Scînteia Tineretului, iunie 1977 (Anul 33, nr. 8717-8742)

1977-06-01 / nr. 8717

"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MARELE FESTIVAL NAŢIONAL ÎN FAZA REPUBLICANA Puterea de a transmite emoţia înaltă a poeziei patriotice • In sala Teatrului de comedie îşi dispută cu ardoare şansele 24 de colective teatrale, 19 colective de montaje literar-muzicale, 24 de recitatori • O con­stantă a recitalurilor de poezie — opţiu­nea pentru filonul de aur al liricii patriotice . Recitatorii ţărani, interpreţi ai propriei creaţii, au entuziasmat Vitalitatea unei arte străvechi La faza interjudeţeană a Festivalului ..Ciitarea României“ numărul colectivelor artistice prezente în concurs a fost im­presionant : 870, cu 28 000 de in­terpreţi, o amplă desfăşurare de forţe artistice care şi-au dispu­tat cu ardoare dreptul de a evo­lua în faza­ republicană. In a­­ceste zile festive, cînd în citeva din sălile de spectacol bucu­­reştene s-a ridicat cortina ,,fina­lei“, Capitala trăieşte bucuria de a găzdui 350 de colective artistice, cele mai bune din cele mai bune, în cadrul cărora au evoluat şi continuă să evolueze într-o competiţie strînsă, prin ştacheta ridicată a valorii concurentelor, deosebit de pa­sionantă, 14­ 000 de artişti ama­tori. In eleganta sală, a­ Teatrului de­ Comedie, mesagerii Thaliei din 39 de judeţe aşteaptă ,,ver­dictul juriului“ : 24 de colective teatrale care s-au prezentat în concurs cu lucrări dramatice contemporane şi clasice, 19 montaje literar-muzicale, 9 re­citaluri de poezie, 24 de recita­tori. Caracterul de competiţie exi­gentă se vede şi din această riguroasă selecţie: s-au prezen­tat în desfăşurarea scenică mo­mente artistice impresionante, cu un bogat conţinut de idei d­in modalităţi artistice variate, complexe, care fac dificilă sarci­na juriului şi stîrnesc ropote de­ aplauze spectatorilor. Vom sub­linia aici diversitatea şi bogă­ţia repertoriului, patriotismul ardent al montajelor literar-mu­zicale, patosul şi măiestria re­citatorilor. Vom reliefa de ase­menea valoroasa contribuţie la cunoaşterea tezaurului artei noastre populare pe care între­cerea o prilejuieşte. Am urmă­rit montaje de versuri ostăşeşti, patriotice, de dragoste, bala­deşti, de vitejie, haiduceşti, pe care recitatorii le-au adus pe scena concursului. în memoria publicului s-au înscris cu sigu­ranţă spectacolele de teatru nescris, recitalurile de versuri din anii fierbinţi ai războiului pentru independenţă, poezia legată de tumultul, marii răs­coale din 1907, ca şi lirica ori­ginală a citorva recitatori, poeţi COMPETIŢIA RECITATORILOR ţărani români, maghiari, ger­mani, voci îngemănate în­tr-o splendidă corală a cîntării trecutului de luptă, prezentului socialist al patriei unice, Repu­blica Socialistă România. Notăm aici numai citeva din colecti­vele artistice care s-au impus prin puterea de a transfigura artistic o emoţie înaltă : mon­tajul literar-muzical „Efigie“ prezentat de Şcoala militară de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu ; montajul de versuri populare al Casei de cultură din Jibou ; montajul literar-muzical „Fără lege şi judecată. 1907“, al căminului cultural din Costeşti, Vilcea ; montajul literar-muzical „Rostul dragostei să-l ştim“, interpretat de artişti amatori de la Casa de cultură din Drobeta- Turnu Severin. în ceea ce priveşte recitatorii, mulţi din cei prezenţi pe scena finalei sunt personalităţi artisti­ce distincte, înzestrate cu pro­fundă sensibilitate, capabili să transmită mesajul vibrant, pa­triotic, revoluţionar al poemelor recitate (poeme alese cu grijă pentru valoare), din literatura noastră clasică şi contemporană. Am remarcat dintre ei pe Popuţa Constantin din Bihor, cu poezia „Trei doamne şi toţi trei“ de George Coşbuc, pe Eva Be­nedek cu poemul „Vis pe aero­port“ de Szilaghi Domokos şi Elisabeta Balogh cu poemul „Strămoşilor“ de Petre