Scînteia Tineretului, martie 1976 (Anul 32, nr. 8327-8353)

1976-03-01 / nr. 8327

PERFECTIBILITATEA RELAŢIILOR SOCIALE Mihail Pîrlog Epoca noastră este martoră, între altele, şi la modificarea substanţială, mai mult sau mai puţin sesizabilă, a semnificaţii­lor unor termeni. Dacă Îna­inte se spunea despre ceva că este perfectibil, precum­pănitoare era încărcătura negati­vă, depreciativă a termenului, su­­gerîndu-se că acel ceva este im­perfect, rudimentar, ceva la care mai trebuie muncit mult (şi, poate, tot degeaba); dimpotrivă, sensul actual al cuvîntului este profund constructiv, pozitiv. Mai mult, putem spune că adevărata perfecţiune este perfectibilita­tea, ca Însuşire a unui sistem de a integra noul, ameliorările, ca deschidere, receptivitate a sistemului. Capacitatea unui lu­cru de a fi permanent perfecti­bil aduce perfecţiunea in zone accesibile minţii şi acţiunii o­­mului, o transformă, din stare abstractă, imuabilă, ininteligibilă, în mişcare, în posibilitate realiza­bilă a progresului. Aplicînd do­meniului societăţii aceste enun­ţuri, vom distinge uşor societatea „perfectă“ (în accepţia statis­tică) de societatea „perfectibilă“ (în sensul actual amintit) adică societatea dinamică, consecvent deschisă noului, îmbunătăţirilor, adaptabilă , într-un cuvint, so­cietatea permanent şi autentic revoluţionară. Sunt ginduri pri­lejuite de impresionantul tablou al societăţii româneşti actuale şi viitoare, expus, cu atîta pa­triotică forţă de convingere, da secretarul general al parti­dului în faţa Congresului depu­taţilor consiliilor populare. Perfecţionarea,­in toate do­meniile de activitate, strins le­gată şi de această concepere a perfectibilităţii, este o preocu­pare constantă şi susţinută a partidului nostru. Ca exemplu, evoluţia accelerată a societăţii noastre a cerut, permanent, noi structuri organizatorice, cadre juridice etc. ; toate acestea au fost concepute pentru a fi per­fectibile şi nu imperfectibile. Perfectibilitatea structurilor a­­mintite înseamnă asigurarea e­­lasticităţii, adaptabilităţii lor mari în raport cu înnoirea per­manentă a condiţiilor sociale şi economice. De aici, o altă tră­sătură specifică a politicii parti­dului nostru in acest domeniu, nu realizăm o perfecţionare „în general“, „atotvalabilă“, a struc­turilor activităţilor şi organiză­rilor umane, ci o perfecţionare conformă cerinţelor sociale şi obiectivelor politice, plecînd de la condiţiile socio-economice existente, pentru a realiza optimul social. Un strălucit exemplu — e drept, nu foarte recent — îl eon­ . (Continuare In pag. a IlI-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Se Întrerupe din plîns, ridică ochii mirată, imcercind să Înțe­leagă Întrebarea... — Cea mai fericită zi din viața mea ? Sigur, ziua in care am primit carnetul prin care deveneam șofer profesionist. M-am urcat la volan și am por­nit cu fata spre soare... N-as ști să explic exact ce s-a întîm­­plat atunci cu mine, m-am sim­ţit liberă si matură şi puteam să mă măsor cu oricine ! — Pe urmă, nu ţi-a mai plă­cut meseria aleasă ? — Ştiu totul despre maşină, o îngrijesc, ţin la ea ca la o fiinţă. Cînd terminam progra­mul, veneam acasă si iar mă aşezam la volan, la volanul ma­şinii unor prieteni și-i plim­bam, de plăcere... Ce-i lipsea Catrinei Gagu ? Răspunsul la întrebarea ne­­rostită c­u un nou torent de la­crimi și întrebări retorice puse sie însăși : — Cum am putut să fac așa ceva, după ani de muncă cin­stită ? Ce-mi trebuiau mie lu­crurile alea ? Cum am putut ? Cati, cum îi spuneau alintîn­d-o ce­i 7 fraţi mai mari ai săi, toţi oameni harnici, cu meserii temeinice, a debutat in viaţă dorind sincer să înveţe, să mun­cească. Să fie cineva prin ea însăşi. A absolvit 10 clase de li­ceu, a urmat, după cum preci­zează „o foarte bună şcoală de conducători auto“ şi a venit să lucreze ca taximetristă la Ga­lati. Nu era un secret pentru nimeni, ciştiga bine, dar şi muncea ! Şi deodată, s-a intimplat ceva. Fata pentru care „cea mai