Scînteia Tineretului, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 9906-9931)
1981-04-01 / nr. 9906
--------------------------------------------------—................... -- ............... -----....................... „SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Din şi despre viaţa organizaţiile? U.T.C. S-a făcut că vine, s-a făcut că pleacă, lu fine, s-a instalat primăvara. S-a schimbat şi ritmul de viaţă şi soarele e mai de-al nostru. Locurile de muncă se mută, cel mai adesea, in sinul naturii. Pentru schimb de experienţă , dinspre natură renaştere, dinspre oameni, rod. Tinerii forfotesc pe ogoare, in grădinile de legume şi zarzavat, in livezi. Tot ei sunt prezenţi in primele rinduri ale efortului de a realiza ritmic sarcinile de pian ale cincinalului calităţii şi eficienţei. Toate acestea sub semnul omagierii virstei de 60 de ani pe care o împlineşte Partidul Comunist Romăn. • Comitetul judeţean Harghita al U.T.C. a organizat faza judeţeană a concursului „File din istoria Partidului Comunist Român“. • Sub genericul „60 de ani de luptă şi glorii“, la Clubul tineretului din Galaţi a avut loc expunerea „P.C.R., centrul vital al Întregii noastre naţiuni“. • Comitetul U.T.C. al organizaţiei de la Liceul „N. Bălcescu" din Craiova organizează simpozionul „60 de ani de victorii şi minunate Împliniri in istoria petriei". • La Slatina, concursul „File din istoria U.XC.“, organizat de Comitatul judeţean Olt al U.T.C, a fost precedat de simpozionul „60 de trepte spre lumină“. • In unitaţile şcolare din municipiul Baia îi are au loc sesiuni de referate şi comunicări ştiinţifice consacrate sărbătoririi a 60 de ani de la constituirea Partidului Gasawaist Român. • In cadrul manifestărilor consacrate tsapBuirU a 60 de ani de la crearea Partidului Comunist Romă», la Liceul „M. Eminescu“ din Buzău a avut loc simpozionul „Lupta revoluţionară a partidului oglindită în literatură“. Alături de cercetătorii ştiinţifici Emil Manu, Marcel Duţă şi cadre didactice locale, eleva Viorela Alexandru, din clasa a XI-a a liceului respectiv, cu profil de filologie-istorie, a susţinut comunicarea „Presa progresistă dintre cele două războaie mondiale despre necesitatea educării tineretului prin literatură“, mărturie sigură a unei pasiuni autentice pentru cercetarea şi receptarea actului de creaţie literară. Pe linia aceleiaşi stăruinţe, alături de cei mai buni colegi ai săi, eleva s-a calificat pentru, faza pe ţară a olimpiadei de literatură, ce se va ţine în acest an la Focşani. (GHEORGHE ANDREI). • Peste 6 000 de tineri din judeţul Brăila participă la amenajarea salariilor pentru pregătirea terenului în vederea plantării legumelor, la batozarea şi depozitarea porumbului, la întreţinerea materialului săditor precum şi la combaterea excesului de umiditate şi consolidarea digului din Insula Mare a Brăilei. • Şi în judeţele Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman şi Vilcea, tinerii participă la lucrări de evacuare a apei de pe culturile semănate, la amenajarea solariilor pentru legume şi la repicatul răsadurilor. • 23—29 martie, „Săptămâna pomiculturii“. Organele şi organizaţiile U.T.C. din întreaga ţară au mobilizat tinerii la plantarea unui număr însemnat de pomi fructiferi, la lucrări de înlocuire în plantaţii, fertilizare, tăiere şi stropire a livezilor. • La clubul „Electroprecizia“ din Săcele a avut loc expunerea „Sarcinile stabilite de cel de-al II-lea Congres al ţărănimii in înfăptuirea unei noi revoluţii in agricultură“. • Pentru colegii lor din agricultură, şi nu numai, 1 400 de tineri de la Uzina nr. 2 şi întreprinderea „6 Martie“ din Zărneşti vor realiza repere pentru filtre, carburatoare şi