Scînteia Tineretului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8173-8198)

1975-09-01 / nr. 8173

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 70000 DE SEMNĂTURI PE UN RAPORT UTECIST în aceste zile, plenar şi defi­nitoriu marcate de acţiunile consacrate Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R., cei 70 000 de tineri din organizaţia municipală Ti­mişoara a U.T.C. îşi scriu, cu noi şi importante realizări pe fronturile muncii, raportul de­dicat forumului nostru tineresc. Sub însemnele unui album şta­fetă, autentic raport utecist şi de organizaţie, fiecare cifră, fiecare procent, fiecare realizare incor­porează pilduitor înaltele cote ale hărniciei şi dăruirii ute­­ciste. Astfel, Întrecerea „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“ materializează numeroase iniţia­tive uteciste in sprijinul pro­ducţiei, cum ar fi „Săptămîna muncii patriotice in sprijinul producţiei“, „Schimburi de onoare“, „Zile record“ adică tot atitea ipostaze ale muncii care ii recomandă pe tinerii de la „Tehnometal“, cei care au reali­zat prin muncă patriotică două maşini de curăţat şi tratat se­minţe, in valoare de 52 000 lei, sau pe cei de la I.M.T. care au preluat asamblarea unui pod rulant, ori pe colegii lor de la I.A.E.M. care pină în prezent raportează o producţie supli­mentară de 11 000 lei, ca şi pe cei de la „Spumotin“ care au efectuat reparaţii la utilajele în­treprinderii in valoare de peste 80 000 lei. La rîndul lor, elevii şi stu­denţii timişoreni, au adăugat realizărilor colegilor lor de ge­neraţie din întreprinderile şi unităţile economice ale munici­piului remarcabile cifre de bilanţ pentru perioada practicii de vară, cele peste 7 milioane lei obţinute în atelierele şcolare şi universitare care întregesc celelalte 16 milioane realizate în cursul primei jumătăţi a a­­nului. Alte file de bilanţ, alte fapte de muncă. La loc de cinste ra­portarea îndeplinirii integrale a angajamentului organizaţiei mu­nicipale U.T.C. la muncă pa­triotică — 1 750 000 lei la lucrări finanţate şi 75 de milioane la lucrările nefinanţate obţinute în cadrul şantierelor şi obiectivelor muncii patriotice tinereşti. Se mai adaugă cele peste 140 000 ore petrecute de studenţii timişo­reni in tradiţionalele „amfitea­tre ale verii“, care echivalează cu realizări de peste 722 000 lei. In acelaşi limbaj, raportul ute­cist vorbeşte despre o altă ini­­­­ţiativă tinerească „Tineri, să ne construim propria casă“, adică despre cele opt cămine de ne­­familişti cu o capacitate de pes­te 2 400 de locuri realizate de la începutul anului, ca şi despre celelalte şase cămine aflate in stadiu de finisare. In dreptul a­­cestor rezultate semnătura tine­rilor de la I.M.T., „Electrotimis“, „1 Iunie“ sau „Solventul“ se adaugă in chip firesc, aşa cum Întotdeauna lucrului bine făcut, mina care le-a realizat ii înscrie apartenenţa. De la aceste cote ale prezen­tului este şi firesc ca tinerii din municipiul Timişoara să-şi pro­pună pentru viitor proiecte la fel de ambiţioase. Să apelăm din nou la limbajul cifrelor şi vom putea vorbi despre alte şi alta „săptămini record“ care vor a­­duce un spor de 3,5 milioane lei producţie globală, depăşind cu 2 milioane angajamentul or­ganizaţiei. Şi tot acum, gindind la timpul viitor, tinerii timişo­reni şi-au propus suplimentarea angajamentului la muncă pa­triotică cu încă 100 000 lei la lucrările finanţate şi peste 10 milioane la cele nefinanţate. De asemenea, se vor preda „la cheie“ restul căminelor de nefa­­milişti aflate in construcţie fie­care cu un avans mediu de 15 zile faţă de graficul stabilit. Recapitulaţi aceste cifre şi, dincolo de imaginea sintetică şi tonică a faptului împlinit, a proiectului lucid şi îndrăzneţ elaborat, veţi afla şi argumentul cel mai puternic al acestui ra­port de organizaţie — pasiunea şi hărnicia de zi cu zi. Adică însăşi tinereţea celor 70 000 de tineri timişoreni răsfrîntă, colectiv şi cotidian, în tot atitea ipostaze ale muncii. ŞERBAN CIQNOFF O iniţiativă utecistă devenita preocupare permanenta. Un raid pe la