Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)
1972-01-03 / nr. 7038
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II NR. 70384 PAGINI — 30 BANI LUNI 3 IANUARIE 1972 Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai României socialiste, A devenit o tradiţie ca de Anul Nou să trecem in revistă munca pe care am desfăşurat-o, cu roadele şi bucuriile ei. Împlinirile şi neajunsurile din anul Încheiat şi, totodată, să scrutăm viitorul cu hotărîrea de a trăi şi munci şi mai bine, de a da viaţă altor şi altor năzuinţe de progres şi prosperitate. Anul pe care il vom Încheia peste cîteva minute va rămîne în istoria patriei ca anul în care am intrat într-o nouă etapă a revoluţiei noastre economico-sociale — etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prevederile primului an al cincinalului 1971—1975 au fost îndeplinite şi depăşite. Producţia industrială a continuat să se dezvolte un ritm înalt, cunoscînd o puternică diversificare şi modernizare. Agricultura noastră socialistă a dat anul acesta cea mai înaltă recoltă de cereale din istoria ţării. Au fost luate noi măsuri “IkiU, „ dezvoltarea învăţămintului, ştiinţei şi culturii — factori de seamă ai făuririi noii civilizaţii socialiste în România. Dezvoltarea ascendentă a economiei noastre se reflectă sintetic în creşterea, venitului naţional — care în acest an este cu circa 12 la sută mai mare decit în 1970 — ceea ce a permis trecerea, la realizarea hotărîrilor Congresului al X-lea privind ridicarea nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Anul care a trecut s-a caracterizat printr-o intensă şi multilaterală activitate de perfecţionare a relaţiilor socialiste de producţie, a organizării societăţii. S-a amplificat şi s-a îmbunătăţit cadrul instituţional care permite participarea tot mai activă a maselor de muncitori, ţărani şi intelectuali la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor, a întregii ţări. A fost adoptat un şir de noi legi menite să reglementeze mai bine normele de bază ale activităţii economice şi sociale, drepturile şi îndatoririle oamenilor muncii în calitatea lor de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, de membri ai societăţii socialiste, să întărească ordinea şi legalitatea în întreaga noastră viaţă publică. Programul adoptat de Plenara din 3—5 noiembrie a.c. a trasat jaloanele ridicării nivelului muncii ideologice, dezvoltării cunoaşterii şi îmbunătăţirii educaţiei socialiste a maselor, formării omului nou, afirmării eticii şi echităţii socialiste în întreaga viaţă socială, deschizînd o perspectivă largă de participare tot mai activă, conştientă, a întregului popor la făurirea propriei sale istorii, a destinului său luminos. Marile succese obţinute în realizarea grandiosului program elaborat de Congresul al X-lea constituie o nouă confirmare a justeţei politicii creatoare marxist-feniniste a Partidului Comunist Român— al cărui semicentenar glorios a fost sărbătorit anul acesta de întregul nostru popor — a consecvenţei şi capacităţii cu care el îşi îndeplineşte rolul de forţă politică conducătoare a societăţii, a tuturor domeniilor activităţii economice şi sociale. Aceste realizări sunt rodul muncii pline de eroism şi abnegaţie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care traduc în viaţă cu fermitate politica partidului nostru corespunzătoare intereselor vitale ale întregii naţiuni. Acum, la sfirşitul unui nou an de avîntată construcţie economică şi socială care a ridicat patria noastră pe noi trepte de progres, adresez, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, cele mai calde felicitări cetăţenilor Republicii Socialiste România. Intrăm in noul an cu un program precis conturat, care deschide orizonturi largi de muncă, de creaţie, de noi şi mari înfăptuiri pe calea dezvoltării economice, sociale şi culturale a României, pe calea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale tuturor celor ce muncesc Planul pe 1972 prevede continuarea în ritm înalt a industrializării, diversificarea şi modernizarea şi mai accentuată a producţiei, creşterea eficienţei economice, ridicarea calităţii produselor şi sporirea productivităţii muncii. Se prevede, de asemenea, întărirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, îmbunătăţirea organizării muncii in vederea dezvoltării intensive a producţiei, în special a zootehniei. Va trebui să se intensifice participarea activă a oamenilor muncii la gospodărirea avutului socialist, la conducerea unităţilor economice şi a instituţiilor, la efortul pentru întărirea ordinei şi disciplinei în producţie. Va continua dezvoltarea ascendentă, pe toate planurile a orinduirii noastre, se vor perfecţiona planificarea şi conducerea vieţii sociale, se vor afirma tot mai puternic