Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)

1972-06-01 / nr. 7166

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimi­neţii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară şi de An­gelo Miculescu, ministrul a­­griculturii, industriei alimen­tare şi apelor, a făcut o vi­zită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Acţiunea de lucru a secreta­rului general a debutat în noua zonă industrială — Popeşti-Le­­ordeni. In anii din urmă fabri­cilor existente în această parte a Bucureştiului li s-au adăugat Uzina de anvelope „Danubiana , întreprinderea „Viscofil“, un mare complex de sere, o mo­dernă fabrică de mezeluri şi conserve din carne. Această din urmă unitate — fabrica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în func­ţiune parţial, anul trecut, în august, lucrând în prezent la o capacitate zilnică de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 tone, parametrii ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a a­­nului în curs, o dată cu trece­rea la două şi trei schimburi de lucru. Constructorii şi bene­ficiarii unităţii se preocupă ca termenul prevăzut pentru a­­tingerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de zile. Această unitate va fi cea mai mare în­treprindere de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de re­cepţie a materiior prime se ur­măreşte întregul proces tehno­logic, proces modern, mecani­zat, în care mina intervine doar în­ ultimele faze ale fabricaţiei : depozitări, ma­nipulări, ambalaj. Se informea­ză despre modul de asigurare a materiilor prime, de organiza­re a producţiei şi desfacerii că­tre unităţile comerciale bucu­­reştene. Fabrica realizează o gamă de peste 60 de sortimen­te de mezeluri,­­şuncă şi alte preparate din carne. Specialiş­tilor unităţii li se recomandă să aibă ca obiectiv, principal, o dată cu realizarea cantitativă a indicilor de plan, latura cali­tativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unită­ţile de desfacere decit mărfuri de cea mai bună calitate. In secţia de expediere a pro­duselor finite, unde produsele sunt încărcate în maşini frigo­rifice pentru a fi expediate unităţilor comerciale de desfa­cere, are loc un schimb de opi­nii în legătură, îndeosebi, cu concepţia de expediţie, cu modul de transportare a produselor. Secretarul general al partidului, indică conducerii ministerului­ de resort, organelor comerciale ale Capitalei şi conducerii unităţii să ia măsuri mai urgente pentru organizarea transportului în containere a produselor, metodă modernă, care asigură condiţiile cerute de regulile de igienă, să opti­mizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de co­menzi individualizate de la unitate la unitate, să raţionali­zeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zil­nic analizele chimice şi biochi­mice ale fiecărui produs desti­­­nat livrării către comerţ este subliniată cu toată fermitatea necesitatea respectării riguroase a criteriilor controlului cali­tăţii produselor. O viziune greşită a proiec­tantului a condus la soluţii con­structive inadecvate, ceea ce determină unele observaţii cri­tice, însoţite de sugestii de re­mediere, în legătură cu ilumi­natul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întrea­ga zonă industrială Popeşti- Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabili­lor Capitalei, beneficiarilor, sarcina de a elabora un stu­diu general asupra alimentării cu apă caldă şi abur industrial, studiu care să definească solu­ţii mai eficiente, mai economice în folosirea surselor de căldură trebuitoare industriei. 