Scînteia Tineretului, iunie 1977 (Anul 33, nr. 8717-8742)

1977-06-01 / nr. 8717

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 1i ÎNTREPRINDERI pentru BUNA GOSPODĂRIRE A MATERIALELOR PE ŞANTIERE ? Despre temeinicia muncii pe un şantier, des­pre capacitatea organizatorică a constructorilor, vorbeşte de la bun început şi felul în care sunt gospodărite materialele de construcţii, utilajele. De aici începe, de fapt, să se contureze cartea de vizită a unui șantier. Nu doar ca o simplă firmă în care să primeze latura estetică, ci, în primul rînd, ca o atitudine morală, ca o răspun­dere faţă de valoarea fiecărui leu investit. Pen­tru că, felul in care aceste fonduri sunt gospo­dărite se regăseşte In cele din urmă în ritmul de lucru pe şantier. In eficienţa muncii con­structorilor, în ultimă instanţă, in respectarea termenelor de punere în funcţiune a viitoarelor obiective. Iată de ce orice fel de risipă de acest gen este un semn de întrebare ce se ridică în faţa celor ce o generează. RUGINA NEGLIJENTEI PATEAZA... CONTUL ECONOMIILOR Pe un panou înalt de peste patru metri pe care constructo­rii furnalului nr. 5 de la Com­binatul siderurgic Galaţi şi-au afişat angajamentele, stă scris: „Fiecare angajat va efectua cel puţin 10 ore de muncă patrio­tică pentru înfrumuseţarea locu­rilor de muncă“. O iniţiativă care te duce cu gindul la fap­tul că şantieriştii au avut de la bun început in vedere şi po­sibilitatea de apariţie a risipei pe care şi-au propus s-o elimine in acest fel. O iniţiativă ale că­rei rezultate am fi dorit să le consemnăm cu»„ . plăcere dacă­­ aceste rezultate ar exista in­tr-adevăr. Dar, din păcate, în spatele invitaţiei la o mai bună gospodărire, la numai cîţiva me­tri, imagini de­­ tipul celeia pe care o prezentăm. Bile de lemn, de care dulgherii de pe alte şantiere din platformă duceau mare lipsă, toneg ,de oţel de care constructorii furnalului 6, aflat la fundaţie, au , mare nevoie, construcţii şi tuburi metalice de tot felul putrezesc şi ruginesc îngrămădite intr-o dezordine care ar putea fi evitată printr-o simplă acţiune de muncă pa­triotică, în numai citeva ore. Şi poate nici de aşa ceva n-ar fi nevoie­­dacă fiecare lucrător ar dovedi permanent mai mult spi­rit gospodăresc. O invitaţie la întărirea acestui spirit ar trebui să fie şi rugina care cuprinde tot mai mult utilajele ce nu au fost încă montate. Iată şi în acest sens o imagine: un elec­tromotor, inventariat cu numă­rul 1 732, şi ataşat la un utilaj adus în şantier cu comanda 20 010, a fost prins de mult de rugina neglijenţei. Explicaţiile de genul celor oferite de Sandei Popa, activist al comitetului U.T.C. pe platformă . „La in­vestiţii de această mărime şi pierderile sunt de proporţia ei“ — nu scuză starea de fapt, ci o acuză. O stare de fapt pe care încerca să o explice, la fel de neîntemeiată şi Virgil Ghindă, secretarul comitetului U.T.C. al întreprinderii de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi, care se lamenta de faptul că tinerii, fiind intr-un număr foarte mare pe şantiere, organizaţiile U.T.C. cu greu ii pot antrena la acţiuni de gospodărire. Un argument care, dimpotrivă, se constituie intr-o critică la adresa unei ast­fel de optici. ILUSTRATA DIN FAUREI PE ADRESA I.J.C.M. BRĂILA Ansamblului de construcţii din centrul civic al oraşului Făurei urmează să i se adauge în acest an încă două blocuri de locuinţe cu 132 de apartamente. De la Dumitru Nedelcu, contabil şef la Consiliul popular orăşenesc, aflăm că pentru ridicarea lor, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj Brăila a ata­cat lucrările încă din primul tri­mestru. De atunci au trecut mai bine de două luni, dar în locul unde ar fi trebuit să fie acum schele înălţate şi constructori lucrind, nu am găsit decit o groapă inundată, iar în mijlocul ei un cilindru compresor de 12 tone. Nici un om, nici un con­structor. Intr-un tîrziu, sare peste un gard şi se apropie de compresor un tînăr, după toate aparenţele, mecanicul. Lingă ro­ţile ruginite ale utilajului, semn că n-a mai fost folosit demult, mecanicul compresorist Nicu Lascu ne spune: „Eu azi am venit de la