Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)

1972-06-01 / nr. 7166

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Izvoarele „secrete" (şi totuşi arhicunoscute) ale unui „fluviu" de lapte Cornelia Ţilică — îngriji­toare ! „Tovarăşul doctor e cu hîrtiile, cu sfaturile teh­nice, dar noi dăm de mîncare la animale, noi le îngrijim“ Experienţa crescătorilor de a­­nimale de la Cooperativa agri­colă de producţie din Bucecea, judeţul Botoşani, unitate distin­să cu Ordinul Muncii clasa I pentru producţia de lapte reali­zată în anul precedent, demon­strează cu claritatea şi puterea de convingere a cifrelor că în oricare loc al ţării, interesul permanent manifestat de către cei responsabili poate transfor­ma zootehnia intr-un important furnizor de alimente, de­­ veni­turi în ultimă instanţă, aşa cum prevăd directivele partidului, programul naţional de dezvol­tare a acestei ramuri. In rela­tiv puţini ani, la Bucecea s-a reuşit, printr-o serioasă mun­că de selecţie şi ameliorare, să se creeze un nucleu valoros de vaci de lapte care, pus în con­diţii optime de furajare şi întreţinere, şi-a transpus însuşi­rile genetice in producţii mari şi foarte mari. Am poposit zilele trecute printre tinerii îngrijitori de la ferma zootehnică a cooperativei îndemnaţi şi de necesitatea ex­plicării mai detaliate a felului în care s-a realizat producţia medie de 3 342 litri lapte de cap de vacă furajată (cifră care situează ferma pe primul loc în rindul cooperativelor agricole ale ţării), şi pentru a vedea care sunt preocupările celor de aici acum, în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidu­lui nostru şi a celei de-a XXV-a aniversări a republicii. Pe mă­sură ce parcurgem sectoarele de producţie ale fermei, de la baza furajeră şi pînă la punc­tul de colectare a laptelui, răs­punsurile sînt din ce în ce mai convingătoare. Animalele, în marea lor majoritate, de rasă Bălţată Românească (aproxima­tiv 75 la sută din efectiv) au o stare de Întreţinere exempla­ră 85 de oameni, din care jumătate sunt tineri, au făcut din străvechea îndeletnicire de crescător de animale o meserie modernă, cu atribute de efi­cienţă şi tehnicitate înaltă. Un dialog cu cei de aici des­pre meserie, despre muncă, despre realizări (in primele luni ale anului s-a obţinut o depăşire a planului de peste 1 200 hectolitri lapte), despre sa­tisfacţii, permite dezvăluirea din interior a „secretelor“ ce stau temelie recordului stabilit la Bucecea. Mihai Pavliuc, medic veteri­nar, şeful fermei (foarte sobru, tînăr, absolvent 1988) : „Să nu vă surprindă dacă spun că „se­cretele“ noastre stau în mina tuturor. Tehniceşte vorbind, aş menţiona însă două ecuaţii e­­senţiale rezolvate : selecţia şi furajarea. Activitatea de se­lecţie şi ameliorare a început mai în serios în cooperativă de prin anul 1966. In ultimii ani s-a procedat la o împrospătare radicală a efectivului (anual au fost reformate circa 100—150 de vaci neproductive), cu exem­plare valoroase rezultate din prăsila proprie. Colaborarea strînsă cu Centrul judeţean de reproducţie şi selecţie a fost deosebit de fructuoasă pe toa­te planurile. Un accent aparte s-a pus pe urmărirea şi creşte­rea viţelelor provenite de la mame cu producţii mari. Aşa am ajuns ca în 1971, la prima tătare, junincile să dea produc­ţii de 2 000—2 500 de litri. — Aici intervine desigur cea de-a doua ecuaţie de care vor­beaţi : furajarea... — Fără îndoială. Alimentaţia