Scînteia Tineretului, mai 1973 (Anul 29, nr. 7448-7474)
1973-05-29 / nr. 7472
Un spital tratat indiferenţă O vizită la spitalul studenţesc din Bucureşti. Internaţi destui, unii în saloane, alţii sorindu-se prin curte, necăjiţi că tocmai acum, cînd se apropie focurile sesiunii de examene, sînt nevoiţi să se claustreze aici. Discutăm cu cîţiva dintre ei. Sunt unanimi în aprecierea eforturilor medicilor, a capacităţilor lor profesionale, dar, totodată, fiecare mai are cite ceva de spus. Reluăm citeva din opiniile pe care le-am notat : — „La O.R.L. şi oftalmologie sunt nişte cozi de neînchipuit. Bonurile se epuizează în citeva minute, aşa că, dacă nu te numeri printre primii la rind, trebuie să revii iar şi iar, intre timp boala ţi se agravează şi nu o dată se întîmplă să ajungi în faţa medicului abia după două, trei săptămîni. In vremea asta pierzi cursuri, pierzi timp, îţi toceşti nervii. Ceea ce mi se pare cel puţin şocant e un alt fapt, legat de această situaţie uneori vezi dincolo de ghişeul fişierului bonurile mult rivnite, dar salariata care le distribuie îţi răspunde scurt că nu mai există. Ce să facem în acest caz ? Alte policlinici nu ne primesc, întrucît se ştie peste tot că studenţii au policlinica lor. Să mergem oare la policlinica cu plată ?“. (D. M., Institutul de construcţii). — „Sunt mulţumit de solicitudinea manifestată de medicii şi surorile medicale de aici, însă comportarea personalului de serviciu e sub orice critică. Ne scoală din somn dimineaţa la 6, ca să înceapă măturatul, ni se vorbeşte extrem de urit, iar cînd le atragi atenţia, a două zi încep represaliile, de pildă DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a IV-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 74726 PAGINI —30 BANI MARȚI 29 MAI 1973 II■UIMII.................................Illll'll'l WWMBUMKftacWBW—BB 0 etapă hotăritoare in întrecerea socialistă pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen INIŢIATIVE, ANGAJARE, ÎMPLINIRI La 100 apartamente construite — unul realizat din materiale economisite SECRETARUL ORGANIZAŢIEI U.T.C. DE LA ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE CONSTRUCŢII-MONTAJ OLT NE RELATEAZĂ CUM AU TRECUT UTECIŞTII DE LA ANGAJAMENTE LA FAPTE Gestul tovarăşilor mei de muncă m-a impresionat mult. Eu, Mircea Terlai, am fost ales secretarul organizaţiei U.T.C. Mi-am luat atunci angajamentul să răspund încrederii lor cu încredere, să acţionez in aşa fel Incit fiecare dintre noi să simtă că trăieşte şi munceşte in chip comunist Sună frumos „ca la carte“ această promisiune a secretarului. A căpătat ea acoperire ? — Cred că da, ne spune Mircea Terlai. In proiectul de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste se arată că „fiecare comunist trebuie să manifeste cea mai mare grijă şi răspundere pentru sporirea şi înflorirea continuă a avuţiei naţionale, să acţioneze pentru gospodărirea cât mai eficientă a mijloacelor şi resurselor societăţii noastre“, îşi aminteşte secretarul comitetului U.T.C. Intre această cerinţă şi realitatea de la noi din şantier era o mare diferenţă. Trebuie să vă spun că pină nu demult, la fiecare 100 de apartamente construite de întreprinderea noastră se consumau materiale cu pentru 103 sau chiar 104 apartamente. După citeva zile de calcule şi discuţii cu băieţii am hotărît ca, începînd cu acest an la fiecare 100 de apartamente, să realizăm unul din materiale economisite. Cînd am lansat iniţiativa ştiam deja unde trebuie să „căutăm" acest apartament, ce canale ale risipei să închidem. Primii care au acţionat in spiritul acestei iniţiative au fost uteciştii de la Şantierul III instalaţii. Echipele conduse de tinerii Emilian Tetea, Ion Istrate, Constantin Barbu şi I. Dumitraşcu, aducind unele modificări instalaţiilor electrice, de încălzire şi sanitare, au reuşit să economisească materiale. Cu care se pot echipa încă trei apartamente. Iniţiativa a fost preluată, cu rezultate bune, şi de uteciştii de la Şantierul 4. Să vedem cum economisesc ei materialele de construcţii pentru apartamentul promis. — In primul rind trebuie să vă spun că au recondiţionat 15 tone de fier beton, care aştepta să fie dus la I.C.M., ne spune inginerul Florin Cioarlă, şeful lotului Manipulate cu mai multă grijă cofrajele pot fi refolosite acum de 12 ori, nu doar de 9 ca înainte. A crescut interesul tinerilor pentru mai buna IUSTIN MORARU (Continuare în pag. a lit al Ponderea mare a salariaţilor