Scînteia Tineretului, mai 1973 (Anul 29, nr. 7448-7474)

1973-05-29 / nr. 7472

Un spital tratat indiferenţă O vizită la spitalul studenţesc din Bucureşti. Internaţi destui, unii în saloane, alţii sorindu-se prin curte, necăjiţi că tocmai acum, cînd se apropie focurile sesiunii de examene, sînt ne­voiţi să se claustreze aici. Discutăm cu cîţiva dintre ei. Sunt unanimi în aprecierea eforturilor medicilor, a capacităţilor lor profesionale, dar, totodată, fiecare mai are cite ceva de spus. Re­luăm citeva din opiniile pe care le-am notat : — „La O.R.L. şi oftalmologie sunt nişte cozi de neînchipuit. Bonurile se epuizează în citeva minute, aşa că, dacă nu te nu­meri printre primii la rind, tre­buie să revii iar şi iar, intre timp boala ţi se agravează şi nu o dată se întîmplă să ajungi în faţa medicului abia după două, trei săptămîni. In vremea asta pierzi cursuri, pierzi timp, îţi toceşti nervii. Ceea ce mi se pare cel puţin şocant e un alt fapt, legat de această situaţie­­ uneori vezi dincolo de ghişeul fişierului bonurile mult rivni­­te, dar salariata care le distri­buie îţi răspunde scurt că nu mai există. Ce să facem în a­­cest caz ? Alte policlinici nu ne primesc, întrucît se ştie peste tot că studenţii au policlinica lor. Să mergem oare la policli­nica cu plată ?“. (D. M., Insti­tutul de construcţii). — „Sunt mulţumit de solicitu­dinea manifestată de medicii şi surorile medicale de aici, însă comportarea personalului de serviciu e sub orice critică. Ne scoală din somn dimineaţa la 6, ca să înceapă măturatul, ni se vorbeşte extrem de urit, iar cînd le atragi atenţia, a două zi încep represaliile, de pildă DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a IV-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7472­6 PAGINI —30 BANI MARȚI 29 MAI 1973 II■UIMII.................................Illll'll'l WWMBUMKftacWBW—BB 0 etapă hotăritoare in întrecerea socialistă pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen INIŢIATIVE, ANGAJARE, ÎMPLINIRI La 100 apartamente construite — unul realizat din materiale economisite SECRETARUL ORGANIZAŢIEI U.T.C. DE LA ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE CONSTRUCŢII-MONTAJ OLT NE RELA­TEAZĂ CUM AU TRECUT UTECIŞTII DE LA ANGAJAMENTE LA FAPTE Gestul tovarăşilor mei de muncă m-a impresionat mult. Eu, Mircea Terlai, am fost ales secretarul organizaţiei U.T.C. Mi-am luat atunci angajamen­tul să răspund încrederii lor cu încredere, să acţionez in aşa fel Incit fiecare dintre noi să simtă că trăieşte şi munceşte in chip comunist Sună frumos „ca la carte“ această promisiune a secretaru­lui. A căpătat ea acoperire ? — Cred că da, ne spune Mir­cea Terlai. In proiectul de norme ale vieţii şi muncii co­muniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste se arată că „fiecare comunist trebuie să manifeste cea mai mare grijă şi răspun­dere pentru sporirea şi înflori­rea continuă a avuţiei naţionale, să acţioneze pentru gospodări­rea cât mai eficientă a mijloa­celor şi resurselor societăţii noastre“, îşi aminteşte secreta­rul comitetului U.T.C. Intre această cerinţă şi realitatea de la noi din şantier era o mare diferenţă. Trebuie să vă spun că pină nu demult, la fiecare 100 de apartamente construite de întreprinderea noastră se con­sumau materiale cu­ pentru 103 sau chiar 104 apartamente. După citeva zile de calcule şi discuţii cu băieţii am hotărît ca, înce­­pînd cu acest an la fiecare 100 de apartamente, să realizăm unul din materiale economisite. Cînd am lansat iniţiativa ştiam deja unde trebuie să „căutăm" acest apartament, ce canale ale risipei să închidem. Primii care au acţionat in spiritul acestei iniţiative au fost uteciştii de la Şantierul III instalaţii. Echipele conduse de tinerii Emilian Tetea, Ion Is­­trate, Constantin Barbu şi I. Dumitraşcu, aducind unele modificări instalaţiilor electrice, de încălzire şi sanitare, au reu­şit să economisească materiale. Cu care se pot echipa încă trei apartamente. Iniţiativa a fost preluată, cu rezultate bune, şi de uteciştii de la Şantierul 4. Să vedem cum economisesc ei materialele de construcţii pentru apartamentul promis. — In primul rind trebuie să vă spun că au recondiţionat 15 tone de fier beton, care aştepta să fie dus la I.C.M., ne spune inginerul Florin Cioarlă, şeful lotului Manipulate cu mai mul­tă grijă cofrajele pot fi refolo­­site acum de 12 ori, nu doar de 9 ca înainte. A crescut inte­resul tinerilor pentru mai buna IUSTIN MORARU­ (Continuare în pag. a lit­ al Ponderea mare a salariaţi­lor în cadrul Întreprinderii de transportul auto Cluj, o re­prezintă tinerii. Ei şi-au luat angajamentul să realizeze economii în valoare de 50 mii lei la carburanţi şi piese de schimb care, în întreprinde­rea noastră, reprezintă „ma­teria de bază“ pentru ciclul de producţie. Prin întreţinere raţională a autovehiculelor din dotare se realizează eco­nomii la piese de schimb şi prelungirea duratei de ex­ploatare a autovehiculelor. Astfel, întrecerea „Tineretul­­factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de ter­men“ a fost preluată cu viu interes de uteciştii organiza­fiei noastre. In acest sens toţi tinerii conducă­tori auto s-au angajat la depă­şirea sarcinilor rUI­L plan cu 2­­1B la sută şi realizarea uno­r economii la carburanţi de ■cW­ 3,5 litri la fiecare sută 3ie km par­curşi. Dintre ei r am­intim pe Cornel Chioreardi, Ştefan Albon, Partenie Anca de la autobaza marfă Cluj. Condu­­cătători auto de la autobaza călători Cluj s-au angajat, la rîndul lor, să transporte in condiţii civilizate şi la timp toţi călătorii şi totodată să realizeze economii la carbu­ranţi şi lubrifianţi. Dintre a­­ceştia amintim pe uteciştii Nicolae Dascăl, Traian lisa şi Vasile Păcurar. Numai in luna aprilie, conducătorii auto amintiţi au realizat economii de 2 290 lei la carburanţi şi lubrifianţi. Un rol deosebit în activita­tea noastră ii au şi meseriaşii de întreţinere a parcului auto care contribuie nemijlocit la reducerea preţului de cost şi reducerea imobilizărilor prin buna calitate a reparaţiilor pe care le prestează. Aşa de exemplu organizaţia U.T.C. se mîndreşte cu utecişti ca Nicolae Smolea, Ilie Stupa­ru şi alţii de la atelierele de întreţinere a autobuzelor, Ni­colae Tarcea, Vasile Radu de la atelierele de întreţinere a parcului de autocamioane. Ti­nerii din cadrul întreprinderii, sub îndrumarea organizaţiilor de partid şi a organizaţiilor U.T.C., vor depune tot efor­tul pentru realizarea tuturor sarcinilor economice şi anga­jamentelor luate, astfel ca la finele celor 4 ani şi jumătate să raporteze conducerii de partid şi de stat că angaja­mentul luat a fost îndeplinit şi depăşit­DOMINIC MOGOŞ, secretarul comitetului U.T.C. al I.T.A. Cluj „Ne vom onora cuvîntul V Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Italia, San Marino şi la Vatican O VIZITĂ FRUCTUOASĂ UN INVIT DE O PROFUNDĂ SEMNIFICAŢIE IN VIAŢA INTERNAŢIONALĂ izita pe ca­re preşedintele Consiliului de Stat, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a efectuat-o în Italia, San Marino şi la Va­tican, se înscrie ca un mo­ment de o profundă semnifi­caţie prin bilanţul său fruc­tuos, prin valoarea deosebită a documentelor semnate ca şi prin posibilităţile pe care le creează pentru amplifica­rea in continuare a unor le­gături care şi-au dovedit trăi­nicia în încercările timpului. Din nou am fost martori o­­culari ai unor manifestări care reflectă prestigiul Ro­mâniei socialiste, m­ai la con­sideraţie acordată conducăto­rului iubit al poporului nos­tru de al cărui nume se lea­gă, indestructibil, politica realistă, constructivă, vădind o adîncă înţelegere a feno­menelor contemporane, pe care o promovează cu nea­bătută consecvenţă ţara noas­tră. Reportajele din coloanele ziarelor şi imaginile pe care ni le-au oferit transmisiile televiziunii ne-au înfăţişat sentimentele de prietenie cu care conducătorul României a fost intîmpinat pretutindeni — de la solemnele primiri o­­ficiale în decorul unor palate încărcate de gloria secolelor şi pină la strîngerile de mină ale harnicilor muncitori din uzinele vizitate. Numele României şi al tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost rostite cu admiraţie şi pre­ţuire, cu o deosebită căldură şi amiciţie. Primul ministru italian Giulio Andreotti de­clara că „organizarea acestei vizite a constituit pentru noi nu numai o mare plăcere, dar şi o sarcină dintre cele mai uşoare şi aceasta deoa­rece preşedintele Nicolae Ceauşescu este o personali­tate politică foarte cunoscută şi deosebit de apreciată de întregul popor italian. Sunt convins că acest lucru l-a putut constata şi conducăto­rul statului român, în urma manifestărilor de aleasă prie­tenie şi caldă simpatie cu care a fost înconjurat pretu­tindeni unde s-a aflat pe pă­­mântul Italiei“. S-au evocat în zilele acestei vizite afinităţile de limbă şi cultură, raporturile care s-au perpetuat prin veacuri şi ale căror începuturi sunt legate de origini comune. Istoria a cimentat legăturile româno­­italiene, le-a dat trăinicie, dar popoarele noastre sunt preocupate de dorinţa de a EUGENIU OBREA (Continuare în pag. a VI-a) LA COMITETUL U.T.C. PE UZINA A SOSIT O SCRISOARE : „Uteciştii sînt nădej­dea şi mîndria sec­ţiei noastre" (In pag. a 3-a) Preşedintele Consiliului de Stat,­­ Nicolae Ceauşescu, va face o vizită oficială in Republica Federală Germania La invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Ger­mania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania intre 26 