Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)
1972-06-01 / nr. 7166
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Izvoarele „secrete" (şi totuşi arhicunoscute) ale unui „fluviu" de lapte Cornelia Ţilică — îngrijitoare ! „Tovarăşul doctor e cu hîrtiile, cu sfaturile tehnice, dar noi dăm de mîncare la animale, noi le îngrijim“ Experienţa crescătorilor de animale de la Cooperativa agricolă de producţie din Bucecea, judeţul Botoşani, unitate distinsă cu Ordinul Muncii clasa I pentru producţia de lapte realizată în anul precedent, demonstrează cu claritatea şi puterea de convingere a cifrelor că în oricare loc al ţării, interesul permanent manifestat de către cei responsabili poate transforma zootehnia intr-un important furnizor de alimente, de venituri în ultimă instanţă, aşa cum prevăd directivele partidului, programul naţional de dezvoltare a acestei ramuri. In relativ puţini ani, la Bucecea s-a reuşit, printr-o serioasă muncă de selecţie şi ameliorare, să se creeze un nucleu valoros de vaci de lapte care, pus în condiţii optime de furajare şi întreţinere, şi-a transpus însuşirile genetice in producţii mari şi foarte mari. Am poposit zilele trecute printre tinerii îngrijitori de la ferma zootehnică a cooperativei îndemnaţi şi de necesitatea explicării mai detaliate a felului în care s-a realizat producţia medie de 3 342 litri lapte de cap de vacă furajată (cifră care situează ferma pe primul loc în rindul cooperativelor agricole ale ţării), şi pentru a vedea care sunt preocupările celor de aici acum, în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului nostru şi a celei de-a XXV-a aniversări a republicii. Pe măsură ce parcurgem sectoarele de producţie ale fermei, de la baza furajeră şi pînă la punctul de colectare a laptelui, răspunsurile sînt din ce în ce mai convingătoare. Animalele, în marea lor majoritate, de rasă Bălţată Românească (aproximativ 75 la sută din efectiv) au o stare de Întreţinere exemplară 85 de oameni, din care jumătate sunt tineri, au făcut din străvechea îndeletnicire de crescător de animale o meserie modernă, cu atribute de eficienţă şi tehnicitate înaltă. Un dialog cu cei de aici despre meserie, despre muncă, despre realizări (in primele luni ale anului s-a obţinut o depăşire a planului de peste 1 200 hectolitri lapte), despre satisfacţii, permite dezvăluirea din interior a „secretelor“ ce stau temelie recordului stabilit la Bucecea. Mihai Pavliuc, medic veterinar, şeful fermei (foarte sobru, tînăr, absolvent 1988) : „Să nu vă surprindă dacă spun că „secretele“ noastre stau în mina tuturor. Tehniceşte vorbind, aş menţiona însă două ecuaţii esenţiale rezolvate : selecţia şi furajarea. Activitatea de selecţie şi ameliorare a început mai în serios în cooperativă de prin anul 1966. In ultimii ani s-a procedat la o împrospătare radicală a efectivului (anual au fost reformate circa 100—150 de vaci neproductive), cu exemplare valoroase rezultate din prăsila proprie. Colaborarea strînsă cu Centrul judeţean de reproducţie şi selecţie a fost deosebit de fructuoasă pe toate planurile. Un accent aparte s-a pus pe urmărirea şi creşterea viţelelor provenite de la mame cu producţii mari. Aşa am ajuns ca în 1971, la prima tătare, junincile să dea producţii de 2 000—2 500 de litri. — Aici intervine desigur cea de-a doua ecuaţie de care vorbeaţi : furajarea... — Fără îndoială. Alimentaţia