fericită zi din viaţă“ a fost ziua in care a începu­t să muncească, ziua în care s-a simtit, avînd o meserie, stăpina sa şi egală tuturor, a cunoscut, într-o îm­prejurare oarecare, o altă „lume“, diferită de cea întilnită la întreprindere, de cea pe care o transporta dintr-o parte în­­tr-alta a oraşului, diferită de cea a fraţilor săi. O ..lume“ care nu „trăia“ decit seara, ziua furişîndu-se parcă într-o tentă subterană. O ..lum­inată dintr-o mină de^B. i — azi cu toții dună ^B Ieri părînd a avea totul fără a depune cel mai mic efort. Cati a fost atrasă în cercul lor, nu numai pentru tinerețea și far­mecul său, ci mai ales pentru labilitatea convingerilor sale. Fiindcă nu dispunea de o scară clară a valorilor, fiindcă nu era capabilă să discearnă între ceea ce sunt de fapt aceşti oameni şi ceea ce au, fiindcă se prefăcea că nu înţelege prin ce mijloace poate cineva să dispună de o mulţime de bani fără să mun­cească, tînăra care învăţase carte, care muncea cinstit s-a simţit... inferioară acestor şar­latani ! Tot în aceeaşi perioadă, şoferiţa de taxi s-a împrietenit cu o altă tînără, Dorina Gir­­leanu, care după o lungă peri­oadă de inactivitate, sau, să-i­­zicem mai de-a dreptul, de parazitism, tocmai se încadrase ca muncitoare necalificată la ICMSG şi se hotărîse * „să în­ceapă o viaţă nouă“. Prinse în virtojul petrecerilor, al „week­­erstf­-urilor în oraşele Inveci­ !”1'6! MONICA ZVIRJINSCHI 35. t —'Continuare in pag. a Il-a) Cu taxiul la... furat Aspect din sala calculatoarelor de la centrul teritorial de calcule electronice Piteşti anul XXXII, SERIA II, Nr. 8 327 4 PAGINI 30 BANI LUNI 1 MARTIE 1976 Ş­edinţă de lucru la Comitetul Central al Pa Cea Pa Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc la C.C. al P.C.R. o şedinţă de lucru cu primii se­cretari ai comitetelor judeţene de partid. In cadrul şedinţei au fost examinate probleme pri­vind desfăşurarea in cele mai bune condiţii a cam­paniei agricole de primăvară, sporirea producţiei ve­getale şi animale, realizarea programelor privind ex­tinderea şi folosirea raţională a irigaţiilor, dezvoltarea zootehniei, legumiculturii, pomiculturii şi viticulturii, mo­dul in care se înfăptuiesc măsurile de reducere a cheltuielilor la hectar şi de creştere a productivităţii în toate sectoarele, de creştere a eficienţei economice a activităţii cooperativelor agricole de producţie. Pe marginea acestor probleme au fost prezentate rapoarte de către primii secretari ai comitetelor jude­ţene de partid privind măsurile luate pentru realizarea sarcinilor care decurg din hotărîrile Congresului al XI-lea în domeniile discutate, pentru mobilizarea tuturor forţelor şi valorificarea mai deplină a potenţialului uman şi material existent in judeţe, pentru crearea celor mai bune condiţii desfăşurării activităţii in agri­cultură. In încheierea şedinţei de lucru a luat cuvintul tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Parti­dului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o amplă analiză a stadiului pregătirii lucrărilor agricole de primăvară din acest an, precum şi a modului de rezolvare a unor probleme de bază ale dezvoltării agriculturii noastre so­cialiste. Examinînd situaţia arăturilor, a pregătirii tere­nului, a administrării îngrăşămintelor chimice şi natu­rale, a lucrârilor de scurgere a apei, secretarul ge­neral a arătat că, deşi în linii generale lucrările de­curg bine, totuşi se manifestă încă unele rămîneri in urmă care trebuie grabnic lichidate. In acest scop, au fost stabilite termenele de încheiere a arăturilor, s-a indicat urgentarea transportării îngrăşămintelor naturale la cimp şi a eliminării excesului de apă. O atenţie deosebită a fost acordată in cadrul ex­punerii problemei pregătirii insăminţărilor de primăvară. Secretarul general al partidului a indicat ca, in acest scop, să se asigure mobilizarea generală a tuturor for­ţelor din agricultură, corespunzător prevederilor Legii lucrărilor agricole, trasind sarcina comitetelor