4 La secţia anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legume și fructe a Întreprinde­rii agricole de stat „30 Decem­brie“ din apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din pro­gramul vizitei, se produc anual circa 1 100 tone preparate din carne, se prelucrează 63 000 ha de lapte în diferite produse, se obţin circa 25 tone conserve din legume şi fructe. In fază avan­sată de construcţie se află o fa­brică nouă de conserve proiec­­tată la capacitatea de 3 000 tone anual. Există proiecte privind şi construcţia unei unităţi noi pentru fabricarea mezelurilor. Cit priveşte actualele capaci­tăţi de fabricaţie, se constată o serie de deficiente in modul de desfăşurare a procesului teh­nologic, în folosirea utilajelor, în manipularea produselor, ceea ce atrage observaţii din partea secretarului general al partidului. Factorilor de răs­pundere de la Comitetul jude­ţean de partid — este de faţă şi primul secretar al Comitetu­lui judeţean Ilfov al P.C.R., to­varăşul Gheorghe Necula—celor din ministerul de resort li se cere să ia de urgenţă măsurile cele mai hotărîte pentru reme­dierea neajunsurilor, pentru a face ca unitatea să se înscrie în parametrii normelor tehnolo­gice și în normele de igienă (Continuare în pag. a 111-a) Un angajament al întregului popor, la care tineretul îşi va aduce o contribuţie •• CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN „Ridicăm cifrele de plan la capacitatea şi puterea noastră de creaţie“ Pentru realizările obţinute în îndeplinirea sarcinilor de plan, uzina „Laminorul“ din Brăila a primit in 1971 diploma de în­treprindere evidenţiată pe ra­mură. Dar, cum ni s-a spus, rezultatele de anul trecut nu au reflectat posibilităţile­­ uzinei, ale colectivului de aici, fapt pentru care, analizindu-se mo­dul de realizare a sarcinilor pe trimestrul I al anului în curs, posibilităţile organizatorice pri­vind aprovizionarea cu mate­rie primă, cunoscindu-se in to­talitate specificaţia programu­lui de laminare, s-a ajuns la concluzia că : • Angajamentul iniţial de a se realiza peste plan 20 milioane lei la producţia marfă poate fi „suplimentat“ cu încă 16 mili­oane lei • angajamentele pri­vind sporirea producţiei marfă la laminate fontă plină şi cele referitoare la realizarea de eco­nomii prin reducerea consumu­rilor specifice, pot fi dublate • beneficiile peste plan pot creş­te de la 1,5 la 6 milioane lei • productivitatea muncii va a­­junge la 4,6 la sută faţă de 2,5 la sută cît fusese prevăzut. Traducîndu-se mai departe aceste angajamente in limba­jul elocvent al cifrelor reţin atenţia citeva obiective de o deosebită importanţă : se vor da peste plan 6.009 tone lami­nate în loc de 4 000 cit fuse­seră stabilite iniţial, vor fi economisite 800 tone metal în loc de 400, se vor realiza în plus, faţă de primele propu­neri, 500 tone de sârmă trefi­lată. La 20 mai producţia globa­lă era îndeplinită în proporţie de 107,1 la sută, producţia mar­fă în proporţie de 108,7 la sută, iar productivitatea muncii cres­cuse cu 5,6 la sută. Ce vrea să însemne de fapt această lungă înşiruire de ci­fre, care este semnificaţia lor, ce parametrii le circumscriu e­­fectiv ? Cifrele pe care le notaţi re­prezintă numărul de oameni în mişcare, ne spune directorul uzinei, ing. Ştefan Gheorghiţă, în permanentă mişcare şi, de­parte de a fi o figură de stil, expresia, cum s-a dovedit la o atentă şi judicioasă trecere în revistă a adevărurilor ce o com­pun, defineşte pregnant un co­lectiv de muncă ale cărui for­ţe se materializează pozitiv de la o zi la alta. Suplimentarea angajamente­lor reprezintă, ni s-a explicat în detaliu, recunoaşterea de fapt a capacităţii creatoare a fiecărui muncitor, tehnician, maistru, inginer la locul de muncă, înseamnă un grad de organizare al muncii şi de ex­ploatare al utilajelor şi maşini­lor conform unor realităţi pes­te care s-a trecut cu vederea pină acum, înseamnă, aşa cum ţinea să sublinieze inginerul şef Marian Stănescu, respec­tarea unei obligaţii contrac­tuale a fiecăruia dintre noi cu întreprinderea şi prin aceasta cu societatea. Ce vor să spună aceste cu­vinte ? continuă inginerul şef. Că primim salariu pentru a da randament maxim la locul nos­tru de muncă în condiţii opti­me de lucru şi cu aparatură a­­decvată. Asemenea condiţii e­­xistă la noi, utilaje adecvate şi susceptibilitatea de a fi îm­bunătăţite, de asemenea. Ar mai fi rămas de