în cadrul Întreprinderii de transportul auto Cluj, o reprezintă tinerii. Ei şi-au luat angajamentul să realizeze economii în valoare de 50 mii lei la carburanţi şi piese de schimb care, în întreprinderea noastră, reprezintă „materia de bază“ pentru ciclul de producţie. Prin întreţinere raţională a autovehiculelor din dotare se realizează economii la piese de schimb şi prelungirea duratei de exploatare a autovehiculelor. Astfel, întrecerea „Tineretulfactor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“ a fost preluată cu viu interes de uteciştii organizafiei noastre. In acest sens toţi tinerii conducători auto s-au angajat la depăşirea sarcinilor rUIL plan cu 21B la sută şi realizarea unor economii la carburanţi de ■cW 3,5 litri la fiecare sută 3ie km parcurşi. Dintre ei r amintim pe Cornel Chioreardi, Ştefan Albon, Partenie Anca de la autobaza marfă Cluj. Conducătători auto de la autobaza călători Cluj s-au angajat, la rîndul lor, să transporte in condiţii civilizate şi la timp toţi călătorii şi totodată să realizeze economii la carburanţi şi lubrifianţi. Dintre aceştia amintim pe uteciştii Nicolae Dascăl, Traian lisa şi Vasile Păcurar. Numai in luna aprilie, conducătorii auto amintiţi au realizat economii de 2 290 lei la carburanţi şi lubrifianţi. Un rol deosebit în activitatea noastră ii au şi meseriaşii de întreţinere a parcului auto care contribuie nemijlocit la reducerea preţului de cost şi reducerea imobilizărilor prin buna calitate a reparaţiilor pe care le prestează. Aşa de exemplu organizaţia U.T.C. se mîndreşte cu utecişti ca Nicolae Smolea, Ilie Stuparu şi alţii de la atelierele de întreţinere a autobuzelor, Nicolae Tarcea, Vasile Radu de la atelierele de întreţinere a parcului de autocamioane. Tinerii din cadrul întreprinderii, sub îndrumarea organizaţiilor de partid şi a organizaţiilor U.T.C., vor depune tot efortul pentru realizarea tuturor sarcinilor economice şi angajamentelor luate, astfel ca la finele celor 4 ani şi jumătate să raporteze conducerii de partid şi de stat că angajamentul luat a fost îndeplinit şi depăşitDOMINIC MOGOŞ, secretarul comitetului U.T.C. al I.T.A. Cluj „Ne vom onora cuvîntul V Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Italia, San Marino şi la Vatican O VIZITĂ FRUCTUOASĂ UN INVIT DE O PROFUNDĂ SEMNIFICAŢIE IN VIAŢA INTERNAŢIONALĂ izita pe care preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a efectuat-o în Italia, San Marino şi la Vatican, se înscrie ca un moment de o profundă semnificaţie prin bilanţul său fructuos, prin valoarea deosebită a documentelor semnate ca şi prin posibilităţile pe care le creează pentru amplificarea in continuare a unor legături care şi-au dovedit trăinicia în încercările timpului. Din nou am fost martori oculari ai unor manifestări care reflectă prestigiul României socialiste, mai la consideraţie acordată conducătorului iubit al poporului nostru de al cărui nume se leagă, indestructibil, politica realistă, constructivă, vădind o adîncă înţelegere a fenomenelor contemporane, pe care o promovează cu neabătută consecvenţă ţara noastră. Reportajele din coloanele ziarelor şi imaginile pe care ni le-au oferit transmisiile televiziunii ne-au înfăţişat sentimentele de prietenie cu care conducătorul României a fost intîmpinat pretutindeni — de la solemnele primiri oficiale în decorul unor palate încărcate de gloria secolelor şi pină la strîngerile de mină ale harnicilor muncitori din uzinele vizitate. Numele României şi al tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost rostite cu admiraţie şi preţuire, cu o deosebită căldură şi amiciţie. Primul ministru italian Giulio Andreotti declara că „organizarea acestei vizite a constituit pentru noi nu numai o mare plăcere, dar şi o sarcină dintre cele mai uşoare şi aceasta deoarece preşedintele Nicolae Ceauşescu este o personalitate politică foarte cunoscută şi deosebit de apreciată de întregul popor italian. Sunt convins că acest lucru l-a putut constata şi conducătorul statului român, în urma manifestărilor de aleasă prietenie şi caldă simpatie cu care a fost înconjurat pretutindeni unde s-a aflat pe pământul Italiei“. S-au evocat în zilele acestei vizite afinităţile de limbă şi cultură, raporturile care s-au perpetuat prin veacuri şi ale căror începuturi sunt legate de origini comune. Istoria a cimentat legăturile românoitaliene, le-a dat trăinicie, dar popoarele noastre sunt preocupate de dorinţa