principalele o­­biective de muncă patrioţi.. . Zi lucru obişnuită. După ieşirea n schimb, uteciştii din mai multe întreprinderi ale sectoru­lui s-au deplasat pe şantierele de construcţii de locuinţe de pe Şoseaua Pantelimon, pe citeva foste maidane de la marginea oraşului, care, cu fiecare zi, ca­pătă tot mai mult configuraţia unor zone de agrement dintre cele mai plăcute, pe şantierele unor viitoare baze sportive ale tineretului bucureştean. Se aju­ta la demolări, se cară mortar, cărămidă, nisip, se înlătură mor­manele de moloz, unii tineri, mai pricepuţi, ajută la montarea unor instalaţii in interiorul vii­toarelor locuinţe. In altă parte, intre blocurile recent date in fo­losinţă, se amenajează un loc de joacă pentru copii. Scrîncioburi­­le, toboganele, celelalte aparate sunt confecţionate tot de utecişti, in secţiile întreprinderilor, in afara programului de lucru. In viitoarele parcuri se lucrează la taluzări, se nivelează pămîntul, se amenajează diferite puncte­­ de atracţie. La obiectivele mun­cii patriotice intilnim tineri de la întreprinderea „23 August“, de la „Electroaparataj“, „Repu­blica“, întreprinderea de cabluri şi materiale electroizolante, în­treprinderea de maşini unelte şi agregate, întreprinderea de pom­pe, de la Institutul de cercetări in construcţii, Institutul de stu­dii şi proiectări hidroenergetice etc. In fiecare duminică numă­rul tinerilor aflaţi la aceste o­­biective se dublează. — Pină in prezent — spune tovarăşul Mihai Alexandru, pre­şedintele consiliului tineret mun­citoresc al comitetului U.T.C. pe sector — uteciştii noştri au efectuat circa 7 milioane de ore de muncă patriotică, in valoare de peste 34 milioane lei. Pină la sfirşitul anului ne vom strădui să realizăm încă pe atî­ta. Bine­înţeles, tot pentru înfrumuseţa­rea oraşului. Doresc să precizez acest lucru, întrucit în întreprin­deri se mai efectuează şi muncă patriotică in sprijinul produc­ţiei, in vederea depăşirii sarci­nilor de plan. In primele trei săptămini ale lunii august, orga­nizaţiile U.T.C. din unităţile in­dustriale ale sectorului au rea­lizat prin muncă patriotică o producţie suplimentară în valoa­re de circa 5 milioane de lei, în­dreptăţind titlul de fruntaşi pe Capitală în întrecerea „Tinere­tul, factor activ in Îndeplinirea cincinalului înainte de termen“, cucerit la sfirşitul anilor 1973 şi 1974. Trecem in revistă citeva din realizările de ultimă oră , la Baza sportivă şi de agrement a tineretului, pe Şoseaua Căţelu, uteciştii au amenajat 5 terenuri de tenis bituminate, 3 terenuri de volei, terenuri de baschet, fotbal, handbal, terenuri de joa­că pentru copii . În zona blocu­rilor noi de pe Şoseaua Pante­limon a fost amenajat „Parcul Hăţişului“, iar la capătul tra­seului tramvaiului 14, „Parcul Cosmos" ; intre blocurile de lo­cuinţe au fost amenajate spatii verzi de circa 700 000 metri pă­traţi ; trei foste maidane, situa­te pe malul lacului Pantelimon II, au fost luate „in antrepriză“ de uteciştii de la întreprinderea de cabluri şi materiale electro­izolante, întreprinderea de me­canică fină, întreprinderea de construcţii metalice şi aparata­­je, fiind transformate, la capă­tul multor ore de muncă, în baze sportive şi de agrement, unde au fost plantaţi o mare parte din cei peste 20 000 tran­dafiri şi circa 50 000 de arbori, arbuşti şi pomi fructiferi, cu care uteciştii au înfrumuseţat în primăvara acestui an zonele verzi ale sectorului 3. Tot prin muncă patriotică s-a reuşit da­rea in folosinţă la termen a 8 cămine pentru tinerii muncitori nefamilişti, unde s-au efectuat lucrări in valoare de peste 200 000 lei. „ In cinstea Congresului U.T.C. şi a Conferinţei U.A.S.C.R. vom devansa multe termene de încheiere a lucrărilor la obiec­tivele de muncă patriotică, ne-a spus tovarăşul Virgil Hampu, prim-secretar al comi- tetului U.T.C. pe sector. De ase­menea, vom lua in primire şi aşa-numita „Groapă TUT“, pe care o vom transforma în­­tr-o bază sportivă şi de a­­grerv­ent modernă. Ne gindim şi la alte lucruri. Iată, foarte mulţi dintre uteciştii noştri sunt calificaţi