abundentă, echilibrată în principii nutritivi, este la fel de importantă, atît la tineret cit şi la animalele de producţie. Noi ne-am bucurat de o optică realistă a conducerii cooperativei în sensul că bazei furajere i s-au repartizat suprafeţe corespunzătoare. In 1971 am asigurat pentru fiecare animal 1 500 kg fin de lucernă, 5 000 kg siloz şi 5 000 kg grosiere. — Practic, cum faceţi hrănirea animalelor ? Grigore Muraru, îngrijitor de la virsta de 17 ani , acum are 28 . „Pînă in 1971 baza era păşunatul. Era nu era iarbă, vacile pe păşune erau scoase. In 1971 însă am trecut la stabulaţie, şi hrănirea cu masă verde cultivată. Pe păşune vacile au mai fost scoase doar la plimbare. In perioada de iarnă, raţia pe fiecare animal a fost compusă din : 20 kg borhot de sfeclă (avem în comună fabrică de zahăr şi deci ne costă puţin), 15 kg siloz, 4—6 kg fin de lucernă, 170 grame concentrate per litru de lapte, coceni de porumb saramuraţi, melasati — la discreţie. Acum vom trece şi la consumul de masă verde. Ei, dar nu asta spune totul. Important e să dai tainul cînd trebuie, bine preparat şi în cantităţile prescrise“. — Cum aţi reuşit să alcătuiţi un colectiv de îngrijitori conştiincioşi şi pricepuţi ? M. Pavliuc : „Le-am oferit de la bun început o perspectivă clară : iată ce-ţi dăm, iată ce-ţi cerem. Acordul global a fost elementul esenţial. Organizaţia de partid, organizaţia U.T.C. (majoritatea uteciştilor au devenit membri de partid) au fost nucleele în jurul cărora s-a cimentat un colectiv unit, gata de orice eforturi atunci cînd este nevoie. Satisfacţiile sînt de ambele părţi , unitatea — pentru rezultatele obţinute, oamenii — pentru veniturile încasate. La noi, fiecare îngrijitor a cîştigat anul trecut în medie cam 1 500—2 000 lei lunar“. Gheorghe Cojocaru, îngrijitor-mulgător : ,,Eu mă număr printre cei cu cea mai mică vechime. Am doar trei ani de cînd lucrez aici, de cînd am absolvit şcoala generală. Sînt însă foarte mulţumit de felul cum învăţ meserie şi cîştig. In 1971, pentru că am depăşit producţia planificată, am primit cu totul aproape 25 000 lei. Deci cam 2 000 de lei pe lună. Şi sper că o să ajung şi eu ca nenea Carol Suchi, să depăşesc planul cu 50 de procente...“. — Apropo de tinerii din fermă. Se observă două categorii distincte. Unii care au deja vechi state de servicii, alţii cum sunt Rodica Tucaciuc, Dan Hriţcu, Teodora Milvrad, Adela Bălan, Viorel Buliga, nu demult erau elevi ai şcolii generale... Dumitru Duţă, secretarul comitetului comunal U.T.C. : „In fermă, ca şi în alte sectoare ale cooperativei, s-a pus, in modul cel mai serios, problema asigurării schimbului de mîine. Conducerea unităţii ne-a solicitat foarte mult în acest sens. Organizaţia noastră, cu sprijinul comitetului comunal de partid, al cadrelor didactice, a iniţiat o serie de acţiuni, menite să explice tinerilor perspectivele cooperativei, necesarul de meseriaşi calificaţi pe care acestea îl presupun. S-au făcut vizite numeroase cu elevii în ferma zootehnică, s-au organizat întîlniri intre îngrijitorii fruntaşi şi tineri. Am reuşit să recrutăm foarte mulţi tineri şi, ceea ce este important, să-i facem să-şi aducă o contribuţie substanţială. Ne mindrim că la organizaţia U.T.C. din C.A.P. Bucecea şi nu în altă parte a judeţului Botoşani stă azi în vitrină Drapelul de onoare al C.C. al U.T.C., iar la organizaţia din ferma zootehnică — Diploma de Onoare a C.C. al U.T.C.