Scînteia Tineretului, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 8847-8872)
1977-11-01 / nr. 8847
Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SUB SEMNUL REZULTATELOR RODNICE ALE NOULUI DIALOG LA NIVEL ÎNALT ROMÂNO-EGIPTEAN, MENIT SA SERVEASCĂ INTERESELOR CELOR DOUA TARI. PĂCII GENERALE, COLABORĂRII ŞI ÎNŢELEGERII INTERNAŢIONALE Ieri s-a încheiat vizita de prietenie a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat Vizita de prietenie întreprinsă in tara noastră, la Invitaţia ■preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, a luat sfîrşit luni la amiază cînd înaltul oaspete a părăsit Capitala. La plecarea din Sinaia, unde au avut loc convorbirile la nivel Înalt româno-egiiptene, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat au fost salutaţi de Ion Circei, preşedintele Consiliului popular judeţean Prahova, de Constantin Neaşiu, primarul oraşului Sinaia, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Un grup de pionieri şi tinere fete au oferit celor doi şefi de stat buchete de flori. And, coloana oficială, escortată de motocicliști, s-a îndreptat spre aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia plecării. Aerogara este împodobită sărbătoreşte. Pe frontispiciul Salonului oficial se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de drapelele celor două ţări. Pe mari pancarte se puteau citi, în limbile română şi arabă, urările : „Să se dezvolte relaţiile de prietenie si colaborare dintre Republica Socialistă România si Republica Arabă Egipt, in interesul ambelor noastre popoare, al cauzei păcii, securităţii si cooperării în întreaga lume !" : „Trăiască pacea, prietenia si colaborarea între toate popoarele lumii !“. La sosirea pe aeroportul Otopeni, mii de bucureşteni salută cu stimă şi simpatie pe şefii de stat ai celor două ţări. Ceremonia plecării începe cu prezentarea onorului de către o gardă militară. Sunt intonate imnurile de stat ale Egiptului şi României. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat trec în revistă garda de onoare. Înaltul oaspete isi ia arod rămas bun de la persoanele oficiale române aflate pe aeroport. Sunt prezenţi tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Cioară, Ion Dincă, Janos Fazekas, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei Teodor Coman, Ion Coman, Miu Dobrescu, Nicolae Giosan, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului. George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alti membri ai guvernului. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat este salutat la plecare, de asemenea, de sefii misiunilor diplomatice ai Regatului Haseimit al Iordaniei, Republicii Irak, Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, Regatului Marocului, Republicii Arabe Siriene. Republicii Democratice Sudan, de reprezentantul permanent la Bucureşti al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum si de ambasadorul Iranului In România. Pe aeroport se aflau, de asemenea, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucuresti, Hassan Abdel Aal Nayel, si membri ai ambasadei egiptene. La rindul lor, Ismail Fahmi, vicepremier si ministru al afacerilor externe, celelalte persoane oficiale care l-au insotit pe şeful statului egiptean in tara noastră îşi iau rămas bun de la oficialităţile române. Cei doi şefi de stat sânt ovaţionaţi Îndelung de mulţimea aflată la aeroport care isi exprimă satisfacţia faţă de rezultatele rodnice ale noului dialog la nivel înalt româno-egiptean menit să servească intereselor celor două ţări, păcii generale, colaborării şi înţelegerii internaţionale. între cei prezenţi pe aeroport se aflau numeroşi studenţi egipteni şi din alte ţări arabe. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat răspund cu cordialitate manifestărilor pline de căldură ale mulţimii care aclamă îndelung pentru prietenia româno-egipteană. Un grup de pionieri oferă buchete de flori preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi preşedinţi îşi string prieteneşte mîinile, se îmbrăţişează cu căldură. La ora 12:00 avionul prezidenţial a decolat indreptîndu-se spre Iran. COMUNICAT COMUN (In pagina a 3-a) ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 847 4 PAGINI 30 BANI MARȚI 1 NOIEMBRIE 1977 Turceni A FOST TERMINAT UN IMPORTANT OBIECTIV HIDROTEHNIC Colectivul şantierului nr. 3 din cadrul grupului de şantiere constructii-instalatii Turceni a terminat un important obiectiv : barajul de retenţie ce va asigura ridicarea nivelului apei Jiului, în amonte, şi prin aceasta , apa necesară funcţionării primelor agregate ale puternicei termocentrale. Obiectivul, la realizarea căruia şi-au adus contribuţia colectivele de constructori, coordonate de inginerii Nicolae Diorde, Gheorghe Motoş şi Gheorghe Motorga, cuprinde barajul, lung de 114 m cu 6 deschideri, priza de apă, casa sitelor şi o reţea complexă de canale hidrotehnice. Odată cu aceasta au fost încheiate şi lucrările la albia prin care cursul Jiului va fi dirijat după folosirea apei la termocentrală, constructorii si montorii indeplinindu-şi o importantă prevedere a angajamentului asumat anul acesta în întrecerea socialistă. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul industriei şi turismului al Republicii Peru Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după-amiază, pe general de divizie Gaston Ibanez O’Brien, ministrul industriei şi turismului al Republicii Peru, care efectuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost prezent Alberto Galvez, însărcinatul cu afaceri adinterim al Republicii Peru la Bucureşti. Ministrul peruan a înmînat preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi i-a transmis un cordial salut din partea preşedintelui Republicii Peru, general de divizie Francisco Morales Bermudez, precum şi urări de prosperitate poporului român prieten. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită din partea sa un călduros salut şi cele mai bune urări preşedintelui Francisco Morales Bermudez, iar poporului prieten peruan bunăstare şi fericire. In timpul întrevederii a fost relevată evoluţia ascendentă a relaţiilor româno-peruane şi s-a exprimat dorinţa de a adunei şi diversifica colaborarea pe plaţni politic, economic, cultural şi în alte sfere de activitate, între cele două ţări, de a intensifica conlucrarea lor pe plan internaţional, în folosul celor două popoare, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării internaţionale. Examinindu-se rezultatele colaborării economice dintre cele două ţări, s-a evidenţiat că România şi Peru au interese comune pentru a asigura pe această cale urn progres mai rapid în dezvoltarea lor economică şi socială. S-a exprimat, de asemenea, hotărîrea ambelor ţări de a acţiona în continuare pentru întărirea colaborării şi solidarităţii cu celelalte ţări în curs de dezvoltare în lupta pentru statornicirea unor relaţii politice de tip nou între state, pentru înfăptuirea aspiraţiilor de progres şi bunăstare, pentru instaurarea unei noi ordini economice, a unui climat de înţelegere internaţională, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. • PRESTIGIUL PROFESIONAL AL CELOR ALEŞI — CONDIŢIE A ÎNDEPLINIRII MANDATULUI (conferinţe de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile U.T.C. şi A.S.C.) • TINERII — O PREZENŢĂ CONTINUA PE OGOARELE ŞI LIVEZILE VILCENE „Vom fi alături de deputat“ După adunarea care a avut loc la Şcoala generală nr. 134, pentru depunerea de candidatură în circumscripţia electorală nr. 49 din sectorul 6, Alexandru Micu, secretar al Comitetului sectorului 6 al U.T.C., membru in comitetul executiv al consiliului, popular, mi-a mărturisit că în acele cîteva ore în care au luat cuvîntul 12 alegători, s-a simţit ca în faţa unui extrem de sensibil microscop. Mie mi s-a părut adunarea nu o simplă radiografie a celui ce va reprezenta interesele locuitorilor din acest colţ al Bucureştiului, ci un sfat al bunilor gospodari care folosesc orice prilej pentru a gîndi, a propune, a acţiona cu toţii în interesul tuturor. O lecţie de