in diferite mese­rii, ca sudori, lăcătuşi-monta­­tori, alţii se mai pricep la zi­dărie, elevii din ultimii ani ai liceelor industriale de speciali­tate pot fi consideraţi aproape calificaţi ca electricieni, lăcă­tuşi, ca şi in alte meserii de profil. Pină acum, la construc­ţiile de locuinţe şi chiar la con­strucţia căminelor muncitoreşti pentru tinerii nefamilişti, ute­ciştii efectuau multă muncă pa­triotică, dar concretizată în munci necalificate, cum pot presta de altfel şi elevii liceelor de cultură generală. De ce n-am sprijini mai intens constructo­rul, efectiv, in meseriile res­pective ? In acest fel ne pro­punem să contribuim în mult mai m­urt grad la darea in folo­sinţă a construcţiilor în terme­nul stabilit. H. DRAGOMIR Organizaţia U.T.C. din sectorul 3 al Capitalei se află din anul 1969 pe primul loc din întrecerea dintre sectoare privind acţiunile de muncă patriotică în sprijinul înfrumuseţării oraşului. Oameni, munţi şi păduri (Urmare din pag. 1) ceva din măreţia senină a pei­sajului in care trăiesc. L-am cu­noscut, la Călimani, pe un mais­tru electromecanic cu un nume ciudat, de filozof şi de arbore — Aristotel Brad — care, cind a venit vorba despre asprimea climei de aici, a ridicat din u­­meri şi mi-a spus zimbind : „Vara trecută a fost intr-o joi; asta de acum nu ştim in ce zi o să cadă...“. Modul acesta băr­bătesc de a înfrunta greutăţile este propriu tuturor celor care, la Călimani, lucrează necontenit adeseori pe ploaie şi vint la... mutarea muntelui Pietricelu, sub care se ascunde un bogat zăcă­­mint de sulf nativ. In ziua in care i-am vizitat tocmai arun­caseră un aer, cu 13 tone de ma­terial explozibil, încă o porţiune de munte. Pe un teren acci­dentat, selenar, excavatoare, buldozere şi autocamioane uria­şe, manevrate de oameni dirji şi neînfricaţi ca Nicolae Stratu, Vili Andricuţ, Clement Coroa­­mă, Toader Buzilă, Vasile Tur­că, Mihai Sandu, Nicolae Făr­­căşanu şi alţii, dislocau stîncile şi transportau, pină la marginea unei prăpăstii, mari cantităţi de pămint. Totul avea alte măsuri decit cele cu care sunt obişnuit şi dacă vederea neverosimilului autocamion cu roţi mai înalte de­cit mine, m-a impresionat pu­ternic şi mai puternic m-au im­presionat dimensiunile sufleteşti ale acestor bărbaţi temerari. La Dornişoara i-am cunoscut şi pe ciţiva dintre oamenii din exploatarea forestieră — Con­stantin Toderean, Petru Can­­drea, Gavril Nedelea, fraţii Si­­mion, Ilie şi Vasile Rusu, Petru Moroşan, fraţii Ilie, Aurel, Mi­hai, Ion şi Andrei Buzilă, Por­fir Chiforescu, Aurel Urdă, An­drei Candrea, Ilie Pralea, Vasile Ursu — pentru care curajul re­prezintă, de asemenea, o însu­şire firească. Instalaseră pe un versant acoperit de arbori do­­boriţi de vint un ingenios funi­cular cu care transportau buş­tenii cu tot cu coroană pină la baza de prelucrare. Profilaţi pe cer, copacii pluteau încet, ca intr-un vis, dar in timp ce toţi ochii erau aţintiţi asupra lor eu ii priveam pe oameni şi mă gin­­deam cit de adevărat trăiesc ei aici, luind totul de la început, ca trimişi ai civilizaţiei. „Ce spune nevasta dumitale, il în­trebasem pe Ion Buzilă, cum se împacă ea cu faptul că te duci atit de rar pe acasă „Ce să facă, îmi răspunsese, oricum nu găseşte altul !“. Şi toţi cei­lalţi, unii tineri, alţii lucrind de aiiţia ani la pădure, incit uneori li se intimplă să taie molizii pe care tot ei, intr-o copilărie în­depărtată, i-au sădit, au izbucnit intr-un ins sănătos şi mindru. La Vatra Dornei mindina e, ca şi apa Bistriţei, limpede şi curată. Oamenii au împrumuta­­t-o, poate, de la munţi sau de la păduri, dar mai sigur este că au descoperit-o in ei înşişi, in acest timp al construcţiei şi demnităţii. CURSURI PRIN CORESPONDENŢĂ ŞI CU FRECVENŢĂ STENOGRAFIA (îmbinată cu înregistrarea magnetofonică) DACTILOGRAFIA (metoda „oarbă", ştiinţifică, cu toate degetele) LUCRĂRILE DE SECRETARIAT (completate cu probleme de legislaţie şi corespondenţă oficială) APARATURII TELEX şi a MAŞINILOR DE CALCULAT LIMBILE DE LARGĂ CIRCULAŢIE ENGLEZA, FRANCEZA, RUSA, GERMANA Precum