abundentă, echilibrată în prin­cipii nutritivi, este la fel de im­portantă, atît la tineret cit şi la animalele de producţie. Noi ne-am bucurat de o optică realistă a conducerii cooperati­vei în sensul că bazei furajere i s-au repartizat suprafeţe co­respunzătoare. In 1971 am asi­gurat pentru fiecare animal 1 500 kg fin de lucernă, 5 000 kg siloz şi 5 000 kg grosiere. — Practic, cum faceţi hrăni­­rea animalelor ? Grigore Muraru, îngrijitor de la virsta de 17 ani , acum are 28 . „Pînă in 1971 baza era pă­­şunatul. Era nu era iarbă, va­cile pe păşune erau scoase. In 1971 însă am trecut la stabula­­ţie, şi hrănirea cu masă verde cultivată. Pe păşune vacile au mai fost scoase doar la plim­bare. In perioada de iarnă, ra­ţia pe fiecare animal a fost compusă din : 20 kg borhot de sfeclă (avem în comună fabrică de zahăr şi deci ne costă puţin), 15 kg siloz, 4—6 kg fin de lu­­cernă, 170 grame concentrate per litru de lapte, coceni de po­rumb saramuraţi, melasati — la discreţie. Acum vom trece şi la consumul de masă verde. Ei, dar nu asta spune totul. Impor­tant e să dai tainul cînd tre­buie, bine preparat şi în canti­tăţile prescrise“. — Cum aţi reuşit să alcătuiţi un colectiv de îngrijitori con­ştiincioşi şi pricepuţi ? M. Pavliuc : „Le-am oferit de la bun început o perspectivă clară : iată ce-ţi dăm, iată ce-ţi cerem. Acordul global a fost elementul esenţial. Organizaţia de partid, organizaţia U.T.C. (majoritatea uteciştilor au de­venit membri de partid) au fost nucleele în jurul cărora s-a ci­mentat un colectiv unit, gata de orice eforturi atunci cînd este nevoie. Satisfacţiile sînt de am­bele părţi , unitatea — pen­tru rezultatele obţinute, oame­nii — pentru veniturile încasa­te. La noi, fiecare îngrijitor a cîştigat anul trecut în medie cam 1 500—2 000 lei lunar“. Gheorghe Cojocaru, îngri­­jitor-mulgător : ,,Eu mă număr printre cei cu cea mai mică ve­chime. Am doar trei ani de cînd lucrez aici, de cînd am absolvit şcoala generală. Sînt însă foarte mulţumit de felul cum învăţ meserie şi cîştig. In 1971, pentru că am depăşit producţia planificată, am primit cu totul aproape 25 000 lei. Deci cam 2 000 de lei pe lună. Şi sper că o să ajung şi eu ca nenea Ca­rol Suchi, să depăşesc planul cu 50 de procente...“. — Apropo de tinerii din fer­mă. Se observă două categorii distincte. Unii care au deja vechi state de servicii, alţii cum sunt Rodica Tucaciuc, Dan Hriţcu, Teodora Milvrad, Adela Bălan, Viorel Buliga, nu demult erau elevi ai şcolii generale... Dumitru Duţă, secretarul co­mitetului comunal U.T.C. : „In fermă, ca şi în alte sectoare ale cooperativei, s-a pus, in modul cel mai serios, problema asigu­rării schimbului de mîine. Con­ducerea unităţii ne-a solicitat foarte mult în acest sens. Or­ganizaţia noastră, cu sprijinul comitetului comunal de partid, al cadrelor didactice, a iniţiat o serie de acţiuni, menite să ex­plice tinerilor perspectivele cooperativei, necesarul de mese­riaşi calificaţi pe care acestea îl presupun. S-au făcut vizite numeroase cu elevii în ferma zootehnică, s-au organizat întîl­­niri intre îngrijitorii fruntaşi şi tineri. Am reuşit să recrutăm foarte mulţi tineri şi, ceea ce este important, să-i facem să-şi aducă o contribuţie sub­stanţială. Ne mindrim că la organizaţia U.T.C. din C.A.P. Bucecea şi nu în altă parte a judeţului Botoşani stă azi în vi­trină Drapelul de onoare al C.C. al U.T.C., iar la organizaţia din ferma zootehnică — Diploma de Onoare a C.C. al U.T.C.