Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)
1972-06-01 / nr. 7166
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Acţiunea de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă industrială — Popeşti-Leordeni. In anii din urmă fabricilor existente în această parte a Bucureştiului li s-au adăugat Uzina de anvelope „Danubiana , întreprinderea „Viscofil“, un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi conserve din carne. Această din urmă unitate — fabrica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, în august, lucrând în prezent la o capacitate zilnică de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 tone, parametrii ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două şi trei schimburi de lucru. Constructorii şi beneficiarii unităţii se preocupă ca termenul prevăzut pentru atingerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de zile. Această unitate va fi cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de recepţie a materiior prime se urmăreşte întregul proces tehnologic, proces modern, mecanizat, în care mina intervine doar în ultimele faze ale fabricaţiei : depozitări, manipulări, ambalaj. Se informează despre modul de asigurare a materiilor prime, de organizare a producţiei şi desfacerii către unităţile comerciale bucureştene. Fabrica realizează o gamă de peste 60 de sortimente de mezeluri,şuncă şi alte preparate din carne. Specialiştilor unităţii li se recomandă să aibă ca obiectiv, principal, o dată cu realizarea cantitativă a indicilor de plan, latura calitativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unităţile de desfacere decit mărfuri de cea mai bună calitate. In secţia de expediere a produselor finite, unde produsele sunt încărcate în maşini frigorifice pentru a fi expediate unităţilor comerciale de desfacere, are loc un schimb de opinii în legătură, îndeosebi, cu concepţia de expediţie, cu modul de transportare a produselor. Secretarul general al partidului, indică conducerii ministerului de resort, organelor comerciale ale Capitalei şi conducerii unităţii să ia măsuri mai urgente pentru organizarea transportului în containere a produselor, metodă modernă, care asigură condiţiile cerute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi individualizate de la unitate la unitate, să raţionalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livrării către comerţ este subliniată cu toată fermitatea necesitatea respectării riguroase a criteriilor controlului calităţii produselor. O viziune greşită a proiectantului a condus la soluţii constructive inadecvate, ceea ce determină unele observaţii critice, însoţite de sugestii de remediere, în legătură cu iluminatul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popeşti- Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabililor Capitalei, beneficiarilor, sarcina de a elabora un studiu general asupra alimentării cu apă caldă şi abur industrial, studiu care să definească soluţii mai eficiente, mai economice în folosirea surselor de căldură trebuitoare industriei. 4 La secţia anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legume și fructe a Întreprinderii agricole de stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din programul vizitei, se produc anual circa 1 100 tone preparate din carne, se prelucrează 63 000 ha de lapte în diferite produse, se obţin circa 25 tone conserve din legume şi fructe. In fază avansată de construcţie se află o fabrică nouă de conserve proiectată la capacitatea de 3 000 tone anual. Există proiecte privind şi construcţia unei unităţi noi pentru fabricarea mezelurilor. Cit priveşte actualele capacităţi de fabricaţie, se constată o serie de deficiente in modul de desfăşurare a procesului tehnologic, în folosirea utilajelor, în manipularea produselor, ceea ce atrage observaţii din partea secretarului general al partidului. Factorilor de răspundere de la Comitetul judeţean de partid — este de faţă şi primul secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., tovarăşul Gheorghe Necula—celor din ministerul de resort li se cere să ia de urgenţă măsurile cele mai hotărîte pentru remedierea neajunsurilor, pentru a face ca unitatea să se înscrie în parametrii normelor tehnologice și în normele de igienă (Continuare în pag. a 111-a) Un angajament al întregului popor, la care tineretul îşi va aduce o contribuţie •• CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN „Ridicăm cifrele de plan la capacitatea şi puterea noastră de creaţie“ Pentru realizările obţinute în îndeplinirea sarcinilor de plan, uzina „Laminorul“ din Brăila a primit in 1971 diploma de întreprindere evidenţiată pe ramură. Dar, cum ni s-a spus, rezultatele de anul trecut nu au reflectat posibilităţile uzinei, ale colectivului de aici, fapt pentru care, analizindu-se modul de realizare a sarcinilor pe trimestrul I al anului în curs, posibilităţile organizatorice privind aprovizionarea cu materie primă, cunoscindu-se in totalitate specificaţia programului de laminare, s-a