si cursuri de : CROITORIE, BALET COPII, ACORDEON CINECLUB - CREAŢIE ŞI CULTURA CINEMATOGRAFICA Studenţii şi elevii se bucură de reducerea taxelor cu 50%. Informaţii verbale, prin telefon şi în scris, se pot obţine de la : UNIVERSITATEA POPULARĂ BUCUREȘTI SECTORUL 5 CASA DE CULTURĂ „N. BALCESCU" Str 11 iunie nr. 41, Telefoane : 23 43 45 şi 23 67 00, staţia Parcul Libertăţii. onem­a LUNI, 1 SEPTEMBRIE 1975 A FOST ODATĂ UN HOLLY­WOOD : Luceafărul (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20,15), FLUVIU FARA ÎNTOARCERE : Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), București (orele 8,45; 11; 13,15; 16,15; 18,30; 20,30), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Grădina Dinamo (ora 19,30), Gră­dina București (ora 19,30), Stadio­nul Steaua (ora 19,45). AȚI CHEMAT DOCTORUL? ; Festival (orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30). PIEDONE — COMISARUL FARÄ ARMĂ : Lumina (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). EVADAREA : Victoria (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Floreasca (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Fla­mura (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). SOȚIA LUI JEAN : Scala (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Capitol (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16, 18,15 ;20,30), Grădina Capitol (ora 19,30), EMIGRANTUL­­ Modem (orele ELEVII DIN SIGHETUL MARMATIEI ÎN AMFITEATRELE MUNCII „Pentru mine vacanţa înseam­nă odihnă prin muncă“. „N-aş concepe să bat străzile fără rost“. „Vara, merg cu tata pe şantier. Respir alt aer şi apoi, tata este un om nemaipomenit“. Am reprodus citeva răspunsuri ale elevilor din Sighetul Marma­­t­iei la întrebarea : „Cum vă pe­­treceţi vacanţa Răspunsuri care reflectă o concepţie înain­tată faţă de muncă, despre res­ponsabilitate socială, devenită tradiţie în familiile maramure­şenilor. In fiecare vacanţă, ele­vii din municipiu, o parte din cei aflaţi in vacanţă la părinţi sau prieteni se angajează la Combinatul de prelucrare a lem­nului sau pe diferite şantiere. Trăiesc alături de ceilalţi mun­citori, participă la întreceri, în­tregesc bilanţul succeselor în­chinate celui de al X-lea Con­gres al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R. Pe şantierul Fabricii de şu­ruburi un tehnician, ni i-a pre­zentat pe aceşti elevi. Vasile Cosma din anul IV al Liceului Dragoş-Vodă toarnă betoane. Este al patrulea an de vacanţă în salopetă. Mihai Feniş, din anul II — Liceul mecanic Si­­gh­et — la cei 10 ani ai săi mun­ceşte foarte bine in brigada de dulgheri. Vasile Mureşan, elev la Liceul de construcţii din Ba­ia Mare işi urmează, vară de va­ră, tatăl pe şantier, acel „nemai­pomenit şef de echipă“, cum spune fiul şi confirmă toţi be­toniştii. 15 elevi îşi petrec t­a­­canţa pe şantier, prestind o muncă utilă. După program se întilnesc la club sau la plimba­re. Cind este cald, fiecare cau­tă umbra răcoroasă a parcului. Pe Alexandru Bocskay, anul.­V al Liceului forestier, l-am găsit la Combinatul de prelucrare a lemnului. — E greu ? — Sunt obișnuit. îmi place să văd că iese ceva din mina mea. Aici totul este interesant. De aceea şi vin in fiecare an. Cei mai mulţi colegi ai mei lucrea­ză. Ion Pop, Vasile Creangă s-au angajat la Trustul de construcţii, Adalbert Iliciuc la Cooperativa „Maramureşana“. Gheorghe I­ancu, inginerul şef al combinatului, spunea că toţi cei 30 de studenţi veniţi în practică au fost in acelaşi timp muncitori. Că unii dintre ei au realizat o producţie record, ră­­minind un colectiv după termi­narea practicii. Aşa este, de e­­xemplu, Vasile Marfici, student în anul II la Institutul politeh­nic Braşov — T.C.M., încadrat lăcătuş categoria a II-a la ate­lierul A.M.C. din cadrul secţiei mecanic-energetic. Face naveta din comuna Lunca la Tisa, unde locuieşte, la Sighet. Niciodată n-a intirziat şi nu a lipsit. De aceea, oamenii vorbesc despre colegul lor cu respect. Mara­mureşenii sunt oamenii faptelor. Şi elevii, studenţii aduc în între­cere fapte. Acţiunile organizate de Co­mitetul