Scînteia Tineretului, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 9906-9931)
1981-04-01 / nr. 9906
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune — odată cu perfecţionarea bazei tehnico-materiale, promovarea noului şi a mutaţiilor calitative in toate domeniile vieţii sociala — transformarea revoluţionară a omului, continua ridicare a conştiinţei socialiste, afirmarea plenară în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Amplificarea obiectivelor social-economice de la un cincinal la altul a solicitat şi solicită în România socialistă o creştere a importanţei factorului conştient, subiectiv, atit în fundamentarea ştiinţifică a deciziilor, nn înfăptuirea sarcinilor concrete ce revin colectivelor de oameni ai muncii, cit şi în crearea unui nou climat încare raporturile dintre oameni funcţionează după înalte criterii ale demnităţii, respectului, umanismului revoluţionar. „Fără îndoială că în activitatea educativă trebuie să avem permanent în vedere faptul că fiecare om are individualitatea şi personalitatea sa bine distincte — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu la încheierea lucrărilor Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste (1976). De aceea, inarmîndu-i pe oameni cu cele mai înaintate cuceriri ale cunoaşterii, trebuie să dezvoltăm valorile morale şi virtuţile umane specifice fiecărui cetăţean, în strînsă concordanţă însă cu gîndirea filozofică şi etica socială revoluţionară, caracteristice orînduirii noastre noi, socialiste şi comuniste. Trebuie să existe deplină claritate , nu ne propunem şi nu ne putem propune uniformizarea omului. Aceasta ar fi o absurditate, un nonsens. Noi acţionăm pentru formarea unui om de omenie, cu o pregătire multilaterală, a unui comunist de omenie". Documentele partidului nostru, cuvinţările tovarăşului Nicolae Ceauşescu conturează clar şi convingător modul în care societatea românească actuală stimulează afirmarea creatoare a personalităţii umane în acţiunea socială, precum şi trăsăturile, virtuţile morale, aspiraţiile specifice modelului comunist de viaţă. Experienţa luptelor din anii ilegalităţii, şi, mai ales, cea cîştigată in anii construcţiei socialiste au sedimentat liniile de forţă ale idealului omului nou, înzestrat cu un Înalt grad de conştiinţă în care valoarea focalizatoare o formează conştiinţa politică socialistă, patriotismul, angajarea în planul teoriei, practicii şi creaţiei in numele idealurilor specifice societăţii noastre, identificarea personală cu obiectivele sociale generale, asimilarea lor ca valori şi norme proprii de comportare, convingeri şisentimente, motivaţii sădite profund în personalitatea şi manifestările fiecărui membru al societăţii noastre. Totodată, pregătirea profesională, nivelul ridicat de cultură generală, competenţa ştiinţifică şi profilul moral dau profunzime, rezonanţă şi eficienţă socială conştiinţei politice prin care comunistul se implică în procesul de umanizare a istoriei, spre noi trepte de civilizaţie şi progres uman. Aceste trăsături ale omului nou se îmbină fericit cu spiritul creator, originalitatea, spiritul critic şi constructiv, curajul în explorarea viitorului şi în afirmarea noului. Omenia constituie substanţa morală, umanistă a unei asemenea angajări plenare şi responsabile în raport cu dimensiunile adinei ale istoriei noastre naţionale. Prezenţa numeroaselor reveniri, in cuvântările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a caracterizării comunistului ca om de omenie are sensul valorificării şi reevaluării acelor precepte prin care tradiţia noastră propune frumuseţea morală , simplitatea — ca lipsă a disimulării, modestia, respectul pentru om şi grija pentru ceilalţi, cinstea ş.a.m.d. Omenia este prezentă in mediul cotidian, acolo unde acţiunile, conduitele, atitudinile se statuează cu fapte de viaţă prin care morala comunistă funcţionează