judeţene de partid de a face din această acţiune problema principală a întregii activităţi de partid la sate in această perioadă. S-a indicat, de asemenea, să se ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea seminţelor de bună calitate şi repartizarea raţională a soiurilor, potrivit particularităţilor diferitelor zone pedoclimatice ale ţării. Criticind anumite rămîneri in urmă existente în do­meniul pomiculturii şi viticulturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat sarcini concrete organelor agricole, organelor şi organizaţiilor de partid pentru urgentarea acţiunii de asigurare a materialului săditor şi reali­zarea plantărilor de pomi şi vii, precum şi pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de întreţinere în pomicultură şi viticultură. Secretarul general al partidului a acordat o atenţie mare realizării planului în legumicultură, în vederea satisfacerii în condiţii cât mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei. In această direcţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat un complex de măsuri privind asigurarea răsadurilor corespunzătoare, pregă­tirea salariilor, inclusiv a celor realizate cu mijloacele simple din gospodăriile ţăranilor, creşterea calificării profesionale a celor ce lucrează in acest domeniu şi altele. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat In mod deo­sebit asupra realizării programului in zootehnie, cri­ticind unele stări de lucruri negative în acest domeniu - mai ales diminuarea numărului de ovine­­ şi indi­­cind măsurile necesare pentru sporirea, intr-un timp cit mai scurt, a întregului nostru şeptel, pentru asigurarea unor cantităţi sporite de carne. Paralel cu eforturile pe care trebuie să le depună în această direcţie unită­ţile agricole de stat, cooperativele agricole de produc­ţie, s-a indicat să fie folosite în acţiunea de creştere a animalelor posibilităţile mari de care dispun gos­podăriile populaţiei, în special gospodăriile ţărăneşti şi, totodată, să se respecte cu stricteţe tăierea la greu­tatea optimă a tuturor animalelor. Ocupîndu-se pe larg de modul de îndeplinire a programului de irigaţii, secretarul general a! partidului a cerut să se acţioneze pentru mobilizarea forţelor in toate comunele in vederea terminării la timp a lucră­rilor de irigaţii, indiferent dacă acestea au caracter republican sau local. Atrâgînd atenţia că în planul cincinal actual se prevede amenajarea în sisteme loca­le a circa 200 000 ha, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea trecerii de îndată la realizarea tuturor lucrărilor care condiţionează încheierea in bune condiţii a acestui program. Au fost trasate, de ase­menea, sarcini în vederea luării unor măsuri cu Ca­racter local pentru apărarea terenurilor împotriva inundaţiilor. In acest scop, s-a indicat să se creeze, mai ales in zonele de deal, mici lacuri şi bazine de acumulare care să permită captarea viiturilor de apă şi, in acelaşi timp, folosirea raţională a rezervelor de apă. In legumicultură irigaţiile vor trebui să se reali­zeze aproape în întregime pe baza sistemelor locale. O atenţie deosebită a fost acordată măsurilor ce tre­buie adoptate pentru ridicarea cit mai grabnică a cooperativelor agricole rămase in urmă din punct de vedere economic. Secretarul general al partidului a in­dicat ca anul 1976 să fie anul hotărîtor pentru redre­sarea economică a acestor cooperative, baza acestei acţiuni fiind intensificarea eforturilor pentru creşterea producţiei agricole. In acest scop, s-au stabilit o serie de măsuri de sprijinire a acestor cooperative în activi­tatea de conducere şi gestionare a mijloacelor de care dispun. Esenţial va trebui să fie insă efortul propriu al ţăranilor cooperatori, al tuturor cetăţenilor din comună pentru valorificarea la maximum a resurselor materiale şi umane existente. Secretarul general al partidului a indicat, de asemenea, să se acţioneze mai ferm pentru generalizarea experienţei pozitive a