Scînteia Tineretului, iunie 1977 (Anul 33, nr. 8717-8742)
1977-06-01 / nr. 8717
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 1i ÎNTREPRINDERI pentru BUNA GOSPODĂRIRE A MATERIALELOR PE ŞANTIERE ? Despre temeinicia muncii pe un şantier, despre capacitatea organizatorică a constructorilor, vorbeşte de la bun început şi felul în care sunt gospodărite materialele de construcţii, utilajele. De aici începe, de fapt, să se contureze cartea de vizită a unui șantier. Nu doar ca o simplă firmă în care să primeze latura estetică, ci, în primul rînd, ca o atitudine morală, ca o răspundere faţă de valoarea fiecărui leu investit. Pentru că, felul in care aceste fonduri sunt gospodărite se regăseşte In cele din urmă în ritmul de lucru pe şantier. In eficienţa muncii constructorilor, în ultimă instanţă, in respectarea termenelor de punere în funcţiune a viitoarelor obiective. Iată de ce orice fel de risipă de acest gen este un semn de întrebare ce se ridică în faţa celor ce o generează. RUGINA NEGLIJENTEI PATEAZA... CONTUL ECONOMIILOR Pe un panou înalt de peste patru metri pe care constructorii furnalului nr. 5 de la Combinatul siderurgic Galaţi şi-au afişat angajamentele, stă scris: „Fiecare angajat va efectua cel puţin 10 ore de muncă patriotică pentru înfrumuseţarea locurilor de muncă“. O iniţiativă care te duce cu gindul la faptul că şantieriştii au avut de la bun început in vedere şi posibilitatea de apariţie a risipei pe care şi-au propus s-o elimine in acest fel. O iniţiativă ale cărei rezultate am fi dorit să le consemnăm cu»„ . plăcere dacă aceste rezultate ar exista intr-adevăr. Dar, din păcate, în spatele invitaţiei la o mai bună gospodărire, la numai cîţiva metri, imagini de tipul celeia pe care o prezentăm. Bile de lemn, de care dulgherii de pe alte şantiere din platformă duceau mare lipsă, toneg ,de oţel de care constructorii furnalului 6, aflat la fundaţie, au , mare nevoie, construcţii şi tuburi metalice de tot felul putrezesc şi ruginesc îngrămădite intr-o dezordine care ar putea fi evitată printr-o simplă acţiune de muncă patriotică, în numai citeva ore. Şi poate nici de aşa ceva n-ar fi nevoiedacă fiecare lucrător ar dovedi permanent mai mult spirit gospodăresc. O invitaţie la întărirea acestui spirit ar trebui să fie şi rugina care cuprinde tot mai mult utilajele ce nu au fost încă montate. Iată şi în acest sens o imagine: un electromotor, inventariat cu numărul 1 732, şi ataşat la un utilaj adus în şantier cu comanda 20 010, a fost prins de mult de rugina neglijenţei. Explicaţiile de genul celor oferite de Sandei Popa, activist al comitetului U.T.C. pe platformă . „La investiţii de această mărime şi pierderile sunt de proporţia ei“ — nu scuză starea de fapt, ci o acuză. O stare de fapt pe care încerca să o explice, la fel de neîntemeiată şi Virgil Ghindă, secretarul comitetului U.T.C. al întreprinderii de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi, care se lamenta de faptul că tinerii, fiind intr-un număr foarte mare pe şantiere, organizaţiile U.T.C. cu greu ii pot antrena la acţiuni de gospodărire. Un argument care, dimpotrivă, se constituie intr-o critică la adresa unei astfel de optici. ILUSTRATA DIN FAUREI PE ADRESA I.J.C.M. BRĂILA Ansamblului de construcţii din centrul civic al oraşului Făurei urmează să i se adauge în acest an încă două blocuri de locuinţe cu 132 de apartamente. De la Dumitru Nedelcu, contabil şef la Consiliul popular orăşenesc, aflăm că pentru ridicarea lor, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj Brăila a atacat lucrările încă din primul trimestru. De atunci au trecut mai bine de două luni, dar în locul unde ar fi trebuit să fie acum schele înălţate şi constructori lucrind, nu am găsit decit o groapă inundată, iar în mijlocul ei un cilindru compresor de 12 tone. Nici un om, nici un constructor. Intr-un tîrziu, sare peste un gard şi se apropie de compresor un tînăr, după toate aparenţele, mecanicul. Lingă roţile ruginite ale utilajului, semn că n-a mai fost