Scînteia Tineretului, iulie 1977 (Anul 33, nr. 8743-8768)
1977-07-01 / nr. 8743
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 LUCRĂRILE SESIUNII MARI ADUNĂRI NAȚIONALE DECRET privind distincţiile de stat în Republica Socialistă România (Urmare din pag. I) Art. 18. — Cetățenii români cărora li s-a conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ sau ordine, beneficiază și de următoarele drepturi : 1. invitarea, cu prioritate, la manifestările social-politice, cu caracter oficial, organizate cu prilejul sărbătoririi unor evenimente de importanţă naţională ; 2. acordarea, cu prioritate, de credite pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe proprietate personală ; 3. repartizarea, in condiţiile legii, cu prioritate, de locuinţe din fondul locativ de stat ; 4. acordarea unui concediu suplimentar, in anul conferirii distincţiei, după cum urmează : a) 7 zile pentru persoanele distinse cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ ; b) 3 zile pentru persoanele distinse cu ordine clasa I ; c) 3 zile pentru persoanele distinse cu ordine clasa a II-a sau a III-a. CAPITOLUL IV Alte dispoziţii ■ Art. 19. — Din împuternicirea Preşedintelui Republicii Socialiste România, înmînarea distincţiilor de stat poate fi făcută de către vicepreşedinţii orimembrii Consiliului de Stat, deprimul ministru al guvernului,viceprim-miniştrii, de miniştrii sau conducătorii altor organe centrale, de şefii misiunilor diplomatice ale Republicii Socialiste România in străinătate, precum şi de către preşedinţiicomitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau almunicipiului Bucureşti, însemnele distincţiilor conferite militarilor pot fi înminate şi de către comandanţii unităţilor in care cei distinşi îşi îndeplinesc serviciul. . Art. 20. — însemnele distincţiilor conferite cetăţenilor sepoartă la festivităţile cu caracter oficial. Baretele acestor distincţii se pot purta permanent, pe partea stingă a pieptului. . Art. 21. — însemnul titlului de onoare suprem „Erou al Republicii Socialiste România“ şi al titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ se poartă pe partea stingă a pieptului, deasupra celorlalte însemne, însemnele distincţiilor care au panglică, port-panglică sau boxetă metalică de susţinere se poartă pe partea stingă a pieptului, iar însemnele celorlalte distincţii se poartă pe partea dreaptă. Art. 22. — însemnele distincţiilor conferite unităţilor socialiste, comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, organizaţiilor de partid, precum şi organizaţiilor de masă şi obşteşti se păstrează la sediul acestora. însemnele distincţiilor conferite unităţilor militare se poartă pe drapelele acestora, împreună cu o panglică de mătase avînd aceeaşi culoare cu bareta distincţiei conferite. Art. 23. — Conferirea unei distincţii de stat se atestă prin brevet sau legitimaţie. Art. 21. — In cazul conferirii de distincţii post-mortem, documentul de atestare şi însemnul distincției se predau, spre păstrare, familiei celui decorat. Art. 25. — Distincțiile de stat conferite pot fi retrase în cazul săvîrşirii de fapte incompatibile cu calitatea de persoană decorată cu o distincţie a Republicii Socialiste România. ■ Retragerea distincțiilor se face prin decret prezidenţial, la propunerea organelor prevăzute la art. 6. Art. 26. — In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a însemnelor ori a documentelor de atestare a conferirii distincţiei, cel decorat este dator să înştiinţeze, de indată, comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau, după caz, al municipiului Bucureşti. Eliberarea unui duplicat de pedocumentul de atestare ori, după caz, a unui nou însemn se poate face cu avizul comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului ,București. . Art. 27. — Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 iulie 1977. . Pe aceeași dată se abrogă Decretul nr. 13/1953 pentru aprobarea Regulamentului privitor la distincţiile ce se acordă de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, cu modificările ulterioare, art. 5 din Decretul nr. 168/1951 ■pentru instituirea titlului de ■„Erou al Muncii Socialiste“, prevederile art. 2 litera a, ale art. 9 ■litera a şi ale art. 19 alin. 1, din Decretul nr. 153/1954 privitor la impozitul pe veniturile populaţiei, art. II pct. 4 din Decretul nr. 564/1968 privind modificarea unor prevederi referitoare la impozite și taxe, precum și orice alte dispoziții contrare. Raportul comun al comisiilor permanente ••. ale Marii Adunări Naţionale 7 — prezentat de deputatul Ilie Şalapa — Elaborate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele două proiecte de legi răspund nu numai unor cerinţe majore de simplificare a unor operaţiuni de calcul numeroase şi complicate, ce solicită un mare volum de muncă, simplificare care are şi ea o mare importanţă economică, dar răspund in acelaşi timp şi cerinţelor actuale de stabilire a unor relaţii mai directe in ce priveşte munca depusă şi retribuţia primită. Comisiile constată că, aşa cum s-a stabilit de Plenara C.C. al P.C.R., din noiembrie 1976, Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuţie prevede ca pe viitor, în locul impozitului calculat pentru fiecare persoană, să se introducă impozitul pe fondul total de retribuţie, determinat pe baza unor cote medii, diferenţiate pe ramuri ale economiei naţionale şi plătit de unităţile socialiste. Totodată, proiectele de legi conţin prevederi ce constituie un act de justiţie socială, stabilind o anumită contribuţie pe care urmează să o plătească persoanele fără copii, ţinînd seama că şi aceste persoane trebuie să participe la constituirea fondurilor sociale necesare pentru formarea şi pregătirea tinerelor generaţii. Proiectul legii privind impozitul agricol conţine prevederi de mare importanţă pentru stimularea cooperativelor agricole de producţie şi a gospodăriilor agricole ale populaţiei in utilizarea cit mai judicioasă a fondului funciar, creşterea randamentelor pe unitate de suprafaţă, sporirea numărului de animale. Comisiile au constatat că, în locul unor operaţii complicate de stabilire a impozitelor, în proiectul de lege se prevăd modalităţi simple şi directe de aşezare a impozitului agricol. . Comisiile îşi exprimă convingerea că introducerea în viitor a impozitului fix pe hectar şi renunţarea la impozitarea veniturilor realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea animalelor şi păsărilor, din apicultură şi sericicultură vor constitui un puternic stimulent pentru mărirea producţiei de carne, lapte, lină şi alte produse, ceea ce va contribui la o mai bună satisfacere a cerinţelor economiei şi populaţiei. Apreciind că ambele proiecte de legi vor duce la simplificarea unui important volum de operaţii, la o îmbunătăţire a relaţiilor financiare în economie şi la o mai echitabilă reglementare in ce priveşte impozitarea veniturilor, comisiile Marii Adunări Naţionale le-au avizat, in unanimitate, favorabil şi recomandă Marii Adunări Naţionale adoptarea lor în forma în care au fost prezentate. Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naționale — prezentat de deputata Olimpia Solomonescu — Comisiile au constatat că aceste proiecte de legi constituie concretizarea principalelor linii directoare privitoare la pensiile pentru personalul muncitor, la pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale pentru ţăranii cooperatori şi la pensiile ţăranilor din zonele necooperativizate cuprinse in recentul program de creştere a nivelului de trai al Întregii populaţii. In cadrul dezbaterilor — se arată in raport — comisiile au apreciat că perfecţionarea sistemului de pensii şi asistenţă socială, ca şi generalizarea sa la toate categoriile de oameni ai muncii, reflectă preocuparea constantă a Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea continuă a bunăstării tuturor categoriilor de oameni ai muncii, pentru asigurarea unui nivel ridicat de civilizaţie întregului nostru popor, a unei existenţe demne, bazată exclusiv pe muncă, în timpul pensionării şi în caz de incapacitate de muncă. Comisiile au considerat că noua reglementare a pensiei pentru muncă şi limită de virstă, pe mai multe tranşe de retribuţie, va asigura pensii corespunzătoare pentru toate categoriile de persoane încadrate in muncă, in concordanţă cu aportul lor la dezvoltarea societăţii noastre socialiste şi va crea raporturi mai echitabile între veniturile provenite din muncă și cele din pensii, stimulînd astfel activitatea productivă. Pe de altă parte, s-a apreciat că, în condițiile majorării — incepînd încă din luna iulie a acestui an — a retribuțiilor personalului muncitor cu circa 30 la sută in actualul plan cincinal, în perioada următoare se va realiza o creştere substanţială a cuantumului pensiilor. In discuţii — menţionează în continuare raportul — s-a subliniat importanţa deosebită pe care o are instituirea contribuţiei statului la formarea fondurilor necesare pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale pentru ţăranii cooperatori şi pentru plata pensiei ţăranilor din zonele necooperativizate. Această măsură constituie o nouă expresie a grijii partidului şi statului pentru permanenta îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi civilizaţie ale ţărănimii muncitoare. în lumina acestor consideraţii, comisiile, avizînd favorabil, în unanimitate, proiectele de legi menţionate, vă roagă, tovarăşi deputaţi, să le adoptaţi în forma în care vă sunt prezentate. (Urmare din pag. I) permanente care au examinat şi avizat proiectele de legi supuse dezbaterilor. Pe marginea celor trei proiecte de legi au luat cuvîntul deputaţii Gheorghe Roşu, Antoniu Romires, Florica Toma, Gheorghe Petrescu, Valentin. Anahel Popescu, Nicolae Tănase, Margareta Kraus, Constantin Teodorescu, Alexandru Dincă, Traian Novolan şi Adalbert Crişan. In încheierea dezbaterilor generale, s-au discutat pe articole fiecare din aceste proiecte de legi. La discuţia pe articole a proiectului de lege privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, deputatul Petre Lupu a propus ca alineatul c din art. 20 să aibă următorul conţinut : ,,c) a desfăşurat o activitate revoluţionară antifascistă, recunoscută de către organele în drept ca vechime în muncă“. La acelaşi proiect de lege, deputatul Nicolae Constantin a propus ca la art. 66 să se adauge următorul nou alineat : „(2) Pentru persoanele care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2 la sută, iar o altă perioadă cu 4 la sută, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuţiei de 4 la sută ; în acest caz, fiecare doi ani de contribuţie cu 2 la sută se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4 la sută“. Deputaţii au aprobat amendamentele de mai sus, precum şi modificările şi completările propuse în expunerea la proiectele de legi privind pensiile prezentată de tovarăşul Gheorghe Pană. Supuse votului, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarăşul Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, a prezentat expunerea la Proiectul legii privind rolul si atribuţiile maistrului in producţie, iar deputatul Nicu Constantin, secretar al Comisiei pentru industrie şi activitatea economico-financiară, a prezentat raportul comisiilor permanente care au examinat şi avizat acest proiect de lege. La discuţia generală asupra Proiectului de lege au luat cuvîntul deputaţii : Richard Winter, Raveica Sănduleac, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Iga şi Gheorghe Stoica. . . După examinarea, pe articole, a proiectului, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. Lucrările sesiunii continuă vineri, 1 iulie. VINERI 1 IULIE 1977 Expunerea la proiectele de legi privind pensiile Proiectele de legi privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, pensiile ţăranilor cooperatori şi pensiile ţăranilor cu gospodării individuale din zonele necooperativizate, supuse dezbaterii înaltului forum legislativ al ţării, se încadrează în prevederile Programului partidului şi statului nostru cu privire la creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei, elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Măsurile prevăzute in aceste proiecte de legi sunt o urmare firească a realizării măreţelor obiective stabilite de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român cu privire la creşterea potenţialului economic al ţării, a succeselor obţinute de oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare, din toate ramurile producţiei materiale, în creşterea sistematică şi in ritmuri înalte a producţiei, productivităţii muncii sociale şi a venitului naţional, temelia trainică a ridicării necontenite a nivelului de trai al poporului, a asigurării unor condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune, pentru toate categoriile de oameni ai muncii. Prin proiectele de legi propuse se instituie un sistem generalizat şi unitar de pensii care constituie o realizare de mare însemnătate socială, avînd menirea să asigure, în spiritul dreptăţii sociale şi umanismului societăţii noastre, ca fiecare om al muncii, ajuns la o virsta înaintată şi care nu mai participă la activitatea productivă, să dispună die mijloacele de existenţă necesare, în raport cu calitatea, cantitatea şi importanta socială a muncii prestate in perioada activă. Astfel, pentru prima oară în istoria poporului nostru, toate categoriile de cetăţeni care au prestat o muncă sunt cuprinse în sistemul de pensionare. Conceput cu grijă profundă faţă de om, acest sistem asigură tuturor celor ce muncesc o existenţă demnă, clădită pe muncă şi se răsfringe binefăcător asupra întregii populaţii a ţării. La elaborarea acestor proiecte de legi s-au avut în vedere, totodată, ritmurile înalte de dezvoltare şi în viitor a economiei noastre naţionale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane şi — în aceste condiţii — satisfacerea nevoilor mereu sporite de forţă de muncă, îndeosebi calificată şi cu o bogată experienţă, necesară tuturor sectoarelor de activitate economico-socială. In legătură cu proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat si asistentă socială, semnalăm atenţiei dv. faptul că pensia se acordă in raport de vechimea in muncă, de aportul fiecăruia in procesul creării bunurilor materiale si spirituale, fiind considerată ca o continuare a dreptului la retribuire. Se realizează astfel o mai bună corelare între nivelul pensiilor şi cel al retribuţiilor, între pensiile mici şi cele mari, asigurîndu-se, totodată, un raport mai echitabil intre ceea ce a realizat o persoană prin munca prestată în timpul activităţii şi ceea ce obţine după pensionare. De asemenea, este de menţionat că prin noul sistem de pensii s-a urmărit eliminarea unor inechităţi, precum şi a unor greşeli comise în trecut. Prevederile proiectului de lege, potrivit cărora persoanele care au împlinit vîrsta 3ani, bărbaţii, şi 57 ani, femeile, au posibilitatea, dacă doresc, să desfăşoare activitate încă 3 ani în cadrul aceleiaşi unităţi, stimulează rămîunerea în muncă pe o perioadă mai îndelungată de timp a personalului muncitor, care poate astfel să-şi aducă in continuare o contribuţie valoroasă la dezvoltarea potenţialului economic al ţării. De asemenea, persoanele care beneficiază de încadrare în grupele I şi II şi care, pe baza vechimii au dreptul să se pensioneze mai înainte de împlinirea vîrstei prevăzute de lege, pot lucra în continuare, la cererea lor, în alte locuri de muncă mai uşoare, urmînd ca această din urmă perioadă să fie considerată ca activitate prestată in aceeaşi grupă de muncă. Aceste prevederi creează pentru oamenii muncii posibilitatea de a beneficia atît de majorările ulterioare ale retribuţiilor, care constituie baza de calcul a pensiei, cit şi de un spor de 0,5 la sută pentru fiecare an lucrat peste perioada minimă stabilită, iar pentru cei încadraţi în grupele I şi II de muncă, şi de suplimentarea vechimii. Această reglementare se întemeiază pe realitatea obiectivă, confirmată şi de recentul recensămînt al populaţiei, şi anume creşterea considerabilă a duratei medii de viaţă, care a ajuns la 70 ani, şi a longevităţii profesionale, datorită menţinerii capacităţii de muncă. Ea dă astfel satisfacţie şi dorinţei tot mai frecvent exprimate a unor oameni ai muncii de a-şi continua activitatea şi după împlinirea vîrstei de pensionare. Legea prevede însă şi posibilitatea, pentru cei care doresc, să-şi înceteze activitatea la împlinirea vîrstei de 60 ani, bărbaţii, şi 55 ani femeile, dacă au vechimea necesară-Caracterul profund umanist de care este pătruns proiectul acestei legi este exprimat și în prevederile referitoare la persoanele devenite inapte de muncă. Astfel, se stabilește că beneficiază de pensie de invaliditate pentru gradul I sau II persoanele care și-au pierdut total, sau în cea mai mare parte, capacitatea de muncă, prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate in timpul cit erau încadrate în muncă, cuantumul acesteia fiind diferenţiat şi în raport de vechimea în muncă. Faţă de cei care din aceleaşi cauze şi-au pierdut numai parţial capacitatea de muncă, deci care pot continua activitatea profesională , unităţile au obligaţia de a le asigura locuri de muncă corespunzătoare. . Un alt capitol al legii se ocupă de pensia suplimentară. In conformitate cu prevederile legii, se statuează principiul potrivit căruia toate persoanele încadrate în muncă contribuie cu cite 2 la sută din retribuţie pentru care obţin o pensie suplimentară care, in raport cu anii de contribuţie, ajunge pînă la 12 la sută. Pentru prima dată se introduce şi posibilitatea de a obţine o pensie suplimentară sporită, ce poate ajunge pînă la 18 la sută pentru cei care contribuie benevol cu încă 2 la sută din retribuţie. Un element nou îl constituie şi măsurile prevăzute de lege pentru scoaterea pensionării de sub imperiul strict administrativ. Prin instituirea comisiilor de pensii şi asigurări sociale în unităţi, ca şi la nivel judeţean şi central, in care se asigură o largă reprezentare a oamenilor muncii, se realizează democratizarea activităţii în acest domeniu, care face posibilă efectuarea unui control riguros în aplicarea corectă a legii. In spirit larg umanitar se reglementează şi acordarea de alte drepturi de asigurări sociale : asistenţă medicală şi medicamente pe timpul internării în spital în mod gratuit, concedii în caz de maternitate şi pentru îngrijirea copiilor bolnavi, tratament