municipal Sighetul Mar­­maţiei al U.T.C. converg spre educarea tinerilor in cultul mun­cii. Pe parcursul anului şcolar au loc întilniri cu specialiştii, care le vorbesc despre frumu­seţea unor meserii. In perioada practicii, săptămânal, se organi­zează cu specialiştii dirigenţia uzinală, prilej cu care se dis­cută despre disciplină, compor­tare, spirit de iniţiativă, apăra­rea avutului obştesc. Vacanţa înseamnă diversificarea acestor acţiuni, iniţiate şi coordonate de comandamentul vacanţei. Iura Pelaga, primul secretar al co­mitetului municipal U.T.C., ne vorbea despre preocupările ele­vilor. Ei s-au constituit in 8 brigăzi şi au lucrat pe 7 şantie­re locale, au participat la siriu­sul recoltei, plantatul pomilor, înfrumuseţarea municipiului. Valoarea lucrărilor a întrecut suma de 2 milioane lei. După ce au amenajat 2 baze sportive şi serpentina de pe dealul Solovan, s-au mutat pe şantierul stadio­nului C.P.L. care va găzdui toa­te manifestările din municipiu. Alţii, la zona de agrement Topliţa, 356 elevi din localitate, aproape 600 din împrejurimi, işi petrec vacanţa împreună. Acţiu­nile iniţiate constituie tot atitea mijloace de educare comunistă a elevilor. La Topliţa ei s-au intilnit cu foşti brigadieri de pe şantierul Salva-Vişeu, la Solovan cu Grigore Holdiş, membru al P.C.R. din ilegalitate. Cenaclul literar „George Coşbuc“ a pre­zentat un recital de poezie pa­triotică dedicat celui de al X-lea Congres al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R. Altădată fi­zerii au ascultat expunerea „E­­roi utecişti in marea bătălie de clasă din anii 1923—1933“ din ciclul „File din istoria U.T.C.“. Pe şantiere se organizează dis­cuţii, se ţin informări politice, elevii au învăţat cintece patrio­tice. Viaţa de organizaţie işi desfăşoară cursul normal. Mun­cesc, se odihnesc, cîntă, dansea­ză, fac excursii şi drumeţii la Săpiiţa, Ocna Şugatag, în alte locuri pline de farmec ale ju­deţului. LIDIA POPESCU T.C.I.F.-BUCUREŞTI STAŢIA UTILAJ TRANSPORT BUCUREŞTI Str. 7 Noiembrie nr. 201/bis, Sector 2, cap tramvaie 10 4/21 Colentina. RECRUTEAZĂ PERMANENT elevi muncitori pentru Şcoala de calificare de scurtă durată - opt luni în meseria : - excavatorişti, autostreperişti, buldozerişti şi lăcătuşi me­canici. CONDIŢIILE DE ŞCOLARIZARE: - vîrsta 16-35 ani ui- a^solv®nî' 4-8 clase elementare din Bucureşti şi judeţele : Ilfov, Ialomiţa, Teleorman, Prahova, Dîmboviţa, Buzău, Olt etc. ACTELE NECESARE: - Certificat de naştere (copie legalizată) - Certificatul de studii (original) şi copie legalizată - Fişa medicală Pe timpul şcolarizării elevii beneficiază de indemnizaţie con­form H.C.M. 2105/1958. Relaţii suplimentare la Biroul Personal-Invăţământ al între­prinderii. 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 13,30; 20,45), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gră­dina Modern (ora 19,30), TOAMNA BOBOCILOR : Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). INCREDIBILELE AVENTURI ALE UNOR ITALIENI IN RUSIA : Doina (orele 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), la ora 9,45 program pentru copii, cotroceni (orele 14 , 16 ; 18,20). SCUFUNDARE LA MARE ADÎNCIME : Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15), Grădina Luceafărul (ora 19,30), Grădina Tomis (ora 20,15), KIT­IN ALASKA : Timpuri Noi (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15). INFRÎNGEREA LUI L. WILKI­­SON : Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). EPILOG LA GRANIȚĂ : Pacea (orele 15,30; 13, 20), Bucegi (orele 16, 18), Grădina Bucegi (ora 19,45). DEFILEUL LEGENDELOR UI­TATE : Unirea (orele 16, 18), Grădina Unirea (ora 19,45) . PIAF : Viitorul (orele 15,30; 18; 20,15) . OMUL DIN LONDRA : Drumul Sării (orele 15,30; 18; 20,15). STRĂLUCIREA SOARELUI : Giulești (orele 10; 15,30; 18; 20,15). UN HOROSCOP CU BUCLUC: Lira (orele 15,30; 18). ÎNTOARCEREA LUI COLT ALB : Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Patinoarul „23 August“ (ora 19,30), Grădina Titan (ora 19,30), Grădina Festival (ora 19,30) . ALO, TAXI ! : Volga (orele 9,30; 