şi este supusă transformării. Comuniştii — formaţi în condiţii şi situaţii revoluţionare morale — devin ei înşişi formatori de moralitate : racordarea datoriei subiectiv resimţite la datoria socială, obiectiv impusă, umple generalitatea normelor, valorilor, idealului cu substanţă omenească reală, cu frumuseţea actelor morale în care se produce acordul deplin al aspiraţiilor individuale ,cu cerinţele societăţii socialiste, a interiorului uman cu deprinderile comportamentale, a gîndului , cu fapta. Adeziunea subiectivă, VASILE MACOVICI MIC (Continuare in pag. a lll-a) Comunistul—modelul la care ne raportăm ÎNALTELE VALORI MORAL-POLITICE ALE UMANISMULUI REVOLUȚIONAR în valoarea unui produs primează inteligenţa tehnică încorporată în el UN ADEVĂR CARE ÎŞI PUNE AMPRENTA PE ACTIVITATEA DE ZI CU ZI A UNUI COLECTIV FRUNTAŞ Pentru a doua oară consecutiv, întreprinderea de aparate electrice pentru măsurat din Timişoara a fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa I. Este o performanţă cu care, dacă precizăm că această unitate de prestigiu a industriei româneşti nu a împlinit nici 10 ani de existenţă, puţine întreprinderi se pot mindoi. Printre argumentele care auadus-o în fruntea clasamentului hărniciei ,se află depăşirea producţiei nete cu 49 milioane lei, a celei fizice cu 35 milioane, a exportului cu 8,5 milioane lei valută şi a beneficiului cu 29,3 milioane. Productivitatea calculată pe baza producţiei nete pe fiecare om al muncii a fost şi ea depăşită cu 2 035 lei, iar cheltuielile materiale la mia de lei producţie au fost cu 5,2 lei inferioare cifrei de plan stabilită iniţial. Sfîrşitul primului trimestru al acestui an s-a concretizat cu cîteva zile mai devreme in bilanţul economic al întreprinderii. Un rezultat care-i permite realizarea unei producţii suplimentare pînă la sfirşitul lunii martie in valoare de peste 10 milioane lei la producţia netă, de peste 13 milioane lei la producţia marfă. Mai mult decit suficient pentru îndeplinirea integrală a planului pe acest an care la indicatorii amintiţi sunt cu 16,2 la sută şi, respectiv, 14,7 la sută superiori anului precedent. încă de la începutul dialogului, directorul întreprinderii, tovarăşul dr. ing. Gheorghe Tîrpe ne-a mărturisit hotărîrea întregului colectiv de a repeta pentru a treia oară performanţă dobindirii înaltei distincţii, bineînţeles la nivelul actualelor exigenţe determinate de introducerea în fabricaţie a unui mare număr de produse noi sau reproiectate. Numai din rindul acestora, 28 la sută sunt destinate beneficiarilor externi, iar alte 15 la sută vor înlocui importurile. De altfel, acest indicator ni se pare a fi cel mai dinamic din activitatea economică a întreprinderii. In comparaţie cu primul an al cincinalului trecut, în prezent, exportul este de 6,5 ori mai mare. In 1980, raportul dintre import şi export i-a adus întreprinderii un sold activ de 77,6 milioane lei, iar în acest an el va ajunge la 170,4 milioa- ION DAN OIA (Continuare In pag. a II-a) Acum, in prini primăvară, municipal Rm. Vocea îşi etalează maiestuos tinereţea Foto: V. TANASOF Lucrări numai de bună calitate — deviza tineretului din atelierul de reparaţii al întreprinderii bucureştene de maşini unelte şi agregate Foto: V. TANASOF Proletari din toate ţările, uniţî-vă ! SERIA II, Nr. 9 900 MIERCURI 1 APRILIE 1981 ANUL XXXVII, 4 PAGINI 30 BANI ÎN ACEST NUMĂR , DIN ŞI DESPRE VIAŢA ORGANIZAŢIILOR U.T.C. • Cartea pentru tineret : ELOGIUL AFORISMULUI • Situaţii, cazuri, atitudini : DOMICILIUL LUI STABIL E PRETUTINDENI ® Gimnastele noastre s-au întors, ieri, în patrie — Nadia Comaneci: „UNIVERSIADA BATE LA UŞĂ “ Rubrica AZI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Regatului Ţărilor de Jos Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, pe Adrien Mansvelt, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Ţărilor de Jos in tara noastră, înminînd