticienii de aici au realizat o cantitate de energie electrică egală cu me­dia înregistrată cu un deceniu în urmă, într-o zi în toate cen­tralele electrice ale ţării. După cum ne-a precizat inginerul de serviciu Ion Trocan, producţia atinsă sîmbătă şi duminică la Porţile de Fier se situează printre cele mai ridicate înre­gistrate pînă acum în staţiile centralei electrice româneşti de pe Dunăre, normele de durată stabilitate. O dată cu aceasta, noua instalaţie de carbid a şi atins capacitatea de producţie prevăzută în pro­iecte, indice care trebuia atins abia la sfirşitul anului. Importante succese a­­ fi­­r, obţinute şi la celelalte fabrici din cadrul combinatului, unde forţele incandescente ale cup­toarelor şi instalaţiilor tehno­logice nu cunosc odihna. LA FORAJ NICI O AVARIE­­ • PRIMELE ore de muncă din noul an au adus şi sondo­rilor întreprinderii de foraj Craiova, primele succese în activitate. In noaptea Re­velionului, colectivele con­duse de maiştrii de fo­raj Constantin Frăţilă şi Gheorghe Covaci, de exem­plu, au pus în funcţiune in­stalaţiile ce aduc pe harta petrolieră a ţării două noi sonde : nr. 65 C şi 398 T, în timp ce sondorii din celelalte brigăzi şi-au desfăşurat nor­mal activitatea, neînregistrîn­­du-se nici o avarie sau deran­jament. De altfel, situaţiile operative de producţie au consemnat faptul că în cele două zile din noul an la în­treprinderea amintită au fost săpaţi 1 000 m sonde. Nivelul realizărilor medii din cele două zile întrece cu 6 procen­te media zilnică planificată pe acest an, cînd volumul total de foraj prevăzut este cu a­­proape 10 la sută superior ce­lui din *71.

Next