folosit demult, mecanicul compresorist Nicu Lascu ne spune: „Eu azi am venit de la Brăila, N. COŞOVEANU PAVEL PERFIL (Continuare in pag. a Ill-a) Tinărul reglor Gheorghe Manole, din secţia e,in rudere, a Întreprinderii de mase plastice Buzău, intervine operativ in toate fazele de producţie care necesită prezenta sa. Foto : GHEORGHE CUCU ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU APĂRAREA COPILULUI Copiii noştri cresc odată cu ţara Prima zi din iunie reprezintă o dată anume un calendar : ziua cînd lumea întreagă işi omagiază viitorul, luptind pentru apărarea lui. Pe copii. E, deci, şi ziua copiilor noştri. Dar ziua copiilor noştri este în fiecare zi. In fiecare zi, părinţii, societatea in întregimea sa le veghează creşterea de „feţi frumoşi comunişti“. Aşa i-a numit, cu dragoste de părinte, pe copiii ţării, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îndemnindu-i să crească în şcoală, în familie, în organizaţia lor demn, frumos, curajos. O asemenea continuă sărbătoare a copilăriei reprezintă, de fapt, chintesenţa unei societăţi socialiste — ca a noastră, care şi-a asumat pe de-a-ntregul răspunderea pentru generaţiile care, la răspîntii de aniînvăţătura şi ani-muncă, aşteaptă să preia ştafeta viitorului. Se spune, pe bună dreptate, că chipul unei ţări se oglindeşte cel mai fidel pe chipul copiilor ei, în viaţa şi activitatea acestora, în modul cum cresc ei din fragedă pruncie. Citul citim planurile prezente şi viitoare ale României, avem sentimentul că citim biografiile copiilor noştri la virsta tinereţii şi maturităţii. Este îndeajuns să revedem documentele de partid, prefigurînd dezvoltarea ţării, ca să ne apară limpede in faţă „rampele de lansare“ spre muncă şi creaţie, spre afirmare ale copiilor. Căci, vorbind despre copiii de azi, vorbim despre femeile şi bărbaţii anului 2000, faţă de care avem responsabilitatea să-i formăm în spiritul celor mai cutezătoare planuri, al îndrăznelii în ştiinţă, in tehnică, în muncă. In acest spirit îi cresc părinţii, şcoala, organizaţia, societatea, avind avantajul că au la indemină o pedagogie inedită, comunistă privind formarea tinerei generaţii, al cărei autor este partidul, însuşi secretarul LUCREŢIA LUSTIG (Continuare in pag. aII-a) • POPULAŢIA SCOLARA A ANULUI DE INVATAMINT 1976—1977 REPREZINTĂ APROAPE 5 MILIOANE JUMĂTATE. NUMAI IN CLASA INTII AU INTRAT, LA 15 SEPTEMBRIE 1976, 430 000 COPII. • PESTE 92 LA SUTA DIN COPIII IN VIRSTA DE CINCI ANI SE AFLA CUPRINŞI IN GRĂDINIŢĂ. DIN TOTALUL COPIILOR DE VIRSTA PRESCOLARA, PESTE 77,6 AU FOST CUPRINSI IN ACEST AN IN INVATAMINTUL PREŞCOLAR, PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EDUCAREA COPIILOR IN AŞEZAMINTELE PREŞCOLARE, IN ŞCOLI DE DIFERITE GRADE, STATUL CHELTUIEŞTE SUME IMPORTANTE . PENTRU UN COPIL GĂZDUIT IN CREŞA SE CHELTUIESC, ANUAL, PESTE 6 000 LEI, IN GRĂDINIŢE , PESTE 1 700 LEI, ACEEAŞI SUMA FIIND ALOCATA, ANUAL, PENTRU FIECARE COPIL DIN INVAŢAMÎNTUL PRIMAR ŞI GIMNAZIAL , SE CHELTUIESC ANUAL PESTE 3 400 LEI PENTRU FIECARE ELEV DIN INVAŢAMINTUL LICEAL. • RECENT, MASURILE ADOPTATE DE COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. PREVĂD MAJORAREA ALOCAŢIEI DE STAT PENTRU COPII, A AJUTOARELOR CARE SE ACORDA MAMELOR CU MAI MULŢI COPII. IN ACTUALUL CINCINAL, ALOCATIILE PENTRU COPII SE MAJOREAZĂ IN MEDIE CU 30 LA SUTA, IN ACEST SCOP STATUL ALOCAND, ANUAL, CIRCA 2,2 MILIARDE LEI. Fotografie de O. PLECAN • Cu realizările din luna mai, cînd a obţinut cea mai mare creştere a productivităţii muncii pe bazinul Văii Jiului, colectivul exploatării miniere Paroşeni a majorat la peste 30 000 tone producţia de cărbune extrasă peste prevederile de plan de la începutul anului. Sporul producţiei se datoreşte finalizării în practică a unui complex de măsuri şi acţiuni privind perfecţionarea tehnologiilor de lucru, sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor din subteran şi îmbunătăţirii organizării muncii. • OAMENII MUNCII ROMANI, MAGHIARI ŞI GERMANI din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita au intrat în ultima lună din primul semestru din acest an cu un spor de producţie evaluat la peste 400 milioane lei. Succesul este rezultatul aplicării de către comitetele oamenilor muncii din unităţi a peste 1 200 propuneri făcute de muncitori fruntaşi în producţie, maiştri, tehnicieni, ingineri, economişti, în adunările oamenilor muncii, propuneri care au vizat sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, folosirea mai eficientă a maşinilor-unelte, ca şi a spaţiilor existente. • OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA JUDEŢULUI SUCEAVA au încheiat cea de-a cincea lună a anului cu un bogat bilanţ de realizări. îndeplinind înainte de termen sarcinile de plan ale perioadei, ei au înscris un spor de producţie marfă evaluat la circa 215 milioane lei. • FURNALIŞTII DE LA ÎNTREPRINDEREA „VICTORIA“ din Călan au înscris în cronica întrecerii socialiste a 5 000-a tonă de fontă elaborată peste prevederile de plan aferente perioadei care a trecut de la începutul anului. De menţionat că sporul producţiei de metal, care se datoreşte utilizării la parametri superiori a agregatelor, s-a realizat în condiţiile reducerii consumului specific planificat cu 1,5 kg cocs metalurgic de fiecare tonă de fontă realizată. Lucrătorii din celelalte sectoare productive ale acestei vechi unităţi metalurgice de pe Valea Streiului au dat, în acelaşi timp, în plus, mai mult de 3 000 tone semicocs şi cocs brichete pentru furnale, 1100 tone utilaje de turnare pentru oţelării şi însemnate cantităţi de cilindri de laminor şi alte produse. In perioada primelor cinci luni ale anului s-a realizat, pe ansamblul întreprinderii, o producție suplimentară în valoare de peste 15 milioane lei. CAMPANI AGRICOLĂ Din experienţa unităţilor fruntaşe Extinderea suprafeţelor irigate — suportul producţiilor record în pagina a 3-a ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 717 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 IUNIE 1977 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU • Ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Mongole Marţi, 31 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Mangalîn Dughersuren, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Mongole, care a făcut o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii George Macovescu, ministrul afacerilor externe, şi Traian Gârba, ambasadorul României la Ulan Bator. A fost de faţă Giambyn Niamaa, ambasadorul Mongoliei la Bucureşti. Ministrul afacerilor externe al Mongoliei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea tovarăşului Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, precum şi urări de succes poporului român în înfăptuirea Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită tovarăşului Jumjaaghiin Tedenbal un salut călduros, iar poporului mongol urarea de a obţine noi realizări în opera de construire a societăţii socialiste. In cursul întrevederii, a fost apreciată cu satisfacţie evoluţia rodnică, mereu ascendentă, a relaţiilor de prietenie trainică, de solidaritate şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. Totodată, a fost exprimată dorinţa comună ca, pe baza hotărârilor, convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt, să se amplifice necontenit aceste raporturi, in folosul construcţiei socialiste în România şi Mongolia, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actuale ale vieţii politice internaţionale. A fost reafirmată voinţa celor două partide şi ţări de a-şi aduce şi in viitor o contribuţie activă la întărirea unităţii şi colaborării ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la adîncirea cooperării internaţionale, la eforturile pentru asigurarea destinderii şi securităţii în Europa şi in lume, la instaurarea unei noi ordini economice mondiale, la soluţionarea problemelor contemporaneităţii în interesul popoarelor, al progresului, democraţiei şi păcii, întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit, marţi