Scînteia Tineretului, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 9519-9543)

1980-01-03 / nr. 9519

Drag! tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Anul 1979, pe care il încheiem peste citeva minute, a marcat un nou pas înainte în dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico­­materiale a societăţii noastre, în sporirea avuţiei naţionale şi ri­dicarea nivelului de trai al poporului, in înfăptuirea obiectivelor edificării socialismului şi comunismului pe pămîntul României. La 23 August am sărbătorit împlinirea a 3 decenii şi jumătate de la victoria revoluţiei de eliberare naţională şi socială, trecînd în revistă victoriile epocale obţinute de clasa noastră iruncitoare, de întregul popor, sub conducerea Partidului Comunist, în înfăp­tuirea revoluţiei şi construcţiei socialiste, în lichidarea înapoierii ţării şi făurirea unei civilizaţii materiale şi spirituale noi, in afir­marea României ca ţară liberă, prosperă şi independentă. In acest an a avut loc, de asemenea, Congresul al Xll-lea al partidului, care a făcut bilanţul realizărilor dobîndite in actualul cincinal, a analizat stadiul actual al dezvoltării societăţii româ­neşti şi a stabilit obiectivele şi sarcinile pentru următoarea etapă istorică. Toate marile înfăptuiri in transformarea revoluţionară a socie­tăţii, în creşterea potenţialului ei material şi spiritual sunt rezul­tatul politicii partidului nostru, care aplică neabătut ideile socia­lismului ştiinţific, adevărurile universal valabile, la condiţiile con­crete ale României, al elanului întregului popor care înfăptuieşte programul partidului ce exprimă interesele şi aspiraţiile supreme ale întregii naţiuni. Aceste realizări pun in evidenţă superioritatea orînduirii noastre socialiste care asigură manifestarea plenară a energiei şi capacităţii creatoare a poporului nostru. Pentru succesele de seamă realizate pe toate planurile în anul 1979, adresez, în aceste momente solemne, cele mai calde felici­tări clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oameni­lor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului popor care, sub conducerea gloriosului nostru partid, îşi făureşte, liber şi demn, propriul destin - destinul socialist şi comunist. Noul an in care intrăm este hotăritor pentru îndeplinirea cu succes a întregului cincinal. Să ne mobilizăm toate forţele pentru transpunerea cu succes în viaţă a prevederilor planului pe 1980, ridicînd la o calitate nouă, superioară, activitatea din industrie, agricultură, transporturi, construcţii, din ştiinţă şi învăţămînt, din toate domeniile construcţiei socialiste. Să aplicăm ferm noul mecanism economico-financiar, întărind continuu autoconducerea şi autogestiunea economică şi ridicînd eficienţa­­întregii producţii materiale. Să menţinem mereu viu spiritul revoluţionar în muncă şi creaţie, să milităm neobosit pentru ridicarea nivelului de con­ştiinţă al maselor şi promovarea în toate sferele de activitate a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Pregătirea şi desfăşurarea alegerilor de deputaţi în Marea Adu­nare Naţională şi in consiliile populare, ca şi crearea organiza­ţiilor proprii ale Frontului Unităţii Socialiste, vor trebui să deter­mine dezvoltarea şi mai puternică a democraţiei noastre socialis­te, participarea tot mai activă a poporului la conducerea socie­tăţii, la făurirea propriei scrie istorii. Realizind obiectivele de plan in anul care începe peste citeva clipe, să asigurăm pregătirea temeinică a trecerii la noul cincinal, la înfăptuirea concretă în viaţă a Directivelor Congresului al XII- lea şi a celorlalte programe-directivă adoptate în înaltul forum al partidului. Strîns uniţi în jurul Partidului Comunist Român - nucleul­­vital al întregii noastre naţiuni - să nu precupeţim nimic pentru a zidi în România, cea mai dreaptă şi mai umană orînduire cunoscută li istorie — orinduirea socialistă şi comunistă. Dragi tovarăşi şi prieteni, Congresul a! Xll-lea, analizînd in spiritul concepţiei materia­lismului dialectic şi istoric marile schimbări şi mutaţii care au loc pe arena mondială, a pus in evidenţă atit intensificarea tot mai puternică a luptei maselor populare, a forţelor progresiste, a popoarelor pentru o viaţă liberă, independentă şi prosperă, cit