responsabilitate civică, de patriotism. Era firesc de aceea să se vorbească despre prefacerile care au loc astăzi în întreaga ţară din Capitală şi mai ales în această circumscripţie unde pe vremuri „semnul civilizaţiei“ era localul lui Hanţ. „Prelungirea Ferentarilor, îmi spune pensionarul Cornel Abagiu, avea o faimă de care nu mai vrem să ne amintim. Ca să cumpărăm o pîine trebuia să mergem în oraş“... Aici s-au schimbat multe. Şi-a făcut apariţia industria şi, pe drept cuvînt, medicul Darie Diescu, lega înflorirea circumscripţiei de prezenţa în zonă a întreprinderii „Autobuzul“. S-au construit blocuri. Şcoala 134 este şi ea nouă, există unităţi pentru servirea populaţiei. Nu-i vorbă, mai sunt destule de realizat: locuri de joacă pentru copii, balastarea unor străzi, pavări, înfiinţarea unor unităţi de lapte şi pîine etc. Ca buni gospodari oamenii au aşezat, după o temeinică analiză, pe o hîrtie toate propunerile şi le-au lnmînat candidatului, socotindu-l „al nostru“. Un semn de mare încredere. Trei elemente definitorii au reieşit în această adunare. In primul rind dorinţa celor prezenţi de a face din această LIDIA POPESCU (Continuare In pag. a 11-a) APROBARE UNANIMĂ din partea tinerilor, a tuturor cetăţenilor ţării PENTRU VIBRANTUL IMN AL PATRIEI, PENTRU NORMELE CONŞTIINŢEI SOCIALISTE adoptate de marele forum legislativ în telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, numeroase colective de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — îşi exprimă aprobarea, deplina adeziune şi satisfacţie faţă de hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. şi legile adoptate de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, faţă de politica înţeleaptă a partidului, nostru comunist. Cu adîncă emoţie patriotică, sunt exprimate sentimente de mîndrie şi nemărginită recunoştinţă faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de secretarul general al partidului, pentru noul Imn de Stat al ţării noastre, care, pe melodia marelui compozitor Ciprian Porumbescu, glorifică eroismul poporului român, lupta sa seculară pentru libertate, neatîrnare şi dreptate socială, dragostea pentru glia strămoşească, care sintetizează cuceririle revoluţionare din anii socialismului, hotărîrea tuturor fiilor ţării ca, strîns uniţi în jurul partidului, să ridice pe noi culmi de civilizaţie România socialistă, să lupte pentru triumful comunismului în scumpa noastră patrie. Este exprimată, de asemenea, totala adeziune faţă de legea privind normele de adresare în relaţiile dintre cetăţenii Republicii Socialiste România, dovadă elocventă a permanentei preocupări a conducerii de partid şi de stat de punere şi menţinere în concordanţă a eticii socialiste cu schimbările fundamentale survenite în viaţa politico-economică a României socialiste. TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P. C. R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Ţinem să vă mulţumim din nă dumneavoastră, mult iubitovarăşe Nicolae Ceauşescu. ducerii de partid şi de stat, anului suprem al ţării — se ne in telegrama colectivului muncă al întreprinderii mpuri Noi" din Bucureşti —tru mîndria ce ne-aţi prilej-o de t ti contemporani ai noului Imn de Stat al Republicii Socialiste România, dovadă grăitoare a ceea ce este şi va deveni patria lăsată de străbuni. El exprimă măreţia idealurilor poporului român, înfăptuirilor lui epocale, aspiraţiile sale pentru demnitate şi libertate naţională şi socială“. „Ne-a produs o imensă bucurie aprobarea noului Imn de Stat al Republicii Socialiste România — se spune în telegrama colectivului întreprinderii de confecţii din Craiova ), care, bazindu-se pe cunoscuta şi vibranta melodie creată de marele compozitor patriot Ciprian Poi (Continuare in pag. a lV-a. De la 1 noiembrie, noi categorii de oameni ai muncii-din industria chimică, a săpunurilor şi cosmeticelor şi din cercetarea ştiinţifică, ingineria tehnologică, proiectarea şi activitatea de informatică-beneficiază de majorarea retribuţiei Bunăstarea noastră depinde de munca noastră CE ÎNSEAMNĂ PENTRU TINERII CARE LUCREAZĂ IN RAMURA CHIMICA, PENTRU TINERII CERCETĂTORI, INGINERI TEHNOLOGI, PENTRU CEI CE LUCREAZĂ IN ACTIVITATEA DE INFORMATICA ACTUALA MAJORARE A RETRIBUŢIEI ? IATĂ CITEVA CALCULE ILUSTRATIVE: Retribuţia tarifară Retribuţia tarifară , , netă nemajorată netă majorată Dlferent° In plus Muncitor (operator chimist) . . - categ. 