Scînteia Tineretului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8173-8198)
1975-09-01 / nr. 8173
LA FIECARE LOC DE MUNCAABNEGAŢIE SI INIŢIATIVA CREATOARE SPIRITUL DE ECHIPĂ efort unit, răspundere comună pentru soarta recoltei Definind rolul echipelor mixte de mecanizatori-cooperatori sau numai de cooperatori ca subunitate de bază de producţie, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a stabilit, în şedinţa din 26 august a.c., o serie de măsuri pentru introducerea ordinii şi disciplină, pentru creşterea răspunderii colective în executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole in scopul realizării producţiilor şi a indicatorilor economici prevăzuţi în planul fiecărei unităţi. Pentru aceasta au fost recomandate organizarea şi retribuirea muncii in acord global, întărirea spiritului de echipă, creşterea rolului echipei şi a fiecărui membru al acesteia în parte pentru folosirea deplină a bazei tehnico-materiale, eliminarea tendinţelor de muncă individualistă. Ca o primă condiţie în realizarea acestor deziderate se impun o planificare riguroasă a muncii, orare concrete de lucru, sarcini zilnice obligatorii pentru toate formaţiile de muncă. Cum sunt respectate aceste cerinţe fireşti ale producţiei, hotăritoare pentru realizarea unor recolte,cit mai mari ? Un exemplu concludent în respectarea acestor deziderate îl demonstrează cooperatorii de la C.A.P. Fundeni din Frunzăneşti, judeţul Ilfov. Aici, în echipele mixte de mecanizatoricooperatori, unde mobilizarea în executarea la timp şi de bună calitate a tuturor lucrărilor a fost considerată o răspundere colectivă, an de an sunt realizate producţiile planificate. „Experienţa noastră în ce priveşte organizarea muncii pe echipe mixte în acord global a evidenţiat importanţa pentru producţie a acestei metode, ne spune Petre Gaman, preşedintele unităţii. Acolo unde formaţiile au acţionat sudat, intr-un adevărat spirit de echipă, rezultatele nu s-au lăsat aşteptate". Şi, am completa noi, mai ales acum, toamna la recoltat se evidenţiază valoarea muncii pe echipe. Două formaţii de muncă, avînd condiţii similare de producţie, aceleaşi mijloace mecanice şi aceeaşi categorie de pămint, înregistrează recolte deosebite : echipa condusă de Mihai Mihai obţine cu aproape 700 kg floarea-soarelui la hectar mai mult decit cea condusă de Nicolae Zaharia. Explicaţia ? Modul diferit în care cele două formaţii şi-au organizat munca pe tot parcursul anului. In echipa lui Mihai Mihai, cooperatorii şi mecanizatorii au lucrat unii, absenţele de la program fiind aproape inexistente, fertilizările şi praşilele s-au executat la timp, aşa cum prevedeau noi ŞTEFAN DORGOŞAN (Continuare în pag. a ll-a) Utecista Maria-Eva Salomon se numără printre fruntaşele secţiei de confecţii a întreprinderii de confecţii din Tirgul Secuiesc. Foto : GH. CUCU Prin folosirea maselor importante economii Un exemplu concludent despre felul cum se desfăşoară colaborarea între industria chimică şi cea constructoare de maşini în acţiunea comună de extindere a folosirii polimerilor şi copolimerilor ne oferă „programul de asimilare al articolelor tehnice din cauciuc şi al reperelor din mase plastice în unităţile din M.I.Ch. pentru autocamioanele şi autobuzele după licenţă MAN, autoutilitare şi autoturismul Dacia 1300. La întreprinderea „Autobuzul" din Capitală, acest program a dus, din februarie până acum, la asimilarea în ţară, contribuind în acest fel la reducerea importurilor, a 241 de repere şi sunt în curs de asimilare