“. Mihai Milvard, îngrijitor-mulgător, secretarul organizaţiei U.T.C. din fermă . „Asemenea distincţii ne obligă însă la mai mult. Iată de ce noi, uteciştii, am dezbătut pe larg sarcinile care ne revin, prin ce metode de muncă am putea ajuta la îndeplinirea şi depăşirea producţiei planificate. Am considerat că sîntem datori să venim în întîmpinarea măsurilor de modernizare şi specializare a fermei, care se preconizează, prin perfecţionarea măiestriei noastre de crescători, prin întărirea disciplinei, prin crearea unui climat de întrecere. In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului nostru şi a celei de-a XXV-a aniversări a republicii ne-am angajat ca toţi membrii organizaţiei să depăşească cantităţile de plan în aşa fel ca pe total fermă plusul livrat la fondul de stat să măsoare cel puţin 150 000 litri lapte. Ce facem pentru a ne ţine de cuvint ? Programul de grajd este respectat cu stricteţe — mă gîndesc in primul rînd la regularitatea cu care sînt administrate tainurile, grija pentru curăţenia animalelor şi a grajdurilor, hrănirea în funcţie de starea fiziologică. Sîntem siguri că vom reuşi. Am avut noi avans faţă de grafic în lunile de iarnă, dar acum, cînd a apărut masa verde ! De altfel, uitaţi-vă în toate fişele îngrijitorilor utecişti şi veţi vedea că peste tot sînt înscrise depăşiri. Şi la Ion Neagu sau Vasile Goian şi la Cornelia Ţilică şi Grigore Muraru şi la Mihai Morcov sau Gheorghe Cojocaru. Pînă acum, în frunte se află Vasile Goian şi Grigore Muraru“, întrecerea va continua la Bucecea cu şi mai multă ardoare pentru că fiecare din tinerii îngrijitori de aici îşi iubeşte meseria, doreşte să contribuie cu toate forţele la menţinerea titlului de fermă fruntaşă pe ţară şi pe acest an de producţie, pentru că se lucrează într-un cadru propice, rod al interesului firesc depus de conducerea cooperativei, de specialişti. OCTAVIAN MILEA (Urmare din pag. I) vizionarea cu materia primă din specificaţia programului să se desfăşoare ritmic după un plan riguros întocmit, în conformitate cu programul de producţie al uzinei. Pentru aceasta, lunar, un cadru din conducerea uzinei pleacă la Combinatul siderurgic Hunedoara — furnizorul principal al uzinei — unde se stabileşte calendaristic „punctajul“ conform căruia se va face aprovizionarea şi care trebuie respectat întocmai, fiindcă „Laminorul“ Brăila are o gamă foarte largă şi diversificată de mărci de oţel şi tipodimensiuni. Rezultatele acestui sistem de colaborare nu au întârziat, relaţia furnizor-beneficiar dovedindu-se a fi acum exemplară. S-a revizuit în întregime utilajul şi întreaga aparatură a uzinei, s-au tras concluziile de rigoare privind reparaţiile necesare, întreţinerea şi exploatarea lor raţională. Un singur exemplu : reparaţiile la cele două laminoare — efectuate în lunile martie şi respectiv aprilie — au fost reduse în ce priveşte timpul de imobilizare cu cite o zi. Dar această zi a însemnat pentru uzină circa 600 tone laminate, cifră care altădată ar fi trebuit să se recupereze prin eforturi suplimentare. Datorită unei atente îngrijiri şi utilizări a maşinilor şi utilajelor, numărul opririlor accidentale a fost redus simţitor faţă de anul trecut, cîştigîndu-se astfel ore preţioase pentru producţie. In felul acesta indicii intensivi ai laminoarelor au crescut, fiind posibilă preluarea unei comenzi suplimentare de 