Scînteia Tineretului, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 8847-8872)

1977-11-01 / nr. 8847

Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SUB SEMNUL REZULTATELOR RODNICE ALE NOULUI DIALOG LA NIVEL ÎNALT ROMÂNO-EGIPTEAN, MENIT SA SERVEASCĂ INTERESELOR CELOR DOUA TARI. PĂCII GENERALE, COLABORĂRII ŞI ÎNŢELEGERII INTERNAŢIONALE Ieri s-a încheiat vizita de prietenie a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat Vizita de prie­tenie întreprin­să in tara noastră, la Invitaţia ■preşedintelui Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Re­publicii Arabe Egipt, Moham­med Anwar El Sadat, a luat sfîrşit luni la amiază cînd înal­tul oaspete a părăsit Capitala. La plecarea din Sinaia, unde au avut loc convorbirile la nivel Înalt româno-egiiptene, preşedin­ţii Nicolae Ceauşescu şi Mo­hammed Anwar El Sadat au fost salutaţi de Ion Circei, preşedintele Consiliului popular judeţean Prahova, de Constan­tin Neaşiu, primarul oraşului Si­naia, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Un grup de pionieri şi tinere fete au oferit celor doi şefi de stat buchete de flori. And, coloana oficială, escortată de motoci­­cliști, s-a îndreptat spre aero­portul Otopeni, unde a avut loc ceremonia plecării. Aerogara este împodobită sărbătoreşte. Pe frontispiciul Sa­lonului oficial se aflau por­tretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de drapelele celor două ţări. Pe mari pan­carte se puteau citi, în limbile română şi arabă, urările : „Să se dezvolte relaţiile de priete­nie si colaborare dintre Repu­blica Socialistă România si Re­publica Arabă Egipt, in intere­sul ambelor noastre popoare, al cauzei păcii, securităţii si coope­rării în întreaga lume !" : „Tră­iască pacea, prietenia si colabo­rarea între toate popoarele lumii !“. La sosirea pe aeroportul Oto­peni, mii de bucureşteni salută cu stimă şi simpatie pe şefii de stat ai celor două ţări. Ceremonia plecării începe cu prezentarea onorului de către o gardă militară. Sunt intonate im­nurile de stat ale Egiptului şi României. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat trec în revistă garda de onoare. Înaltul oaspete isi ia arod­ ră­mas bun de la persoanele ofi­ciale române aflate pe aeroport. Sunt prezenţi tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Cioară, Ion Dincă, Janos Faze­kas, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei Teodor Coman, Ion Co­man, Miu Dobrescu, Nicolae Giosan, Angelo Miculescu, vice­­prim-ministru al guvernului. George Macovescu, ministrul a­­facerilor externe, alti membri ai guvernului. Preşedintele Mohammed An­war El Sadat este salutat la plecare, de asemenea, de sefii misiunilor diplomatice ai Rega­tului Haseimit al Iordaniei, Re­publicii Irak, Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, Regatului Marocului, Republicii Arabe Siriene. Republicii Demo­cratice Sudan, de reprezentan­tul permanent la Bucureşti al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum si de amba­sadorul Iranului In România. Pe aeroport se aflau, de ase­menea, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucuresti, Hassan Abdel Aal Nayel, si membri ai ambasadei egiptene. La rindul lor, Ismail Fahmi, vicepremier si ministru al afa­cerilor externe, celelalte per­soane oficiale care l-au insotit pe şeful statului egiptean in tara noastră îşi iau rămas bun de la oficialităţile române. Cei doi şefi de stat sânt ova­ţionaţi Îndelung de mulţimea aflată la aeroport care isi expri­mă satisfacţia faţă de rezulta­tele rodnice ale noului dialog la nivel înalt româno-egiptean menit să servească intereselor celor două ţări, păcii generale, colaborării şi înţelegerii inter­naţionale. între cei prezenţi pe aeroport se aflau numeroşi stu­denţi egipteni şi din alte ţări arabe. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mo­hammed Anwar El Sadat răs­pund cu cordialitate manifestă­rilor pline de căldură ale mul­ţimii care aclamă îndelung pentru prietenia româno-egip­­teană. Un grup de pionieri oferă bu­chete de flori preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi preşedin­telui Mohammed Anwar El Sadat. La scara avionului, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi pre­şedintele Mohammed Anwar El Sadat îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi preşedinţi îşi string prieteneşte­ mîinile, se îmbrăţi­şează cu căldură. La ora 12:00 avionul prezi­denţial a decolat indreptîndu-se spre Iran. COMUNICAT COMUN (In pagina a 3-a) ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 847 4 PAGINI 30 BANI MARȚI 1 NOIEMBRIE 1977 Turceni A FOST TERMINAT UN IMPORTANT OBIECTIV HIDROTEHNIC Colectivul şantierului nr. 3 din cadrul grupului de şantiere constructii-instalatii Turceni a terminat un impor­tant obiectiv : barajul de retenţie ce va asigura ridica­rea nivelului apei Jiului, în amonte, şi prin aceasta , apa necesară funcţionării pri­melor agregate ale puternicei termocentrale. Obiectivul, la realizarea căruia şi-au adus contribuţia colectivele de constructori, coordonate de inginerii Nicolae Diorde, Gheorghe Motoş şi Gheorghe Motorga, cuprinde barajul, lung de 114 m cu 6 deschi­deri, priza de apă, casa site­lor şi o reţea complexă de canale hidrotehnice. Odată cu aceasta au fost încheiate şi lucrările la albia prin care cursul Jiului va fi dirijat după folosirea apei la termocentrală, constructorii si montorii indeplinindu-şi o importantă prevedere a an­gajamentului asumat anul a­­cesta în întrecerea socialistă. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul industriei şi turismului al Republicii Peru Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după-amiază, pe general de divizie Gaston Ibanez O’Brien, ministrul industriei şi turismu­lui al Republicii Peru, care efec­tuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat tova­răşul Ioan Avram, ministrul in­dustriei construcţiilor de ma­şini. A fost prezent Alberto Gal­vez, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Republicii Peru la Bucureşti. Ministrul peruan a înmînat preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi i-a transmis un cordial salut din partea preşedintelui Republicii Peru, general de divizie Fran­cisco Morales Bermudez, pre­cum şi urări de prosperitate poporului român prieten. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită din partea sa un călduros salut şi cele mai bune urări preşedintelui Fran­cisco Morales Bermudez, iar po­porului prieten peruan bunăsta­re şi fericire. In timpul întrevederii a fost relevată evoluţia ascendentă a relaţiilor româno-peruane şi s-a exprimat dorinţa de a adunei şi diversifica colaborarea pe plaţni politic, economic, cultural şi în alte sfere de activitate, între cele două ţări, de a inten­sifica conlucrarea lor pe plan internaţional, în folosul celor două popoare, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării inter­naţionale. Examinindu-se rezultatele co­laborării economice dintre cele două ţări, s-a evidenţiat că România şi Peru au interese co­mune pentru a asigura pe aceas­tă cale urn progres mai rapid în dezvoltarea lor economică şi so­cială. S-a exprimat, de aseme­nea, hotărîrea ambelor ţări de a acţiona în continuare pentru întărirea colaborării şi solidari­tăţii cu celelalte ţări în curs de dezvoltare în lupta pentru sta­tornicirea unor relaţii politice de tip nou între state, pentru înfăptuirea aspiraţiilor de pro­gres şi bunăstare, pentru in­staurarea unei noi ordini eco­nomice, a unui climat de înţe­legere internaţională, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, priete­nească. • PRESTIGIUL PROFE­SIONAL AL CELOR ALEŞI — CONDIŢIE A ÎNDEPLINIRII MANDA­TULUI (conferinţe de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile U.T.C. şi A.S.C.) • TINERII — O PREZENŢĂ CONTINUA PE OGOARELE ŞI LI­VEZILE VILCENE „Vom fi alături de deputat“ După adunarea care a avut loc la Şcoala generală nr. 134, pentru depunerea de candidatură în circumscripţia electorală nr. 49 din sectorul 6, Alexandru Micu, secretar al Comitetului sectoru­lui 6 al U.T.C., membru in co­mitetul executiv al consiliului, popular, mi-a mărturisit că în acele cîteva ore în care au luat cuvîntul 12 alegători, s-a simţit ca în faţa unui extrem de sen­sibil microscop. Mie mi s-a părut adunarea nu o simplă radiografie a celui ce va repre­zenta interesele