cooperativelor a­­gricole fruntaşe, să se organizeze o mai bună coope­rare intre întreprinderile agricole de stat şi coopera­tivele agricole de producţie. Va trebui să crească răspunderea directă a activului de partid şi de stat, începând cu activul central, pentru activitatea econo­mică a unităţilor cooperatiste, în special a celor cu rezultate mai slabe. Ocupindu-se de problemele producţiei în unităţile agricole de stat, secretarul general al partidului a in­dicat măsurile ce trebuie luate pentru folosirea cu ma­ximum de randament a bazei tehnico-materiale a aces­tor unităţi, a tuturor mijloacelor cu care au fost înzes­trate, pentru valorificarea marilor posibilităţi de creş­tere a producţiei. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat necesitatea îmbunătăţirii substan­ţiale a activităţii staţiunilor pentru mecanizarea agri­culturii, legării lor mai strînse, organice, de unităţile cooperatiste din agricultură, sporirii răspunderii lor in realizarea unor lucrări de bună calitate, în asigurarea unor producţii tot mai mari în fiecare cooperativă a­­gricolă. Secretarul general al partidului a indicat ca toate institutele de învâţâmînt agricol, precum şi staţiunile de cercetări agricole să fie angajate mai ferm în soluţio­narea problemelor complexe pe care le ridică agri­cultura ; pornind de la condiţiile specifice ale fiecărui judeţ, ele trebuie să ofere soluţii care să ducă la creş­terea producţiei la hectar şi la diminuarea cheltuieli­lor materiale. Un loc important in expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu l-au avut rolul şi sarcinile ce revin in acti­vitatea de conducere şi indrumare a agriculturii Mi­nisterului Agriculturii şi Industriei Alimentare, direcţii­lor agricole judeţene, Uniunii Naţionale a Cooperati­velor Agricole de Producţie, consiliilor intercooperatiste, tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din această ramură economică. O sarcină de bază a acestora este întărirea spiritului de răspundere faţă de felul cum se realizează programele stabilite în agricultură, exercitarea unui control riguros asupra îndeplinirii prevederilor legale, înfăptuirea atribuţiilor ce le revin. Ministerul Agricul­turii trebuie să asigure conducerea şi îndrumarea în­tregului aparat din agricultură, care reprezintă o forţă remarcabilă şi ca număr şi ca pregătire profesională. De asemenea, s-a indicat să se treacă la îmbunătăţirea radicală a muncii Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a uniunilor judeţene, astfel in­cit acestea, fără să dubleze sarcinile Ministerului Agri­culturii şi organelor agricole, să exercite un rol tot mai important in îndrumarea politică a cooperativelor agri­cole de poducţie, in întărirea ordinii şi disciplinei in viaţa acestora, în dezvoltarea democraţiei cooperatiste, in atragerea maselor de ţărani la rezolvarea probleme­lor concrete ale conducerii unităţilor agricole. In ultima parte a expunerii, secretarul general al partidului s-a referit pe larg la sarcinile şi îndatoririle de mare răspundere ce revin în conducerea agricul­turii comitetelor judeţene de partid, tuturor organelor şi organizaţiilor de partid de la sate. Sarcina lor prin­cipală este aceea de a asigura unirea şi orientarea tu­turor forţelor materiale şi umane de care dispunem pentru realizarea in cele mai bune condiţii a Progra­mului stabilit de Congresul al XI-lea. Organizaţiile de partid de la sate trebuie să mobilizeze toţi locuitorii co­munelor, indiferent de locul lor de muncă, la lucrările agricole, ţinînd seama de faptul că acestea trebuie e­­xecutate într-un timp cit mai scurt, că ele nu suportă amînare, că orice intirziere poate impieta asupra ran­damentelor producţiei agricole. Toate forţele şi mij­loacele existente in comune - a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu - trebuie subordonate nemijlocit luptei pen­tru sporirea producţiei agricole vegetale şi animala. In munca politică desfăşurată de organizaţiile de par­tid trebuie să