ambulatoriu sau în staţiunile balneoclimatice. Referitor la proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, subliniem caracterul stimulativ al acestuia pentru dezvoltarea producţiei in cooperativele agricole de producţie şi pentru creşterea cantităţilor de produse livrate fondului de stat. In acest sens, este semnificativ modul în care este reglementată formarea fondurilor necesare plăţii pensiilor şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperaţi- ■ velor agricole de producţie. Aceste fonduri se constituie din contribuţia cooperativelor, a asociaţiilor intercooperatiste, precum şi din contribuţia statului, stabilită la valoarea produselor agricole livrate la fondul de stat de către unităţile agricole cooperatiste, sau de către cooperatori. Cuantumul pensiilor este diferenţiat după veniturile realizate de cooperatori, după volumul de produse livrate la fondul de stat, după funcţia îndeplinită şi sectorul de activitate în care au lucrat cooperatorii, promovîndu-se astfel şi în acest domeniu principiile repartiţiei după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii. Legea reglementează posibilitatea pentru membrii cooperatori de a cumula pensia cuvenită pentru vechimea în muncă în unitatea agricolă cooperatistă, cu pensia pe care o primesc din sectorul asigurărilor sociale de stat sau din alte sectoare de activitate cu sisteme proprii de pensionare. Creşterea veniturilor ţărănimii cooperatiste se realizează şi prin pensia suplimentară, ce se obţine pe baza contribuţiei fiecărui cooperator şi se acordă diferenţiat în raport cu perioada de timp şi suma cu care s-a contribuit lunar. Potrivit prevederilor legii, cooperatorii şi membrii familiilor lor mai beneficiază, după caz, şi de alte drepturi de asigurări sociale, cum sunt : gratuităţi pe timpul internării în spitale, pentru întreţinere, medicamente şi alte materiale sanitare, indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi concediu pentru sarcină şi lăuzie, indemnizaţii lunare pentru copii şi altele. Se poate aprecia astfel că prevederile acestei legi vor constitui un puternic mijloc de stimulare a sporirii producţiei agricole şi, pe această bază, a creşterii veniturilor ţărănimii cooperatiste şi a pensiilor acestora. Urmare firească a întregii noastre dezvoltări economice şi sociale, putem trece la instituirea unui sistem de pensii şi pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. In acest fel, se rezolvă practic problema pensiilor pentru toate categoriile de oameni ai muncii, ceea ce răspunde unor importante cerinţe sociale ale etapei pe care o străbatem. Introducerea, pentru prima oară în istoria ţărănimii din România, a sistemului de pensionare pentru această categorie de ţărani, va stimula fără îndoială producţia agricolă şi, în acelaşi timp, va contribui la creşterea nivelului lor de trai, asigurindu-le venituri certe şi permanente, sub formă de pensii, pentru perioada de bătrâneţe sau în caz de invaliditate. Pentru a permite accesul la acest mod de pensionare al celor mai vîrstnici ţărani cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, proiectul noii legi prevede posibilitatea de pensionare şi pentru cei care vor contribui la fondul de pensii doar timp de 6 luni. Subliniem şi faptul că fondul de pensie se constituie nu numai din contribuţia personală a ţăranilor necooperativizate ci şi din aceea a statului, în raport de volumul şi valoarea produselor agricole contractate şi livrate de aceştia fondului de stat. Prin legile propuse se realizează un sistem generalizat şi unitar de pensii şi asigurări sociale pentru toţi oamenii muncii, care îmbină în mod armonios, in concordanţa cu nivelul de dezvoltare şi cu mijloacele de care dispunem în etapa actuală, cu interesele generale ale societăţii şi cele personale ale cetăţenilor patriei noastre şi care reflectă grija faţă de cei care şi-au consacrat întreaga lor activitate pentru, propăşirea României socialiste. Aşa cum vă este cunoscut, cele trei proiecte de legi au fost supuse dezbaterii publice. Cu acest prilej a fost evidenţiată importanţa social-economică a noilor acte normative, precum şi adeziunea maselor largi de oameni ai muncii faţă de prevederile şi conţinutul acestora. Totodată au fost formulate propuneri şi sugestii cu privire la reglementările din proiecte, dintre care unele au fost reţinute şi introduse în textele proiectelor. Astfel, in proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială s-a introdus propunerea prin care se dă dreptul copiilor urmaşi care înainte de împlinirea virstei de 16 ani au devenit invalizi de gradul I sau II, să