ajuns la concluzia că : • Angajamentul iniţial de a se realiza peste plan 20 milioane lei la producţia marfă poate fi „suplimentat“ cu încă 16 milioane lei • angajamentele privind sporirea producţiei marfă la laminate fontă plină şi cele referitoare la realizarea de economii prin reducerea consumurilor specifice, pot fi dublate • beneficiile peste plan pot creşte de la 1,5 la 6 milioane lei • productivitatea muncii va ajunge la 4,6 la sută faţă de 2,5 la sută cît fusese prevăzut. Traducîndu-se mai departe aceste angajamente in limbajul elocvent al cifrelor reţin atenţia citeva obiective de o deosebită importanţă : se vor da peste plan 6.009 tone laminate în loc de 4 000 cit fuseseră stabilite iniţial, vor fi economisite 800 tone metal în loc de 400, se vor realiza în plus, faţă de primele propuneri, 500 tone de sârmă trefilată. La 20 mai producţia globală era îndeplinită în proporţie de 107,1 la sută, producţia marfă în proporţie de 108,7 la sută, iar productivitatea muncii crescuse cu 5,6 la sută. Ce vrea să însemne de fapt această lungă înşiruire de cifre, care este semnificaţia lor, ce parametrii le circumscriu efectiv ? Cifrele pe care le notaţi reprezintă numărul de oameni în mişcare, ne spune directorul uzinei, ing. Ştefan Gheorghiţă, în permanentă mişcare şi, departe de a fi o figură de stil, expresia, cum s-a dovedit la o atentă şi judicioasă trecere în revistă a adevărurilor ce o compun, defineşte pregnant un colectiv de muncă ale cărui forţe se materializează pozitiv de la o zi la alta. Suplimentarea angajamentelor reprezintă, ni s-a explicat în detaliu, recunoaşterea de fapt a capacităţii creatoare a fiecărui muncitor, tehnician, maistru, inginer la locul de muncă, înseamnă un grad de organizare al muncii şi de exploatare al utilajelor şi maşinilor conform unor realităţi peste care s-a trecut cu vederea pină acum, înseamnă, aşa cum ţinea să sublinieze inginerul şef Marian Stănescu, respectarea unei obligaţii contractuale a fiecăruia dintre noi cu întreprinderea şi prin aceasta cu societatea. Ce vor să spună aceste cuvinte ? continuă inginerul şef. Că primim salariu pentru a da randament maxim la locul nostru de muncă în condiţii optime de lucru şi cu aparatură adecvată. Asemenea condiţii există la noi, utilaje adecvate şi susceptibilitatea de a fi îmbunătăţite, de asemenea. Ar mai fi rămas de aflat ce anume factori determină depăşirea planului, pină unde poate ajunge această depăşire în condiţiile înzestrării tehnice existente şi avînd în vedere posibilităţile de autoutilare ? Comitetul oamenilor muncii, organizaţia de partid de la Uzina „Laminorul“ au antrenat toţi muncitorii, comuniştii, într-o largă dezbatere al cărui obiect a fost tocmai găsirea acelor modalităţi care fac posibilă depăşirea cifrelor de plan. Ce s-a constatat ? In primul rînd relaţiile cu furnizorii trebuie să funcţioneze perfect, astfel ca apro-NICOLAE ADAM (Continuare în pag. a Il-a) • SUPLIMENTAREA ANGAJAMENTELOR ESTE REZULTATUL FIRESC AL UNOR PREOCUPĂRI CARE N-AU ÎNCEPUT IERI ȘI NU SE TERMINA MIINE, CI AL UNOR PREOCUPĂRI PERMANENTE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CIFRELOR DE PLAN, PENTRU RIDICAREA ACESTOR CIFRE LA CAPACITATEA COLECTIVULUI DE MUNCA. • IZVOARELE „SECRETE" (ȘI TOTUȘI ARHICUNOSCUTE) ALE UNUI „FLUVIU" DE LAPTE • CARAS-SEVERIN — CUVÎNT DE ORDINE : ANGAJAMENTELE VOR DEVENI FAPTE • MARAMUREŞ — 86 ȘANTIERE ALE MUNCII PATRIOTICE In 1966 revenea în Panciu un tînăr pe care oamenii de pe aici îl cunoscuseră de pe cînd era copil, elev la şcoală, la liceu, îndrăgostit de poezie şi de sport, dar acum privindu-l cum călca apăsat şi gînditor, li se părea mult schimbat, parcă altul şi totuşi acelaşi. De cînd plecase din Panciu oamenii de aici avuseseră puţine veşti despre tînărul Ion Puşcă : ba că lucrează pe şantier, la Combinatul de cauciuc de la Oneşti (Gheorghe Gheorghiu- Dej), ba la Combinatul de la Brazi, ba că e student la Iaşi. Ion Puşcă a fost într-adevăr în toate locurile amintite, lucrase şi în chimie, iar acum se întorcea în oraşul natal ca proaspăt inginer horticol, stăpînit de un gînd ascuns care, de doi ani, îl incita la îndelungi meditaţii. „Voi fabrica şampanie, îşi spunea sieşi. Aici, la Panciu, fabricarea şampaniei va începe cu mine. Trebuie să dovedesc nu numai că se poate, dar să şi o realizez practic“. Era aşa de tînăr, avea 25 de ani, încă mai scria poezii, un visător... Acum, în mai 1972, într-o seară cu aerul purificat de o ploaie repede, stau cu ing. Ion Puşcă AUTORUL „ŞAMPANIEI DE PANCIU" Ungă clădirea fermei industriale a I.A.S. „Panciu“, între viile care îşi apropie timpul înfloririi. E atîta linişte în jur, atîta tăcere, atîta singurătate, dar tînărul inginer Ion Puşcă, şeful fermei industriale mă priveşte în aşa fel incit mi se pare că mă dojeneşte pentru gîndurile mele: singurătatea nu ţine de factorii exteriori, ci de viaţa ta interioară. Dacă ai gîndul mari şi vrei să laşi ceva în urma ta nu ai timp să te simţi singur. Acesta e crezul vieţii tinărului inginer Ion