principiile socialismului în întreaga societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerinţelor materiale şi spirituale ale maselor. Realizarea plănii, în anul care vine va avea un rol hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a întregului cincinal. îndeplinirea prevederilor sale cere din partea noastră, a tuturor, eforturi sporite, o înaltă conştiinţă revoluţionară, patriotică, un profund spirit de răspundere în realizarea sarcinilor ce ne revin fiecăruia, în postul, în locul de muncă pe care ni l-a încredinţat partidul, societatea. Dispunem de toate condiţiile necesare pentru a obţine în anul ce vine noi şi importante progrese în toate domeniile de activitate. Sunt pe deplin convins că bravul nostru popor, sub conducerea încercată a partidului comunist, va merge neabătut înainte, va face ca anul 1972 să înscrie în cronica contemporană a României, noi şi mari victorii pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dragi tovarăşi, In anul 1971 s-au produs noi şi profunde schimbări în viaţa internaţională, în raportul de forţe mondial. Politica imperialistă de forţă şi dictat, de amestec in treburile interne ale altor popoare, a suferit noi eşecuri. S-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a deveni stăpîne pe propriile lor bogăţii naţionale, pe rodul muncii lor, de a-şi asigura dezvoltarea de sine stătătoare pe calea progresului material şi social. Anul care a trecut a adus noi confirmări justeţei politicii marxist-leniniste promovate de partidul şi statul nostru pe arena internaţională, a înregistrat o nouă şi puternică afirmare a României în lupta pentru progres şi pace, a adus noi prieteni poporului român pe toate meridianele globului. S-au dezvoltat şi adîncit colaborarea multilaterală şi prietenia noastră frăţească cu toate ţările socialiste. S-a întărit solidaritatea internaţională a partidului nostru cu celelalte detaşamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. S-au intensificat contactele, schimburile şi convorbirile cu reprezentanţii mişcărilor de eliberare naţională, ai forţelor politice democratice şi progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a marcat extinderea colaborării României cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială, a conlucrării sale cu toate statele şi popoarele iubitoare de pace în efortul general pentru destindere, pentru însănătoşirea vieţii internaţionale. Am pornit şi pornim neabătut în politica noastră externă de la premisa că cerinţa actuală vitală, fundamentală, a tuturor popoarelor, condiţia esenţială de care depinde salvgardarea păcii pe pămînt, este respectarea neştirbită a independenţei şi suveranităţii naţionale a tuturor popoarelor, a dreptului lor de a trăi liber, de a-şi organiza viaţa aşa cum o doresc, respectarea egalităţii depline între naţiuni şi neamestecul in treburile interne, eliminarea totală din relaţiile interstatale a folosirii, forţei şi a ameninţării cu forţa. Fie ca anul 1972 să ducă la afirmarea şi mai fermă în viaţa internaţională a acestor principii, care constituie singurii cale pentru instaurarea uneior relaţii de colaborare şi pace in întreaga lume. (fconcluzia de bază care se desprinde şi la acest început ca an este necesitatea intern -••a'e^r1. . .«forturilor tuturor spatelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra şi impune principiile dreptului şi legalităţii internaţionale, creşterea răspunderii maselor largi populare, a tuturor forţelor politice progresiste, a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte organisme internaţionale în promovarea linei politici de colaborare şi pace între popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze în politica tuturor statelor este stingerea focarelor de război, lichidarea conflictelor, a factorilor de încordare şi animozitate. Să se oprească războiul dus de Statele Unite împotriva popoarelor din Indochina : popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să fie lăsate să-şi hotărască singure destinul ! Să se lichideze conflictul din Orientul Apropiat pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967 ! Mai mult ca oricînd este necesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se soluţioneze pe cale politică, paşnică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare armate, pentru a se evita războiul ! Un obiectiv de seamă căruia îi vom consacra şi în viitor efortul nostru este înfăptuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coşmarul unui război termonuclear, reducerea uriaşelorcheltuieli militare. Trăind în Europa şi avînd încă proaspătă în memorie experienţa tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central in politica sa internaţională înfăptuirii securităţii europene, organizării unei conferinţe