şi amplificarea crizei economice, petroliere şi financiare, adîncirea unor contradicţii, agravarea conflictelor existente şi apariţia altora noi, ivirea unor momente de încordare şi accentuarea instabilită­ţii în viaţa internaţională. Pornind de la aceste realităţi, partidul nostru a apreciat şi apreciază că singura alternativă la agra­varea continuă a situaţiei mondiale este renunţarea la politica da forţă şi dictat, la amestecul in treburile interne ale altor stata, la politica sferelor de influenţă şi hegemonie şi promovarea unei politici noi de colaborare egală in drepturi şi reciproc avantajoa­să între toate statele. In acest spirit, Congresul a definit cu clari­tate poziţiile internaţionale ale României, liniile directoare ale politicii sale externe în perioada următoare. In anul pe care-l încheiem, patria noastră a continuat să se afirme pe plan internaţional ca un puternic detaşament revolu­ţionar în lupta pentru progres social, destindere şi pace. Vom promova şi în viitor, cu toată hotărîrea, o politică de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste - de care ne leagă idealurile şi ţelurile comune ale noii orinduiri - de relaţii multilaterale cu popoarele ce păşesc pe calea propăşirii econo­­mico-sociale independente, lărgind, totodată, în spiritul coexis­tenţei paşnice, raporturile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Şi în viitor vom situa consecvent, la baza întregii noastre politici externe, prin­cipiile egalităţii in drepturi, respectului independenţei şi suvera­nităţii naţionale, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa, a­min­tind neabătut pentru generalizarea lor în întreaga viaţă in­ternaţională. Ca şi pină acum, ne vom aduce întreaga contribuţie la cauza înfăptuirii securităţii pe continentul nostru. împreună cu celelalte popoare europene vom participa activ la buna pregătire a re­uniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să dea un puternic im­puls înfăptuirii unitare a documentelor de la Helsinki, colaborării între toate statele continentului şi, în mod deosebit, trecerii la măsuri concrete şi eficiente de dezangajare militară şi dezar­mare, fără de care nu se pot concepe pacea şi securitatea în Europa şi în întreaga lume. Considerăm că este in interesul vita­ al tuturor popoarelor Europei să împiedice amplasarea de noi rachete şi arme nucleare pe continent, făcîndu-se totul pentru diminuarea înarmărilor, pentru reducerea uriaşelor arsenale mili­tare concentrate în această regiune a lumii. O importanţă hotărîtoare pentru cauza păcii are renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa in relaţiile dintre toate statele, soluţionarea problemelor litigioase dintre ele numai pe cale po­litică, paşnică, prin tratative intre părţile interesate. în acest con­text, apreciem că trebuie intensificate eforturile pentru realizarea în Orientul Mijlociu a unei păci globale, trainice şi juste care să ducă la retragerea Israelului din teritoriile ocupate şi la asigu­rarea dreptului la autodeterminare pentru poporul palestinian, inclusiv constituirea unui stat propriu independent. Imperativul cel mai arzător al timpurilor noastre, dezideratul vital al tuturor popoarelor, este realizarea dezarmării, şi în pri­mul rînd a dezarmării nucleare. Asigurindu-se un echilibru care să nu pună in pericol securitatea nici unei părţi, trebuie făcut totul pentru reducerea sistematică a cheltuielilor militare, a efec­tivelor militare şi armamentelor, retragerea trupelor străine în graniţele naţionale, lichidarea bazelor şi a blocurilor militare şi făurirea unei lumi fără arme şi fără războaie. Uriaşele fonduri ce se cheltuiesc astăzi pentru înarmare să fie îndreptate numai spre asigurarea progresului economico-social al popoarelor, spre îmbunătăţirea continuă a vieţii pe planeta noastră. Se impune, totodată, să se acţioneze mai ferm pentru lichi­darea subdezvoltării în care se mai află o mare parte a omenirii, precum şi a oricăror forme de inegalitate şi asuprire a altor po­poare, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale bazată pe relaţii echitabile, de deplină egalitate, care să asigure progresul tuturor ţărilor şi, îndeosebi, al celor râmase în urmă, să înlesnească accesul neîngrădit al tuturor naţiunilor la