accesorii pentru maşini unelte, în valoare de peste 470 000 de lei. • Din Buzău ni se comunică faptul că 500 de tineri de la întreprinderea de utilaj tehnologic, Filatura Pătâilagele, şi întreprinderea de contactoare Buzău, sub deviza „Linia tehnologică cu cea mai mare productivitate“ au realizat peste sarcinile de plan o producţie in valoare de 80 000 de lei. • La întreprinderea de utilaj chimic din Ploieşti a avut loc un schimb de experienţă „Forme şi metode folosite de organele şi organizaţiile U.T.C. in vederea reintroducerii în circuitul economic a materialelor reflexibile". • Repararea a 80 de distribuitoare, recondiţionarea a 120 de role şi bride metalice, lucrări de montaj la excavatorul de la Roşia Peşteana, reintroducerea în circuitul producţiei a peste 80 de tone de fier vechi, în valoare de peste 200 000 de lei, aşa se interpretează producţia suplimentară realizată de tinerii din unităţile miniere din Bazinul carbonifer Oltenia. • Mircea Motrici ne informează din Suceava că s-a deschis un nou şantier local al tineretului la întreprinderea de fibre artificiale unde primele capacităţi vor începe să producă la stiruirul anului. La ora Începutului au răspuns prezent 30 de elevi de la Liceul industrial nr. 2, viitori operatori prefabricate din beton. Nu peste mult timp lor li se vor adăuga colegii de la liceele 1 şi 4. Vor confecţiona prefabricate şi pardoseli din beton şi vor efectua divisele lucrări ivite. Valoarea totală a muncii lor va fi de peste 1,5 milioane lei. Lupta pentru locul I In cadrul concursului „Muncii, tinereţii, frumuseţii“ dn faza pe municipiu. La Iaşi, s-a dat intre... un strungar şi un lăcătuş. A învins Angela Perju, strungar la întreprinderea mecanică Nicolina. învinsa sa, Magda Mihalache, lăcătuş utilităţi la C.F.S. a împărţit locul II cu colega sa de întreprindere, Doiniţa Bordeianu, prelucrător fire. Locul al III-lea a fost dobindit de Zenia Pricop, confecţioneră la întreprinderea de confecţii. Sunt fete frumoase la Iaşi • Vineri, 27 martie, clubul tineretului din Brăila a găzduit o paradă a modei „Primăvara 1981“. Organizatori : comitetul municipal al U.T.C. şi cooperativa „Viitorul“. • Pentru rezultatele deosebite in activitatea de muncă patriotică a fost acordată Diploma de onoare a Comitetului judeţean Bihor al U.T.C. organizaţiilor de la întreprinderea minieră Voievozi şi întreprinderea minieră Dobreşti. Pentru rezultatele din 1980. La mai mare in 1981 ! • Inginerul Petre Tudorache de la I.M.P. Plopeni propune un „Dispozitiv de prindere hidraulic pentru frezarea simultană a 12 plăci de distribuţie de la pompele de pistoane axiale“ car a reduce manopera cu 5 000 de ore pe an • Tot la I.M.P. Plopeni, prin introducerea „Maşinii de şanfrenat“ gindită de inginerul Ion Martir, se reduce efortul fizic, se elimină timpul de reglare a frezelor, se reduce manopera, se obţine un efect economic anual de 178 000 de lei. Fără comentarii ! • Duminică, 29 martie, in judeţele Argeş, Iaşi, Olt şi Timiş am fost invitaţi la faza judeţeană a „Crosului tineretului“ • Tinerii din Olteniţa vor lua parte, la „Clubul tineretului“ la un spectacol de muzică şi poezie. La un spectacol au asistat şi tinerii din Făgăraş, la Casa de cultură, vineri, 27 martie , Constanţa şi Piatra Neamţ. Au loc fazele judeţene ale Complexului aplicativ „Pentru apărarea patriei" • Fază judeţeană şi la Arad : „Stâpîn pe volan“. • In cadrul „Dicţionarului de etică“, tinerii din Craiova vor răspunde, la o masă rotundă, la întrebarea „Ce înţelegem prin afirmarea multilaterală a trăsăturilor moralei comuniste ?