general-europene, stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi convieţuire paşnică între toate popoarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenţie permanentă dezvoltării colaborării fructuoase între toate ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii şi cooperării paşnice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colaborării şi păcii in Europa, punîndu-se bazele instaurării trainice a securităţii pe continentul nostru ! Desigur, destinderea internaţională, dezvoltarea nestingherită a colaborării între popoare necesită incă multe eforturi, multe strădanii, dar suntem convinşi că forţele sociale şi politice antiimperia- liste, de o amploare fără precedent în istorie, pot împiedica politica imperialistă de agresiune şi dictat, pot asigura înfăptuirea aspiraţiilor de pace şi progres ale umanităţii. România, partidul şi guvernul nostru sunt ferm hotare să desfăşoare şi în anul ce vine o intensă activitate pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste, să-şi aducă contribuţia la cauza colaborării, progresului şi păcii în lume. Stimaţi tovarăşi şi concetăţeni, Peste cîteva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a Noului An. începem anul nou cu deplină încredere în forţele creatoare ale poporului nostru, în capacitatea lui de a ridica, sub conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Totodată, inaugurăm noul an cu convingerea că luptînd unite, popoarele vor şti să-şi apere existenţa, să salvgardeze pacea şi securitatea internaţională, să creeze condiţiile pentru făurirea unei lumi mai bune, mai drepte. Cu aceste gînduri, ridic paharul în sănătatea şi fericirea poporului român ! Pentru pace şi colaborare internaţională ! Toastez pentru împlinirea celor mai nobile năzuinţe ale fiecăruia dintre dumneavoastră ! Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacţii în activitatea socială şi în viaţa personală ! Multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi prieteni şi tovarăşi ! îM'mWla TOAST PENTRU BUCURIILE DE AZI Şl DE MÎINE kWVWWS Nu este nevoie să explicăm de ce sărbătorim hotarul anilor. In puţine cuvinte, Anul Nou înseamnă tradiţie, bilanţuri, finaluri şi începuturi. Pe de o parte, tragem linie şi facem socoteala, pe de altă parte, gîndurile ne poartă, pe nesimţite, peste timp, într-un spaţiu minunat, numit viitor. Ciocnim un pahar pentru realizările, pentru bucuriile anului care a trecut — şi le păstrăm în memorie alături de cele mai vechi, cele petrecute de vîrsta fiecăruia dintre noi — ciocnim un pahar pentru speranţele care ne leagă de anul care vine, de anii care vin. Ni-i dorim mai buni, ni-i dorim mai rodnici şi trăiţi în pace. Să mai ridicăm deci un pahar pentru înţelepciune şi entuziasm. Pentru entuziasmul marilor fapte de muncă şi de viaţă, pentru cel de-al doilea an al cincinalului nostru, ale cărui realizări le vom aşeza cu mîinile şi minţile noastre la cele mai înalte cote ale calităţii, ale exigenţei. Reportajul de faţă — reportajul care — nu poate — fu — scris — decit — o — singură — dată — într-un — an — se vrea un tur de orizont pe harta ţării, un tur de orizont dacă vreţi sentimental în noaptea fermecată a Revelionului. O CUPĂ DE METAL INCANDESCENT ...Ne aflăm pe platforma furnalului nr. 8 de la Hunedoara. Acele ceasornicului aleargă grăbite spre ora care marchează hotarul între doi ani. Furnaliştii, cauperiştii, dozatorii, toţi cei care în această noapte de An Nou se găsesc la datorie, urmăresc atent şi încordaţi mersul uriaşelor agregate, nedind nici un semn că s-ar pregăti pentru momentul solemn ce se apropie. Este numai o aparenţă. Pentru că, în clipa în care cineva strigă : „A sosit !“ ei îşi întrerup pentru cîteva minute activitatea şi, respectînd o veche tradiţie, se adună cu toţii pe platformă pentru a-şi strînge bărbăteşte mîinile şi a-şi ura: „La mulţi ani!“ Acum, aici, momentul are o încărcătură emoţională sporită. Căci în mijlocul lor se află maistrul principal Nicolae Mărcuiescu, proaspăt Erou al Muncii Socialiste investit cu acest titlu în cursul anului 1971. Furnaliştii îl înconjoară cu dragoste, numindu-l, simplu şi cald, Eroul nostru. Este cea mai mare bucurie să aibă lingă ei în noaptea de Anul Nou pe acest bărbat vestit şi încă tînăr, fost brigadier pe şantierele Hunedoarei şi care de 20 de ani veghează în faţa vetrelor veşnic nestinse ale oţelului. Cînd sirenele anunţă intrarea în noul an, maistrul îşi îmbrăţişează tovarăşii de muncă şi închină cu ei un pahar. Gestul l-a mai făcut şi în alte (Continuare în pag. a ll-a) Sosirea Anului Nou a fost nu numai un prilej de veselie, ci și de retrospectivă a muncii, prin prisma imperativului la Zi : CALITATEA. (fotografia din dreapta). O dată un an e noaptea de Anul Nou — fapt confirmat de toate