se acorde o atenţie deosebită întăririi spi­ritului de răspundere al tuturor celor ce lucrează in a­­gricultură, instaurării unui climat de ordine şi disciplină fermă in desfăşurarea producţiei, a lucrărilor agricole. In realizarea prevederilor legale, a tuturor sarcinilor stabilite prin programele speciale adoptate de partid şi de stat. În încheiere, secretarul general al partidului şi-a ex­primat convingerea că organele şi organizaţiile de par­tid, organele agricole, toţi oamenii muncii din agricul­tură vor fi la înălţimea răspunderii ce le revine, vor asi­gura condiţiile necesare pentru obţinerea unor recolte cit mai bogate in cursul acestui an - primul an al nou­lui cincinal - in vederea satisfacerii cerinţelor de con­,­sum ale populaţiei, dezvoltării neîntrerupte a econo­miei noastre naţionale, a creşterii veniturilor ţârănimii, ridicării nivelului de trai al întregului popor, înfăptuirii istoricelor hotâriri ale Congresului al XI-lea. Secretarul general al partidului a adresat urări de noi şi noi succese organelor şi organizaţiilor de partid, tuturor oamenilor muncii din agricultură. Pe ogoare primăvara a sosit! RITM INTENS, SUSŢINUT PENTRU EXECUTAREA TUTUROR LUCRĂRILOR DE SEZON In anul acesta primăvara a venit odată cu pri­ma zi a mărţişorului, aducind, după mulţi ani, la acelaşi numitor starea vremii cu anotimpul calendaristic. Cîmpul, puternic bătut de Înde­lungata atingere a razelor mingl­etoare ale soa­relui a Început să se dezmorţească. Lipsa zăpe­zii, care ne-a ocolit în această iarnă, a grăbit us­carea terenului făcindu-l accesibil executării lu­crărilor de sezon. Aşadar, pămîntul, mănoasele cîmpuri doritoare să fie lucrate şi întreţinute si-au deschis larg si primitor cuprinsul celor harnici, gospodarilor hotărîti ca, prin muncă si destoinicie, prin tenacitate si consecventă, să smulgă acestui darnic si roditor ogor recolte record, producţii care să satisfacă într-o tot mai mare măsură necesităţile de aprovizionare ale populaţiei, altor nevoi ale economiei naţionale. La acest crug al anotimpurilor, acum cînd iar­na a cedat mai din vreme ca de obicei locul pri­măverii pe agenda de lucru a celor ce muncesc în agricultură, lista priorităţilor, a acţiunilor ce trebuie executate în prima urgentă este deosebit de bogată, de modul în care sunt întreprinse mă­surile stabilite depinzînd in cel mai inait grad producţiile acestui an­­ primul an al cincinalului 1976—1980, an hotărîtor pentru Înfăptuirea exem­plară a sarcinilor puse in fata lucrătorilor din agricultură de istoricele hotărâri ale Congresului al XI-lea al partidului. Aşa cum s-a indicat la recenta Şedinţă de lu­cru de la Comitetul Central al P.C.R., hotări­­toare în aceste zile, pentru soarta producţiilor acestui an agricol sunt, printre altele, luarea celor mai energice măsuri pentru lichidarea rămine­­rilor in urmă in ceea ce priveşte încheierea ară­turilor, executarea de urgentă a lucrărilor de fertilizare a solului, pregătirea temeinică a in­­sămîntărilor de primăvară, asigurarea seminţe­lor de buni calitate, a răsadurilor si pregătirea salariilor, atît în unităţile agricole cooperatiste si de stat, cit şi în gospodăriile individuale ale cetăţenilor. Cum acţionează, ce întreprind lucrătorii din agricultură pentru transpunerea imediată in practică a acestor indicaţii, iată subiectul raidu­lui pe care l-ara întreprins ieri, la invitaţia Co­mitetului judeţean Ilfov al U.T.C., în mai multe localităţi şi unităţi agricole ale judeţului Ilfov. Utilaje moderne, de înaltă productivitate, minuite de mecanizatori pricepuţi execută încărcarea guno­iului de grajd în remorci. In imagine, mecanizatorul Grigore Păun de la I.A.S. Mihăileşti . Materialul semincer pentru cartofii timpurii întruneşte condiţii calitative optime. Controlul permanent, calificat asigură la sera I.A.S. Mihăileşti bunul mers al activităţii Pe prim plan -fertilizarea solului In acţiunea de fertilizare a so­lului tinerii ilfoveni si-au adus o contribuţie însemnată