scrisorile de acreditare, ambasadorul Adrien Mansvelt a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai bune urări de sănătate din partea Maiestăţii Sale Beatrix, regina Ţărilor de Jos, de prosperitate şi fericire pentru poporul român. In continuare, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au prezentat scurte alocuţiuni. După solemnitatea înmînării scrisorilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut intr-o atmosferă cordială cu ambasadorul Adrien Mansvelt. La solemnitate şi convorbire, au participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, Silviu Curticeanu, secretar previdenţial şi al Consiliului deStat. Au fost, de asemenea, de faţă membri ai Ambasadei Regatului Țărilor de Jos in țara noastră. DRUMUL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI ROMÂNESC SPRE O NOUĂ CALITATE NU POATE OCOLI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ A PROPRIULUI DOMENIU O abordare directă, deschisă a problemelor ce stau în faţa cercetării din domeniul învăţămîntului trebuie să solicite, chiar de la început, opinia cercetătorului. De aceea, convorbirea purtată cu dr. Eugen P. Noveanu, cercetător la Institutul de cercetări pedagogice şi psihologice — autor al unor lucrări ce se bucură de un bun renume atit in ţară cit şi peste hotare — porneşte tocmai de la locul şi rolul cercetătorului în cadrul amplei mişcări de modernizare şi continuă îmbunătăţire a activităţii desfăşurate în şcoli. — Cercetările de didactică pe care Ie efectuaţi, asemenea oricărei alte cercetări în domeniul învăţămîntului, au ca punct de plecare cerinţele unei anumite politici educaţionale. — Exact. Şi înţelegând prin politică educaţională un ansamblu de finalităţi (tipul de om pe care dorim să-l formăm în raport cu direcţiile de dezvoltare a societăţii şi un ansamblu de opţiuni (din punct de vedere social, economic şi al dezvoltării individuale) bazate pe o filosofie a educaţiei, vom remarca faptul că la acest nivel are loc proiectarea sistemului educaţional în planul corelării necesităţilor şi aspiraţiilor. Dezvoltarea multilaterală a personalităţii — ca teză fundamentală a politicii educaţionale promovate de partid — reprezintă, în ultimă instanţă, şi principala notă definitorie a cadrului de referinţă pentru cercetările de didactică. — Ce implicaţii directe decurg din această teză ? — Multe şi deosebit de complexe. Voi menţiona doar una singură, dar de relevanţă maximă , privind dinamica formării personalităţii prin prismă cadrele didactice — în special în contextul lucrărilor pentru obţinerea gradului I — poate contribui la rezolvarea unor astfel de probleme ? — Evident, aportul cadrelor didactice poate fi decisiv. Cu condiţia unei orientări corespunzătoare a tematicii lucrărilor pe grad didactic, ce se acordă nu pentru profesia de matematician, fizician etc., ci pentru cea de profesor de matematică, de fizică etc.. Or, aceasta înseamnă cu totul altceva ! E de la sine înțeles că tematica stabilită trebuie să fie stimulatorie pentru cei care pot face cercetări indiat, atunci ne apare cel puţin inoportună includerea unor teme, ca „Proprietăţi afine şi prospective ale cuadricelor“ (matematică), „Teoria relativităţii restrânse“ (fizică) , chiar şi un subiect de biologie de tipul „Situaţia fitosanitară a pomilor din zona în care îşi desfăşoară activitatea candidatul“ — deşi poate stimula o activitate de reală utilitate economiei naţionale — nu reprezintă, din păcate, o cercetare de didactică. — Nu există nici o recomandare privind latura metodică a acestor lucrări ? — Ba da. Dar numai la nivelul „coloraturii“ metodice, aspectele de acest gen nereprezentînd demersul principal. De altfel, la clarificarea situaţiei nu contribuie nici titulatura capitolului respectiv din programe : „Tematica lucrărilor ştiinţifice şi metodice“ ! Această formulă — mai mult decit ambiguă — lasă să se