Ghelmez. Un loc aparte în această fina­lă, prin înălţimea emoţiei şi semnificaţiei, l-au avut recita­torii poeţi ţărani sau recitato­rii care au adus în concurs vechi balade, doine, unele com­plet necunoscute, făcînd în felul acesta un veritabil act de cul­tură : Stela Pintea din Satu Mare care a recitat o variantă, locală a „Mioriţei“ ; poetul ţăran Ghiţă- Baciu din judeţul Covas­­na- căminul cultural din Intor­­sura Buzăului care a recitat poeziile proprii „Eroilor din 1907“ şi „Neatîrnare“ ; Feher Io­sif, ţăranul poet din comuna Bogata, judeţul Mureş, care după ce a recitat în limba maghiară poemul său „Săraci muncitori din timpuri“, l-a re­citat din nou in româneşte în traducere proprie. Momente vii, de neuitat, momente de artă şi de înaltă simţire patriotică, socialistă, sub semnul cărora se înscrie această finală a primei ediţii a festivalului muncii şi creaţiei „Cintarea României“. SMARANDA JELESCU­ La­ Casa de cultură „Petőfi Sándor“, după trei zile de tre­cere în revistă a formaţiilor de teatru de păpuşi, au evoluat artiştii amatori din judeţele Si­biu, Constanţa, Prahova, Timiş, Teleorman şi Maramureş, Boto­şani, Cluj, Suceava, Vrancea, Argeş, Dîmboviţa. Spectaco­­lele lor au impus prin re­pertoriul bine gindit­­cu o adre­să precisă, avind în vedere con­diţia publicului căruia li se adresează, ca şi necesităţile educative vizate­, prin calitatea interpretării şi ingeniozitatea soluţiilor regizorale şi plastice. Alături de prelucrări ale unor texte clasice ale scriitorilor ro­mâni ori din folclor, am putut înregistra apariţia unor noi piese pentru teatrul de păpuşi. Ne-au reţinut atenţia inventi­vitatea punerii în scenă, modul in care artiştii amatori au reuşit să exploateze cu adinei semni­ficaţii şi strălucitoare efecte plastice simbioza om-păpuşă, animarea obiectelor, utilizarea măştilor populare in locul tra­diţionalei păpuşi, utilizarea ma­rionetelor îmbrăcate de actori etc. Toate acestea nu vin de­cit să demonstreze încă o dată, şi in acest domeniu, roadele emulaţiei artistice hrănite de întrecerile festivalului, ale sti­­■mulării uriaşului rezervor de energii creatoare care este po­porul, roadele încurajării celor mai tinere talente, care vor duce miine, mai departe, lumina unei arte tradiţionale. .Festivalul este­ o întrecere de masă şi etapa republicană a formaţiilor de teatru păpuşăresc o­ ilustrează elocvent. Cine sunt artiştii ? La Constanţa, în for­maţia cu notabile succese in ţară şi străinătate (Cehoslova­cia, Belgia, Bulgaria), activează un zidar, un agent sanitar, un mecanic de întreţinere, educa­toare, profesori. Judeţul Mara­mureş prezintă piesa Pintea Vi­teazul, pe care au animat-o cu mare forţă de sugestie tinerii de la cooperativa meşteşugărească „Mara“ din Sighetul Marmaţiei. O istorioară morală de Chira Dragomir a prins viaţă prin ha­rul câtorva profesori şi elevi din Teleorman. La Cimpina (jude­ţul Prahova), o pledoarie pentru curaj este ilustrată de actori ce nu depăşesc vîrsta studiului. In satul Dumbrava (judeţul Timiş), care a prezentat în festival o savuroasă poveste satirică în limba maghiară (după un basm al culegătorului de folclor secui Benedek Elek), soţii Nagy, în­văţători, au creat aici de mai mulţi ani o adevărată şcoală de artă păpuşărească. Ei conduc trei formaţii săteşti între care două compuse numai din elevii şcolii generale. La vîrsta pă­puşilor aceştia dau viaţă pă­puşilor pentru un public în pantaloni scurţi ! In aşteptarea verdictului ju­riului, care va avea dificila sarcină de a alege intre atîtea spectacole valoroase pe cele mai reprezentative, înregistrăm succesul deplin al manifestării, succes ce depăşeşte limitele sce­nei de concurs. Succes căruia îi datorăm astăzi descoperirea unor înzestraţi autori locali, a unor actori-minuitori de mare fantezie şi sensibilitate, a unor originali creatori de spectaco­le. Ei există intr-un