partici­­pînd cu toate forţele la trans­portul şi împrăştierea îngrăşă­mintelor chimice şi a gunoiului de grajd pe ogoare. Am avut confirmarea acestei participări constante, chiar ieri, duminică, in raidul pe care, aşa cum men­ţionam mai sus, l-am întreprins la invitaţia Comitetului judeţean Ilfov al U.T.C. „Pentru a grăbi Încheierea lucrărilor de fertili­zare in toate unităţile agricole cooperatiste şi de stat, pentru ca, o dată finalizată această acţiune, maşinile şi forţa de muncă să poată trece la executarea celor­lalte activităţi de primă urgenţă. Comitetul judeţean Ilfov al U.T.C., ne spunea Mircea Tudor, preşedintele Consiliului tineret sătesc, a iniţiat şi organizat o zi record a muncii patriotice, dedi­cată fertilizării solului“. La Gurbăneşti, Mihai Bravu, Bolin­­tin Vale sau Mihăileşti d in cele­lalte comune ale judeţului tine­rii au fost prezenţi încărcînd, transportînd în cîmp şi Împrăş­tiind pe ogoare cantităţi însem­nate de gunoi de grajd, garan- AL. DOBRE Fotografii­­­te GHEORGHE CUCU (Continuare in pag. a II-a) Încheierea reparării TRACTOARELOR— « PROBA A HĂRNICIEI Teoretic — şi, desigur, nu nu­mai teoretic — data încheierii reparaţiilor pentru campania a­­gricolă de primăvară a expirat de citeva zile. La ora actuală, în staţiunile de maşini agricole au loc recepţiile privind calitatea lucrărilor executate, remedierile ce se mai impun, probele in ve­derea ieșirii în cimp. Un contact direct cu traducerea in practică a acestor deziderate l-am avut recent, ca urmare a unui raid întreprins in unităţi de profil ale judeţului Olt. Inginerul Constantin Combei, directorul S.M.A. Olari, însoţit de schiţe, grafice şi planuri, dar mai ales prin demonstraţia fă­cută în atelier, ne spune : „Sun­tem­ pregătiţi pentru declanşarea campaniei, utilajele sunt gata sa intre in brazdă". Reţinem, ast­fel, că întreaga gamă de maşini se află în stare de acţiune, de o atenţie deosebită s-au bucurat agregatele destinate a intra in lucru in urgenţa­­ : pluguri, grape cu discuri, reglabile, rigi­de, stelate etc. Cele 96 de trac­toare au fost minuţios verifica­te, li s-au asigurat tuturor ca­bine de rezistenţă (la unele chiar climatizate), prelate noi. Semănătorile se află in probe la bancul de rodaj. Un cuvint de apreciere trebuie consemnat la adresa oamenilor. „Toţi s-au întrecut in hărnicie — conchide directorul dar aş vrea să e­­videnţiez in mod deosebit sec­ţiile Osica de Sus şi Şopîrliţa, conduse de Dumitru Buga şi Gheorghe Nicolae, pe mecaniza­torii Ion Barbu, Ion Vărzaru, Constantin Iordache, Dumitru Constantin, Ion Pistriţu, pe se­­­cretara organizaţiei U.T.C., Ioa­na Stirlea, care a reuşit, prin acţiuni specifice, să mobilizeze toţi tinerii la muncă in numele unor exigenţe sporite". Prin preocuparea de zi cu zi a tuturor mecanizatorilor, unita­tea a reușit anul trecut să rea­lizeze lucrări peste plan în va­loare de 1,2 milioane lei, ceea ce asigură o bază trainică înde­plinirii indicatorilor prevăzuți pe acest an. Dealtfel, după cum aveam să ne convingem, in ate­lierul staţiunii a început repa­rarea utilajelor necesare campa­niei de vară : combine, prese etc. Nu este lipsit, de asemenea, de valoare faptul că toţi mecaniza­torii au urmat cursurile agrozoo­tehnice, şi-au însuşit cunoştin­ţele predate aici. In vederea în­treţinerii in deplină stare de funcţionare a agregatelor, a promptitudinii executării even­tualelor remedieri, 15 mecaniza­tori au dobindit cea de-a doua calificare, absolvind in această iarnă un curs de sudori. Pentru nevoile producţiei, alţi 30 meca­nizatori se află in pragul susţi­nerii examenului de rutierişti. Preocupări susţinute, iniţiative concrete există in toate cele 34 de S.M.A.-uri ale judeţului. Dar, în timp ce în multe locuri s-a trecut, aşa cum aminteam, la repararea maşinilor necesare la vară, la nivelul judeţului sunt incă rămîneri în urmă faţă de campania de primăvară. Preci­zăm, însă, din capul locului că I. ANDREIŢA (­­Continuare in pag. a Il-a) . ..­.Av­

Next