locuitorilor din acest colţ al Bucureştiului, ci un sfat al bunilor gospodari care folosesc orice prilej pentru a gîndi, a propune, a acţiona cu toţii în interesul tuturor. O lec­ţie de responsabilitate civică, de patriotism. Era firesc de aceea să se vorbească despre prefa­cerile care au loc astăzi în întreaga ţară d­in Capitală şi mai ales în această circumscripţie unde pe vremuri „semnul civi­lizaţiei“ era localul lui Hanţ. „Prelungirea Ferentarilor, îmi spune pensionarul Cornel Abagiu, avea o faimă de care nu mai vrem să ne amintim. Ca să cumpărăm o pîine trebuia să mergem în oraş“... Aici s-au schimbat multe. Şi-a făcut apariţia industria şi, pe drept cuvînt, medicul Darie Diescu, lega înflorirea circum­scripţiei de prezenţa în zonă a întreprinderii „Autobuzul“. S-au construit blocuri. Şcoala 134 este şi ea nouă, există unităţi pentru servirea populaţiei. Nu-i vorbă, mai sunt destule de realizat: locuri de joacă pentru copii, balastarea unor străzi, pavări, înfiinţarea unor unităţi de lapte şi pîine etc. Ca buni gospodari oamenii au aşezat, după o te­meinică analiză, pe o hîrtie toate propunerile şi le-au ln­mînat candidatului, socotindu-l „al nostru“. Un semn de mare încredere. Trei elemente definitorii au reieşit în această adunare. In primul rind dorinţa celor pre­zenţi de a face din această LIDIA POPESCU (Continuare In pag. a 11-a) APROBARE UNANIMĂ din partea tinerilor, a tuturor cetăţenilor ţării PENTRU VIBRANTUL IMN AL PATRIEI, PENTRU NORMELE CONŞTIINŢEI SOCIALISTE adoptate de marele forum legislativ în telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, numeroase colective de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — îşi exprimă aprobarea, deplina adeziune şi satisfacţie faţă de hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. şi legile adoptate de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, faţă de politica înţeleaptă a partidului, nos­tru comunist. Cu adîncă emoţie patriotică, sunt exprimate senti­mente de mîndrie şi nemărginită recunoştinţă faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de secretarul general al partidului, pentru noul Imn de Stat al ţării noastre, care, pe melodia marelui compozitor Ciprian Porumbescu, glorifică eroismul poporului român, lupta sa seculară pentru libertate, neatîrnare şi dreptate so­cială, dragostea pentru glia strămoşească, care sinteti­zează cuceririle revoluţionare din anii socialismului, hotărîrea tuturor fiilor ţării ca, strîns uniţi în jurul partidului, să ridice pe noi culmi de civilizaţie Româ­nia socialistă, să lupte pentru triumful comunismului în scumpa noastră patrie. Este exprimată, de asemenea, totala adeziune faţă de legea privind normele de adresare în relaţiile dintre cetăţenii Republicii Socialiste România, dovadă eloc­ventă a permanentei preocupări a conducerii de partid şi de stat de punere şi menţinere în concordanţă a eticii socialiste cu schimbările fundamentale survenite în viaţa politico-economică a României socialiste. TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P. C. R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Ţinem să vă mulţumim din nă dumneavoastră, mult iubi­­tovarăşe Nicolae Ceauşescu. ducerii de partid şi de stat, anului suprem al ţării — se ne in telegrama colectivului muncă al întreprinderii mpuri Noi" din Bucureşti —­­tru mîndria ce ne-aţi prile­­j-o de t ti contemporani ai noului Imn de Stat al Republicii Socialiste România, dovadă grăi­toare a ceea ce este şi va deveni patria lăsată de străbuni. El exprimă măreţia idealurilor po­porului român,­ înfăptuirilor lui epocale, aspiraţiile sale pentru demnitate şi libertate naţională şi socială“. „Ne-a produs o imensă bucurie aprobarea noului Imn de Stat al Republicii Socialiste România — se spune în telegrama colec­tivului întreprinderii de con­fecţii din Craiova ), care, ba­­zindu-se pe cunoscuta şi vibran­ta melodie creată de marele compozitor patriot Ciprian Po­­i (Continuare in pag. a lV-a. De la 1 noiembrie, noi categorii de oameni ai muncii-din industria chimică, a săpunurilor şi cosmeticelor şi din cercetarea ştiinţifică, ingineria tehnologică, proiectarea şi activitatea de informatică-beneficiază de majorarea retribuţiei Bunăstarea noastră depinde de munca noastră CE ÎNSEAMNĂ PENTRU TINERII CARE LUCREAZĂ IN RAMURA CHIMIC­A, PENTRU TINERII CERCETĂTORI, INGINERI TEHNOLOGI, PENTRU CEI CE LU­CREAZĂ IN ACTIVITATEA DE INFORMATICA ACTUALA MAJORARE A RETRI­BUŢIEI ? IATĂ CITEVA CALCULE ILUSTRATIVE: Retribuţia tarifară Retribuţia tarifară , , netă nemajorată netă majorată Dlferent° In plus Muncitor (operator chimist) . . - categ. 