“. Mihai Milvard, îngrijitor-mul­­gător, secretarul organizaţiei U.T.C. din fermă . „Asemenea distincţii ne obligă însă la mai mult. Iată de ce noi, uteciştii, am dezbătut pe larg sarcinile care ne revin, prin ce metode de muncă am putea ajuta la în­deplinirea şi depăşirea produc­ţiei planificate. Am conside­rat că sîntem datori să venim în întîmpinarea măsurilor de modernizare şi specializare a fermei, care se preconizează, prin perfecţionarea măiestriei noastre de crescători, prin în­tărirea disciplinei, prin crearea unui climat de întrecere. In cin­stea Conferinţei Naţionale a partidului nostru şi a celei de-a XXV-a aniversări a republicii ne-am angajat ca toţi membrii organizaţiei să depăşească can­tităţile de plan în aşa fel ca pe total fermă plusul livrat la fondul de stat să măsoare cel puţin 150 000 litri lapte. Ce fa­cem pentru a ne ţine de cu­­vint ? Programul de grajd este respectat cu stricteţe — mă gîndesc in primul rînd la regu­laritatea cu care sînt adminis­trate tainurile, grija pentru cu­răţenia animalelor şi a grajduri­lor, hrănirea în funcţie de sta­rea fiziologică. Sîntem siguri că vom reuşi. Am avut noi avans faţă de grafic în lunile de iar­nă, dar acum, cînd a apărut masa verde ! De altfel, uitaţi-vă în toate fişele îngrijitorilor ute­­cişti şi veţi vedea că peste tot sînt înscrise depăşiri. Şi la Ion Neagu sau Vasile Goian şi la Cornelia Ţilică şi Grigore Mu­raru şi la Mihai Morcov sau Gheorghe Cojocaru. Pînă acum, în frunte se află Vasile Goian şi Grigore Muraru“, întrecerea va continua la Bucecea cu şi mai multă ar­doare pentru că fiecare din ti­nerii îngrijitori de aici îşi iu­beşte meseria, doreşte să con­tribuie cu toate forţele la men­ţinerea titlului de fermă frun­taşă pe ţară şi pe acest an de producţie, pentru că se lucrea­ză într-un cadru propice, rod al interesului firesc depus de con­ducerea cooperativei, de spe­cialişti. OCTAVIAN MILEA (Urmare din pag. I) vizionarea cu materia primă din specificaţia programului să se desfăşoare ritmic după un plan riguros întocmit, în conformita­te cu programul de producţie al uzinei. Pentru aceasta, lunar, un cadru din conducerea uzinei pleacă la Combinatul siderur­gic Hunedoara — furnizorul principal al uzinei — unde se stabileşte calendaristic „punc­tajul“ conform căruia se va fa­ce aprovizionarea şi care tre­buie respectat întocmai, fiind­că „Laminorul“ Brăila are o gamă foarte largă şi diversifi­cată de mărci de oţel şi tipo­­dimensiuni. Rezultatele aces­tui sistem de colaborare nu au întârziat, relaţia furnizor-be­­neficiar dovedindu-se a fi acum exemplară. S-a revizuit în în­tregime utilajul şi întreaga apa­ratură a uzinei, s-au tras con­cluziile de rigoare privind re­paraţiile necesare, întreţinerea şi exploatarea lor raţională. Un singur exemplu : reparaţiile la cele două laminoare — efectua­te în lunile martie şi respec­tiv aprilie — au fost reduse în ce priveşte timpul de imo­bilizare cu cite o zi. Dar aceas­tă zi a însemnat pentru uzină circa 600 tone laminate, cifră care altădată ar fi trebuit să se recupereze prin eforturi su­plimentare. Datorită unei aten­te îngrijiri şi utilizări a maşi­nilor şi utilajelor, numărul o­­pririlor accidentale a fost redus simţitor faţă de anul trecut, cîştigîndu-se astfel ore pre­ţioase pentru producţie. In fe­lul acesta indicii intensivi ai laminoarelor au crescut, fiind posibilă preluarea unei comenzi suplimentare de 2 