alte 104. Prin materializarea acestui program, pină la sfîrşitul anului se vor economisi circa 60 milioane lei valută, concomitent cu obţinerea unor importante economii de metal. „Rezultatele sunt bune, dar ele nu reflectă decit în parte posibilităţile — mult mai mari — de extindere a folosirii materialelor plastice în fabrica PREOCUPARI ŞI REZULTATE LA ÎNTREPRINDEREA „AUTOBUZUL" DIN CAPITALA rea autobuzelor şi autoutilitarelor, ne spune ing. Dodi Sotir, şeful atelierului de proiectare uzinală. Pentru că programul de asimilare al reperelor stabilit de comun acord cu unităţile de specialitate din cadrul Ministerului Industriei Chimice se desfăşoară pe o perioadă mult prea întinsă. Noi colaborăm în special cu întreprinderea chimică Orăştie, întreprinderea de prelucrare a plastice de metal maselor plastice Bucureşti, Combinatul chimic Victoria şi Combinatul chimic din Făgăraş. Toate aceste unităţi îşi onorează la termen obligaţiile asumate faţă de noi, dar datorită capacităţii reduse de proiectare, datorită dotării insuficiente a atelierelor de matriţerie, asimilarea unui reper de material plastic durează, de regulă, de citeva ori mai mult decit asimilarea şi introducerea in fabricaţie a unui reper din metal“. Pentru a,realiza cit mai repede acest program, colectivul de specialişti de la „Autobuzul" a proiectat şi asimilat în fabricaţie, în unităţi ale industriei locale, o serie de repere care se importau, economisind astfel peste un milion de lei valută. Este însă vorba de repere pe care întreprinderile de prelucrare a maselor plastice s-au angajat să le facă abia in anul 1976 sau 1977. Tot pentru a grăbi executarea unor repere din materiale plastice, maistrul Petre Simedre împreună cu lăcătuşii matriţeri Constantin Ionescu şi Ştefan Laurentiu au conceput şi construit o maşină pentru injectat mase plastice, care de la intrarea ei In funcţiune pină acum a adus întreprin- IUSTIN MORARU (Continuare In pag. a Itia) Examenul de toamnă al constructorilor la fiecare toamnă, la început de septembrie, constructorii dau în folosinţă noi săli de clasă, laboratoare şi ateliere şcolare. E un dar pe care îl împlinesc cu miinile lor şi îl oferă in numele nostru, al tuturor, elevilor şi cadrelor didactice pentru ca noul an de Invăţămînt să se desfăşoare în condiţii şi mai bune, în judeţul Galaţi acest dar este constituit din 54 noi săli de clasă şi urmează a se bucura de el elevii Liceului de marină, mulţi copii din micro-raioanele 38 şi 16 din Galaţi, şcolarii din localităţile Smîrdani, Brăhăşeşti, Condrea, Lieşti etc. Multe din aceste săli de clasă sunt deja predate la cheie aşa incit s-a Început mobilarea lor, dotarea cu cele necesare procesului Instructiv-educativ. La altele însă se mai lucrează... Intrăm pe şantierul complexului şcolar cu profil de navigaţie din Galaţi. Printre constructori întâlnim din prima clipă elevi de la Liceul de marină veniţi să dea o mină de ajutor : execută lucrări de umplutură, aprovizionează locurile de muncă ale constructorilor, fac curăţenie etc. Tovarăşa prof. Eleonora Gheorghe, directoare adjunctă a liceului e nemulţumită de ritmurile înregistrate de şantier, ar fi vrut să obţină cheile de la noul local pe 1 septembrie. Maistrul Virgil Florică, de la Trustul judeţean de construcţii dă asigurări că va preda aceste chei pe 5, cel târziu 10 septembrie. Zimbeşte maistrul sigur de el : „termenul de dare în folosinţă este 30 noiembrie. La localul şcolii noi am reuşit să devansăm acest termen cu 2 luni şi 20 de zile. Am reuşit