expertizele fotografice ale echipei noastre de reporteri, (fotografia din stingă) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! O LA COMPLEXUL de celuloză şi hirtie de pe platforma industrială a Sucevei s-a continuat in zilele de 1 şi 2 ianuarie ritmul normal de producţie. Noul an a început cu bine. In primele două zile au fost date, peste prevederi, circa 30 de tone hirtie şi însemnate cantităţi de celuloză. • DE LA UZINA de alumină din Oradea a fost expediat spre Slatina primul tren cu 800 tone alumină calcinată produsă în 1972. Pînă duminică, colectivul orădean a realizat suplimentar o importantă cantitate de alumină calcinată. HUNEDOARA , SIDERURGIŞTII ŞI-AU FĂCUT DATORIA. • LA TOATE cele 15 secţii de producţie cu foc continuu sarcinile de plan din prima zi a celui de-al doilea an al cincinalului au fost substanţial depăşite. Peste tot s-a înregistrat o productivitate ridicată, superioară prevederilor. Ei au produs suplimentar in prima zi a noului an 100 tone de fontă lichidă, au elaborat o cantitate suplimentară de oţel care poate constitui materia primă necesară pentru fabricarea a 18 tractoare. Aprovizionaţi cu cantităţi sporite de lingouri incandescente, laminatorii combinatului au dat în plus 220 tone de blumuri şi laminate finite, CRAIOVA . INSTALAŢIILE AU FUNCŢIONAT IREPROŞABIL, OAMENII AU LUCRAT EXCELENT. ACTIVITATEA desfăşurată în primele două zile de către chi Tot de la Porţile de Fier ni s-a transmis vestea că s-a încheiat cu succes perioada de probe tehnologice complexe, cu durata de 72 de ore, la care au fost supuse staţia electrică de transformare de 400 kV de la Gura Văii şi linia electrică de 400 kV Porţile de Fier-Rovinari, magistrală care in acest an se va prelungi pînă la Bucureşti. TG. MUREŞ : OAMENII ŞI MAŞINILE N-AU CUNOSCUT ODIHNA. • ŞI CHIMIŞTII marelui Combinat chimic din Tîrnăveni au înscris în agenda de lucru a primei zile a anului ’72 succese remarcabile. La instalaţia de carbid nr. 6, intrată in funcţiune în luna noiembrie a anului trecut, formaţiile de muncă conduse de maiştrii Farcas Cornel şi Chinciuşan Octavian, care au lucrat în prima zi a anului, au reuşit să elaboreze o producţie de carbid cu 100 tone mai mare faţă de sarcinile prevăzute în Început de cronică Cincinal—anul doi miştii de pe platforma industrială a Craiovei a fost deosebit de fructuoasă. Toate instalaţiile din fabricile in producţie au funcţionat ireproşabil, fapt ce explică îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce reveneau unităţilor de bază. La fabricile amoniac 1 şi uree 2, de exemplu, nivelul realizărilor a fost cu 5 la sută superior celui planificat, iar la Fabrica de aceritenă din gaze sarcinile au fost îndeplinite în proporţie de 108 la sută. Rezultate superioare planului s-au obţinut, de asemenea, la fabricile de azotat de amoniu 1 şi 2, la butanol, precum şi la alte unităţi. PORŢILE DE FIER : ENERGIE ELECTRICA CÎT TOATE CENTRALELE DE ACUM ZECE ANI DINTR-O ZI. • HIDROCENTRALA de la Porţile de Fier s-a afirmat şi în primele două zile din 1972 ca cea mai puternică unitate din constelaţia energetică a României Asigurînd funcţionarea optimă a instalaţiilor, energeticienii de aici au realizat o cantitate de energie electrică egală cu media înregistrată cu un deceniu în urmă, într-o zi în toate centralele electrice ale ţării. După cum ne-a precizat inginerul de serviciu Ion Trocan, producţia atinsă sîmbătă şi duminică la Porţile de Fier se situează printre cele mai ridicate înregistrate pînă acum în staţiile centralei electrice româneşti de pe Dunăre, normele de durată stabilitate. O dată cu aceasta, noua instalaţie de carbid a şi atins capacitatea de producţie prevăzută în proiecte, indice care trebuia atins abia la sfirşitul anului. Importante succese a fir, obţinute şi la celelalte fabrici din cadrul combinatului, unde forţele incandescente ale cuptoarelor şi instalaţiilor tehnologice nu cunosc odihna. LA FORAJ NICI O AVARIE • PRIMELE ore de muncă din noul an au adus şi sondorilor întreprinderii de foraj Craiova, primele succese în activitate. In noaptea Revelionului, colectivele conduse de maiştrii de foraj Constantin Frăţilă şi Gheorghe Covaci, de exemplu, au pus în funcţiune instalaţiile ce aduc pe harta petrolieră a ţării două noi sonde : nr. 65 C şi 398 T, în timp ce sondorii din celelalte brigăzi şi-au desfăşurat normal activitatea, neînregistrîndu-se nici o avarie sau deranjament. De altfel, situaţiile operative de producţie au consemnat faptul că în cele două zile din noul an la întreprinderea amintită au fost săpaţi 1 000 m sonde. Nivelul realizărilor medii din cele două zile întrece cu 6 procente media zilnică planificată pe acest an, cînd volumul total de foraj prevăzut este cu aproape 10 la sută superior celui din *71.