000 tone la­minate. Rezultate deosebite a obţinut secţia laminoare­ II. Ieri, 31 mai secţia dăduse 3 000 tone lami­nate peste plan din totalul de 6 000 tone cit­eşte angajamen­tul anual. „Pînă la sfîrşitul a­­nului mai sunt 7 luni şi ne dăm seama că angajamentul nostru putea fi mai mare“. Cu­vintele ing. Paraschiv Gheor­ghe, şeful secţiei, atestă o rea­litate ce se arată a fi suscep­tibilă încă de multe îmbunătă­ţiri. La nivelul secţiei, preo­cuparea pentru a fi aprovizio­naţi permanent cu materii pri­me — sortimental şi cantita­tiv — nu mai constituie o pro­blemă presantă deoarece, aşa cum arătam, uzina a stabilit re­laţii exacte cu furnizorii. Ce s-a făcut aici in plus, a fost organizarea producţiei pe baze întrucîtva noi. Acum, prin în­ţelegere cu beneficiarii, comen­zile mici şi medii se execută şi se livrează în prima lună a fiecărui trimestru — nu o trei­me din comandă în fiecare lu­nă, cum se obişnuia — evi­­tîndu-se astfel repetarea ci­clurilor de fabricaţie, efec­tuarea mai multor laminări pen­tru realizarea aceluiaşi pro­dus ; sarcinile de plan au fost defalcate pe schimburi nu nu­mai cantitativ, ci şi calitativ, toate schimburile avind în ur­ma acestei măsuri o „încărcătu­ră de calitate“ egală ; a fost îmbunătăţită funcţionarea căi­lor cu role de pe platforma de RIDICĂM CIFRELE DE PLAN Laminare ; controlul calităţii se face pe flux, ceea ce a dus la reducerea timpului de recepţie a producţiei finite ; e­­chipele de intervenţie au fost şi ele echilibrate din punct de vedere calitativ profesional pentru a putea rezolva difi­cultăţile ivite în cele 24 de ore de producţie ; a fost îmbună­tăţită tehnologia de fabricaţie a unor profile rotunde ; s-au co­rectat unele procese tehnolo­gice deficitare, cum a fost ace­la al oţelurilor hexagonale. In toate aceste acţiuni sec­ţia s-a sprijinit pe oameni de nădejde, cum sunt maistrul prin­cipal Sîrbu Albu, maiştrii Că­­păţînă Mihai şi Bălan Ştefan, şefii de echipă Oţelea Neagu, Bălţatu Spiridon, Neacşu Cos­tică, Tudor Pavel, Codreanu Cornel, Butoi Marinache, Fri­­gioiu Andrei, Pleşa Ion, Za­­haria Gheorghe, din care mulţi sunt tineri sau foarte tineri nu numai ca virată, dar şi ca ve­chime în uzină, ceea ce este elocvent in ce priveşte maturi­zarea profesională a colectivu­lui de aici. Tot ieri, 31 mai, sec­ţia a trăit un moment deosebit de important , s-a experimen­tat o tehnologie perfecţionată de fabricaţie a oţelurilor de rulmenţi, îmbunătăţire ce va avea drept consecinţe eco­nomisiri de metal, ieftini­rea unor oţeluri destinate rulmenţilor cu circa 15-20 la sută per tonă. De menţionat că în prezent acest oţel se plă­teşte cu valută şi că reuşita ex­perienţei, de care cei din sec­ţie sunt convinşi, va însemna un cîştig nu numai pentru uzină. Secretarul comitetului de par­tid pe uzină, tovarăşul Bratu Ionel, ne-a vorbit despre am­ploarea „mişcării“ de autou­­tilare la nivelul uzinei, amin­tind, printre altele, despre con­struirea unui cuptor pentru re­cuperarea rebuturilor la secţia laminare-II, înlocuirea cadre­lor de laminare de la linia fină la secţia laminare-I, reconstrui­rea canalelor de expansiune de la canalul 1 etc. Esenţial este, însă, că suplimentarea angaja­mentelor s-a dovedit a fi re­zultatul firesc al unor preo­cupări care nu au început ieri, şi se termină mâine, ci a unor preocupări permanente pentru îmbunătăţirea cifrelor de plan, pentru „ridicarea acestor ci­fre la capacitatea noastră" cum se