aflat ce anume factori determină de­păşirea planului, pină unde poa­te ajunge această depăşire în condiţiile înzestrării tehnice e­­xistente şi avînd în vedere po­sibilităţile de autoutilare ? Comitetul oamenilor muncii, organizaţia de partid de la U­­zina „Laminorul“ au antrenat toţi muncitorii, comuniştii, în­­tr-o largă dezbatere al cărui obiect a fost tocmai găsirea a­­celor modalităţi care fac posi­bilă depăşirea cifrelor de plan. Ce s-a constatat ? In primul rînd relaţiile cu furnizorii trebuie să funcţio­neze perfect, astfel ca apro-NICOLAE ADAM (Continuare în pag. a Il-a) • SUPLIMENTAREA ANGAJAMENTELOR ESTE REZULTATUL FIRESC AL UNOR PREOCUPĂRI CARE N-AU ÎNCEPUT IERI ȘI NU SE TERMINA MIINE, CI AL UNOR PREOCUPĂRI PER­MANENTE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CIFRELOR DE PLAN, PENTRU RIDICAREA ACESTOR CIFRE LA CAPACITATEA CO­LECTIVULUI DE MUNCA. • IZVOARELE „SECRETE" (ȘI TOTUȘI ARHI­CUNOSCUTE) ALE UNUI „FLUVIU" DE LAPTE • CARAS-SEVERIN — CUVÎNT DE ORDINE : ANGAJAMENTELE VOR DEVENI FAPTE • MARAMUREŞ — 86 ȘANTIERE ALE MUN­CII PATRIOTICE In 1966 revenea în Panciu un tînăr pe care oamenii de pe aici îl cunoscuseră de pe cînd era copil, elev la şcoală, la liceu, în­drăgostit de poezie şi de sport, dar acum privindu-l cum călca apăsat şi gînditor, li se părea mult schimbat, parcă altul şi to­tuşi acelaşi. De cînd plecase din Panciu oamenii de aici avuseseră puţine veşti despre tînărul Ion Puşcă : ba că lucrează pe şantier, la Combinatul de cauciuc de la Oneşti (Gheorghe Gheorghiu- Dej), ba la Combinatul de la Brazi, ba că e student la Iaşi. Ion Puşcă a fost într-adevăr în toate locurile amintite, lucrase şi în chimie, iar acum se întorcea în oraşul natal ca proaspăt inginer horticol, stăpînit de un gînd as­cuns care, de doi ani, îl incita la îndelungi meditaţii. „Voi fa­brica şampanie, îşi spunea sieşi. Aici, la Panciu, fabricarea şam­paniei va începe cu mine. Tre­buie să dovedesc nu numai că se poate, dar să şi o realizez prac­tic“. Era aşa de tînăr, avea 25 de ani, încă mai scria poezii, un vi­sător... Acum, în mai 1972, într-o sea­ră cu aerul purificat de o ploaie repede, stau cu ing. Ion Puşcă AUTORUL „ŞAMPANIEI DE PANCIU" Ungă clădirea fermei industriale a I.A.S. „Panciu“, între viile care îşi apropie timpul înfloririi. E atîta linişte în jur, atîta tăcere, atîta singurătate, dar tînărul in­giner Ion Puşcă, şeful fermei industriale mă priveşte în aşa fel incit mi se pare că mă dojeneşte pentru gîndurile mele: singură­tatea nu ţine de factorii exteriori, ci de viaţa ta interioară. Dacă ai gîndul mari şi vrei să laşi ceva în urma ta nu ai timp să te simţi singur. Acesta e crezul vieţii ti­­nărului inginer Ion Puşcă. — Am început experimentele pentru fabricarea şampaniei în toamna anului 1967. După cer­cetări îndelungi au urmat sute de zile şi nopţi petrecute în la­borator, avînd totodată grijă ca în sectoarele de producţie ale fermei lucrările să decurgă nor­mal. In decembrie 1968 munca mea a început să dea roade, ast­fel incit pe 1 ianuarie 1969 am putut să gust, cu primul, şampa­nia albă de Panciu. M-am pre­zentat cu ea la 3 concursuri ju­deţene şi am obţinut de fiecare, dată medalia de aur, iar la con-ION CHIRIC (Continuare în pag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7166 6 PAGINI - 30 BANI JOI 1 IUNIE 1972 Primirea de către tovarăşul NICOLAE a tovarăşei Martha Borquez Miercuri după-amiază, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, a primit pe to­varăşa Martha Borquez, mem­bră a Prezidiului C.C. al P.C. Mexican, care se află în vizi­tă în ţara noastră. La privrare au participat to­varăşii Ştefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membră a C.C. al P.C.R. Tovarăşa Martha Borquez a transmis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu un­ salut călduros din partea primului secretar al P.C. Me­xican, tovarăşul Arnoldo Ver­­dugo. Mulţumind pentru me­sajul primit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat conducerii