Brăila, N. COŞOVEANU PAVEL PERFIL (Continuare in pag. a Ill-a) Tinărul reglor Gheorghe Manole, din secţia e,in rudere, a Întreprin­derii de mase plastice Buzău, intervine operativ in toate fazele de producţie care necesită prezenta sa. Foto : GHEORGHE CUCU ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU APĂRAREA COPILULUI Copiii noştri cresc odată cu ţara Prim­a zi din iunie reprezintă o dată anume un calendar : ziua cînd lumea întreagă işi omagia­ză viitorul, luptind pentru a­­părarea lui. Pe copii. E, deci, şi ziua copiilor noştri. Dar ziua copiilor noştri este în fiecare zi. In fiecare zi, părinţii, socie­tatea in întregimea sa le ve­ghează creşterea de „feţi fru­moşi comunişti“. Aşa i-a numit, cu dragoste de părinte, pe co­piii ţării, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îndemnindu-i să crească în şcoală, în familie, în organizaţia lor demn, frumos, curajos. O asemenea continuă sărbătoare a copilăriei reprezin­tă, de fapt, chintesenţa unei so­cietăţi socialiste — ca a noastră, care şi-a asumat pe de-a-ntre­­gul răspunderea pentru genera­ţiile care, la răspîntii de ani­­învăţătura şi ani-muncă, aşteap­tă să preia ştafeta viitorului. Se spune, pe bună dreptate, că chipul unei ţări se oglindeşte cel mai fidel pe chipul copiilor ei, în viaţa şi activitatea aces­tora, în modul cum cresc ei din fragedă pruncie. Citul citim planurile prezente şi viitoare ale României, avem sentimentul că citim biografiile copiilor noş­tri la virsta tinereţii şi maturi­tăţii. Este îndeajuns să reve­dem documentele de partid, pre­­figurînd dezvoltarea ţării, ca să ne apară limpede in faţă „ram­pele de lansare“ spre muncă şi creaţie, spre afirmare ale copii­lor. Căci, vorbind despre copiii de azi, vorbim despre femeile şi bărbaţii anului 2­000, faţă de care avem responsabilitatea să-i formăm în spiritul celor mai cu­tezătoare planuri, al îndrăznelii în ştiinţă, in tehnică, în mun­că. In acest spirit îi cresc pă­rinţii, şcoala, organizaţia, socie­tatea, avind avantajul că au la indemină o pedagogie inedită, comunistă privind formarea ti­nerei generaţii, al cărei autor este partidul, însuşi secretarul LUCREŢIA LUSTIG (Continuare in pag. a­­II-a) • POPULAŢIA SCOLARA A ANULUI DE IN­VATA­MINT 1976—1977 REPREZINTĂ APROAPE 5 MILI­OANE JUMĂTATE. NUMAI IN CLASA INTII AU INTRAT, LA 15 SEPTEMBRIE 1976, 430 000 COPII. • PESTE 92 LA SUTA DIN COPIII IN VIRSTA DE CINCI ANI SE AFLA CUPRINŞI IN GRĂDINIŢĂ. DIN TOTALUL COPIILOR DE VIRSTA PRESCOLARA, PESTE 77,6 AU FOST CUPRINSI IN ACEST AN IN INVATAMINTUL PREŞCOLAR,­­ PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EDUCAREA COPIILOR IN AŞEZAMINTELE PREŞCOLARE, IN ŞCOLI DE DIFERITE GRADE, STATUL CHELTUIEŞTE SUME IMPORTANTE . PENTRU UN COPIL GĂZDUIT IN CREŞA SE CHELTUIESC, ANUAL, PESTE 6 000 LEI, IN GRĂDINIŢE , PESTE 1 700 LEI, ACEEAŞI SUMA FIIND ALOCATA, ANUAL, PENTRU FIE­CARE COPIL DIN INVAŢAMÎNTUL PRIMAR ŞI GIMNAZIAL , SE CHELTUIESC ANUAL PESTE 3 400 LEI PENTRU FIECARE ELEV DIN INVAŢAMINTUL LICEAL. • RECENT, MASURILE ADOPTATE DE COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. PREVĂD MAJORAREA ALOCAŢIEI DE STAT PENTRU COPII, A AJUTOARELOR CARE SE ACORDA MAMELOR CU MAI MULŢI COPII. IN ACTUALUL CINCINAL, ALOCATIILE PENTRU CO­PII SE MAJOREAZĂ IN MEDIE CU 30 LA SUTA, IN ACEST SCOP STATUL ALOCAND, ANUAL, CIRCA 2,2 MILIARDE LEI. Fotografie de O. PLEC­AN • Cu realizările din luna mai, cînd a obţinut cea mai mare creştere a productivi­tăţii muncii pe bazinul Văii Jiului, colectivul exploatării miniere Paroşeni a majorat la peste 30 000 tone producţia de cărbune extrasă peste prevederile de plan de la în­ceputul anului. Sporul pro­ducţiei se datoreşte finaliză­rii în practică a unui com­plex de măsuri şi acţiuni privind perfecţionarea tehno­logiilor de lucru, sporirea gradului de mecanizare a lu­crărilor din subteran şi îm­bunătăţirii organizării muncii. • OAMENII MUNCII RO­MANI, MAGHIARI ŞI GER­MANI din judeţele Mureş, Covasna­ şi Harghita au in­trat în ultima lună din pri­mul semestru din acest an cu un spor de producţie eva­luat la peste 400 milioane lei. Succesul este rezultatul aplicării de către comitetele