după-amiază, cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian, Reiulf Steen, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a fost însoţit de Bjorn Tore Godal, secretar al partidului pentru problemele internaţionale. La întrevedere au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian a adresat calde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita România, pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaşte direct ţara noastră, unele realizări remarcabile din viaţa şi activitatea poporului român pe calea progresului economic şi social. în timpul convorbirii a fost exprimată de ambele părţi dorinţa de a dezvolta relaţiile dintre cele două partide în interesul popoarelor român şi norvegian, de a sprijini dezvoltarea colaborării dintre România şi Norvegia, în special a schimburilor comerciale şi cooperării economice, precum şi conlucrarea dintre cele două ţări pe plan internaţional. S-a subliniat necesitatea respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî în mod liber şi independent destinele sale, de a-şi alege calea propriei dezvoltări economice şi sociale. Abordindu-se unele aspecte ale situaţiei actuale internaţionale, s-a relevat rolul important care revine tuturor statelor, ţărilor mici şi mijlocii, în soluţionarea în interesul popoarelor a problemelor majore care confruntă omenirea. In acest context, a fost manifestată dorinţa de a contribui la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale sub egida O.N.U. in rezolvarea acestor probleme. S-a exprimat hotărirea celor două părţi de a acţiona pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, pentru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru destindere şi securitate internaţională. în timpul discuţiei, s-a evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca apropiata reuniune de la Belgrad să se desfăşoare într-un spirit de înţelegere şi conlucrare, fără confruntări, să ducă la realizarea de înţelegeri pentru înfăptuirea deplină a tuturor celor convenite la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa. In acest cadru, s-a subliniat importanţa deosebită pe care o are în lupta pentru pace şi progres social dezvoltarea colaborării şi înţelegerii între toate forţele muncitoreşti, progresiste, democratice. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Preşedintele Fundaţiei culturale americano-române Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi dimineaţa, pe Barbu Niculescu, preşedintele Fundaţiei culturale americano-române, care efectuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Harry Barnes jr., ambasadorul S.U.A. la Bucureşti. Exprimînd vii mulţumiri pentru onoarea de a fi primit de şeful statului român şi posibilitatea oferită de a vizita din nou România, oaspetele a arătat că este deosebit de impresionat de marile realizări obţinute de poporul român in construcţia unei economii moderne şi a subliniat rolul de importanţă excepţională al preşedintelui Nicolae Ceauşescu în ridicarea României, prestigiului ei în lume. Cu acest prilej, a fost exprimată dorinţa de a intensifica schimburile pe tărîmul culturii pentru mai buna cunoaştere a valorilor spirituale ale poporului român şi poporului american, pentru întărirea prieteniei şi colaborării dintre ele. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind activitatea Fundaţiei culturale americano-române in promovarea colaborării culturale româno-americane, în dezvoltarea bunelor relaţii dintre ţările şi popoarele noastre, a transmis membrilor fundaţiei cele mai bune urări de succes. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. RELATĂRI ALE REPORTERILOR ZIARULUI, PREZENŢI IN SĂLILE IN CARE SE DESFĂŞOARĂ MAREA FINALA • Competiţia recitatorilor - PUTEREA DE A TRANSMITE EMOŢIA ÎNALTĂ A POEZIEI PATRIOTICE. ® VITALITATEA UNEI ARTE STRĂVECHI (Păpuşarii, în cert progres calitativ şi cantitativ). ® La „Atelier 35" : CERTITUDINI ŞI SEMNE PROMIŢĂTOARE, în pagina a 2-a Corul „Camerata“al sindicatelor Invăţămint din Iaşi Foto VASILERANGA