11,30; 14; 16, 18; 20). OMUL DIN LARAMIE : Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) , Grădina Aurora (ora 19,15). NU TE VOI IUBI : Moşilor (ore­le 15,30; 18), RĂFUIALA : Moşilor (orele 9; 11;15; 13,30), Grădina Moşilor (ora 19,30) . INVINCIBILUL LUKE : Crîngaşi (orele 16; 18, 20). CU MONILE CURATE : Feren­tari (orele 15,30; 18; 20,15). ZIUA CEA MAI LUNGĂ : Mio­riţa (orele 9; 12,15; 15,30; 19). CONSPIRAŢIA : Popular (orele 15,30; 18; 20,15). FILIP CEL BUN : Munca (orele 16; 18, 20). MARELE CIRC : Rahova (orele 16, 18). AGENTUL STRANIU : Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). LANŢURI : Arta (orele 15,30; 17,45), Grădina Arta (ora 20). TATĂ DE DUMINICA : Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). HYPERION : Progresul (orele 18, 20). DEPARTE DE TIPPERARY : Vitán (orele 15,30; 18). HOINARII : Grădina Lira (ora 20). ULTIMUL PISTOLAR DIN CROSS CREEK : Grădina Vitán (ora 19,45). PROGRAMUL I 15,00 Teleșcoală. 16,30 Emisiune In limba maghiară. 19.00 Răspun­deri şi... prejudecăţi. Reportaj an­chetă. 19.30 Telejurnal. 20.00 Floa­rea din grădină. Emisiune-concurs pentru tinerii interpreţi de muzică populară. 20,50 La examenul pro­ducţiei. 21.10 Roman-foileton. Mi­lioanele lui Privalov. Episodul II. 21,55 Festivaluri internationale de muzică uşoară. „Sopot 1975“. 22,10 24 de ore. PROGRAMUL . 17,00 Telex. 17,05 In parc fanfara ■intă. 17,25 Festivalul comediei ci­nematografice la TV. Un om trece prin zid.­ 19,00 Tezaur de cîntec românesc. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Film serial pen­tru copii ! Daktari (reluare). 20,25 Teatru serial TV­­ Mușatinii. Epi­sodul 6 „Vinătoarea“. 21,25 Spiritul de echipă (despre activitatea co­lectivelor de inventatori și inova­tori). 21,40 Portativ ’75, Teatrul „C. Tănase“ (Sala Sa­voy) . UN BAIAT DE ZAHAR... ARS — ora 19,30. SPIRITUL DE ECHIPA efort unit, răspundere comună pentru soarta recoltei (Urmare din pag. I)­mele tehnice. In schimb în echi­pa condusă de Nicolae Zaharia, la efectuarea lucrărilor s-au manifestat tendinţe de individua­lism, parcelele cooperatorilor prezentind, datorită neuniformi­­tăţii îngrijirii, inegalităţi de producţie, fapt care a avut re­percusiuni asupra recoltei globa­le. De altfel, după cum ne in­formează tovarăşul Petre Ga­­man, cooperatorii şi mecaniza­torii nu s-au integrat în a­­ceastă echipă cu toate forţele, existind o mare fluctuaţie de braţe de muncă. Mecanizatori ca Marin Mihălcescu, Petre Fa­­raschiv, Ion Niţă, Nicolae Pavel şi foarte mulţi cooperatori au părăsit formaţia de muncă, la­sted lucrările numai pe jumă­tate efectuate. Cine este tras la răspundere în aceste condiţii de nerealizarea producţiilor ? „Pen­tru că numai echipa este cea care poartă întreaga răspundere de realizarea integrală a pro­ducţiilor planificate, am hotărât să reorganizăm acele formaţii care nu-şi îndeplinesc sistema­tic sarcinile“ — ne răspunde to­varăşul Petre Gaman. Dar, reorganizările şi planifi­cările minuţioase ale lucrărilor „la zi“ de către conducerea uni­tăţilor, chiar dacă sunt elemente „de întărire“ a muncii, nu au valoare fără întronarea unui spirit de disciplină, iniţiativă în acţiune, capacitate organizato­rică a însuşi acestui nucleu de bază de producţie care este echipa mixtă. Experienţa de la CA.P. Plătăreşti, unitate ve­cină, o demonstrează. Preşedin­tele unităţii, tovarăşul Ştefan Radu, ne prezintă spre consul­tare două dosare cu rubrici pe zile, cuprinzind repartizarea la muncă a membrilor cooperatori, a atelajelor şi alte mijloace de transport, a maşinilor agricole. Un program de muncă bine pus la punct, dar pentru a cărui res­pectare nu trebuie socotită răs­punzătoare numai conducerea unităţii. Că uneori se intimplă aşa, o recunoaşte însuşi pre­şedintele cooperativei, care ne spune că deseori, in cazul unor „absenţe“, activităţile nu se des­făşoară normal. Aşa se explică de ce, lipsind spiritul de res­ponsabilitate colectivă a forma­ţiilor, cu toată planificarea, e­­chipele conduse de Angela Man­­ciu şi Niculina Stela, au efec­tuat numai două