deoarece am muncit gîndindu-ne mereu la elevi, la bucuria lor de a învăţa în noul an şcolar într-o şcoală mare, luminoasă, îmbietoare. Acum, când au venit şi ei să ne ajute, ne bucurăm şi mai mult. Vom trece examenul de toamnă cu bine“. Părăsind şantierul observăm că la lucru sunt cam tot atâţi elevi cât şi muncitori. Asta e foarte bine. Participarea lor la obţinerea unui succes, la finalizarea construcţiilor şcolare este un semn bun pentru noul an de invăţămînt. ION CHIRIC Proletar! din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Primesc o scrisoare de la un student clujean, indiscutabil înzestrat cu umor şi chiar cu condei. Corespondentul meu se hotărăşte să-mi scrie zece pagini despre condiţia pe lume a tinărului — dar asta ca plan maximal, presupunînd că ar fi avut aşa ceva, altfel scrisoarea e plină de intimplări şi meditaţii pe marginea lor, tînărul student în politehnică făcind deci proză fără să ştie, ca faimosul domn Jourdain. Primul gînd care mi-a venit la terminarea cititului a fost că, intr-adevăr, stilul e omul. Depindem de stilul nostru intr-o măsură mai mare decit am crede-o, chiar avizaţi, cel puţin în ochii semenilor noştri. Intr-o măsură atît de mare, incit, ca să luăm limita simplă a discuţiei, cineva care vine să ne anunţe că arde, dar asta ne-o spune povestind cum a plecat de acasă, cum s-a intilnit cu cutare, care avea o plasă in mină, cum la alimentara din colţ se adusese ceva, pentru că era lume multă, şi abia la sfîrşit afirm că de fapt arde, ne îndoim, sintem suspicioşi sau chiar plictisiţi de intimplare, uite domnule, acum şi-a găsit să ardă. „Arde" se spune simplu, dar năvală şi strigi. Revelaţiile sint rare, şi cineva care este îndeobşte grobian, dacă are un acces de tandreţă, va fi extrem de greu crezut şi înţeles. Mai grav este însă cind un astfel de „stil" împiedică înţelegerea clară a unor lucruri cu adevărat serioase. Mai grav este cind lipsa de organizare in gindire creează acel sentiment sîcîitor, de haos, cind se amestecă in vitrină violetele de Parma şi crenvurştii, cum scria Alexei Tolstoi. In acest sens, scrisoarea cu pricina e un model al speciei, şi corespondentul risca serios ca la o lectură nu neatentă, ci normală, ea să nu suscite nici un interes. Plină de fleacuri şi de false probleme, (niciodată n-o să credem că a ţi se interzice o anumită ţinută vestimentară, atita timp cit e decentă, poate fi o dramă şi nu o stupiditate) din cind in cind releva cite o chestiune cu adevărat importantă asupra căreia merită să ne oprim şi si medităm. Prima este tocmai aceasta din ce măsură stilul nostru, de comportament, de gindire şi acţiune, de vorbit şi scris, denotă fermitate şi inteligenţă. Voltaire spunea că este suficient să citeşti o scrisoare banală a unui om ca să ştii aproape totul despre el Un tot fundamental, desigur. Este ciudat, de pildă, să vezi că un student in politehnică, om al exactităţii, poate să amestece comedii cu moda, ginduri asupra eficienţei muncii educative şi relatări ale unor fapte eroice, idei despre lume şi viaţă, dureroase reflecţii asupra unui tratament necorespunzător faţă de tineri în practică — şi derizorii furtuni intr-un pahar cu apă iscate de idiosincrazii de, cel mult, domnişoară. Nu este, din păcate, singurul caz. De multe ori, in teren, indiferent de mediul investigat, am observat la interlocutorii tineri o lipsă de priză la esenţial care merită o serioasă analiză. Nu este o ches- SMARANDA JELESCU (Continuare tn pag. a ll-a) Vatra Dornei vedere panoramică. • 