număr im­presionant, sunt răspindiţi pe o largă arie geografică, ceea ce­ face ca făclia artei lor să ardă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, să însufleţească şi să înnobileze copilăria fericită a celor mai tinere generaţii. O singură nedumerire, ca să ■ nu zicem rezervă. Privind orgar­­izarea propriu-zisă a vizionări­lor. Sala unde s-au produs atî­tea judeţe este miniaturală. Iar publicul de vîrsta deplinei ma­turităţi. Nici un copil în staturi. Poate că în afara concursului s-ar fi cuvenit iniţiate citeva gale de spectacole in şcoli şi în grădiniţe. O asemenea con­centrare de forţe şi o asemenea realizare artistică de amploare îşi reclama, credem, şi publicul în numele căruia s-au pregătit cu atîta trudă şi bucurie, for­maţiile. C. R. CONSTANTINESCU Formaţia de fluieraţi a căminului cultural din comuna Vinători, judeţul Iaţi. De un frumos succes s-a bucurat pe scena finalelor brigada artis­tică a metalurgiştilor din judeţul Olt. Pe scena marii finale — obiceiuri şi tradiţii de pe Raiuri bihorene. Fotografii de VA­LE RANGA La „ATELIER 35“. CERTITUDINI SI SEMNE PROMIŢĂTOARE T­T In cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“, Comitetul municipiului Bucureşti al U.T.C. şi Comitetul U.T.C. al sectorului 1 au iniţiat intre 23—29 mai o săptămină cultural-artistică a tineretului, sub genericul 7 arte în 7 zile. Ziua artelor plas­tice, a V-a (27 mai), a cu­prins drept principală ma­nifestare vernisajul unei ex­poziţii de sculptură şi grafică a celor mai tineri artişti, mulţi dintre ei absolvenţi de numai un an sau doi ai institutelor noastre de artă, la galeriile „Orizont“, sala Cenaclului tine­retului din U.A.P., cunoscut prin tradiţie sub denumirea de „Ate­lier 35“. Remarcăm in sculptură tineri creatori care recurg la îndrăz­neţe stilizări ale modelului uman, care cultivă un modelaj vibrant şi sensibil (Gheorghe Adam, Viorel Fărcaş, Nicolae Fleissig, ■ Mihai Istudor, Leo­nard. Răchită, Előd Kocsis), ori tineri creatori care pornind de la aceleaşi premise generoase, — omul şi universul său spiritual — încheagă imagini alegorice, de o rafinată şi insolită sugesti­vitate (Ion Iancuţ, Mihai Istu­dor, cu interesantul său „pro­iect arhitectonic“). Observăm în acest domeniu un larg regis­tru stilistic şi conceptual, in care coexistă armonios studiul şi fac­tura­ realistă de interpretare a figurii umane (Dumitru Jura­­vale, Liviu Rusu), cu libera tra­ducere a unei realităţi mai cu­prinzătoare — motivele vegetale sau organice, depun mărturie pentru ceea ce vrem să spunem — care scot in evidenţă puterea de sinteză şi invenţie a autori­lor, cu accent fie pe euritmia decorativă (Manuela Sk­lodi, Bela Crişan), fie pe semnifica­ţii general umane (Tiberiu Benţe), în ciuda dimensiunilor reduse ale lucrărilor, a selecţiei severe dictate în primul rind de spa­ţiul restrins (fiecare artist este reprezentat de una sau două piese), putem identifica totuşi personalităţi distincte, o arie specifică a preocupărilor tineri­lor expozanţi, un timbru origi­nal prin care se impun atenţiei publicului şi criticii. . Din păcate, nu suntem in po­sibilitatea de a spune acelaşi lucru despre grafică, domeniu ilustrat de 17 creatori . Lucră­rile, realizate in cele mai di­verse tehnici, vădesc spontanei­tate, vervă, un bagaj apreciabil de cunoştinţe profesionale. Dar toate au­ un aer comun, elabo­rate parcă cu prea mici dife­renţe, fapt ce are darul de a ne atrage atenţia atit asupra modului în care instruieşte şi modelează o viitoare personali­tate şcoala. Fireşte, este impropriu a for­mula judecăţi definitive despre talente, incontestabil autentic« talente, situate abia la început de drum, aflate­ in faza de arti­culare a unei viziuni originale— cînd, — faptul nu surprinde, pe nimeni — este aproape normal ca tînărul să imite o atitudine sau alta, să calchieze o soluție plastică sau