cuceriri­le civilizaţiei moderne. Soluţionarea constructivă a marilor probleme ce confruntă omenirea impune, mai mult ca oricind, participarea activă a tuturor statelor­­ fără deosebire de mărime sau orînduire socială­­ la viaţa internaţională, democratizarea largă a relaţiilor inter­statale, întărirea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în pro­movarea colaborării, păcii şi securităţii mondiale. Realitatea demonstrează că stă în puterea popoarelor ca, ac­­ţionind unite, cu fermitate şi consecvenţă, să împiedice agravarea climatului internaţional, izbucnirea unui nou război şi să impună un curs nou in politica mondială, de destindere şi colaborare, să asigure triumful cauzei libertăţii şi independenţei, pacea şi secu­ritatea pe planeta noastre. Dragi tovarăşi şi prieteni, Să facem totul pentru a realiza cu deplin succes planul pe anul 1980 şi pe întregul cincinal, pregătind, totodată, temeinic trecerea la cincinalul viitor, asigurând traducerea in viaţă a is­toricelor hotărîri ale Congresului al Xll-lea al partidului, a mă­reţului Program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism ! Fie ca noul an să aducă tuturor popoarelor izbinzi tot mai în­semnate in realizarea aspiraţiilor lor de progres şi bunăstare, de dezvoltare liberă, de colaborare şi pace . Cu prilejul Anului Nou, vă urez tuturor, dragi tovarăşi şi prie­teni, succese, satisfacţii şi bucurii cit mai mari în muncă şi viaţă, realizarea dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine, multă sănătate şi fericire ! In aceste clipe sărbătoreşti, vă adresez, dragi concetăţeni, urarea tradiţională : „La mulţi ani"! CU PRILEJUL ANULUI NOU în întreaga ţară, la cea de-a 12-a bătaie a orologiului BUCURIA ÎMPLINIRILOR - CERTITUDINEA ASPIRAŢIILOR Bucureşti — capitala sărbătorii CAPITALA GÎNDURILOR PENTRU NOUL AN REVELION 1980 De la tineri către tineri: NIHIL AN SĂ ÎNSEMNE pentru Firm anul unor m­­i mi succese! . M—■———— ■■ ■■ 1 J ------— — Grupajul nostru de reportaje realizate la confluenţa a doi ani aparţinînd istoriei, ani pentru istorie, în­cearcă să surprindă citeva secvenţe sugestive din bo­găţia de fapte, împliniri, gînduri şi aspiraţii conden­sate ca intr-un focar sărbătoresc, în strălucitoarea sărbătoare a Revelionului, sărbătoare în care cum­păna dintre ani este trecerea de la măreţul bilanţ al lui 1979 la măreaţa perspectivă a lui 1980, încreză­tori in destinul nostru comunist, destinul unui popor strins unit în jurul partidului, al celui mai iubit fiu al său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, am desprins ultima filă din calendarul anului 35 al Eliberării patriei, anul celui de-al Xll-lea Congres al partidului, anul unor impresionante realizări obţinute de oamenii muncii din industrie şi agricultură, tot atîtea punţi durabile de legătură intre anul pe care l-am încheiat şi cel în care abia am păşit, ale drumului nostru mereu ascen­dent de azi către mîine. 1979 a fost, intr-adevăr, un an istoric ! In noaptea de la 1979 la 1980, peste 22 ,de milioane de oameni am făcut împreună pasul către miine, ferm hotărîţi să ducem la îndeplinire măreţele programe pe care ni le-am stabilit pentru făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. 1980 - anul hotăritor al actualului cincinal — este de fapt acel „miine" pe care cu toţii ni-l dorim mai bun, mai plin de roadele muncii noas­tre, garanţie sigură a bunăstării şi fericirii fiecăruia dintre noi. Uniţi în gînd şi faptă, la cumpăna dintre ani, noi, milioanele de tineri ai patriei, cu toţii, ne-am angajat să facem din anul 1980 un an istoric ! Ca în fiecare an, sărbătoarea Revelionului i-a găsit pe tineri in sălile de club, în casele de cultură, în faţa vetrelor cu foc nestins, pe magistralele căilor fe­rate sau în mijlocul familiei. Cu toţii însă, la cea de-a 12 bătaie a orologiilor, au ciocnit cupele de şampa­nie, cu gînduri tinereşti pentru anul tînăr, pentru ţara noastră — ţara tinereţii ! ,,la mulţi ani '80" ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI, SERIA II, Nr. 9 519 4 PAGINI 30 BANI JOI 3 IANUARIE 1980 „ Vă urez tuturor, dragi tovarăşi­­ şi prieteni, succese, satisfacţii şi­­ bucurii cit mai mari in muncă şi­­ viaţă, realizarea dorinţelor şi­­ aspiraţiilor de mai bine, multă­­ sănătate şi fericire!