2 bază, 1 382 lei 1642 lei 260 lei maistru chimist _ ___, , _ _______ _ - gradația 6, cl. 23 2 389 lei 2 895 lei 506 lei inginer chimist • . - nivel bază, cl. 21 2001 lei 2310 lei 309 lei subiniginer chimist _ __ . . . - grad. 6, ci. 24 2 284 lei 2 760 lei 476 lei Cercetător ştiințific (nivel II retribuire) . _ . . . - nivel bază, clasa 22, 2 090 lei 2 415 lei 325 lei - grad. 1, ci. 23 2179 lei 2 520 lei 341 lei inginer proiectant (investiții) _ ___ . . - grad. 2, ci. 24 2 090 lei 2415 lei 325 lei tehnician proiectant (investiții) „ . . - grad. 2, ci. 15 1 655 lei 1922 lei 265 lei analist, programator, inginer de sistem _ ___ . . - nivel bază, ci. 22 2 090 Iei 2 415 lei 325 lei analist, programator (ajutor) _ . •* nivel bază, ci. 13 I 1 565 lei [ 1820 lei 1 265 le CU ELAN MUNCITORESC“. Noul Imn de Stat al României exprimă în întreaga sa frumuseţe şi bogăţie sufletul românesc crescut la dogoarea nepieritoare a iubirii de patrie. Fiind cîntat pe cunoscuta melodie a lui Ciprian Porumbescu, el vine parcă din adîncurile istoriei poporului nostru, afirmind cu putere mărturiile de seamă ale tuturor generaţiilor, mărturii în care ne simţim cuprinşi noi înşine, cu învăţătura şi idealurile noastre de azi, ale comuniştilor. M-am bucurat citindu-l, deoarece acest imn este un cîntec simplu şi măreţ despre tradiţiile noastre făurite în luptă unită, despre aspiraţiile de libertate ale întregului popor român, despre jertfa celor mai buni fii ai poporului — comuniştii. Născut din propria noastră is ION MITUCA lăcătuş mecanic montator, întreprinderea de autoturisme Piteşti (Continuare in pag. a IlI-a) Cînd intri pe poarta vestitei întreprinderi de detergenţi ,.Dero“ din Ploieşti observi, mai întii, doar giganticele şi complicatele instalaţii, printre care rişti să te rătăceşti, ca într-un labirint al tehnicii. Apoi, treptat, ii descoperi pe oameni şi nu oricum, ci ca pe adevăraţi protagonişti a tot ceea ce se petrece in acest uriaş laborator cu „eprubete“ înalte cu o casă cu mai multe etaje şi cu „Iftmpi de spirt“ dogoritoare ca nişte cuptoare de topit oţelul. Iată instalaţia de sinteză a detergenţilor, supranumită şi „instalaţia tineretului“ — pentru că majoritatea celor care lucrează aici n-au depăşit cu mult vîrsta de douăzeci de ani şi, mai a-res, pentru că însuşi stilul lor de muncă exprimă starea de spirit a acestei vîrste. In Pentru demnă, fata unui tablou de comandă prin care se supraveghează şi se dirijează funcţionarea linei coloane de distilare a xilenilor se află utecistul Aurel Vaidoş, cunoscut şi apreciat în întreprindere pentru competenţa ta, pentru faptul că „pune suflet“ in fiecare acţiune. — Un necunoscător — ne spune tinărul — ar putea crede că „tablonistul" nu trebuie decit să stea pe un o viată fericită scaun si să apese, din cînd in cînd, pe cite un buton. Este o imagine falsă. De fapt, noi trebuie să „gîndim“ permanent procesul de producţie, sesizind la timp orice dereglare a relaţiei optime dintre parametri şi realizind cu promptitudine un nou echilibru. O atenţie deosebită acordăm valorificării la maximum a materiei prime. Pentru a evita orice pierdere, redistilăm toate reziduurile pină în momentul în care nu mai rămîne nici un gram de substanţă recuperabilă. Lui Aurel Vaidaş îi place să vorbească despre profesia sa, despre planurile sale de viitor. Este in ultimul an de liceu, la seral, îşi cumpără in mod frecvent cărţi de specialitate, se perfecţionează. ALEX. STEFANESCU (Continuare tn pag. a Il-a) ?, secţia utilaj metalurgic a întreprinderii „Independenta" — Sibiu este pregătit pentru a fi predat beneficiarului un nou lot de maşini şi utilaje. Foto : O. PLECAU