exprima şi secretarul comitetului de partid. Dezbătînd cu responsabilita­te cetăţenească cifrele cinci­nalului, colectivul uzinei a des­coperit nenumărate resurse in­terne, valorificîndu-le fără în­târziere şi cu eficienţă sporită. Fiecare om la locul său de muncă trebuie să devină o in­teligenţă creatoare şi să se ma­nifeste astfel , au subliniat in­terlocutorii noştri importanţa gîndirii tehnice şi economice de care trebuie să fie conştienţi toţi salariaţii. Încît această în­şiruire de cifre şi „descoperiri­le“ la locul de muncă privind Uzina „Laminorul“ din Brăila capătă semnificaţia unei con­ştiinţe civice pronunţate, a unui entuziasm lucid, explică va­lenţele unui colectiv în perma­nentă mişcare, probează rezul­tatele sale viitoare. DEMONSTRAŢIA TINERILOR ÎNGRIJITORI DE LA COOPERATIVA AGRICOLA BUCECEA —­ UNITATE CARE DEŢINE PRIMUL LOC PE ŢARA LA PRODUCŢIA DE LAPTE Un angajament al întregului popor, la care tineretul îşi va aduce o contribuţie substanţială: CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Gheorghe Cojocaru­ — îngri­jitor : „Am doar trei ani de cînd lucrez aici, dar sînt foarte mulţumit de felul cum învăţ meserie şi cîştig“ Grigore Murara — îngriji­tor : „Important e să dai fu­rajele cînd trebuie, bine pre­parate şi în cantităţile pre­scrise“ Dr. Mihai Pavliuc, şeful fermei:­ţiale, selecţia „Am rezolvat şi furajarea“ Foto : două ecuaţii esen- PAVEL TANJALA JOI 1 IUNIE 1972 CAR­AŞ-SEVERIN. Cuvînt de ordine: Angajamentele vor deveni fapte • Tinerii vor Participa la realizarea peste plan a 8 000 tone fontă, 4 000 tone produse de laminate finite şi 3 000 tone oţel , 5 000 tone metale feroase şi 20 tone metale neferoase colectate peste prevederile angajamentelor ini­ţiale • 300 000 lei­ valoarea lucrărilor finanţate şi 1 900 000 lei valoarea lucrărilor nefinanţate reprezintă angajamen­tul suplimentar *10 obiective social-culturale şi 2 drumuri — şantiere ale muncii patriotice • 30 hectare amenajate suplimentar pentru irigaţii şi 20 hectare împădurite. „ Aici, la Reşiţa, cuvintul de ordine este „Cincinalul Înainte de termen“, ne spunea tovarăşul Nicolae Lipschner, prim secretar al comitetului judeţean al U.T.C. Realizările suplimentare obţi­nute in perioada ianuarie — mai a.c. au perrr­is colectivelor de muncă din unităţile economice ale judeţului să-şi formuleze noi angajamente in c­instea Conferinţei Naţionale a Partidului şi ani­versării a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Astfel, valoarea producţiei globale a fost suplimentată cu 30 milioane lei va­­loarea producţiei marfă cu 28 milioane lei, iar volumul bene­ficiilor a fost dublat­­ de la 2 la 4 milioane lei. Toţi tinerii jurnalişti, laminorişti, turnători, strungari, specialişti şi econo­mişti sunt cuprinşi in ampla acţiune de utilizare superioară a capacităţilor de producţie, de reducere a cheltuielilor pe unita­tea de produs. Se dă bătălia la cele mai fierbinţi cote ale în­trecerii socialiste pentru realizarea suplimentară a cel puţin 8 0O0 tone fontă, 4 000 tone produse laminate finite şi 3 000 tone oţe­luri. Pentru stimularea întrecerii între organizaţiile U.T.C., comi­tetul judeţean al Uniunii Tineretului Comunist şi-a propus popu­larizarea celor mai bune colective de muncă şi a tinerilor frun­taşi, a metodelor de muncă înaintate folosite. 