70000 de semnături pe un raport utecist • Elevii din Sighetul Marmaţiei în amfiteatrele muncii • O iniţiativă utecista devenită preocupare permanentă : înfrumuseţarea cartierului ANUL XXXI, SERIA II, NR. 8173 4 PAGINI 30 BANI LUNI 1 SEPTEMBRIE 1975 Cine vine cu trenul la Vatra Dornei şi vrea să afle, încă înainte de a ajunge la destinaţie, cu ce anume se îndeletnicesc locuitorii oraşului, poate să lase din mină ghidul turistic şi să privească pe fereastra compartimentului. Pufnind şi icnind, trimiţind un aer cite un şuierat scurt, ca un salut grăbit, locomotiva îşi face loc printre munţi care se dau la o parte cu îngăduinţă, străbate fineţe bogate, urmărită de uimirea blajină a cite unei vaci tolănite în iarbă, trece pe lingă stive de cherestea proaspăt tăiată, cu un miros răcoros, de brad, şi opreşte din cinci în cinci ungări înzestrate cu rampe de încărcare-descarcare şi înţesate de mărfare pline de cărbune sau piatră. Vatra Dornei se numără, intr-adevăr, printre oraşele a căror viaţă este direct legată de condiţiile geografice. Aerul curat de aici şi izvoarele de apă minerală îi asigură renumele de staţiune balneo-climaterică în care se tratează cu succes diferite afecţiuni cardiovasculare. Nesfirşitele păduri de molid oferă materia primă pentru cele două unităţi forestiere de exploatare şi transport care au determinat, la rândul lor, construirea unei importante uzine de construcţii şi reparaţii de utilaje şi piese de schimb. Păşunile mănoase favorizează continua dezvoltare a industriei laptelui. Iar zăcămintele de turbă, mangan şi sulf sunt exploatate sau urmează să fie exploatate în centre miniere ca Iacobeni, Dealul Ursului sau Călimani. Perspectivele dezvoltării oraşului, aşa cum le configurează viitorul cincinal, au, de asemenea, ca punct de plecare bogăţiile naturale. In următorii cinci ani, pentru valorificarea cu mai multă eficienţă a „surselor" locale de sănătate se vor construi încă două complexe balneare, cu o capacitate de aproximativ 1 000 de locuri. Investiţiile din industria laptelui, necesare măririi capacităţilor de producţie, se vor ridica la milioane de lei. Extinderea exploatării zăcămintelor se va reflecta şi în construirea a încă 2 000 apartamente, dintre care 1 200 pentru mineri. Iar ca un simbol al colaborării dintre oraş şi natură, un telescaun, adică un julesvernian autobuz suspendat, va lega muntele Runc de Dealul Negru. Merită subliniat că, la Vatra Dornei, dezvoltarea industriei nu intră in conflict cu dezvoltarea staţiunii balneo-climaterice sau, cu alte cuvinte, că prin extinderea şi construirea diferitelor unităţi economice nu se va aduce nici un prejudiciu echilibrului ecologic. Singurele surse poluante sunt, după cum îmi mărturisea cu îngrijorare Dumitru Cojocaru, vicepreşedinte al consiliului popular, cele 20 de centrale termice care ar trebui înlocuite de urgenţă cu una sau cel mult două centrale moderne, de mare capacitate. Oamenii din partea locului au ALEX. ŞTEFANESCU Foto : GH. CUCU 3 (Continuare in pag. a ll-a) Exploatarea forestieră Vatra Dornei, Ion Buzilă și Aurel Urdă, tineri forestieri de la Dornișoara. Continuitatea - o cerinţă esenţială a activităţii sportive CITEVA CONSTATĂRI DUPĂ ÎNTRECERILE FINALE LA VOLEI Şl CINĂ PENTRU „CUPA CONGRESULUI AL X-LEA AL U.T.C. Şl CONFERINŢEI A X-A A U.A.S.C.R." „Cupa Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R." a reunit la start zeci şi zeci de mii de tineri de toate virstele şi profesiunile. La volei şi la cină competiţia s-a incheiat la etapa