oamenilor muncii din unităţi a peste 1 200 propuneri făcu­te de muncitori fruntaşi în producţie, maiştri, tehnicieni, ingineri, economişti, în adu­nările oamenilor muncii, pro­puneri care au vizat sporirea productivităţii muncii, îmbu­nătăţirea calităţii produselor, folosirea mai eficientă a ma­­şinilor-unelte, ca şi a spaţi­ilor existente. • OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA JUDEŢULUI SUCEAVA au încheiat cea de-a cincea lună a anului cu un bogat bilanţ de reali­zări. îndeplinind înainte de termen sarcinile de plan ale perioadei, ei au înscris un spor de producţie marfă evaluat la circa 215 milioane lei. • FURNALIŞTII DE LA ÎNTREPRINDEREA „VICTO­RIA“ din Călan au înscris în cronica întrecerii socialiste a 5 000-a tonă de fontă elabo­rată peste prevederile de plan aferente perioadei care a trecut de la începutul anu­lui. De menţionat că sporul producţiei de metal, care se datoreşte utilizării la para­metri superiori a agregate­lor, s-a realizat în condiţiile reducerii consumului specific planificat cu 1,5 kg cocs me­talurgic de fiecare tonă de fontă realizată. Lucrătorii din celelalte sectoare productive ale aces­tei vechi unităţi metalurgice de pe Valea Streiului au dat, în acelaşi timp, în plus, mai mult de 3 000 tone semicocs şi cocs brichete pentru furnale, 1100 tone utilaje de turnare pentru oţelării şi în­semnate cantităţi de cilindri de laminor şi alte produse. In perioada primelor cinci luni ale anului s-a realizat, pe ansamblul întreprinderii, o producție suplimentară în valoare de peste 15 milioane lei. CAMPANI­­ AGRICOLĂ Din experienţa unităţilor fruntaşe Extinderea suprafeţelor irigate — suportul producţiilor record în pagina a 3-a ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 717 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 IUNIE 1977 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU • Ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Mongole Marţi, 31 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Mangalîn Dughersuren, minis­trul afacerilor externe al Repu­blicii Populare Mongole, care a făcut o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. La primire au participat to­varăşii George Macovescu, mi­nistrul­­ afacerilor externe, şi Traian Gârba, ambasadorul României la Ulan Bator. A fost de faţă Giambyn Niamaa, ambasadorul Mongo­liei la Bucureşti. Ministrul afacerilor externe al Mongoliei a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea tovarăşu­lui Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedin­tele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, precum şi urări de succes poporului român în în­făptuirea Programului de fău­rire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită tovarăşului Jumjaa­­ghiin Tedenbal un salut căl­duros, iar poporului mongol urarea de a obţine noi realizări în opera de construire a socie­tăţii socialiste. In cursul întrevederii, a fost apreciată cu satisfacţie evoluţia rodnică, mereu ascendentă, a relaţiilor de prietenie trainică, de solidaritate şi colaborare multilaterală dintre ţările, parti­dele şi popoarele noastre. Tot­odată, a fost exprimată dorinţa comună ca, pe baza hotărârilor, convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt, să se amplifice necontenit aceste raporturi, in folosul construcţiei socialiste în România şi Mongolia, spre bi­nele ambelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actuale ale vieţii politice inter­naţionale. A fost reafirmată voinţa celor două partide şi ţări de a-şi aduce şi in viitor o con­tribuţie activă la întărirea uni­tăţii şi colaborării ţărilor socia­liste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la adîncirea coope­rării internaţionale, la eforturi­le pentru asigurarea destinderii şi securităţii în Europa şi in lume, la instaurarea unei noi ordini economice mondiale, la soluţionarea problemelor con­temporaneităţii în interesul po­poarelor, al progresului, demo­craţiei şi păcii, întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit, marţi după-amiază, cu pre­şedintele Partidului Muncitoresc Norvegian, Reiulf Steen, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a