2 000 tone laminate. Rezultate deosebite a obţinut secţia laminoare II. Ieri, 31 mai secţia dăduse 3 000 tone laminate peste plan din totalul de 6 000 tone citeşte angajamentul anual. „Pînă la sfîrşitul anului mai sunt 7 luni şi ne dăm seama că angajamentul nostru putea fi mai mare“. Cuvintele ing. Paraschiv Gheorghe, şeful secţiei, atestă o realitate ce se arată a fi susceptibilă încă de multe îmbunătăţiri. La nivelul secţiei, preocuparea pentru a fi aprovizionaţi permanent cu materii prime — sortimental şi cantitativ — nu mai constituie o problemă presantă deoarece, aşa cum arătam, uzina a stabilit relaţii exacte cu furnizorii. Ce s-a făcut aici in plus, a fost organizarea producţiei pe baze întrucîtva noi. Acum, prin înţelegere cu beneficiarii, comenzile mici şi medii se execută şi se livrează în prima lună a fiecărui trimestru — nu o treime din comandă în fiecare lună, cum se obişnuia — evitîndu-se astfel repetarea ciclurilor de fabricaţie, efectuarea mai multor laminări pentru realizarea aceluiaşi produs ; sarcinile de plan au fost defalcate pe schimburi nu numai cantitativ, ci şi calitativ, toate schimburile avind în urma acestei măsuri o „încărcătură de calitate“ egală ; a fost îmbunătăţită funcţionarea căilor cu role de pe platforma de RIDICĂM CIFRELE DE PLAN Laminare ; controlul calităţii se face pe flux, ceea ce a dus la reducerea timpului de recepţie a producţiei finite ; echipele de intervenţie au fost şi ele echilibrate din punct de vedere calitativ profesional pentru a putea rezolva dificultăţile ivite în cele 24 de ore de producţie ; a fost îmbunătăţită tehnologia de fabricaţie a unor profile rotunde ; s-au corectat unele procese tehnologice deficitare, cum a fost acela al oţelurilor hexagonale. In toate aceste acţiuni secţia s-a sprijinit pe oameni de nădejde, cum sunt maistrul principal Sîrbu Albu, maiştrii Căpăţînă Mihai şi Bălan Ştefan, şefii de echipă Oţelea Neagu, Bălţatu Spiridon, Neacşu Costică, Tudor Pavel, Codreanu Cornel, Butoi Marinache, Frigioiu Andrei, Pleşa Ion, Zaharia Gheorghe, din care mulţi sunt tineri sau foarte tineri nu numai ca virată, dar şi ca vechime în uzină, ceea ce este elocvent in ce priveşte maturizarea profesională a colectivului de aici. Tot ieri, 31 mai, secţia a trăit un moment deosebit de important , s-a experimentat o tehnologie perfecţionată de fabricaţie a oţelurilor de rulmenţi, îmbunătăţire ce va avea drept consecinţe economisiri de metal, ieftinirea unor oţeluri destinate rulmenţilor cu circa 15-20 la sută per tonă. De menţionat că în prezent acest oţel se plăteşte cu valută şi că reuşita experienţei, de care cei din secţie sunt convinşi, va însemna un cîştig nu numai pentru uzină. Secretarul comitetului de partid pe uzină, tovarăşul Bratu Ionel, ne-a vorbit despre amploarea „mişcării“ de autoutilare la nivelul uzinei, amintind, printre altele, despre construirea unui cuptor pentru recuperarea rebuturilor la secţia laminare-II, înlocuirea cadrelor de laminare de la linia fină la secţia laminare-I, reconstruirea canalelor de expansiune de la canalul 1 etc. Esenţial este, însă, că suplimentarea angajamentelor s-a dovedit a fi rezultatul firesc al unor preocupări care nu au început ieri, şi se termină mâine, ci a unor preocupări permanente pentru îmbunătăţirea cifrelor de plan, pentru „ridicarea acestor cifre la capacitatea noastră" cum se exprima şi secretarul