praşile in loc de trei la cultura porumbului şi floarea-soarelui. In schimb echi­pa lui Gheorghe Cosma a efec­tuat toate cele trei praşile, fără să mai aştepte „impulsurile“ din partea conducerii. Rezultatul 5 producţiile estimate sunt cu 10— 20 la sută mai mari faţă de recoltele amintitelor formaţii. Problemele organizării activi­tăţii în echipa mixtă sunt de­sigur complexe, dar rezolvarea lor depinde în primul rind de climatul de muncă din cadrul acestora. Direct răspunzătoare de soarta producţiilor, echipa trebuie să acţioneze ca un tot unitar în efectuarea lucrărilor, corect şi la timp, aşa cum o cer normele tehnice. Şi mai ales, acum la recoltat, echipa trebuie să acţioneze cu fermitate pen­tru stringerea la timp şi fără pierderi a producţiei de pe par­celele angajate in acord global. Este de altfel, modul in care işi desfăşoară munca echipele conduse de Mihai Mihai şi Gheorghe Cosma, din cele două unităţi, care au declanşat pri­mele această lucrare. In ziua vi­zitei noastre erau prezente în cîmp la recoltatul florii-soare­­lui , mecanizatorii pe combine, iar cooperatorii adunind capita­­lele ce rămîneau pe ogor sau la transportul producţiei în bazele de recepţie. In spate, alte trac­toare cu discuri erau terenul şi pregăteau patul germinativ pen­tru semănatul, in curind, a ce­realelor păioase. Ritmul de lucru pe ogoare s-a intensificat. Concomitent cu lucrările de recoltare, in aceste zile, meca­nizatorii efectuează arături pe terenurile eliberate şi pregătirea patului germinativ in condiţii supe­rioare de calitate pentru apropiata campanie de insămînţări a cerea­lelor păioase. PRIN FOLOSIREA MASELOR PLASTICE (Urmare din pag. I) derii economii de citeva milioa­ne lei. Cu ajutorul ei se execu­tă 16 repere din material plas­tic. Alte 8 repere sunt in curs de asimilare. De construirea ma­triţelor, repararea lor şi exploa­tarea maşinii se ocupă cu pasiu­ne şi pricepere unul din autorii ei — lăcătuşul matriţei Ştefan Laurenţiu. „Specialiştii de la „Chimica“ Orăştie, s-au angajat să ne proiecteze matriţa pentru fabricarea „măştii-faţă“ — un reper de la autoutilitara TV care se pretează la o astfel de înlo­cuire — peste 4—5 luni, ne spu­ne ing. Vlad Lungu. Dar noi nu putem aştepta atita. De aceea am hotărit să o proiectăm noi. Proiectul va fi gata in această lună. In locul tablei speciale, adusă din import, din care se fabrică acum această piesă vom folosi material plastic. Va costa de aproape 3 ori mai puţin şi vom economisi cel puţin 5 tone de tablă specială din oţel pe an“. La secţia sculărie, cei mai buni meseriaşi s-au specializat în e­­xecutarea matriţelor pentru ob­ţinerea pieselor din material plastic. Intre ei se evidenţiază tinerii matriţeri Dumitru Iones­­cu, Gheorghe Murafa, Constan­tin Neagoe şi Gheorghe Fisărea. Găsirea unor soluţii economice de înlocuire a metalului cu ma­teriale plastice preocupă pe mulţi dintre specialiştii între­prinderii. Una din cele mai va­loroase inovaţii propuse în acest domeniu aparţine inginerilor Mi­hai Ochişor şi Dan Paul Mihala­­che. Prin executarea capotei mo­torului şi a capotei ambreiajului la autoutilitara TV din polisti­­ren armat cu fibre de sticlă, după „reţeta“ şi proiectele ela­borate de ei, se economisesc cir­ca 150 tone de metal anual. Alt grup de ingineri şi proiectanţi conduşi de ing. Virgil Stroiescu, tehnologul şef al întreprinderii caută soluţii de fabricare a a­­coperişului de la autoutilitara TV şi a carcasei de la troleibu­ze, nu din tablă ci din material plastic. Pe această cale se vor economisi circa 600 tone de me­tal anual. LI/WI 7 SEPTEMBRIE 1975 Psihologia fleacului (Urmare din pag. I) tim­e de virstă, ci de formaţie. Nu este o chestiune de tempera­ment, ci de caracter. Uneori ne intilnim cu această „psihologie a fleacului“ care este mult mai puţin inocentă decit pare. Sunt persoane cărora le atragi atenţia că un lucru este făcut prost — chiar dacă ai in principiu toată stima pentru persoană — şi care consideră aceasta un atac la demnitatea lor. După cum, in­vers, am intilnit cazuri in care cutare întreprindere este foarte mindră de brigada ei artistică de agitaţie care critică vehement neindeplinirea planului, deşi planul continuă să nu se înde­plinească. „Moftangiii“ supra­vieţuiesc. Ei seamănă cu fardul gros pus asupra unor riduri ca­re abia devin mai evidente. Şi contaminează. Pentru că există şi un al treilea caz, cazul omu­lui care are intr-adevăr ceva de spus, corespondentul meu in speţă, dar se-mpiedică in fleacuri ca-ntr-o manta prea lungă. Cla­sicul „treci la plebiscit !