alta. Oricum, asemenea constatări ne conduc la ideea că o repre­zentare fragmentară a creaţiei unui debutant nu are darul de a fi pe deplin convingătoare, de a impune publicului o viziune artistică nouă. Răminem in con­secinţă partizanii expoziţiei per­sonale ori ai restrinsei expozi­ţii de grup, un asemenea situa­ţii, capabile să exprime cu mai multă claritate extensia şi pro­funzimea căutărilor tinerilor ar­tişti. Antologiile, credem, sunt mai propice virstei retrospecti­velor. Acordînd prezentei expo­ziţii ceea ce i se cuvine, fiind­că ne prilejuieşte intilnirea cu citeva lucrări de valoare, cu nume noi in plastica noastră, ale căror calităţi etalate, fie şi parţial, ne îndeamnă a le ur­mări cu interes in viitor, rămi­nem la observaţia că „Atelier 35“ mai are încă unele datorii faţă de noii absolvenţi ai insti­tutelor de artă. In locul „decu­pajului“ atelierului lor, prin dreptunghiul unei singure lu­crări, aşteptăm, „secţiunea“ a­­cestuia, în mai generoase expo­ziţii personale sau de grup, aşa cum spuneam. C. R. CONSTANTINESCU REVEDEREA O femeie in virstă urcă, încet, treptele căminului, scufundat la această oră în liniște. E împo­vărată de ginduri. îşi aduce aminte, cu un fugar zimbet de duioşie, că in urmă cu mai bine de douăzeci de ani, cind ii năs­cuse pe băiatul pe care venea acum să-l viziteze, trăise un moment de fericire intensă, im­posibil de exprimat în cuvinte. Dar, în scurt timp, in familia lor se instaurase din nou o at­mosferă apăsătoare. De ce ? Drept răspuns, îi vine în­ minte imaginea unui bărbat încruntat, vorbind incoerent din cauza prea multelor pahare băute și ridi­­cind mina să lovească. E soţul ei. De mai multe ori a hotărit să-l părăsească şi de fiecare dată n-a avut curaj. Spera că totul se va îndrepta cu timpul. îşi do­rea din toată inima să se în­drepte. Dar s-a înşelat. El con­tinua să se înstrăineze de ei, să-i jignească, să-i terorizeze. Şi poate că ea ar fi suportat totul mai uşor, dacă n-ar­ fi fost la mijloc copiii. In sufletul­ lor sensibil rămineau urme adinei. Fetiţa i se agăţa de poale şi o privea cu ochi mari, speriaţi, încă neinţelegind ce se intimplă. Iar băiatul... Nu i se destăinuia niciodată. Certat şi bătut fără motiv, alungat mereu de acasă, devenea, treptat, şi el un străin. Astfel au trecut anii. Fiul ei a absolvit şcoala — invăţind mai mult pe afară, pe mirişte — şi a hotărit să înceapă o viaţă nouă. Dar cum ? Nu avea, asemenea celorlalţi, un tată adevărat care să-l îndrume. Nu avea nici mă­car o experienţă elementară a relaţiilor cu oamenii. Crescuse hăituit. Şi totuşi, la un moment dat, a plecat de acasă. A dispă­rut. Iar după mult, foarte mult timp, i-a trimis o scrisoare prin care o chema să-l vadă, tocmai la Sibiu. Adresa de pe plic in­dica doar atit : Căminul de tineret al întreprinderii de pro­duse ceramice „Record“ Sibiu. Ea n-a stat mult pe ginduri. S-a suit în tren şi a venit,­ în timp ce femeia se lasă astfel în voia amintirilor şi urcă incet cu un pas bătrinesc, scările,­­în una din camerele căminului, fiul ei, G.L., aşteaptă. E emoţionat, ca înaintea unui examen. l£i mai aşază o dată, la­ o oglinda, cra­vata, îşi netezeşte, febril, o şuviţă de păr rebelă. Oare ce-ar spune despre el Ion Corcoz, ad­ministratorul căminului, dacă l-ar vedea ? Ar fi mulţumit 7 Ion Corcoz este omul care atunci, la Vaslui, l-a întîlnit la forţele de muncă şi i-a propus să­ vină cu el, la Întreprinderea „Record“ din Sibiu. La început, propunerea l-a derutat. De ce tocmai la Sibiu? Dar apoi, cînd necunoscutul i-a pus mina pe umăr cu aerul că între ei, băr­baţii, trebuie să se ajungă la o înţelegere, a acceptat. Niciodată nu mai fusese tratat astfel, ca de la egal la egal. La „Record“ nu l-a menajat nimeni. Nici nu i-ar fi plăcut să fie menajat. I s-a încredinţat un loc de muncă, la atelierul de blocuri dirn beton. A simţit de la început că nu e