comitetului de partid. Dezbătînd cu responsabilitate cetăţenească cifrele cincinalului, colectivul uzinei a descoperit nenumărate resurse interne, valorificîndu-le fără întârziere şi cu eficienţă sporită. Fiecare om la locul său de muncă trebuie să devină o inteligenţă creatoare şi să se manifeste astfel , au subliniat interlocutorii noştri importanţa gîndirii tehnice şi economice de care trebuie să fie conştienţi toţi salariaţii. Încît această înşiruire de cifre şi „descoperirile“ la locul de muncă privind Uzina „Laminorul“ din Brăila capătă semnificaţia unei conştiinţe civice pronunţate, a unui entuziasm lucid, explică valenţele unui colectiv în permanentă mişcare, probează rezultatele sale viitoare. DEMONSTRAŢIA TINERILOR ÎNGRIJITORI DE LA COOPERATIVA AGRICOLA BUCECEA — UNITATE CARE DEŢINE PRIMUL LOC PE ŢARA LA PRODUCŢIA DE LAPTE Un angajament al întregului popor, la care tineretul îşi va aduce o contribuţie substanţială: CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Gheorghe Cojocaru — îngrijitor : „Am doar trei ani de cînd lucrez aici, dar sînt foarte mulţumit de felul cum învăţ meserie şi cîştig“ Grigore Murara — îngrijitor : „Important e să dai furajele cînd trebuie, bine preparate şi în cantităţile prescrise“ Dr. Mihai Pavliuc, şeful fermei:ţiale, selecţia „Am rezolvat şi furajarea“ Foto : două ecuaţii esen- PAVEL TANJALA JOI 1 IUNIE 1972 CARAŞ-SEVERIN. Cuvînt de ordine: Angajamentele vor deveni fapte • Tinerii vor Participa la realizarea peste plan a 8 000 tone fontă, 4 000 tone produse de laminate finite şi 3 000 tone oţel , 5 000 tone metale feroase şi 20 tone metale neferoase colectate peste prevederile angajamentelor iniţiale • 300 000 lei valoarea lucrărilor finanţate şi 1 900 000 lei valoarea lucrărilor nefinanţate reprezintă angajamentul suplimentar *10 obiective social-culturale şi 2 drumuri — şantiere ale muncii patriotice • 30 hectare amenajate suplimentar pentru irigaţii şi 20 hectare împădurite. „ Aici, la Reşiţa, cuvintul de ordine este „Cincinalul Înainte de termen“, ne spunea tovarăşul Nicolae Lipschner, prim secretar al comitetului judeţean al U.T.C. Realizările suplimentare obţinute in perioada ianuarie — mai a.c. au perrris colectivelor de muncă din unităţile economice ale judeţului să-şi formuleze noi angajamente in cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului şi aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Astfel, valoarea producţiei globale a fost suplimentată cu 30 milioane lei valoarea producţiei marfă cu 28 milioane lei, iar volumul beneficiilor a fost dublat de la 2 la 4 milioane lei. Toţi tinerii jurnalişti, laminorişti, turnători, strungari, specialişti şi economişti sunt cuprinşi in ampla acţiune de utilizare superioară a capacităţilor de producţie, de reducere a cheltuielilor pe unitatea de produs. Se dă bătălia la cele mai fierbinţi cote ale întrecerii socialiste pentru realizarea suplimentară a cel puţin 8 0O0 tone fontă, 4 000 tone produse laminate finite şi 3 000 tone oţeluri. Pentru stimularea întrecerii între organizaţiile U.T.C., comitetul judeţean al Uniunii Tineretului Comunist şi-a propus popularizarea celor mai bune colective de muncă şi a tinerilor fruntaşi, a metodelor de muncă înaintate folosite. 