de a EUGENIU OBREA (Continuare în pag. a VI-a) LA COMITETUL U.T.C. PE UZINA A SOSIT O SCRISOARE : „Uteciştii sînt nădejdea şi mîndria secţiei noastre" (In pag. a 3-a) Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, va face o vizită oficială in Republica Federală Germania La invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania intre 26 şi 29 iunie 1973. Insecţia de răsucit a Filaturii de lînă pieptănată — Bucureşti. Foto: AGERPRES din prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu , a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României, George Macovescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarăşul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată şi rodnică activitate în mişcarea muncitorească şi pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincţie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, a spus : „Vă mulţumesc din adîncul fiinţei, al conştiin(Continuare in pag. a V-a) CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Aş dori ca în numele conducerii de partid şi de stat să felicit pe tovarăşul Macovescu cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani şi al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta este o vîrstă încă tînără , dar in aceşti ani tovarăşul Macovescu a desfăşurat o intensă activitate — şi în ilegalitate, cînd a adus o contribuţie însemnată la lupta revoluţionară din România — şi apoi în anii de construcţie socialistă, mai cu seamă in domeniul politicii internaţionale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincţii se dă şi o înaltă apreciere activităţii pe care tovarăşul Macovescu a depus-o in aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă şi punerea unor noi obligaţii, de viitor, în munca pe care o are tovarăşul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ţinînd seama de politica internaţională a ţării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate prevedea că şi în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui şi în acest domeniu, în cit mai bune condiţiuni, politica României de dezvoltare a relaţiilor internaţionale, de întărire a colaborării cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a ţării noastre de colaborare in Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid şi de stat că tovarăşul Macovescu va desfăşura şi in viitor o activitate bună in această direcţie. Ii doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa, viaţă îndelungată, multă sănătate şi fericire. TEATRUL ŞI POSIBILITĂŢILE NELIMITATE ALE COMUNICĂRII Am propus discutarea teatrului pentru copii unor oameni, mai apropiaţi sau mai depărtaţi de ei, din intenţia de a descoperi preocupări şi probleme inspirate de această modalitate. 1. Vă interesează sau nu teatrul pentru copii ? De ce ? 2. Ce modalităţi de spectacol preferaţi ? Vă gîndiţi la forme speciale de colaborare cu copiii ? 3. Ce aplicaţii credeţi că ar putea avea aceste experienţe asupra limbajului teatral destinat publicului obişnuit ? Astăzi răspunde la ancheta noastră RADU PENCIULESCU (pag. IV). Intrarea în cultură de CONSTANTIN STOICIU încercam într-o mai veche anchetă, lucrată chiar pentru ziarul care găzduieşte cu amabilitate această rubrică săptăminală, să aflu locul ce-i ocupă cultura, înţeleasă atunci şi acum drept mediu de formare şi de referinţă, ansamblu de răspunsuri la nevoile reale ale unei comunităţi, „mod de viaţă", de comportament, fapt şi nivel de civilizaţie, in viaţa citorva tineri dintr-o mică şi modernă uzină bucureşteană. Trebuie să recunosc că ancheta nu mi-a reuşit, dar de fiecare dată cînd intru într-o librărie sau mă opresc la un stand cu cărţi din apropierea staţiilor de autobuz şi văd tineri care-şi plimbă privirea numai în căutarea colecţiilor de aventuri şi de benzi desenate, gîndul mi se întoarce la lunga discuţie purtată în acea uzină cu acei tineri care se plîngeau de cărţile vechi şi prăfuite, mai ales aşa-zise „romane de dragoste" şi cărţulii de aventuri din biblioteca uzinei, de acţiunile stereotipe , simpozioane, conferinţe, şi iar simpozioane, conferinţe, o singură dată un proces literar eşuat în plictiseală de la clubul uzinei, de excursiile ţintind constant aceeaşi Vale a Prahovei, sau aceleaşi meciuri de fotbal etc., etc. N-am intenţia să refac aci amănuntele discuţiei, deşi, probabil, lucrurile s-au schimbat mult de atunci dar chestiunea „intrării (Continuate in pag. a ll-a) /WWWWWWWWWWWWWWWWW^