singur. Adminis­tratorul i-a dat bani­i „aşa, pentru prima lună, pină cînd ai să cîştigi şi tu“ —, a mers cu ei în oraş pentru a-i îndruma să cumpere citeva lucruri strict ne­cesare, l-a prezentat celor din jur ca pe „un om de bază“. Şi totul în modul cel mai firesc, ca şi cum rolul de părinte s-ar fi înscris de la sine printre atri­buţiile unui administrator. In acelaşi mod­ discret, s-a intere­sat de progresele lui în însuşirea profesiei şi l-a ajutat să depă­şească momentele de impas, l-a convins să meargă intr-o excursie sau la o seară de dans. l-a­ determinat să intre treptat in rîndul oamenilor. G.L şi-a făcut prieteni. Prieteni adevăraţi. A absolvit repede cursul de ca- T Tificare Şi a ajuns unul dintre cei mai buni muncitori. Ii plăcea că are pentru cine să lupte, să se desăvîrşească. Ii plăcea că există cineva care se bucură de succesele lui. Acum îşi aşteaptă mama. Va fi o revedere în doi, poate cu lacrimi, dar numai cu lacrimi de bucurie. O revedere de la care Ion Corcoz, discret ca întotdea­una, va lipsi, fără însă ca tinărul să înceteze vreo clipă să-i simtă prezenţa. SPIRIT ACHIZITIV Trei litri de vopsea duce verde, două manşoane de cau­ciuc de la tuburile de oxigen, cinci vaze de flori confecţionate din fier şi treizeci şi doi de metri de cablu electric (la care se adaugă alţi treizeci vînduţi unui vecin) — acestea sunt bu­nurile pe care tinărul M.S. din Craiova le-a sustras de la în­treprinderea unde lucra ca lă­cătuş mecanic, ascunzîndu-le apoi la părinţii săi din comuna Maglavit. Lista, lipsită de orice logică, aproape absurdă, are to­tuşi semnificaţia ei : asemenea obiecte disparate, fără utilitate imediată şi de o valoare mini­mă nu pot fi colecţionate decit de cineva obsedat să obţină, să aibă, să acumuleze, indiferent ce şi indiferent cum. Pentru a-şi satisface această aviditate a­­proape neverosimilă în climatul nostru moral, M.S. a trebuit să recurgă la tot felul de trucuri pe cit de ingenioase pe atit de umilitoare. Pe de altă parte, părinţii lui M.S. au consimţit tacit să intre în posesia „prăzii“ aduse eşalo­nat şi meşteşugit, în sin sau în servietă, de fiul lor, dovedind că şi ei sau, mai exact spus, în primul rind ei păstrează din timpuri revolute o înţelegere individualistă, primară a pro­prietăţii. In aceste condiţii, este uşor de înţeles de la cine şi-a însuşit tînărul (verbul acesta, se pare, îl­ urmăreşte !) obiceiul de a aduna tot felul de lucruri mai mult sau mai puţin folositoare făcind, în acelaşi timp, o nesă­buită risipă de demnitate. Sunt fapte reprobabile care vor fi su­puse — aşa cum este firesc — judecăţii aspre a colectivului de muncă din această unitate. ALEX. STEFANESCU Păpuşarii, în cert progres calitativ şi cantitativ Printre atîtea genuri artistice care-şi desfac evantaiul in cadrul Festivalului „Cintarea României“ am avut deosebita plăcere şi sa­tisfacţie de a intilni echipele de păpuşari amatori. Urmăresc de citeva decenii această mişcare şi astăzi cu bucurie pot înregistra certul ei progres calitativ şi cantitativ, impulsul deosebit dat aces­tei mişcări de către întrecerile acestui festival de masă. Calitativ, pornind de la repertoriu, putem constata: varietate, valenţe literare autentice ale textelor, idei generoase menite să educe tînăra gene­raţie, interpretări valoroase, care pe alocuri pot sta alături de per­formanţele profesioniştilor. Cantitativ, o participare numerică ne­­maiintilnită pină acum, care ne-a adus bucuria de a înregistra noi debutanţi, in special tineri, care vădesc un real talent pentru acest domeniu artistic. O menţiune specială: mulţi dintre tinerii inter­preţi sunt elevi ai liceelor pedagogice, şi faptul ni se pare de o acută importanţă, fiindcă atunci cind aceştia vor deveni educatori, vor contribui, nu ne indoim, la dezvoltarea acestei arte cu vechi tradiţii populare. Aş sugera chiar includerea in programa anali­tică a liceelor pedagogice a unor ore de artă păpuşărească. Efec­tele nu pot fi decit pozitive şi rapide,­­ asigurind „schimbul de miine“, cum se spune, al teatrului destinat celor mici. Scriitorul ALECU POPOVICI, directorul Teatrului „Ion Creangă“ din Bucureşti, membru în juriu INSTITUTUL DE MEDICINA Şl FARMACIE BUCUREŞTI anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi : FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA X. Profesor — Catedra nr. 2, disciplina Fiziopatologie, poziţia 1. 