1972 este declarat de către tinerii judeţului Caraş-Severin ca an al rezultatelor model Concomitent, ample acţiuni sunt concepute şi pe linia activităţii patriotice. — Vă rugăm să insistaţi asupra cîtorva dintre aceste acţiuni. — Două drumuri naţionale — autostrada Caransebeş şi Bozovici-Strurdof — vor deveni şantiere ale muncii patriotice. Totodată, vor fi organizate două şantiere de îndiguiri şi desecări ce vor viza amenajarea suplimentară a 30 de hectare. La Anina, Bocşa, Moldova Nouă, Oraviţa vor fi deschise 9 şantiere pentru amenajarea sălilor şi terenurilor de sport. De asemenea, casa de cultură din Reşiţa va concentra activitatea a peste 1 000 de tineri ce vor executa lucrările necalificate. La Bistra, tinerii vor lucra la ridicarea unui dig şi vor executa lucrările de taluzare a rîului Timiş. 20 de hectare vor fi împădurite peste prevederile angajamentului iniţial. De asemenea, oţelăriilor le vor fi expediate 5 000 tone metale feroase şi 20 tone metale neferoase. Valoarea lucrărilor finanţate ne-am angajat să o sporim cu 300 000 lei, iar a lucrărilor nefinanţate cu 1 900 000 lei. Prin muncă, prin realizări deosebite, considerăm că putem aduce prinosul nostru celor două evenimente politice ce polarizează atenţia şi preocupările întregului popor. GH. FECIORU maramureş: 86 şantiere ale muncii patriotice • „Fiecare tînăr, model de comportare în producţie" — o iniţiativă cu multiple implicaţii asupra sporirii producţiei globale şi marfă, a reducerii cheltuielilor • Cu trei milioane de lei la lucrările nefinanţate şi cu 10 la sută la lucrările finanţate au fost sporite angajamentele • Prin acţiunile patriotice ale tinerilor vor fi amenajate pentru irigaţii suplimentar 60 de hectare, iar desecate 170 de hectare • 100 de tone metale vechi peste plan expediate oţelăriilor. Maramureşul, judeţul mineritului, al aurului verde, Industriei prelucrătoare şi agriculturii, cunoaşte In aceste zile o efervescentă întrecere prilejuită de entuziasmul şi dăruirea cu căra oamenii muncii din această parte a ţării au hotărît să Intîmpine evenimentele politice ale acestui an . Conferinţa Naţională a Partidului şi a 25-a aniversare a proclamării Republicii. — Efortul general, ne spune tovarăşul Gheorghe Sas, primsecretar al Comitetului judeţean Maramureş al U.T.C., incumbă şi activitatea tineretului. In industrie a fost declanşată întrecerea intre organizaţiile U.T.C. sub chemarea : „Fiecare tînăr model de comportare în producţie“ ce vizează în principal depăşirea sarcinilor privind producţia globală şi marfă, reducerea cheltuielilor şi sporirea indicilor calitativi. De asemenea, crearea unei competiţii a profesiilor, stimulînd interesul pentru tehnica avansată, asimilarea a noi cunoştinţe, materializarea responsabilităţii în depăşirea zilnică a sarcinilor de plan. Totodată, fiecare localitate şi unitate economică a fost stabilită ca teren de studiu privind descoperirea şi valorificarea a noi resurse interne, sarcinile de producţie devenind obiective ale muncii dineretului. Astfel, au fost deschise 88 de şantiere ale muncii, (cu zece mai mult decît se prevăzuse iniţial — n.a.), ce concentrează efortul, dăruirea şientuziasmul a peste 22 000 de tineri. — Insistaţi, vă rugăm, asupra obiectivelor cîtorva dintre aceste şantiere... — Pe 170 de hectare se vor desfăşura ample lucrări de desecări şi îndiguiri, iar 60 de hectare în plus faţă de angajamentele iniţiale, vor fi amenajate pentru irigaţii. In patru întreprinderi agricole de stat şi în două ocoale silvice vom organiza tabere