“ nu şira pierdut din actualitate. Tineri­lor ar trebui să le strigăm mai des să treacă, pentru că nu pu­tem admite, desigur, să constru­im cu operativitate o societate, dar să fim neatenţi cu spiritele nu numai neoperative, dar care sunt lipsite de capacitatea de a discerne esenţialul. Psihologia fleacului e o epidemie lentă şi insinuantă, care poate conduce la crearea unui stil de viaţă cu care nu avem nimic comun. Ceea ce numim cu o sintagmă „atitudine corespunzătoare“ sau necorespunzătoare poate ilustra foarte bine un stil — un stil de gindire cu care iar nu avem ni­mic comun. Intimplările povestite atit de destinat se petreceau de pildă intr-o întreprindere sibiană unde studenţii, colegi ai corespon­dentului, făceau practică. Au fost cazaţi in condiţii foarte proaste după cum ni se scrie, deşi şi aici se strecurase o undă de văicăreală nebărbătească : te duci la practică, nu aştepţi flori in gară şi piscine. Dar de aici şi pină la a admonesta studen­ţii că nu au salopetele călcate, ci dimpotrivă, murdare cu noroi, şi anume noroiul de la lupta cu apele la care aceştia participa­seră o zi şi o noapte neîntrerupt nu mai este un fleac. Nu mai este o „atitudine­ necorespunză­toare“, ci ilustrarea clară a unui mod de gindire grosolan, opac şi străin, cu care nu avem iarăşi nimic comun. Să recunoaştem, lucrurile acestea se mai intim­plă. Sunt destule întreprinderi încă in care practicanţii, viito­rii ingineri sau tehnicieni sunt priviţi de sus, puşi să facă fleacuri, admonestaţi pentru orice fleac, de parcă am citi o poveste veche cu meşterul şi calfa. Perioada de practică, in esenţă şi de fapt, o perioadă fructuoasă de ambele părţi se transformă intr-o perioadă de corvoadă de ambele părţi. „Nu suntem­ domnişori la plimbare“ — scria cu obidă studentul clu­jean, bineînţeles că nu sunt, şi cine nu pricepe asta nu are ce căuta în primul rind în între­prindere. Pentru că nu iubeşte munca aceea şi oamenii care vor să înveţe meseria aceea, să fie utili in branşa aceea. Oricit de serioşi şi apţi de faptă sunt tinerii, adolescenţii, ei nu s-au desprins încă de acea perioadă a sensibilităţii — de care de fapt bine ar fi să nu se desprindă niciodată in viaţă — în care o vorbă aruncată cu grosolănie, un gest nedrept şi o acuză la fel, pot avea repercusiuni greu de calculat. Am auzit şi asta, nu o dată. „Dar ce i-am spus, ce-i mimoza sensitiva ? !“. Mimoza este o floare care se închide la atac, ofilindu-se, şi psihologia fleacului poate distruge uneori floarea unui suflet. Este intr-a­devăr extrem de greu să-ţi a­­propii tinerii, să-i educi, să-i laşi să se dezvolte liber, armo­nios şi demn, dar e obligatoriu măcar să încerci. Interesindu-mă subiectul, primul subiect, cazu­rile de incapacitate de a des­prinde esenţialul, am aflat nu o dată că tinerii aceia au fost, măcar o dată, jigniţi grosolan şi nedrept. Noi nu creştem slă­bănogi la spirit, dar nici oameni insensibili. Şi este posibil ca repetatele admonestări fără o­­biect să-l facă pe tinăr să nu mai ia in serios nici admones­tările cu pricină, lucrurile grave. O fată pălmuită la optsprezece ani că şi-a îngăduit o cochetărie oarecare poate să ajungă să creadă că mama ei nu are nici­odată dreptate. Adică, ne ocu­păm prea mult de programul artistic şi pierdem din vedere şcolarizarea şi randamentul ce­lor care-l fac şi-l ascultă. Ne putem trezi deci că stăm in faţa unui auditoriu care exultă la vreo romanţă oarecare şi pleacă plictisit de la acordul simfonic. In astfel de cazuri, poate să fie tirziu să ne întrebăm cine este vinovat.

Next