Scînteia Tineretului, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 9519-9543)
1980-01-03 / nr. 9519
Drag! tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Anul 1979, pe care il încheiem peste citeva minute, a marcat un nou pas înainte în dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnicomateriale a societăţii noastre, în sporirea avuţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al poporului, in înfăptuirea obiectivelor edificării socialismului şi comunismului pe pămîntul României. La 23 August am sărbătorit împlinirea a 3 decenii şi jumătate de la victoria revoluţiei de eliberare naţională şi socială, trecînd în revistă victoriile epocale obţinute de clasa noastră iruncitoare, de întregul popor, sub conducerea Partidului Comunist, în înfăptuirea revoluţiei şi construcţiei socialiste, în lichidarea înapoierii ţării şi făurirea unei civilizaţii materiale şi spirituale noi, in afirmarea României ca ţară liberă, prosperă şi independentă. In acest an a avut loc, de asemenea, Congresul al Xll-lea al partidului, care a făcut bilanţul realizărilor dobîndite in actualul cincinal, a analizat stadiul actual al dezvoltării societăţii româneşti şi a stabilit obiectivele şi sarcinile pentru următoarea etapă istorică. Toate marile înfăptuiri in transformarea revoluţionară a societăţii, în creşterea potenţialului ei material şi spiritual sunt rezultatul politicii partidului nostru, care aplică neabătut ideile socialismului ştiinţific, adevărurile universal valabile, la condiţiile concrete ale României, al elanului întregului popor care înfăptuieşte programul partidului ce exprimă interesele şi aspiraţiile supreme ale întregii naţiuni. Aceste realizări pun in evidenţă superioritatea orînduirii noastre socialiste care asigură manifestarea plenară a energiei şi capacităţii creatoare a poporului nostru. Pentru succesele de seamă realizate pe toate planurile în anul 1979, adresez, în aceste momente solemne, cele mai calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului popor care, sub conducerea gloriosului nostru partid, îşi făureşte, liber şi demn, propriul destin - destinul socialist şi comunist. Noul an in care intrăm este hotăritor pentru îndeplinirea cu succes a întregului cincinal. Să ne mobilizăm toate forţele pentru transpunerea cu succes în viaţă a prevederilor planului pe 1980, ridicînd la o calitate nouă, superioară, activitatea din industrie, agricultură, transporturi, construcţii, din ştiinţă şi învăţămînt, din toate domeniile construcţiei socialiste. Să aplicăm ferm noul mecanism economico-financiar, întărind continuu autoconducerea şi autogestiunea economică şi ridicînd eficienţaîntregii producţii materiale. Să menţinem mereu viu spiritul revoluţionar în muncă şi creaţie, să milităm neobosit pentru ridicarea nivelului de conştiinţă al maselor şi promovarea în toate sferele de activitate a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Pregătirea şi desfăşurarea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi in consiliile populare, ca şi crearea organizaţiilor proprii ale Frontului Unităţii Socialiste, vor trebui să determine dezvoltarea şi mai puternică a democraţiei noastre socialiste, participarea tot mai activă a poporului la conducerea societăţii, la făurirea propriei scrie istorii. Realizind obiectivele de plan in anul care începe peste citeva clipe, să asigurăm pregătirea temeinică a trecerii la noul cincinal, la înfăptuirea concretă în viaţă a Directivelor Congresului al XII- lea şi a celorlalte programe-directivă adoptate în înaltul forum al partidului. Strîns uniţi în jurul Partidului Comunist Român - nucleulvital al întregii noastre naţiuni - să nu precupeţim nimic pentru a zidi în România, cea mai dreaptă şi mai umană orînduire cunoscută li istorie — orinduirea socialistă şi comunistă. Dragi tovarăşi şi prieteni, Congresul a! Xll-lea, analizînd in spiritul concepţiei materialismului dialectic şi istoric marile schimbări şi mutaţii care au loc pe arena mondială, a pus in evidenţă atit intensificarea tot mai puternică a luptei maselor populare, a forţelor progresiste, a popoarelor pentru o viaţă liberă, independentă şi prosperă, cit şi amplificarea crizei