2. Profesor — Catedra nr. 13, disciplina Chirurgie, Spitalul cli­nic 23 August, poziţia 1. 3. Asistent — Catedra nr. 11, disciplina Medicinâ internă, Baza Finanţe, poziţia 11. 4. Asistent — Catedra nr. 11, disciplina Medicinâ internă, Baza dr. şt. Stinca, poziţia 3. 5. Asistent — Catedra nr. 10, disciplina Medicină internă, Baza C.F.R. nr. 1, poziţia 4. FACULTATEA DE FARMACIE 1. Conferenţiar — Catedra nr. 36, disciplina Tehnică farmaceu­tică II, poziţia 2. 2. Conferenţiar — Catedra nr. 34, disciplina Chimie farmaceu­tică, poziţia 2. FACULTATEA DE SPECIALIZARE ŞI PERFECŢIONARE A MEDICILOR ŞI FARMACIŞTILOR 1. Conferenţiar — Catedra nr. 22, disciplina Igiena alimentaţiei, poziţia 1. 2. Conferenţiar — Catedra nr. 29, disciplina Chirurgie cardio­vasculară, Spitalul Fundeni, poziţia 2. 3. Conferenţiar — Catedra nr. 23, disciplina Ortopedie-trauma­­tologie, Baza Spitalul C.F.R. 2, poziţia 3. 4. Asistent — Catedra nr. 30, disciplina Pediatrie, Spitalul Fundeni, poziţia 9. FACULTATEA DE PEDIATRIE 1. Asistent stagiar — Catedra nr. 27, disciplina Obstetrico-gine­­cologie, Spitalul Giuleşti, poziţia 8. Candidaţii la concurs vor depune la Rectoratul Institutului de medicină şi farmacie Bucureşti, str. Dionisie Lupu nr. 37, in termen de 15 zile de la data publicării acestui anunţ in Bule­tinul Oficial, cererea de inscriere împreună cu actele prevă­zute de Legea nr. 6, privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, Partea I, nr. 33, din 15 martie 1969 şi de Instrucţiunile Ministerului Invăţâmintului nr. 84 539/1969. Cei care funcţionează intr-o instituţie de invăţămint superior sunt obligaţi să comunice în scris rectorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul va avea loc in termen de 15 zile de la data expirării termenului de inseriere. Pentru posturile de profesor şi conferenţiar, termenul de in­seriere este de 30 zile de la data publicării acestui anunţ in Bule­tinul Oficial, iar concursul va avea loc in termenul legal. MIERCURI 7 IUNIE 1977 Vacanţa pionierilor Ne apropiem vertiginos de zilele vacanţei. De fapt, 4 600 de şoimi ai patriei de virstă preşcolară au şi inaugurat va­canţa in tabără , primele tre­nuri cu micii şoimi ai patriei au plecat, in 25 mai, spre Com­plexul pentru copii — Năvodari. Pină in 14 iunie, acest cunoscut sediu al vacanţelor copilăriei va fi stăpinit de ei. Vacanţa propriu-zisă va fi deschisă, tradiţional, in 19 iunie de „Ziua pionierilor“, sărbăto­rită in întreaga ţară, in fiecare şcoală, ca preludiu al verii pio­niereşti, după ce, desigur, se vor face bilanţurile muncii din­­tr-un an şcolar. In acea zi, pio­nierii din multe centre de judeţ ne vor invita la acţiuni cultu­ral-sportive de amploare, orga­nizate pe stadioanele localităţi­lor. In Bucureşti, la Monumen­tul eroilor patriei, detaşamentele fruntaşe ale şcolilor din muni­cipiu vor organiza o mare ac­ţiune pionierească. In ju­deţul Constanţa, la Adamclisi, acolo unde a fost inaugurat, re­cent, in prezenta secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Muzeul şi monumentul restaurat, „Tropae­­um Traiani“, un mare specta­col festiv va finaliza manifes­tările cultural-educative de masă pioniereşti organizate în judeţ in timpul anului şcolar. După această zi, vacanţa va intra in drepturile ei, aceasta presupunind, printre altele, des­chiderea a zeci şi zeci de tabere pioniereşti. In