înţeleagă că de o parte avem ştiinţa, iar de altă parte — pedagogia. Ca şi cum pedagogia nu ar fi o ştiinţă, ci ar fi ceva doar la nivelul bunului simţ... Şi chiar dacă pentru unii ea rămâne la acest nivel, pentru cadrele didactice care încearcă să obţină cel mai inart grad profesional — pedagogia trebuie abordată la nivelul unei ştiinţe, cu atit mai DAN MUCENIC (Continuare in pag. a lll-a) „E nevoie, în primul rînd, de un sistem bine structurat, de preluare a rezultatelor cercetării pedagogice ra porturilor dintre activitate şi dezvoltare, apare nejustificată poziţia conform căreia instruirea este legată numai de însuşirea cunoştinţelor, priceperilor, şi deprinderilor ; toate componentele personalităţii se formează sub influenţa hotărâtoare a instruirii ! Aceasta înseamnă că în procesul de instruire trebuie introduse forme şi metode pentru dezvoltarea tuturor componentelor personalităţii. — Consideraţi că cercetarea pedagogică desfăşurată de cucare le elaborează. In baza unor indicaţii şi orientări de principiu — clare şi neechivoce — ale M.E.I., instituţiile de învăţământ superior însărcinate cu perfecţionarea profesorilor au elaborat o tematică pentru aceste lucrări, particularizind-o, însă, în raport cu posibilităţile sau interesele ,de moment ale unor specialişti, şi nu în raport cu cerinţele esenţiale ce decurg din directivele privind perfecţionarea cadrelor didactice. Astfel, se uită că gradul I este domeniile amintite, dar cea mai mare parte a subiectelor ar trebui să se axeze în planul didacticii disciplinelor respective. — Cum se petrec lucrurile în realitate ? — Despre felul cum au fost interpretate, instrucţiunile M.E.I. spun singure temele propuse. Dacă respectăm teza conform căreia o lucrare pentru obţinerea gradului I trebuie să reflecte nivelul de pregătire profesională şi să aducă o contribuţie originală la domeniul stu CONSTANŢA, RACORDATE LA PRIORITĂŢILE ACŢIUNILE TINERILOR FERM CAMPANIEI DE PRIMĂVARĂ Săptămîna recent încheiată s-a concretizat pe ogoarele constănţene cu rezultate superioare, in principal, datorită ritmului înalt de lucru imprimat prin folosirea mai bună a mijloacelor tehnice şi a forţei de muncă. Astfel,însă prinţărie.ţis, primăvară au intrat într-o perioadă de vîrf, odată cu finalizarea semănatului culturilor din prima epocă trecindu-se la intensificarea pregătirilor şi a insămîntărilor in vederea realzării la timp a lucrărilor la floarea-soarelui şi porumb. Acestor obiective prioritare, tuturor lucrărilor agricole de sezon trebuie să li se acorde cea mai mare atenţie pentru efectuarea lor în timp scurt şi la un nivel calitativ superior. Actualul stadiu al insămîntărilor aolicităContribuţia energică a tinerilor, organizarea temeinică a muncii pe toate fronturile de lucru. Am urmărit in localitatea Pantelimon, cum se implică tinerii, conducerea organizaţiei comunale U.T.C. la rezolvarea sarcinilor urgente ale campaniei. Mai întîi, Eugen Siloci, secretarul comitetului comunal U.T.C., ne-a pus la dispoziţie un tabel cu numele celor 32 de tineri mecanizatori calificaţi recent in această meserie. Toţi se află la prima lor campanie agricolă. Ii regăsim , la fiecare secţie de mecanizare, cei mai mulţi efectuează lucrările pe terenurile celor cinci cooperative agricole din raza comunei Pantelimon. La C.A.P. Pantelimon de Jos ei sunt indrumaţi de inginerul şef al unităţii, tinărul Tiberiu Eugen Dabu. Toate formaţiile de tractoare sunt în brazdă, lucrindu-se intens la semănat unul pentru ulei pe ultimele suprafeţe din cele 200 ha planificate. Dumitru Fişie şi Constantin Cloşcă execută semănatul. înaintea lor, in avans Aurel Scarlat fertilizează cd uree, iar Marin Iordache, Ion Bacrău şi Vasile Fişie susţin ritmul la discuit terenul. In fine, după trecerea formaţiei de combinatoare , la volanul tractoarelor aflîndu-se Mihai Oprea, Ilie Rădoi şi Gheorghe Atanasiu — cele două