Scînteia Tineretului, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 9415-9439)

1979-09-15 / nr. 9427

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXV, SERIA II, NR. 9 427 SÎMBĂTA 15 SEPTEMBRIE 1979 6 PAGINI 30 BANI Un nou şi semnificativ moment al dialogului permanent, direct şi rodnic, pe care secretarul general al partidului îl poartă cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale în probleme esenţiale ale dezvoltării ţării, ale construcţiei socialiste VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL TIMIŞ * 1 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut, vineri, o vizită de lucru în uni­tăţi industriale şi agrico­le din judeţul Timiş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Gheorghe Oprea, Mihai Gere, Ilie Rădulescu. La plecarea din Bucu­reşti, pe aeroportul Oto­­peni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Con­stantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Paul Niculescu, Gheorghe Pană, Ion Pă­­ţan, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan Voitec, Ştefan Andrei, Nicolae Constantin, Miu Dobrescu, Ludovic Fa­zekas, Ion Iliescu, Vasile Patilineţ, Ion Ursu, Ri­chard Winter, Dumitru Popa. "Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dialogu­­lui permanent, direct şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spiri­tuale, în­­ probleme esenţiale ale muncii şi vieţii lor, ale dezvol­tării ţării, ale construcţiei socia­liste. în cadrul acestei întilniri de lucru, secretarul general al parti­dului a examinat şi stabilit — împreună cu factori de răspun­dere din ministere economice cu reprezentanţii­ organelor lo­cale de partid şi de stat, cu muncitori,­ ingineri şi tehnicieni, cu ţărani cooperatori şi specia­lişti din agricultură , căile şi modalităţile cele mai eficiente de ridicare a activităţii econo­­mico-sociale din judeţ, la nive­lul exigenţelor sporite ale ac­tualei etape de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Reintilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a constituit pentru locuitorii Timişoarei un fericit prilej de a-i exprima, încă o dată, simţămintele de fierbinte dragoste, stimă şi re­cunoştinţă, pentru grija perma­nentă ce o poartă prosperităţii continue a judeţului lor, pentru clarviziunea, dinamismul­ şi pa­siunea revoluţionară cu care ac­...Ora 9,30. Aeronava preziden­ţială aterizează pe aeroportul municipiului. La coborîrea din avion, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tova­răşi din conducerea de partid şi d­e stat sunt salutaţi cu căldură de tovarăşul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş,al P.C.R., pre­ţionează în vederea progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării şi fericirii poporului nostru, creş­terii prestigiului şi rolului României socialiste în lume. Aceste sentimente profunde şi-au găsit o pregnantă expresie chiar din primele clipe ale sosi­rii la Timişoara a secretarului general al partidului, şedinţele Consiliului popular ju­deţean. O gardă, alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai forma­ţiunilor de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei, pre­zintă onorul. Este intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei, de tineri şi ti­nere, în frumoase costume na­ţionale, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. în întîmpinare au venit mii de timişoreni care scandează cu însufleţire „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Răsună vibrant cîntecul „Partidul­ Ceauşescu, România“, trei nume atît de scumpe tuturor, trei nume cu valoare de simbol, cu profunde rezonante in sufletul şi conştiinţa naţiunii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu pără­sesc aeroportul, într-o maşină deschisă, îndreptîndu-se­ spre Timişoara. Aceeaşi ambianţă caldă, sărbătorească o regăsim la intrarea în oraş. Aici, primul secretar al Comitetului munici­pal Timişoara al P.C.R., prima­rul municipiului, Radu Bălan, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, în numele celor 300 000 de locuitori ai Timişoarei un călduros bun venit. „Vă rog să-mi permiteţi — a spus pri­marul Timişoarei — ca în nu­mele Comitetului municipal de partid, al Consiliului popular şi al tuturor locuitorilor munici­piului Timişoara, să vă ofer cheia şi placheta oraşului, ca simbol al stimei şi respectului, al dragostei neţărmurite pe care v-o purtăm. Să ne trăiţi, ani mulţi şi fericiţi, mult stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu !“. Răspunzind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Vă mulţu­mesc pentru urarea de bun ve­nit şi pentru primirea pe care ne-o fac comuniştii, toţi oame­nii muncii din Timişoara. Doresc, de la început, să adre­sez cele mai calde felicitări oa­menilor muncii din municipiul (Continuare in pag. a 11-a1 Intr-o atmosferă entuziastă, locuitorii Timişoarei au făcut o primire caldă, sărbătorească înalţilor oaspeţi ASTĂZI LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE CU PRILEJUL VIZITEI DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST RO­MÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, ÎN JUDEŢUL TIMIŞ ŞI AL DESCHIDERII ANULUI ŞCOLAR ŞI UNIVERSITAR 1979- 1980, ASTĂZI VA AVEA LOC IN MUNICIPIUL TIMIŞOARA O MARE A­­DUNARE POPULARA. POSTURILE DE RADIO SI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE DIRECT ACEASTĂ MANIFESTARE IN JURUL OREI 11:00. Ţara întreagă urează celor peste şase milioane de elevi şi studenţi SPOR LA MUNCĂ, IN NOUL AN DE ÎNVĂŢĂMÎNT! Debut sub semnul noii calităţi Ţara întreagă trăieşte un moment sărbătoresc. Azi se redeschid şcolile. Pentru 6 milioane de elevi şi studenţi începe o nouă etapă de muncă : anul de invăţămint 1979—1980. Sărbătoarea este a întregii ţări. Pentru că aproape din fiecare familie cel puţin un copil, un adolescent sau un tînăr porneşte in această frumoasă şi emoţionantă dimineaţă de toamnă către şcoală sau către fa­cultate.­­ Şi pentru că problemele, preocupările şcolii sunt, de fapt, ale întregii societăţi, ale întregii­­ ţări. Ne este tuturor clar că ar fi greu, dacă nu imposibil, să asigurăm ridicarea patriei pe noi trepte de progres şi civilizaţie, fără a asigura progresul şcolii. Azi se redeschid şcolile. Ochii ţării ii cuprind cu generozitate pe elevi, pe studenţi, pe profesori. Momentul este, aşa cum spuneam, sărbătoresc. Dar este, mai ales, un moment de profundă re­flecţie privind rosturile şcolii in noua etapă care începe, calitatea programelor şi planurilor de invăţămint, a metodelor educaţionale, conţinutul procesului instructiv-educativ. Păşim în noul an de invăţămint cu deplină încredere că etapa care începe va fi rodnică. Procesul de dezvoltare a şcolii a cunoscut, in anii precedenţi, ca urmare a preocupă­rii constante a partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adinei prefaceri revoluţionare. S-a statornicit o nouă structură a instituţiilor şcolare, corespunzătoare cerinţelor formării cadrelor pentru economie, pentru producţia materială şi spirituală. Au fost stabilite principiile şi obiectivele generale ale invăţămîntului românesc. In prezent procesul de reorganizare şi reaşezare pe baze revoluţionare a întregului invăţămint este încheiat. S-a asigurat o unitate indestructibilă între muncă, învăţătură şi cercetare ştiinţifică. Au fost reprofilate liceele, a crescut substanţial numărul elevilor şi studen­ţilor în invăţămîntul tehnic, au fost modernizate laboratoarele şi atelierele-şcoală, au fost create condiţii mai bune pentru ca elevii şi studenţii să lucreze direct în întreprinderi, in institute de proiectări şi cercetări, să realizeze proiecte şi teme cu aplicabilitate practică imediată. Totodată, au fost elaborate noi programe şi planuri de învă­­ţămînt, noi manuale şcolare şi cursuri universi­tare, la baza cărora se află noua concepţie despre pregătirea cadrelor şi noile cuceriri din domeniile ştiinţei şi tehnicii. Şcoala reflectă starea societăţii. O stare profund revoluţionară. Dar ea este, totodată, un factor puternic de transformare revoluţionară a societă­ţii. Aşa cum preciza intr-o recentă cuvîntare secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, revoluţia nu s-a încheiat. Munca, viaţa noastră sa desfăşoară sub semnul unor transformări revoluţionare permanente. O revo­luţie în industrie, în agricultură, în domeniul organizării sociale ; o revoluţie pentru depăşirea stadiului de ţară în curs de dezvoltare ; o revo­luţie în gîndirea oamenilor, in comportamentul lor, o revoluţie tehnico-ştiinţifică. Acest proces revoluţionar, cu implicaţii profunde in întreaga activitate economico-socială di­n patria noastră, a intrat într-o etapă superioară — etapa calităţii. „A venit timpul — preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să transformăm cantitatea într-o nouă calitate“. Adică să ne intensificăm­ efortu­rile pentru sporirea intr-un ritm mai înalt « ADRIAN VASILESCU (Continuare în pag. a IV-a) ----------------ÎN PAGINA A 4 - A ----------------­Ora întîi - proiecte pentru trei trimestre Ancheta noastră in Bucureşti, Craiova, Galaţi şi Mediaş Pe ogoare. OFENSIVĂ NEÎNTRERUPTĂ PENTRU CEA MAI SCURTĂ CAMPANIE DE RECOLTARE! In judeţul Dolj suprafaţa de pe care s-a recoltat po­rumbul a depăşit 25 mii ha. Prin realizarea unei viteze zilnice de aproape 3 mii ha pină în prezent, s-au creat condiţii optime pentru eli­berarea şi pregătirea terenu­rilor destinate orzului, cul­tură aflată in plină epocă de semănat. După cum ne spunea ing. Gheorghe Tudo­ra, directorul general al Di­recţiei agricole judeţene, se acţionează în lanurile de po­rumb cu circa 680 combine grupate în 100 de formaţii complexe de recoltat, dar cum în următoarele zile se preconizează finalizarea re­coltatului la floarea soa­relui, cele 520 de com­bine de la această cul­tură vor fi dirijate tot spre lanurile de porumb. In pagina a 4-a : Foto-ancheta noastră în judeţul Dolj

Next