judeţul Suceava, o tabără va găzdui concursul de interpretare artistică „Ciprian Porumbescu“ ; concursul patru­lelor şcolare de circulaţie — faza pe ţară — are loc sub for­ma taberei, în judeţul Covas­­na. Se vor deschide o întreagă gamă de tabere cu caracter sportiv : tabăra de atletism — Cimpulung Muscel, Argeş, tabă­ra de aeromodelism — Sălişte, cea de navomodele — Galaţi. Se adaugă acestora raliul de carturi „Cupa Ovidius“ — Con­stanţa, Cupa „Scinteii tinere­tului“ la tenis de cîmp — Costineşti, festivalul de mini­­baschet al pionierilor etc. Litoralul se va bucura şi in acest an de prezenţa celor mai tineri artişti amatori, pionierii, formaţii artistice pioniereşti participante la Festivalul „Cin­tarea României“, fiind prezente aici între 1­7 august, la Ser­bările mării, iar intre 25 iulie şi 7 august, la Festivalul Litoral ’77 cuprinzir­d: tirgul de vară al pionierilor, festivalul fanfarelor pioniereşti, festivalul cîntecului şi dansului, concursul şi expo­ziţia de etnografie şi folclor. După cum se poate lesne ob­serva, pionierii se reunesc, de regulă, in tabere, concursuri şi alte acţiuni îndrăgite, potrivit pasiunilor pe care le au şi a do­meniilor de preferinţă. De pildă, minitehnicienii vor fi convocaţi in tabăra lor de creaţie tehnică, in august, in satul de vacanţă din Satu Mare. Dealtfel, anul acesta la Bucureşti şi Braşov, între 18— 24 iulie, se desfăşoară, sub egi­da Organizaţiei pionierilor, In­tilnirea micilor tehnicieni din ţările balcanice. Creatori în do­meniul literaturii se intilnesc, sub genericul „Tinere condeie“, la Santa, in judeţul Sibiu, iar redactorii şefi ai gazetelor „Se­mafor“ şi ai subredacţiilor pio­niereşti vor face un schimb de experienţă in tabăra de la Dim­­bul Morii. Complexul Năvodari devine, şi in această vară, loc de intîl­­nire pentru pionieri români cu copii din multe ţări ale lumii, în cadrul taberei internaţionale, sub semnul prieteniei şi colabo­rării ; tot sub semnul acestei prietenii generoase, se va des­chide in Bucureşti, la sfirşitul lunii august, Expoziţia de dese­ne ale copiilor pe tema „Copiii lumii doresc pacea", organizată de Comitetul român pentru UNICEF. Despre taberele care se des­chid intre 20 iunie—20 iulie, in fiecare judeţ, consacrate foru­murilor judeţene pioniereşti, ca şi despre tabăra Forumului na­ţional al pionierilor, care se va desfăşura intre 4—17 august In Colibaşi, Argeş, am avut ocazia să scriem pe larg in ziarul nos­tru, acestea cuprinzind mii de pionieri intr-o activitate de in­struire şi schimb de experienţă avind genericul „Spre comu­nism păşim cutezători“. Copiii ţării s-au obişnuit să considere fiecare vacanţă şi un sezon al muncii ; in această va­canţă, ca să luăm numai citeva exemple . 569 469 pionieri vor continua activitatea in cele 4 322 microcooperative de producţie, iar in 6 043 cercuri agrobiologi­­ce, 126 000 pionieri vor desfăşu­ra acţiuni specifice , micii trac­torişti şi mecanizatori, 24 OOO la număr, vor activa in cele 1400 cercuri. Munca din timpul va­canţei se va finaliza cu tradiţio­nala săptămină pionierească de­dicată pregătirii şcolilor pentru noul an de invăţămint. Deocamdată, in aceste zile, copiii ţarii sunt sărbătoriţi cu dragoste de ziua lor — 1 Iunie. LUCREŢIA LUSTIG Un salon al cărţii pentru elevii premianţi In strada 13 Decembrie nr. 19 din Capitală s-a deschis recent o adevărată expoziţie-librărie, care are nu numai un element inedit, ci şi un caracter func­ţional deosebit de important. A­­ceastă librărie-expoziţie s-ar putea intitula „Salon al cărţilor pentru elevii premianţi“. Despre obiectivele acestei li­­brării-expoziţie ne relatează to­varăşul Virgil Oltean, directo­rul coordonator al Centrului de librării Bucureşti. „ Au existat, in trecut, nu­meroase observaţii din partea cadrelor didactice, a părinţilor şi chiar a elevilor privind tema­tica nu întotdeauna potrivită cu