fost însoţit de Bjorn Tore Godal, secretar al partidului pentru problemele in­ternaţionale. La întrevedere au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Preşedintele Partidului Mun­citoresc Norvegian a adresat calde mulţumiri pentru invita­ţia de a vizita România, pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaşte direct ţara noas­tră, unele realizări remarcabile din viaţa şi activitatea poporului român pe calea progresului eco­nomic şi social. în timpul convorbirii a fost exprimată de ambele părţi do­rinţa de a dezvolta relaţiile din­tre cele două partide în interesul popoarelor român şi norvegian, de a s­prijini dezvoltarea colabo­rării dintre România şi Norve­gia, în special a schimburilor co­merciale şi cooperării economi­ce, precum şi conlucrarea dintre cele două ţări pe plan interna­ţional. S-a subliniat necesitatea res­pectării dreptului fiecărui po­por de a-şi hotărî în mod liber şi independent destinele sale, de a-şi alege calea propriei dez­voltări economice şi sociale.­­ Abordindu-se unele aspecte ale situaţiei actuale internaţio­nale, s-a relevat rolul important care revine tuturor statelor, ţă­rilor mici şi mijlocii, în soluţio­narea în interesul popoarelor a problemelor majore care con­fruntă omenirea. In acest­­ con­text, a fost­ manifestată dorinţa de a contribui la creşterea ro­lului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme inter­naţionale sub egida O.N.U. in rezolvarea acestor probleme. S-a exprimat hotărirea celor două părţi de a acţiona pentru lichi­darea subdezvoltării şi instau­rarea unei noi ordini economice mondiale, pentru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru des­tindere şi securitate internaţio­nală. în timpul discuţiei, s-a evi­denţiat, de asemenea, necesita­tea ca apropiata reuniune de la Belgrad să se desfăşoare într-un spirit de înţelegere şi conlucra­re, fără confruntări, să ducă la realizarea de înţelegeri pentru înfăptuirea deplină a tuturor celor convenite la Conferinţa pentru securitate şi cooperar­e în Europa. In acest cadru, s-a subliniat importanţa deosebită pe care o are în lupta pentru pace şi progres social dezvolta­rea colaborării şi înţelegerii în­tre toate forţele muncitoreşti, progresiste, democratice. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, priete­nească. Preşedintele Fundaţiei culturale americano-române Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi di­mineaţa, pe Barbu Niculescu, preşedintele Fundaţiei cultura­le americano-române, care efec­tuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat tova­răşul Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Harry Barnes jr., ambasadorul S.U.A. la Bucu­reşti. Exprimînd vii mulţumiri pen­tru onoarea de a fi primit de şeful statului român şi posibi­litatea oferită de a vizita din nou România, oaspetele a arătat că este deosebit de impresionat de marile realizări obţinute de poporul român in construcţia unei economii moderne şi a subliniat rolul de importanţă excepţională al preşedintelui Nicolae Ceauşescu în ridicarea României, prestigiului ei în lume. Cu acest prilej, a fost expri­mată dorinţa de a intensifica schimburile pe tărîmul culturii pentru mai buna cunoaştere a valorilor spirituale ale poporu­lui român şi poporului ameri­can, pentru întărirea prieteniei şi colaborării dintre ele. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind activitatea Fundaţiei culturale americano-române in promovarea colaborării cultura­le româno-americane, în dezvol­tarea bunelor relaţii dintre ţă­rile şi popoarele noastre, a transmis membrilor fundaţiei cele mai bune urări de succes. Primirea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. RELATĂRI ALE REPORTERI­LOR ZIARULUI, PREZENŢI IN SĂLILE IN CARE SE DESFĂ­ŞOARĂ MAREA FINALA • Competiţia recita­torilor - PUTEREA DE A TRANSMITE EMOŢIA ÎNALTĂ A POEZIEI PATRIO­TICE. ® VITALITATEA UNEI ARTE STRĂVECHI (Păpuşarii, în cert progres calitativ şi cantitativ). ® La „Atelier 35" : CERTITUDINI ŞI SEMNE PROMIŢĂ­TOARE, în pagina a 2-a Corul „Camerata“al sindicatelor Invăţămint din Iaşi Foto­­ VASILE­­RANGA

Next