economice, petroliere şi financiare, adîncirea unor contradicţii, agravarea conflictelor existente şi apariţia altora noi, ivirea unor momente de încordare şi accentuarea instabilităţii în viaţa internaţională. Pornind de la aceste realităţi, partidul nostru a apreciat şi apreciază că singura alternativă la agravarea continuă a situaţiei mondiale este renunţarea la politica da forţă şi dictat, la amestecul in treburile interne ale altor stata, la politica sferelor de influenţă şi hegemonie şi promovarea unei politici noi de colaborare egală in drepturi şi reciproc avantajoasă între toate statele. In acest spirit, Congresul a definit cu claritate poziţiile internaţionale ale României, liniile directoare ale politicii sale externe în perioada următoare. In anul pe care-l încheiem, patria noastră a continuat să se afirme pe plan internaţional ca un puternic detaşament revoluţionar în lupta pentru progres social, destindere şi pace. Vom promova şi în viitor, cu toată hotărîrea, o politică de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste - de care ne leagă idealurile şi ţelurile comune ale noii orinduiri - de relaţii multilaterale cu popoarele ce păşesc pe calea propăşirii economico-sociale independente, lărgind, totodată, în spiritul coexistenţei paşnice, raporturile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Şi în viitor vom situa consecvent, la baza întregii noastre politici externe, principiile egalităţii in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa, amintind neabătut pentru generalizarea lor în întreaga viaţă internaţională. Ca şi pină acum, ne vom aduce întreaga contribuţie la cauza înfăptuirii securităţii pe continentul nostru. împreună cu celelalte popoare europene vom participa activ la buna pregătire a reuniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să dea un puternic impuls înfăptuirii unitare a documentelor de la Helsinki, colaborării între toate statele continentului şi, în mod deosebit, trecerii la măsuri concrete şi eficiente de dezangajare militară şi dezarmare, fără de care nu se pot concepe pacea şi securitatea în Europa şi în întreaga lume. Considerăm că este in interesul vita al tuturor popoarelor Europei să împiedice amplasarea de noi rachete şi arme nucleare pe continent, făcîndu-se totul pentru diminuarea înarmărilor, pentru reducerea uriaşelor arsenale militare concentrate în această regiune a lumii. O importanţă hotărîtoare pentru cauza păcii are renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa in relaţiile dintre toate statele, soluţionarea problemelor litigioase dintre ele numai pe cale politică, paşnică, prin tratative intre părţile interesate. în acest context, apreciem că trebuie intensificate eforturile pentru realizarea în Orientul Mijlociu a unei păci globale, trainice şi juste care să ducă la retragerea Israelului din teritoriile ocupate şi la asigurarea dreptului la autodeterminare pentru poporul palestinian, inclusiv constituirea unui stat propriu independent. Imperativul cel mai arzător al timpurilor noastre, dezideratul vital al tuturor popoarelor, este realizarea dezarmării, şi în primul rînd a dezarmării nucleare. Asigurindu-se un echilibru care să nu pună in pericol securitatea nici unei părţi, trebuie făcut totul pentru reducerea sistematică a cheltuielilor militare, a efectivelor militare şi armamentelor, retragerea trupelor străine în graniţele naţionale, lichidarea bazelor şi a blocurilor militare şi făurirea unei lumi fără arme şi fără războaie. Uriaşele fonduri ce se cheltuiesc astăzi pentru înarmare să fie îndreptate numai spre asigurarea progresului economico-social al popoarelor, spre îmbunătăţirea continuă a vieţii pe planeta noastră. Se impune, totodată, să se acţioneze mai ferm pentru lichidarea subdezvoltării în care se mai află o mare parte a omenirii, precum şi a oricăror forme de inegalitate şi asuprire a altor popoare, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale bazată pe relaţii echitabile, de deplină egalitate, care să asigure progresul tuturor ţărilor şi, îndeosebi, al celor râmase în urmă, să înlesnească accesul neîngrădit al tuturor naţiunilor la cuceririle civilizaţiei moderne. Soluţionarea