1972 este declarat de către tinerii judeţului Caraş-Severin ca an al rezultatelor model Concomitent, ample acţiuni sunt concepute şi pe linia activi­tăţii patriotice. — Vă rugăm să insistaţi asupra­ cîtorva dintre aceste acţiuni. — Două drumuri naţionale — autostrada Caransebeş şi Bozo­­vici-Strurdof — vor deveni şantiere ale muncii patriotice. Tot­odată, vor fi organizate două şantiere de îndiguiri şi desecări ce vor viza amenajarea suplimentară a 30 de hectare. La Anina, Bocşa, Moldova Nouă, Oraviţa vor fi deschise 9 şantiere pentru amenajarea sălilor şi terenurilor de sport. De asemenea, casa de cultură din Reşiţa va concentra activitatea a peste 1 000 de tineri ce vor executa lucrările necalificate. La Bistra, tinerii vor lucra la ridicarea unui dig şi vor executa lucrările de taluzare a rîului Timiş. 20 de hectare vor fi împădurite peste prevederile angajamentului iniţial. De asemenea, oţelăriilor le vor fi ex­pediate 5 000 tone metale feroase şi 20 tone metale neferoase. Valoarea lucrărilor finanţate ne-am angajat să o sporim cu 300 000 lei, iar a lucrărilor nefinanţate cu 1 900 000 lei. Prin mun­că, prin realizări deosebite, considerăm că putem aduce prino­sul nostru celor două evenimente politice ce polarizează atenţia şi preocupările întregului popor. GH. FECIORU maramureş: 86 şantiere ale muncii patriotice • „Fiecare tînăr, model de comportare în producţie" — o iniţiativă cu multiple implicaţii asupra sporirii produc­ţiei globale şi marfă, a reducerii cheltuielilor • Cu trei milioane de lei la lucrările nefinanţate şi cu 10 la sută la lucrările finanţate au fost sporite angaja­mentele • Prin acţiunile patriotice ale tinerilor vor fi ame­najate pentru irigaţii suplimentar 60 de hectare, iar desecate 170 de hectare • 100 de tone metale vechi peste plan expediate oţelăriilor. Maramureşul, judeţul mineritului, al aurului verde, Industriei prelucrătoare şi agriculturii, cunoaşte In aceste zile o eferves­centă întrecere prilejuită de entuziasmul şi dăruirea cu căra oa­menii muncii din această parte a ţării au hotărît să Intîmpine evenimentele politice ale acestui an . Conferinţa Naţională a Partidului şi a 25-a aniversare a proclamării Republicii. — Efortul general, ne spune tovarăşul Gheorghe Sas, prim­­secretar al Comitetului judeţean Maramureş al U.T.C., incumbă şi activitatea tineretului. In industrie a fost declanşată între­cerea intre organizaţiile U.T.C. sub chemarea : „Fiecare tînăr model de comportare în producţie“ ce vizează în principal depă­şirea sarcinilor privind producţia globală şi marfă, reducerea cheltuielilor şi sporirea indicilor calitativi. De asemenea, crearea unei competiţii a profesiilor, stimulînd interesul pentru tehnica avansată, asimilarea a noi cunoştinţe, materializarea responsa­bilităţii în depăşirea zilnică a sarcinilor de plan. Totodată, fie­care localitate şi unitate economică a fost stabilită ca teren de studiu privind descoperirea şi valorificarea a noi resurse interne, sarcinile de producţie devenind obiective ale muncii d­ineretului. Astfel, au fost deschise 88 de şantiere ale muncii, (cu zece mai mult decît se prevăzuse iniţial — n.a.), ce concentrează efortul, dăruirea şi­­entuziasmul a peste 22 000 de tineri. — Insistaţi, vă rugăm, asupra obiectivelor cîtorva dintre aces­te şantiere... — Pe 170 de hectare se vor desfăşura ample lucrări de dese­cări şi îndiguiri, iar 60 de hectare în plus faţă de angajamen­tele iniţiale, vor fi amenajate pentru irigaţii. In patru întreprin­deri agricole de stat şi în două ocoale silvice vom organiza ta­bere