de muncă patriotică. Pentru că ne-am angajat să plantăm, suplimentar,10 hectare de teren impropriu agriculturii, să sprijinim acţiunea de recoltare şi depozitare a noii recolte de fructe, legume şi cereale. Totodată, vor fi amenajate 60 de terenuri de sport şi zone de agrement, iar în perimetrul bazinelor pomicole vor fi plantaţi în plus faţă de prevederi, 5 000 de pomi şi arbuşti. îndeosebi, in întreprinderile miniere vor fi organizate acţiuni de amploare privind recuperarea din subteran a metalului. Cu 300 de tone ne-am angajat să suplimentăm angajamentul privind colectarea metalelor vechi, 200 de tone dintre acestea urmînd a fi expediate oţelăriilor cu un tren marş-rută ce va porni, în chiar dimineaţa deschiderii lucrărilor Conferinţei Naţionale a Partidului. GH. BRAD Autorul „Şampaniei (Urmare din pag. I) cursul naţional de anul acesta am obţinut medalia de argint. Fabricăm acum, aici, patru tipuri de campanie albă de Panciu fi şampanie roză, toate fiind creaţii ale mele. Privesc prin biroul tînărului inginer , cărţi fi reviste de specialitate, dar fi dicţionare în limbile rusă, franceză sau engleză, manual pentru învăţarea diferitelor limbi străine. Îmi dau seama că acestea nu sînt fără un rost aici. Aflu de altfel că adeseori în nopţi tîrzii, în această încăpere arde lumina, iar cei care văd de departe fereastra luminată, de la 2—3 km, din marginea orașului, îfi spun în sine : „Tovarășul inginer studiază. Oare ce gînduri mai are — Ce gînduri mai aveţi, tov. inginer ? — Am pus la punct tehnologia unei noi băuturi pe care vom începe s-o producem peste 2—3 săptămîni. Atît despre asta. Insă principala mea preocupare ei să ridic indicii calitativi ai şampaniilor deja obţinute. Şi acum şampania de Panciu e foarte căutată, mai ales peste hotare, însă mă gîndesc, şi aş ruga să mi se ierte lipsa de modestie, că nu ar fi deloc rău ca pe piaţa mondială să avem o şampanie românească de răsunet. Eu încerc, îmi fac datoria... — Veţi reuşi ?, întreb inutil. — Sigur că da. Dacă nu anul acesta, atunci peste doi, peste 5, peste 10 ani. Voi persevera. De altfel aceasta e principala mea însuşire, perseverenţa. Mi-am educat-o cu grijă, în anii în care am muncit alături de muncitorii de la combinatele din municipiul „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ şi de la Brazi. — Sînteţi nu numai şeful fermei, ci şi secretarul organizaţiei U.T.C. de aici. In munca politică ce cotă valorică mai importantă aţi atins ? — Şi în organizaţia U.T.C. activez potrivit aceluiaşi principiu , să las ceva în urma mea. Principalul rezultat de pînă acum — formarea cadrelor , sînt acum, în această fermă, mulţi tineri care mă pot înlocui oricînd cu succes, atît în ce priveşte fabricarea şampaniei, cît şi în ce priveşte conducerea activităţii organizaţiei U.T.C. Pe dealul acoperit de viţă de vie se vede adeseori, de departe, în miez de noapte, o fereastră luminată. Cei care zăresc cântarul luminos ştiu că acolo studiază, pregăteşte noi producţii, noi treceri ale visului în realitate tînărul inginer şef de fermă, secretar U.T.C., inovator, doctorand, expert autorizat în vinuri, comunistul Ion Puşcă. Cîndva a scris şi a publicat cîteva poezii, dar o dată cu descoperirea adevăratei vocaţii a pornit impetuos pe calea afirmării. A rămas un iubitor de poezie. Pentru ceea ce a reuşit în profesia sa merită, fără îndoială, un scurt și înflăcărat poem.