primească, după încetarea plăţii pensiei de urmaş, pe toată perioada invalidităţii un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I şi 300 lei lunar pentru gradul II. De asemenea, a fost inclusă propunerea ca ajutoarele sociale pentru cei care beneficiază în prezent de acestea, să fie menţinute şi plătite în continuare. Propun, de asemenea, ca pentru persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă să se introducă în proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale şi următoarea completare : Persoanele care deşi şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă pot totuşi să lucreze jumătate din durata normală a programului de lucru, să fie considerate în gradul III de invaliditate. Aceste persoane ar urma să primească, pe lingă retribuţia corespunzătoare muncii depuse, şi o pensie de pînă la 30 la sută din pensia de invaliditate de gradul I, în funcţie de vechimea în muncă fără ca retribuţia primită împreună cu pensia respectivă, cumulate, să depăşească 70 la sută din retribuţia avută la data pensionării. In cazul în care Marea Adunare Naţională este de acord cu acest amendament propun să se introducă modificările necesare la articolele corespunzătoare din proiectul de lege, după cum urmează : — La articolul 23 să se introducă un nou alineat avînd următorul conţinut : „(4) Persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă şi lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază în condiţiile legii de pensie de invaliditate de gradul III“. — La articolul 24, alineatul 2, să se introducă litera C cu următorul conţinut : „(c) Gradul III, persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă“. — La articolul 24, să se modifice alineatul 3, după cum urmează : „(3) Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se aprobă prin Decret al Consiliului de Stat“. — La articolul 25, să se modifice alineatul 1 d după cum urmează : „(3) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85 la sută, iar pentru gradul III de pină la 30 la sută, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate“. La acelaşi articol să se introducă un nou alineat cu următorul conţinut : „(5) Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retribuţia primită pentru munca depusă nu pot depăşi 70 la sută din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate“. — La articolul 31 să se modifice alineatul 1, dindu-i-se următorul conţinut : „(1) Pensionarii încadraţi în gradul I, II sau II de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începind cu luna următoare“. — La articolul 35, să se modifice conţinutul după cum urmează : „Art. 35. Persoanele Încadrate în muncă care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, din cauza unor accidente produse în afara procesului de muncă, beneficiază de pensie dacă invaliditatea stabilită este de gradul I, II sau III şi au o vechime în muncă de cel puţin 5 ani“. — La articolul 38, să se modifice alineatul 5, dîndu-i-se următorul conţinut : „(5) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85 la sută, iar pentru gradul III de pînă la 30 la sută, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate“. — La articolul 36, să se introducă un nou alineat, avînd următorul conţinut : „(6) Pensia de invaliditate de gradul III, împreună cu retribuţia primită pentru munca depusă, nu pot depăşi 70 la sută din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate“. — La articolul 49 alineatul 2 să se modifice alineatul 2, dindu-i-se următorul conţinut : „(2) La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de Încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 zile de la data decesului susţinătorului“. — La articolul 54 să se modifice textul lit. b, astfel : „(b) Propun comisiilor judeţene de pensii emiterea deciziilor de încadrare într-unul din gradele de invaliditate“. Aşa cum vă este cunoscut, recenta plenară a Comitetului Central a adoptat documente de mare însemnătate pentru progresul societăţii noastre şi creşterea bunăstării întregului popor. Proiectele de legi prezentate se înscriu în obiectivele şi orientările documentelor aprobate de plenară şi corespund politicii partidului nostru de creare a unor condiţii de viaţă tot mai bune, pentru toţi oamenii muncii, in raport cu munca depusă şi contribuţia adusă la dezvoltarea societăţii, în spiritul cerinţelor eticii şi echităţii socialiste. Tinind seama de considerentele expuse, vă supunem spre dezbatere şi adoptare proiectele legilor menţionate. — prezentată de tovarăşul Gheorghe Pană — preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R. ministrul muncii