semănători aşază sămînţa sub brazdă cu o ,,viteză zilnică“ de 40 ha. Aceeaşi lucrare s-a încheiat la C.A.P. Pantelimon de Sus, aşa că încă o semănătoare se alătură formaţiei care dă ultima bătălie pentru încheierea suprafeţelor cu in. „întrajutorarea, ne spune Oprea Isac, primarul comunei, vizează efectuarea lucrărilor în timpul optim la fiecare cooperativă din raza comunei, respectiv la unităţile Pantelimon de Sus, Nistoreşti, Runcu, Vuituru şi Pantelimon de Jos“. La aceasta din urmă, pe pajiştea comunală, continuă lucrările de ameliorare a păşunii, declanşate la iniţiativa Comitetului judeţean Constanţa al U.T.C. Şantierul deschis aici este locul de muncă al tinerilor din satele aparţinătoare comunei Panteli- N. GHELASE (Continuare in pag. a lit-a) 100 de ani de la naşterea poetului OCTVIAI GOGA ÎN LUMINA PREZENTULUI De cele mai multe ori considerăm poezia lui Goga din perspectiva istoriei ; este o poezia consacrată ţăranului care luptă pentru idealul naţional intr-un Ardeal văzut de,poet ca un Eden trist, un fel de purgatoriu,, cum observa foarte bine Călinescu. Exegeţii operei marelui poet identificau in personalitatea ţăranului un simbol mitic dincolo de încercarea unei idealizări a lui, a unei simple comuniuni sentimentale cu el, în acele momente grele din istoria poporului nostru, în directă legătură cu această efervescenţă istorică în care timpul prevestea mari schimbări şi la care Goga a fost mai mult decât un martor ocular, opera lui a cuprins sensul adine al simţirii româneşti, suflul intim al unei dureri îndelungate. Dar acele vremuri au trecut, istoria a fost scrisă şi, totuşi, poezia lui a rămas valoroasă in continuare !... De ce ? Valoarea literară a poeziei lui nu trebuie să mai fie privită doar din perspectivă istorică. Aprecierea se cuvine extinsă pînă la a cuprinde însăşi structura poetică a creaţiei care presupune această valoare literară. Poezia lui Goga — aşa cum semnala istoricul I.D. Bălan — realizează convergenţa a două dimensiuni ale creaţiei : pe de o parte caracterul militant, iar pe de altă parte mesajul social implicit. Acest din urmă aspect trebuie să ne reţină îndeosebi atenţia, deoarece evidenţiază faptul că opera poetului ardelean — de la a cărui naştere se împlinesc azi o sută de ani — are un conţinut social nu numai la nivelul declaraţiilor, ci prin însăşi structura sa artistică. Dacă la Eminescu, visul sau iubita, Hyperion sau fata de împărat, Mircea cel Bătrin sau Vlad Ţepeş capătă semnificaţia unorvalori ancestrale şi se proiectează la scară cosmică, la Goga toate acestea iau amploare prin cintec, prin stingerea visului într-o lumină blinda, telurică, dar încărcată de un înţeles profetic. Poezia este cîntec şi cintecul se adresează tuturor celor care îl pot auzi şi înţelege : pământului ori cerului, inimii sau codrului, părinţilor sau Bătrânilor, dascălilor ori lăutarilor. Există întotdeauna în poezia lui Octavian Goga un interlocutor faţă de care poetul se simte într-o deplină comuniune sufletească. Natura, reprezentată in conformitate cu viziunea folclorică, nu devine niciodată simplu peisaj, ci se integrează în această atmosferă, receptînd cu o vibraţie impresionantă cintecul poetului. Oltul, de exemplu, devine un rit mitic a cărui existenţă reală este integrată cu desăvîrşire in viaţa oamenilor, în rostul lor, în însăşi fiinţa tuturor românilor. Tehnica poeziei lui Goga este simplă şi exactă, tocmai pentru că poetul se adresează permanent celor din jur şi aspiră necontenit la un limbaj comun. De fapt, el creează impresia că spune exact ceea ce ar fi spus oricare dintre compatrioţii săi, că întreaga sa artă se reduce la * da glas unor aspiraţii colective. Iată de ce, după trecerea atîtoa ani, această operă a păstrat numeroase filoane viabile. Iată de ce tot ceea ce este valoros din punctul de vedere al atitudinii ALEXANDRU CALMACU (Continuare in pag. a II-a)