Puşcă. — Am început experimentele pentru fabricarea şampaniei în toamna anului 1967. După cercetări îndelungi au urmat sute de zile şi nopţi petrecute în laborator, avînd totodată grijă ca în sectoarele de producţie ale fermei lucrările să decurgă normal. In decembrie 1968 munca mea a început să dea roade, astfel incit pe 1 ianuarie 1969 am putut să gust, cu primul, şampania albă de Panciu. M-am prezentat cu ea la 3 concursuri judeţene şi am obţinut de fiecare, dată medalia de aur, iar la con-ION CHIRIC (Continuare în pag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7166 6 PAGINI - 30 BANI JOI 1 IUNIE 1972 Primirea de către tovarăşul NICOLAE a tovarăşei Martha Borquez Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit pe tovarăşa Martha Borquez, membră a Prezidiului C.C. al P.C. Mexican, care se află în vizită în ţara noastră. La privrare au participat tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membră a C.C. al P.C.R. Tovarăşa Martha Borquez a transmis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea primului secretar al P.C. Mexican, tovarăşul Arnoldo Verdugo. Mulţumind pentru mesajul primit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat conducerii P.C. Mexican, tovarăşului A. Verdugo salutări frăţeşti, împreună cu urările de noi succese in activitatea partidului. In cadrul convorbirii, s-a efectuat o informare reciprocă asupra activităţii celor două partide şi au fost abordate, unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale luptei împotriva imperialismului. Exprimindu-se deplina satisfacţie pentru relaţiile de solidaritate internaţionalistă şi colaborare tovărăşească dintre P.C.R. şi P.C. Mexican, s-a reafirmat hotărirea comună de a dezvolta aceste legături, corespunzător intereselor celor două partde şi ponoare, ale unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale tuturor forțelor antiimperialiste. Convorbirea s-a desfășurat intr-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Mohamed Saleh Mutee 'A Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit în dupăamiaza zilei de 31 mai, pe Mohamed Saleh Mutee’A, membru al Biroului Politic al Organizaţiei Frontul Naţional, ministru de interne al Republicii Democratice Populare Yemen, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Ministerului de Interne. La întrevedere a participat Ion Stănescu, membru supleant al Comitetului Executiv al , C.C. al P.C.R., ministru de interne. In cadrul întrevederii, Mohamed Saleh Mutee’A a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Consiliului Prezidenţial al Republicii Democratice Populare Yemen, Salem Rabla Aii, în care se exprimă calde mulţumiri pentru sprijinul acordat poporului acestei ţări în lupta pentru punerea în valoare a resurselor sale naţionale, pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, pentru întărirea independenţei naţionale, împotriva imperialismului şi neocolonialismului. Cu acest prilej, oaspetele a prezentat unele aspecte din ţara sa, îndeosebi cu privire la lupta poporului yemenit împotriva forţelor reacţionare interne şi a uneltirilor imperialiste din afară. Mulţumind pentru mesajul transmis, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, şefului statului R.D.P.Y. un salut prietenesc şi a asigurat că poporul român va acorda în continuare întregul său sprijin luptei poporului din Republica Democratică Populară Yemen pentru consolidarea independenţei naţionale, pentru dezvoltarea sa de sine stătătoare pe calea progresului. A fost exprimată dorinţa de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colaborare, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii, a luptei împotriva imperialismului. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. IN PAG. A 5 A Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, Companiei japoneze de televiziune N.H.K. MIINIL1 Mîinile părinţilor noştri N-au cicatrice Ci stampe de timp Ca semn că au tămăduit Rănile adinei ale vremii, Cu dulcea dragoste de ţară. Temerare mîinile lor In răzmeriţe drepte vegheau, Trilogia drapelului din inimă în roşu, în galben, în albastru, Dinspre cîntec, Spre viaţă, Prin moarte, Ne-au dat lumina literii din carte ; Noi, libertatea asta sfîntă, S-o ducem mai departe. In roata hotarului ţării. TEODOR ANASTASIU COPILUL DE LÎNGĂ NOI de VASILE VETIŞANU Ascultaţi rîsul lui cristalin, rostogolindu-se peste lucrurile cotidiene, şi veţi simţi cum copilul care rîde, sintem noi, cei de ieri, de alaltăieri, de ani şi zeci de ani, care facem calea întoarsă pe poteca îngustă şi mirifică a copilăriei. Naivitatea sfîntă şi curată, izbucnirea aprinsă sau tăcerea blîndă, uimirea cuceritoare ori, ascultarea stăruitoare, se întîlnesc în lumea aceluiaşi copil, rîzînd de parcă jumătate din lume e în braţele lui. în rosturile vieţii româneşti, o casă fără copii este asemănată cu un pom care face flori, dar nu dă roade. Ziua copilului îşi are veşnicia în noi. Oriunde ne-am duce, departe de meleagurile copilăriei, aceasta din urmă (Continuare în pag. a lll-a)