finală pe ţară desfăşurată, recent, la Bucureşti, participînd nu mai puţin de 1 600 de tineri, fete şi băieţi. Dincolo de întrecerile propriu-zise, de rezultate, ce ne-au arătat aceste manifestări entuziaste ? Că avem un tineret cu frumoase calităţi fizice şi morale care-l recomandă să practice sportul cu succes, un tineret sănătos, robust, optimist, apt pentru muncă, pentru învăţătură. Dăruirea şi angajarea fizică totală în lupta pentru victoria sportivă au fost principalele calităţi exprimate în întrecerile de la Bucureşti şi evidenţiate cu atita pregnanţă în turneele finale la volei fete şi băieţi şi la cină. Dar ,să transcriem două opinii autorizate : Rodica Siclovan, secretar general al Federaţiei române de volei : „întrecerile finale la volei, atât la fete cât şi la băieţi, au fost frumoase, palpitante, s-au desfăşurat sub semnul entuziasmului tineresc. Ele au relevat, totodată, că voleiul nostru de performanţă poate avea o bază de selecţie, de recrutare a unor elemente tinere, de perspectivă în sportul de masă“. Gheorghe Pricop, preşedintele Federaţiei române de oină : „Am urmărit încă din „start" această interesantă competiţie de masă, şi spre satisfacţia mea, trebuie să subliniez că ea a avut darul să impulsioneze activitatea sportivă din mai multe comune şi sate, unde numeroşi profesori de educaţie fizică şi foşti jucători, astăzi instructori sportivi, şi-au adus o contribuţie însemnată la înfiinţarea şi pregătirea unui număr mare de echipe de oină, alcătuite, in majoritatea lor, din tineri şi elevi". Deci, să reţinem : competiţiile de masă pot deveni adevărate pepiniere de talente pentru sportul de performanţă, trambuline de lansare a elementelor de perspectivă. Au dovedit-o Crosul tineretului, Pentatlonul atletic şcolar, Cupa tineretului care au consacrat nume prestigioase — campioni naţionali şi internaţionali — la atletism, handbal, lupte, volei etc. Dar cum ? Aici intervine rolul deosebit de important pe , care-l au animatorii VASILE CABULEA (Continuare in pag. a 111-a) • Etapa a IV-a la fotbal - comentariu; rezultate — clasament. • Sportivi români în competiţii internaţionale © „Cupa oraşelor" la handbal — un reuşit turneu internaţional pentru juniori (în pag. a lll-a) Delta Dunăriiun traseu insuficient valorificat „Putem oferi servicii competente şi de bună calitate chiar şi unui număr de 25 000 tineri, amatori de excursii in Deltă", spunea în urmă cu citeva zile tovarăşul Uie Simion, secretar al Comitetului judeţean Tulcea al U.T.C., preşedinte al Agenţiei B.T.T. din această parte a ţării. Ea însăşi, o ofertă, afirmaţia venea în completarea unei alte informaţii, conform căreia, în timp ce B.T.T. Tulcea organizează anual excursii in ţară pentru circa 18 000 tineri, toate celelalte agenţii din judeţe trimit aici, în Deltă, în cel mai bun caz abia 14 000 turişti. Disproporţia e evidentă, cu atît mai mult cu cit, se ştie, Delta constituie un punct de mare atracţie pentru îndrăgostiţii de natură de pretutindeni. In ultimii ani, Agenţia R.T.T. Tulcea şi-a lărgit baza materială, dispunind în prezent de 9 şalupe-remorcher, o navă-dormitor cu o capacitate de 60 locuri, un ponton-dormitor cu 42 locuri, o şalupă tip inspecţie, 33 bărci de agrement din fibre de sticlă şi alte 42, tip „Reghin“. De asemenea, pentru acest sezon, B.T.T. a închiriat de la întreprinderi din Deltă 16 pontoane-dormitor, în vederea satisfacerii solicitărilor în cit mai bune condiţiuni. In Deltă, DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a IlI-a)