constructivă a marilor probleme ce confruntă omenirea impune, mai mult ca oricind, participarea activă a tuturor statelor fără deosebire de mărime sau orînduire socială la viaţa internaţională, democratizarea largă a relaţiilor interstatale, întărirea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în promovarea colaborării, păcii şi securităţii mondiale. Realitatea demonstrează că stă în puterea popoarelor ca, acţionind unite, cu fermitate şi consecvenţă, să împiedice agravarea climatului internaţional, izbucnirea unui nou război şi să impună un curs nou in politica mondială, de destindere şi colaborare, să asigure triumful cauzei libertăţii şi independenţei, pacea şi securitatea pe planeta noastre. Dragi tovarăşi şi prieteni, Să facem totul pentru a realiza cu deplin succes planul pe anul 1980 şi pe întregul cincinal, pregătind, totodată, temeinic trecerea la cincinalul viitor, asigurând traducerea in viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al Xll-lea al partidului, a măreţului Program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism ! Fie ca noul an să aducă tuturor popoarelor izbinzi tot mai însemnate in realizarea aspiraţiilor lor de progres şi bunăstare, de dezvoltare liberă, de colaborare şi pace . Cu prilejul Anului Nou, vă urez tuturor, dragi tovarăşi şi prieteni, succese, satisfacţii şi bucurii cit mai mari în muncă şi viaţă, realizarea dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine, multă sănătate şi fericire ! In aceste clipe sărbătoreşti, vă adresez, dragi concetăţeni, urarea tradiţională : „La mulţi ani"! CU PRILEJUL ANULUI NOU în întreaga ţară, la cea de-a 12-a bătaie a orologiului BUCURIA ÎMPLINIRILOR - CERTITUDINEA ASPIRAŢIILOR Bucureşti — capitala sărbătorii CAPITALA GÎNDURILOR PENTRU NOUL AN REVELION 1980 De la tineri către tineri: NIHIL AN SĂ ÎNSEMNE pentru Firm anul unor mi mi succese! . M—■———— ■■ ■■ 1 J ------— — Grupajul nostru de reportaje realizate la confluenţa a doi ani aparţinînd istoriei, ani pentru istorie, încearcă să surprindă citeva secvenţe sugestive din bogăţia de fapte, împliniri, gînduri şi aspiraţii condensate ca intr-un focar sărbătoresc, în strălucitoarea sărbătoare a Revelionului, sărbătoare în care cumpăna dintre ani este trecerea de la măreţul bilanţ al lui 1979 la măreaţa perspectivă a lui 1980, încrezători in destinul nostru comunist, destinul unui popor strins unit în jurul partidului, al celui mai iubit fiu al său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, am desprins ultima filă din calendarul anului 35 al Eliberării patriei, anul celui de-al Xll-lea Congres al partidului, anul unor impresionante realizări obţinute de oamenii muncii din industrie şi agricultură, tot atîtea punţi durabile de legătură intre anul pe care l-am încheiat şi cel în care abia am păşit, ale drumului nostru mereu ascendent de azi către mîine. 1979 a fost, intr-adevăr, un an istoric ! In noaptea de la 1979 la 1980, peste 22 ,de milioane de oameni am făcut împreună pasul către miine, ferm hotărîţi să ducem la îndeplinire măreţele programe pe care ni le-am stabilit pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. 1980 - anul hotăritor al actualului cincinal — este de fapt acel „miine" pe care cu toţii ni-l dorim mai bun, mai plin de roadele muncii noastre, garanţie sigură a bunăstării şi fericirii fiecăruia dintre noi. Uniţi în gînd şi faptă, la cumpăna dintre ani, noi, milioanele de tineri ai patriei, cu toţii, ne-am angajat să facem din anul 1980 un an istoric ! Ca în fiecare an, sărbătoarea Revelionului i-a găsit pe tineri in sălile de club, în casele de cultură, în faţa vetrelor cu foc nestins, pe magistralele căilor ferate sau în mijlocul familiei. Cu toţii însă, la cea de-a 12 bătaie a orologiilor, au ciocnit cupele de şampanie, cu gînduri tinereşti pentru anul tînăr, pentru ţara noastră — ţara tinereţii ! ,,la mulţi ani '80" ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI, SERIA II, Nr. 9 519 4 PAGINI 30 BANI JOI 3 IANUARIE 1980 „ Vă urez tuturor, dragi tovarăşi şi prieteni, succese, satisfacţii şi bucurii cit mai mari in muncă şi viaţă, realizarea dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine, multă sănătate şi fericire!