“­­ NICOLAE CEAUŞESCU A început anul decisiv al cincinalului PE FRONTUL MUNCII PENTRU ŢARA, PRIMELE SUCCESE DEDICATE ŢĂRII Gînd tînăr, fapte tinere la început de an nou. Mii de fapte nteciste au intrat deja in cro­nica primelor zile ale lui 1980. Descinse din hotă­­rîrea noastră de a încheia exemplar acest cin­cinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, ele se aşază cu prestanţă la temelia unui nou cincinal al muncii, a­­tacului neîntrerupt, conturat cu curaj şi matură angajare de recentul congres al comuniştilor ţării. Sub aceste semne programa­tice, şi­ primele două zile ale acestui an au fost zile de muncă intensă şi entuziastă, zile în care s-au născut noi iniţiative tinereşti, noi acţiuni au fost aplicate in practică. Cronica muncii pen­tru ţară se identifică astfel, şi in aceste zile, cu bătălia noastră pentru mai bine, spre o Împlinire efectivă a personalităţii noastre de tineri co­munişti. Din această cronică a celor mai recente eforturi dedicate propăşirii ţării, reţinem pentru cititorii noştri citeva puncte fierbinţi, locuri de patimă şi dăruire, unde promovarea noului con­stituie dominanţa preocupărilor tinerilor jurna­­lişti, oţeluri, sondori, zootehnicieni, specialişti, şefi de formaţii de lucru tinere. hunedoara Şarja de la ora zero Pe platforma oţelăriei Sie­mens Martin nr.­ II de la Hune­doara ultimele clipe ale anului devin emoţionante. Topitorii privesc cu nostalgie acele cea­sornicului care aleargă grăbite spre ora zero. A mai trecut un an... Oamenii din formaţia lui Constantin Dragomir de la cup­torul nr. 7 n-au însă răgaz pen­tru reflecţii. Pentru ei, aceste momente sunt cele mai dense din cursul schimbului şi, tot­odată, cele mai grele. Se apro­pie vertiginos clipa evacuării şarjei, prima şarjă a noului an. Privirile sunt aţintite asupra lavei incandescente. Cu mişcări repezi, hotărîte, prim-topitorul se îndreaptă spre spatele cup­torului şi deschide orificiul de evacuare. O lumină puternică, dogoritoare îi inundă chipul. Lava incandescentă se revarsă pe rină. A început evacuarea. Intre timp cele 12 bătăi de gong care au anunţat scurgerea vechiului an şi-au­ pierdut ecoul. Dragomir nici n-a observat acest lucru. Când s-a întors pe platformă a rămas impresionat. Tovarăşii săi, prim-topitorii de la celelalte cuptoare, îl­­aşteptau nerăbdători să-l felicite. L-au Îmbrăţişat şi i-au urat „La mulţi ani“, îmbrâţişindu-l şi-au săr­bătorit propriul lor succes — prima şarjă a anului produsă în oţelărie. După acesta au venit şi alte succese. La ora 2:20 a fost eva­cuată o şarjă la cuptorul 4, apoi a venit rindul cuptorului 3... In (Continuare în pilff. a. II-a) galaţi O nouă iniţiativă utecistă Primele ore ale anului au în­semnat pentru siderurgiştii găla­­ţeni şi primele succese în mun­­­că. Aceşti oameni harnici, ho­­tărîţi să-şi aducă o mai mare contribuţie la sporirea produc­ţiei de metal a ţării, au acţio­nat cu elan, asigurînd o bună funcţionare a tuturor agregate­lor, elaborînd primele şarje în contul producţiilor suplimentare. Pe platforma furnalului 5,­­ de 2 700 mc. a lucrat schimbul con­dus de tînărul inginer Ion Mo­­horea, un colectiv format aproa­pe numai din utecişti, care au lansat totodată şi una din iniţia­tivele noului an : „Să lucrăm o zi pe lună cu energie şi cocs economisite“. Un semn al depli­nei mobilizări este şi faptul că ei, şi ceilalţi jurnalişti de pe platformă, au elaborat în cadrul primului schimb de producţie pe 1980 circa 100 tone fontă peste plan. La oţelăria nr. 1, primele sem­ne ale anului poartă, de aseme­nea, pecetea entuziasmului şi dăruirii tinerilor. O­ţe­larii de aici, între care Aurel Sandu, Radu Costea şi Spiridon Iancu, conduşi de tinărul maistru Gheorghe Miron au elaborat, suplimentar, în primul schimb al anului, peste 150 tone oţel. Un start foarte bun s-a obţi­nut şi în celelalte secţii cu foc continuu ale Combinatului side­rurgic de la Galaţi. Astfel, in primul schimb de producţie pe 1980 sarcinile de plan au mai fost depăşite cu 100 tone cocs, 50 tone tablă groasă, 200 tone bandă laminată la cald, 75 tone bandă laminată la rece etc. Pe primele două zile ale lui 1930 aici s-au produs suplimentar 320 tone cocs, 500 tone fontă, 420 tone oțe, 425 tone tablă groasă, 625 tone tablă laminată la cald.

Next