“ • Vă propunem o carte apărută în colecţia „Cogito“, „Omul şi convieţuirea socială“, antologie de cugetări şi reflecţii realizată de Eusebiu Mihăilescu. Exemplificăm : „Omul muncitor, ca un pom roditor“ ; „Omul neinvăţat, ca un lemn neîndreptat“ ; „Omul îndărătnic nici cu sine Însuşi nu se invoieşte“. Grupaj realizat de MIOARA VERGU Stelele muncii la „Steaua Roşie“ din Sibiu Foto: V. TANASOF Valoarea unui produs (Urmare din pag. 1) de lei in condiţiile diminuării importului şi creşterii cererii pe piaţa externă a produselor A.E.M., ca urmare a sporirii performanţelor. Acţiunea de modernizare şi Înnoire a producţiei, desfăşurată pe baza indicaţiilor date personal de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul recentei vizite făcute în întreprindere, s-a constituit un obiectiv prioritar al întregului colectiv. Este suficient să arătăm in acest sens că, la sftrșitul actualului cincinal, produsele noi și reproiectate vor reprezenta 75 la sută din totalul producţiei, cu o creştere a ponderii exportului la 38 la sută. La baza obiectivului propus se află tipizarea completă a aparatelor electrice de măsurat, electronizarea şi miniaturizarea tuturor aparatelor electrice de măsurat, acţionindu-se Îndeosebi asupra reducerii consumurilor de materiale deficitare şi Înlocuirea din aparate a tuturor materialelor energointensive in favoarea altora mai eficiente din punct de vedere al costurilor şi consumurilor energetice. Acestor imperative 11 se consacră Întreaga activitate a secţiei de cercetare-proiectare despre care tovarăşul director ne spunea că reprezintă elementul vital al promovării noului şi unde prezenţa tinerilor, cu ideile lor novatoare, cu spiritul lor de emulaţie a determinat ridicarea nivelului tehnic al produselor la cele mai înalte performanţe atinse pe plan mondial. Dealtfel, discutând acest aspect, esenţial pentru menţinerea întreprinderii printre marii competitori specializaţi in producţia de aparate electrice pentru măsurat, tovarăşul inginer Friedrich Boer, şeful secţiei, sublinia: „Pretutindeni in lume există tendinţa inversării raportului — care dă valoare produsului — dintre consumul de materiale şi inteligenţa tehnică incorporată, în favoarea acesteia din urmă. Este o cerinţă firească practicată la noi în mod intensiv“. Pe planșetele de lucru ale numeroaselor colective create in acest scop figurează teme a căror abordare aproape că nici nu putea fi concepută cu ani in urmă. Peste 3 săptâmini, subinginerul Petru Sipoș va termina prototipul in care mecanismul de măsură magneto-electric, pe bază de cobalt, material scump, adus din import, este înlocuit cu magnet. La baza sa stă din nou principiu de funcţionare, in condiţiile menţinerii aceloraşi performanţe. Un colectiv condus de ing. Nicolae Fleşeriu proiectează acum un semnalizator de limită de profil Îngust pentru regulatoare care — păstrându-şi parametrii funcţionali — este de 10 ori mai mic decât cel clasic. In aceeaşi idee a miniaturizării, în luna septembrie va fi gata prototipul contorului electronic static de clasa 0,2, conceput de colectivul inginerului Alexandru Puhala. Este un aparat foarte scump adus pină acum numai din import, folosit in noduri cu trafic mare de energie. Exemplele pe care le-am putea da sint mult mai numeroase. Toate laolaltă ilustrează un mod eficient de acţiune, in aşa fel ghidit incit noile produse să intre pe piaţă puţin mai devreme decit o impune cererea imediată. O lecţie pe care colectivul întreprinderii da aparate electrice pentru măsurat şi-a însuşit-o pe deplin. . Profesor la Catedra de utilaj tehnologic şi chimic, Facultatea de mecanică, la disciplinele: „Calculul şi construcţia utilajului chimic“, „Utilaje in industria chimică şi petrochimică“, „Conducte şi armături“ şi „Maşini de prelucrat mase