P.C. Mexican, tovarăşului A. Verdugo salutări frăţeşti, îm­preună cu urările de noi suc­cese in activitatea partidului. In cadrul convorbirii, s-a efec­tuat o informare reciprocă asu­pra activităţii celor două par­tide şi au fost abordate, unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării co­muniste şi muncitoreşti, ale luptei împotriva imperialismu­lui. Exprimindu-se deplina sa­tisfacţie pentru relaţiile de so­lidaritate internaţionalistă şi colaborare tovărăşească dintre P.C.R. şi P.C. Mexican, s-a reafirmat hotărirea comună de a dezvolta aceste legături, co­respunzător intereselor celor două part­de şi ponoare, ale unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale tuturor for­țelor antiimperialiste. Convorbirea s-a desfășurat intr-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Mohamed Saleh Mutee 'A Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, a primit în după­­amiaza zilei de 31 mai, pe Moha­med Saleh Mutee’A, membru al Biroului Politic al Organizaţiei Frontul Naţional, ministru de in­terne al Republicii Democratice Populare Yemen, care face o vi­zită în ţara noastră, la invitaţia Ministerului de Interne. La întrevedere a participat Ion Stănescu, membru supleant al Comitetului Executiv al , C.C. al P.C.R., ministru de interne. In cadrul întrevederii, Mohamed Saleh Mutee’A a înmînat tovară­şului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Consiliu­lui Prezidenţial al Republicii De­mocratice Populare Yemen, Salem Rabla Aii, în care se exprimă calde mulţumiri pentru sprijinul acordat poporului acestei ţări în lupta pentru punerea în valoare a resurselor sale naţionale, pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, pentru întărirea independen­ţei naţionale, împotriva imperialis­mului şi neocolonialismului. Cu acest prilej, oaspetele a prezentat unele aspecte din ţara sa, îndeo­sebi cu privire la lupta poporului yemenit împotriva forţelor reacţio­nare interne şi a uneltirilor impe­rialiste din afară. Mulţumind pentru mesajul trans­mis, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, şefului statului R.D.P.Y. un salut priete­nesc şi a asigurat că poporul ro­­­mân va acorda în continuare în­tregul său sprijin luptei poporului din Republica Democratică Popu­lară Yemen pentru consolidarea independenţei naţionale, pentru­­ dezvoltarea sa de sine stătătoare pe calea progresului. A fost­­ expri­mată dorinţa de a dezvolta în con­tinuare relaţiile de prietenie şi colaborare, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii, a luptei împotriva imperialismului. întrevederea s­-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. IN PAG. A 5 A Interviul acordat de preşedintele Consiliu­lui de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, Compa­niei japoneze de te­leviziune N.H.K. MIINIL1 Mîinile părinţilor noştri N-au cicatrice Ci stampe de timp Ca semn că au tămăduit Rănile adinei ale vremii, Cu dulcea dragoste de ţară. Temerare mîinile lor In răzmeriţe drepte vegheau, Trilogia drapelului din inimă în roşu, în galben, în albastru, Dinspre cîntec, Spre viaţă, Prin moarte, Ne-au dat lumina literii din carte ; Noi, libertatea asta sfîntă, S-o ducem mai departe. In roata hotarului ţării. TEODOR ANASTASIU COPILUL DE LÎNGĂ NOI de VASILE VETIŞANU Ascultaţi rîsul lui cristalin, rostogolindu-se peste lucru­rile cotidiene, şi veţi simţi cum copilul care rîde, sintem­ noi, cei de­ ieri, de alaltăieri, de ani şi zeci de ani, care facem calea întoarsă pe poteca îngustă şi mirifică a copi­lăriei. Naivitatea sfîntă şi curată, izbucnirea aprinsă sau tăcerea blîndă, uimirea cuceritoare ori, ascultarea stărui­­toare, se întîlnesc în lumea aceluiaşi copil, rîzîn­d de par­că jumătate din lume e în braţele lui. în rosturile vieţii româneşti, o casă fără copii este ase­mănată cu un pom care face flori, dar nu dă roade. Ziua copilului îşi are veşnicia în noi. Oriunde ne-am duce, departe de meleagurile copilăriei, aceasta din urmă (Continuare în pag. a lll-a)

Next