criteriile, accesibilităţile şi inte­­resuul pe care-i aveau cărţile o­­ferite elevilor la sfirşit de an şcolar. Se semnala că nu se o­­feră cadrelor didactice posibili­tatea de a participa direct la alegerea acestor cărţi. Prin des­chiderea acestei librării-expozi­­ţie cu destinaţie specială le o­­ferim acum această posibilitate. Aici, împuterniciţii şcolilor vor putea adresa direct comenzile la titlurile care le stau la dispo­ziţie. începind cu clasa I şi terminînd cu ultimul an de li­ceu, se găsesc aici circa 1 000 de titluri, dintre care 250 apărute în primele luni ale acestui an. Gruparea lor a fost făcută după principii didactice , ca urmare a sugestiilor făcute de profesorii de diferite specialităţi. Standuri­le cuprind literatură pentru şcolarii mici, clasici ai literaturii române şi universale, literatură contemporană, social-politică, de educaţie patriotică şi morală, de informare ştiinţifică, de iniţiere tehnică etc. INSTITUTUL DE INVĂŢĂMINT SUPERIOR BAIA MARE anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi : CATEDRA DE MINE ŞI METALURGIE 1. Şef lucrări, disciplina Topografie, poziţia 10. 2. Şef lucrări, disciplina Maşini miniere şi instalaţii electro­mecanice, poziţia 11. 3. Şef lucrări, disciplina Exploatări miniere la zi, poziţia 14. 4. Şef lucrări, disciplina Metalurgia cuprului, poziţia 16. 5. Şef lucrări, disciplina Metalurgia Pb, Zn, poziţia 17. 6. Şef lucrări, disciplina Geometrie descriptivă şi desen, po­ziţia 18. 7. Asistent, disciplina Exploatări miniere subterane şi Exploa­tări miniere la zi, poziţia 31. 8. Asistent, disciplina Aeraj şi tehnica securităţii, poziţia 32. 9. Asistent, disciplina Utilaj minier, poziţia 35. CATEDRA DE ELECTROTEHNICA 1. Şef lucrări, disciplina Mecanica, rezistenţa materialelor şi organe de maşini: Tehnol. rep. şi într. utilaj minier şi Tehno­logia materialelor, poziţia 13. 2. Asistent, disciplina Electrotehnică, poziţia 18. 3. Asistent, disciplina Instalaţii electrice miniere, poziţia 21. 4. Asistent, disciplina Maşini şi acţionări electrice şi Instalaţii electrice miniere, poziţia 22. 5. Asistent, disciplina Mecanica şi rezistenta materialelor, po­ziţia 24. 6. Asistent, disciplina Tehnologia materialelor, poziţia 26. CATEDRA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI FILOLOGIE 1. Conferenţiar, disciplina Psihologie şcolară, Sociologia edu­caţiei şi Practică pedagogică, poziţia 5. 2. Lector, disciplinele Limba engleză. Metodica predării limbii engleze. Curs practic limba engleză, poziţia 24. 3. Lector, disciplinele Literatură şi civilizaţia franceză. Curs practic de limba franceză, poziţia 27. 4. Lector, disciplinele Teoria literară şi literatură comparată, Literatura română, poziţia 29. Candidaţii la concurs vor depune la secretariatul rectoratului Institutului de invăţămint superior din Baia Mare, Piaţa Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 1, în termen de 30 de zile­­pentru posturile de conferenţiar şi şef de lucrări) şi de 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data publicării acestui anunț în Buletinul Oficial, cererea de înscriere, la care vor anexa actele prevă­zute de Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Ofi­cial, partea I, nr. 33, din 15 martie 1969 și de Instrucţiunile Mi­nisterului Educaţiei şi Invăţămîntului nr. 84 539/1969. Concursul va avea loc la sediul Institutului de invățămint su­perior Baia Mare in conformitate cu prevederile art. 102—134 din legea sus-menţionată. Candidaţii la concurs trebuie să îndeplinească condiţiile pre­văzute in Decretul nr. 54/1975 şi in Decretul nr. 153/1974. De asemenea, candidaţii sunt obligaţi să comunice în scris condu­cerii instituţiei sau întreprinderii unde îşi desfăşoară activitatea înscrierea la concurs. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul Insti­tutului de Invăţămint superior, telefon 1­38­73.

Next