plastice“, poziţia 1 din statul de funcţiuni; 2. Profesor la Catedra de matematici II, Facultatea de aeronave, la disciplinele: „Matematici speciale“ şi „Analiză matematica“, poziţia 2 din statul da funcţiuni; 3. Profesor la Catedra de fizică, Facultatea de aeronave, la disciplinele: „Fizică“ şi „Fizica plasmei“, poziţia 15 din statul de funcţiuni; 4. Profesor la Catedra de mecanisme, Facuitatea de transporturi, la disciplinele: „Mecanisme“ şi „Organe de maşini şi mcvarisme“, poziţia 2 din statul d de funcţiuni; 5. Profesor la Catedra de chimie fizică şi tehnologie electrochisfiică, Facultatea de utilaje şi ingineria proceselor chimice, la disciplinele: „Chimie“ şi „Chimie fizică“, poziţia 4 din statul de funcţiuni; g. Conferenţiar la Catedra de electrotehnică I, Facultatea de electrotehnică, la disciplina: „Electrotehnică şi electronică“, porţia 1 din Statul & funcţiuni; 7. Conferenţiar la Catedra de hidraulică şi maşini hidraulice, Facultatea de energetică, la disciplinele: „Hidrologie şi protecţia calităţii apelor“, „Vane, stavile şi reţele de transport hidropneumatice“ şi „Mecanica fluidelor şi maşini hidraulice“, poziţia 4 din statul de funcţiuni; 8. Conferenţiar la Catedra da organizare şi conducere industrială, Facultatea de energetică, la disciplinele:„Organizarea şi conducerea întreprinderilor“ şi „Sisteme informaţionale şi analiză economică", poziţia 12 din statul de funcţiuni; 9. Conferenţiar la Catedra de maşini-unelte şi scule. Facultatea de tehnologia construcţiilor de maşini, la disciplinele: „Acţionarea electrică a maşinilor unelte“, „Definitivat“ şi „Teoria programăriinumerice“, poziţia 11 din statul de funcţiuni; 10. Conferenţiar la Catedra de tehnologia materialelor şi sudură, Facultatea de tehnologia construcţiilor de maşini, la disciplinele : „Tehnologia materialelor“, „Tehnologie“ şi „Utilaje de sudură“, poziţia 12 din statul de funcţiuni. 11. Conferenţiar la Catedra de mecanică, Facultatea de mecanică agricolă, la disciplina: „Mecanică şi rezistenţa materialelor", poziţia 9 din statul de funcţiuni; 12. Conferenţiar la Catedra de chimie anorganică şi tehnologie anorganică. Facultatea de tehnologie chimică, la disciplinele: „Tehnologia sărurilor minerale“ şi „Tehnologia compuşilor cu S şi P“, poziţia 81 din statul de funcţiuni; 13. Conferenţiar la Catedra de metalurgia metalelor neferoasa şi prepararea minereurilor, Facultatea de metalurgie, la disciplinele: „Metalurgia metalelor neferoasa grele“, „Metalurgie neferoasă“, „Metalurgia metalelor uşoare şi elaborarea aliajelor neferoase“ şi „Tehnologie generală", poziţia 5 din statul de funcţiuni; 14. Conferenţiar la Catedra de metalurgia metalelor neferoase şi prepararea minereurilor, Facultatea de metalurgie, la disciplinele: „Metalurgia metalelor uşoare, rare şi hidro sub presiune“ Şi „Tehnologia metalelor“, poziţia 8 din statul de funcţiuni; 15. Conferenţiar la Catedrade agregate şi instalaţii tehnologice metalurgice, Facultatea de metalurgie, la disciplinele: „Agregat© şi instalaţii termic© metalurgice", „Cuptoare metalurgice", „Agregate şi instalaţii termice speciale“ şi „Materiale refractare şi economia de energie“, poziţia 6 din statul de funcţiuni; 18. Şef de lucrări la Catedra de tehnologia construcţiilor de maşini. Facultatea de tehnologia construcţiilor de maşini, la disciplinele: „Maşini şi construcţii sudate“ şi „Tehnologia presării la rece“, poziţia 25 din statul de funcţiuni; 17. Şef de lucrări la Catedra de termotehnică şi maşini termice, Facultatea de mecanică, la disciplinele: „Termotehnică" Şi „Calculul şi construcţia instalaţiilor frigorifice“, poziţia 17 din Statul de funcţiuni; 18. Şef de lucrări la Catedra de electronică