de muncă patriotică. Pentru că ne-am angajat să plantăm, suplimentar,­­10 hectare de teren impropriu agriculturii, să spri­jinim acţiunea de recoltare şi depozitare a noii recolte de fruc­te, legume şi cereale. Totodată, vor fi amenajate 60 de terenuri de sport şi zone de agrement, iar în perimetrul bazinelor pomi­cole vor fi plantaţi în plus faţă de prevederi, 5 000 de pomi şi arbuşti. îndeosebi, in întreprinderile miniere vor fi organizate acţiuni de amploare privind recuperarea din subteran a meta­lului. Cu 300 de tone ne-am angajat să suplimentăm angajamen­tul privind colectarea metalelor vechi, 200 de tone dintre acestea urmînd a fi expediate oţelăriilor cu un tren marş-rută ce va porni, în chiar dimineaţa deschiderii lucrărilor Conferinţei Na­ţionale a Partidului. GH. BRAD Autorul „Şampaniei (Urmare din pag. I) cursul naţional de anul acesta am obţinut medalia de argint. Fabri­căm acum, aici, patru tipuri de cam­panie albă de Panciu fi şampanie roză, toate fiind crea­ţii ale mele. Privesc prin biroul tînărului in­giner , cărţi fi reviste de specia­litate, dar fi dicţionare în limbile rusă, franceză sau engleză, ma­nual pentru învăţarea diferitelor limbi străine. Îmi dau seama că acestea nu sînt fără un rost aici. Aflu de altfel că adeseori în nopţi tîrzii, în această încăpere arde lumina, iar cei care văd de de­parte fereastra luminată, de la 2—3 km, din marginea orașului, îfi spun în sine : „Tovarășul in­giner studiază. Oare ce gînduri mai are — Ce gînduri mai aveţi, tov. inginer ? — Am pus la punct tehnologia unei noi băuturi pe care vom începe s-o producem peste 2—3 săptămîni. Atît despre asta. Insă principala mea preocupare ei să ridic indicii calitativi ai şampani­­ilor deja obţinute. Şi acum şam­pania de Panciu e foarte căutată, mai ales peste hotare, însă mă gîndesc, şi aş ruga să mi se ierte lipsa de modestie, că nu ar fi deloc rău ca pe piaţa mondială să avem o şampanie românească de răsunet. Eu încerc, îmi fac datoria... — Veţi reuşi ?, întreb inutil. — Sigur că da. Dacă nu anul acesta, atunci peste doi, peste 5, peste 10 ani. Voi persevera. De altfel aceasta e principala mea însuşire, perseverenţa. Mi-am e­­ducat-o cu grijă, în anii în care am muncit alături de muncitorii de la combinatele din municipiul „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ şi de la Brazi. — Sînteţi nu numai şeful fer­mei, ci şi secretarul organizaţiei U.T.C. de aici. In munca poli­tică ce cotă valorică mai impor­tantă aţi atins ? — Şi în organizaţia U.T.C. ac­tivez potrivit aceluiaşi principiu , să las ceva în urma mea. Princi­palul rezultat de pînă acum — formarea cadrelor , sînt acum, în această fermă, mulţi tineri care mă pot înlocui oricînd cu succes, atît în ce priveşte fabricarea şam­paniei, cît şi în ce priveşte con­ducerea activităţii organizaţiei U.T.C. Pe dealul acoperit de viţă de vie se vede adeseori, de departe, în miez de noapte, o fereastră luminată. Cei care zăresc cân­tarul luminos ştiu că acolo stu­diază, pregăteşte noi producţii, noi treceri ale visului în realitate tînărul inginer şef de fermă, se­cretar U.T.C., inovator, docto­rand, expert autorizat în vinuri, comunistul Ion Puşcă. Cîndva a scris şi a publicat cîteva poezii, dar o dată cu descoperirea ade­văratei vocaţii a pornit impetuos pe calea afirmării. A rămas un iu­bitor de poezie. Pentru ceea ce a reuşit în profesia sa merită, fără îndoială, un scurt și înflăcărat poem.

Next