2 bază,­­ 1 382 lei 1642 lei 260 lei maistru chimist _ ___, , _ _______ _ - gradația 6, cl. 23 2 389 lei 2 895 lei 506 lei inginer chimist • . - nivel bază, cl. 21 2001 lei 2310 lei 309 lei subiniginer chimist _ __ . . . - grad. 6, ci. 24 2 284 lei 2 760 lei 476 lei Cercetător ştiințific (nivel II retribuire) . _ . . . - nivel bază, clasa 22, 2 090 lei 2 415 lei 325 lei - grad. 1, ci. 23 2179 lei 2 520 lei 341 lei inginer proiectant (investiții) _ ___ . .­­ - grad. 2, ci. 24 2 090 lei 2415 lei 325 lei tehnician proiectant (investiții) „ . . - grad. 2, ci. 15 1 655 lei 1922 lei 265 lei analist, programator, inginer de sistem _ ___ . . - nivel bază, ci. 22 2 090 Iei 2 415 lei 325 lei analist, programator (ajutor) _ . •* nivel bază, ci. 13 I 1 565 lei [ 1820 lei 1 265 le CU ELAN MUNCITORESC“. Noul Imn de Stat al Româ­niei exprimă în întreaga sa fru­museţe şi bogăţie sufletul ro­mânesc crescut la dogoarea nepieritoare a iubirii de patrie. Fiind cîntat pe cunoscuta melo­die a lui Ciprian Porumbescu, el vine parcă din adîncurile isto­riei poporului nostru, afirmind cu putere mărturiile de seamă ale tuturor generaţiilor, mărtu­rii în care ne simţim cuprinşi noi înşine, cu învăţătura şi idealurile noastre de azi,­ ale co­muniştilor. M-am bucurat citin­du-l, deoarece acest imn este un cîntec simplu şi măreţ despre tradiţiile noastre făurite în luptă unită, despre aspiraţiile de liber­tate ale întregului popor român, despre jertfa celor mai buni fii ai poporului — comuniştii. Născut din propria noastră is­ ION MITUCA lăcătuş mecanic montator, întreprinderea de autoturisme Piteşti (Continuare in pag. a IlI-a) Cînd intri pe poarta vestitei întreprinderi de detergenţi ,.Dero“ din Ploieşti observi, mai întii, doar giganti­cele şi complicatele instalaţii, printre care rişti să te rătăceşti, ca într-un labirint al teh­nicii. Apoi, treptat, ii descoperi pe oameni şi nu oricum, ci ca pe a­­devăraţi protagonişti a tot ceea ce se pe­trece in acest uriaş la­borator cu „eprubete“ înalte cu­ o casă cu mai multe etaje şi cu „Iftmpi de spirt“ dogo­ritoare ca nişte cup­toare de topit oţelul. Iată instalaţia de sinteză a detergenţi­lor, supranumită şi „instalaţia tineretului“ — pentru că majorita­tea celor care lucrează aici n-au depăşit cu mult vîrsta de două­zeci de ani şi, mai a-­­res, pentru că însuşi stilul lor de muncă exprimă starea de spi­rit a acestei vîrste. In Pentru demnă, fata unui tablou de comandă prin care se supraveghează şi se di­rijează funcţionarea li­nei coloane de disti­lare a xilenilor se află utecistul Aurel Vaidoş, cunoscut şi apreciat în întreprindere pentru competenţa ta, pentru faptul că „pune suflet“ in fiecare acţiune. — Un necunoscător — ne spune tinărul — ar putea crede că „ta­­blonistul" nu trebuie decit să stea pe un o viată fericită scaun si să apese, din cînd in cînd, pe cite un buton. Este o ima­gine falsă. De fapt, noi trebuie să „gîndim“ permanent procesul de producţie, sesizind la timp orice dereglare a relaţiei optime dintre parametri şi realizind cu promptitudine un nou echilibru. O a­­tenţie deosebită acor­dăm valorificării la maximum a materiei prime. Pentru a evita orice pierdere, redisti­­lăm toate reziduurile pină în momentul în care nu mai rămîne nici un gram de sub­stanţă recuperabilă. Lui Aurel Vaidaş îi place să vorbească de­spre profesia sa, de­spre planurile sale de viitor. Este in ultimul an de liceu, la seral, îşi cumpără in mod frecvent cărţi de spe­cialitate, se perfecţio­nează. ALEX. STEFANESCU (Continuare tn pag. a Il-a) ?,­ secţia utilaj metalurgic a întreprinderii „Independenta" — Sibiu este pregătit pentru a fi predat beneficiarului un nou lot de maşini şi utilaje. Foto : O. PLECAU

Next