şi 29 iunie 1973. In­secţia de răsucit a Fila­turii de lînă pieptănată — Bucureşti. Foto: AGERPRES d­in prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu , a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României, George Macovescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovară­şul George Macovescu, mem­bru al Comitetului Central al P.C­ R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată şi rodnică activitate în mişcarea muncitorească şi pentru con­tribuţia adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socia­lismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secreta­rul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, ad­juncţi ai ministrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distinc­ţie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat căl­duros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul minis­trul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului ge­neral al Partidului Comunist Român, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, a spus : „Vă mulţumesc din adîncul fiinţei, al conştiin­(Continuare in pag. a V-a) CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Aş dori ca în numele condu­cerii de partid şi de stat să felicit pe tovarăşul Macovescu cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani şi al înmînării aces­tui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta este o vîrstă încă tînără , dar in aceşti ani tovarăşul Macovescu a desfă­şurat o intensă activitate — şi în ilegalitate, cînd a adus o contribuţie însemnată la lupta revoluţionară din România — şi apoi în anii de construcţie socialistă, mai cu seamă in domeniul politicii internaţio­nale. Deci, prin acordarea a­­cestei înalte distincţii se dă şi o înaltă apreciere activităţii pe care tovarăşul Macovescu a depus-o in aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, a­­cordarea acestei înalte apre­cieri înseamnă şi punerea unor noi obligaţii, de viitor, în munca pe care o are tovară­şul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ţinînd seama de politica internaţională a ţării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate preve­dea că şi în viitor va fi nece­sară o activitate intensă pen­tru a se înfăptui şi în acest domeniu, în cit mai bune con­diţiuni, politica României de dezvoltare a relaţiilor interna­ţionale, de întărire a colaboră­rii cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a ţării noas­tre de colaborare in Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convinge­rea mea, a conducerii de partid şi de stat că tovarăşul Macovescu va desfăşura şi in viitor o activitate bună in a­­ceastă direcţie. Ii doresc încă o dată deplin succes în acti­vitatea sa, viaţă îndelungată, multă sănătate şi fericire. TEATRUL ŞI POSIBILITĂŢILE NELIMITATE ALE COMUNICĂRII Am propus discutarea teatrului pentru copii unor oameni, mai apropiaţi sau mai depărtaţi de ei, din intenţia de a descoperi preocupări şi probleme inspirate de această modalitate. 1. Vă interesează sau nu teatrul pentru copii ? De ce ? 2. Ce modalităţi de spectacol preferaţi ? Vă gîndiţi la forme speciale de colaborare cu copiii ? 3. Ce aplicaţii credeţi că ar putea avea aceste experienţe asupra limbajului teatral destinat publicului obişnuit ? Astăzi răspunde la ancheta noastră RADU PENCIULESCU (pag. IV). Intrarea în cultură de CONSTANTIN STOICIU încercam într-o mai veche anchetă, lucrată chiar pentru ziarul care găzduieşte cu amabilitate această rubrică săptă­­minală, să aflu locul ce-i ocupă cultura, înţeleasă atunci şi acum drept mediu de formare şi de referinţă, ansamblu de răspunsuri la nevoile reale ale unei comunităţi, „mod de viaţă", de comportament, fapt şi nivel de civilizaţie, in viaţa citorva tineri dintr-o mică şi modernă uzină bucureşteană. Trebuie să recunosc că ancheta nu mi-a reuşit, dar de fiecare dată cînd intru într-o librărie sau mă opresc la un stand cu cărţi din apropierea staţiilor de autobuz şi văd tineri care-şi plimbă privirea numai în căutarea colecţiilor de aventuri şi de benzi desenate, gîndul mi se întoarce la lunga discuţie purtată în acea uzină cu acei tineri care se plîngeau de căr­ţile vechi şi prăfuite, mai ales aşa-zise „romane de dragoste" şi cărţulii de aventuri din biblioteca uzinei, de acţiunile ste­­reotipe , simpozioane, conferinţe, şi iar simpozioane, confe­rinţe, o singură dată un proces literar eşuat în plictiseală­­ de la clubul uzinei, de excursiile ţintind constant aceeaşi Vale a Prahovei, sau aceleaşi meciuri de fotbal etc., etc. N-am in­tenţia să refac aci amănuntele discuţiei, deşi, probabil, lu­crurile s-au schimbat mult de atunci dar chestiunea „intrării (Continuate in pag. a ll-a)­ ­/WWWWWWWWWWWWWWWWW^

Next