“ NICOLAE CEAUŞESCU A început anul decisiv al cincinalului PE FRONTUL MUNCII PENTRU ŢARA, PRIMELE SUCCESE DEDICATE ŢĂRII Gînd tînăr, fapte tinere la început de an nou. Mii de fapte nteciste au intrat deja in cronica primelor zile ale lui 1980. Descinse din hotărîrea noastră de a încheia exemplar acest cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, ele se aşază cu prestanţă la temelia unui nou cincinal al muncii, atacului neîntrerupt, conturat cu curaj şi matură angajare de recentul congres al comuniştilor ţării. Sub aceste semne programatice, şi primele două zile ale acestui an au fost zile de muncă intensă şi entuziastă, zile în care s-au născut noi iniţiative tinereşti, noi acţiuni au fost aplicate in practică. Cronica muncii pentru ţară se identifică astfel, şi in aceste zile, cu bătălia noastră pentru mai bine, spre o Împlinire efectivă a personalităţii noastre de tineri comunişti. Din această cronică a celor mai recente eforturi dedicate propăşirii ţării, reţinem pentru cititorii noştri citeva puncte fierbinţi, locuri de patimă şi dăruire, unde promovarea noului constituie dominanţa preocupărilor tinerilor jurnalişti, oţeluri, sondori, zootehnicieni, specialişti, şefi de formaţii de lucru tinere. hunedoara Şarja de la ora zero Pe platforma oţelăriei Siemens Martin nr. II de la Hunedoara ultimele clipe ale anului devin emoţionante. Topitorii privesc cu nostalgie acele ceasornicului care aleargă grăbite spre ora zero. A mai trecut un an... Oamenii din formaţia lui Constantin Dragomir de la cuptorul nr. 7 n-au însă răgaz pentru reflecţii. Pentru ei, aceste momente sunt cele mai dense din cursul schimbului şi, totodată, cele mai grele. Se apropie vertiginos clipa evacuării şarjei, prima şarjă a noului an. Privirile sunt aţintite asupra lavei incandescente. Cu mişcări repezi, hotărîte, prim-topitorul se îndreaptă spre spatele cuptorului şi deschide orificiul de evacuare. O lumină puternică, dogoritoare îi inundă chipul. Lava incandescentă se revarsă pe rină. A început evacuarea. Intre timp cele 12 bătăi de gong care au anunţat scurgerea vechiului an şi-au pierdut ecoul. Dragomir nici n-a observat acest lucru. Când s-a întors pe platformă a rămas impresionat. Tovarăşii săi, prim-topitorii de la celelalte cuptoare, îlaşteptau nerăbdători să-l felicite. L-au Îmbrăţişat şi i-au urat „La mulţi ani“, îmbrâţişindu-l şi-au sărbătorit propriul lor succes — prima şarjă a anului produsă în oţelărie. După acesta au venit şi alte succese. La ora 2:20 a fost evacuată o şarjă la cuptorul 4, apoi a venit rindul cuptorului 3... In (Continuare în pilff. a. II-a) galaţi O nouă iniţiativă utecistă Primele ore ale anului au însemnat pentru siderurgiştii gălaţeni şi primele succese în muncă. Aceşti oameni harnici, hotărîţi să-şi aducă o mai mare contribuţie la sporirea producţiei de metal a ţării, au acţionat cu elan, asigurînd o bună funcţionare a tuturor agregatelor, elaborînd primele şarje în contul producţiilor suplimentare. Pe platforma furnalului 5, de 2 700 mc. a lucrat schimbul condus de tînărul inginer Ion Mohorea, un colectiv format aproape numai din utecişti, care au lansat totodată şi una din iniţiativele noului an : „Să lucrăm o zi pe lună cu energie şi cocs economisite“. Un semn al deplinei mobilizări este şi faptul că ei, şi ceilalţi jurnalişti de pe platformă, au elaborat în cadrul primului schimb de producţie pe 1980 circa 100 tone fontă peste plan. La oţelăria nr. 1, primele semne ale anului poartă, de asemenea, pecetea entuziasmului şi dăruirii tinerilor. Oţelarii de aici, între care Aurel Sandu, Radu Costea şi Spiridon Iancu, conduşi de tinărul maistru Gheorghe Miron au elaborat, suplimentar, în primul schimb al anului, peste 150 tone oţel. Un start foarte bun s-a obţinut şi în celelalte secţii cu foc continuu ale Combinatului siderurgic de la Galaţi. Astfel, in primul schimb de producţie pe 1980 sarcinile de plan au mai fost depăşite cu 100 tone cocs, 50 tone tablă groasă, 200 tone bandă laminată la cald, 75 tone bandă laminată la rece etc. Pe primele două zile ale lui 1930 aici s-au produs suplimentar 320 tone cocs, 500 tone fontă, 420 tone oțe, 425 tone tablă groasă, 625 tone tablă laminată la cald.