aplicată, Facultatea de electronică şi telecomunicaţii, la disciplina: „Circuite şi dispozitive electronice", poziţia 15 din statul de funcţiuni; 19. Şef de lucrări la Catedra de centrale electrice, Facultatea d© energetică, la disciplinele: „Tratarea apei“, „Tehnologii noi de recuperarea energiei in industrie“, „Termoenergetică industrială şi termoficare“, „Balanţe şi optimizări“, „Centrale electrice“, „Partea termo şi hidromecanică a centralelor electrice", „Instalaţii termice, reţele termice şi hidropneumatice“, poziţia 27 din statul de funcţiuni; 20. Şef de lucrări la Catedra de maşini electrice, Facultatea de electrotehnică, la disciplinele: „Perfecţionarea cadrelor didactice din învăţămintul mediu", „Maşini electrice“ şi „Electrotehnică“, poziţia 24 din statul de funcţiuni; 21. Şef de lucrări la Catedra de maşini electrice,Facultatea de electrotehnică, la disciplinele: „Acţionări electrice şi automatizări“, „Maşini electrice“ şi „Materiale electrotehnice“, poziţia 31 din statul de funcţiuni; 22. Şef de lucrări la Catedra de maşini electrice, Facultatea de electrotehnică, la disciplinele: „Maşini şi acţionări electrice“, „Electrotehnologie“, „Maşini electrice“, „Acţionări şi automatizări“ şi „Tehnologia de fabricaţie a maşinii şi aparatelor electrice“, poziţia 32 din statul de funcţiuni; 23. Asistent la Catedra de fizică, Facultatea de aeronave, la disciplina: „Fizică“, poziţiile 69 şi 91 din statul de funcţiuni; • 24. Asistent la Catedra de centrale electrice, Facultatea de energetică, la disciplina: „Partea termo şi hidroenergetică a centralei electrice“, poziţia 35 din statul de funcţiuni; 25. Asistent la Catedra de Automatică I, Facultatea de automatică, la disciplinele : „Sisteme şi echipamente pentru conducerea proceselor, „Automatizări in industria energetică“ şi „Calculatoare şi elemente de automatizare“, poziţia 33 din statul de funcţiuni; 26. Asistent la Catedra de mecanică fină, Facultatea de mecanică, la disciplinele: „Maşini de lucru pentru mecanică fină“ şi „Tehnologia mecanicii fine şi mcromecanicii“, poziţia 33 din statul de funcţiuni; 27. Asistent la Catedra de mecanică fină, Facultatea de mecanică, la disciplinele: „Tehnologia mecanicii fine şi micromecanicii“ şi „Reciclare“, poziţia 37 din statul de funcţiuni; 28. Asistent la Catedra de geometrie descriptivă şi desen II, Facultatea de mecanică agricolă, la disciplina: „Geometrie descriptivă şi desen“, poziţia 21 din statul de funcţiuni; 29. Asistent la Catedra de geo metrie descriptivă şi desen II, Facultatea de mecanică agricolă, la disciplina: „Desen tehnic“, poziţia 25 din statul de funcţiuni. Candidaţii la concurs va depune la Secretariatul rectoratului Institutului politehnic Bucureşti, Spl. Independenţei nr. 313, in termen de 30 zile, pentru posturile de profesor, conferenţiar şi şef de lucrări şi, respectiv, 15 zile, pentru posturile de asistent, de la data publicării acestui anunț in Buletinul Oficial, cererea de înscriere, împreună cu actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată in Buletinul Oficial al R.S.R., Partea I, nr. 33/15.III.1969 şi de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului nr. 84 539/1969. Concursul se va tine la Rectoratul institutului, in termen de 3 luni, pentru posturile de profesor, conferenţiar şi şefde lucrări şi, respectiv, 15 zile, pentru posturile de asistent, de la data expirării termenului de Înscriere la concurs. Cei care funcţionează intr-o instituţie de învăţămint superio sunt obligaţi să anunţe In scris participarea la concurs rectorului sau directorului acesteia. Anunţul a fost publicat la Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea a III-a, nr. 63 din 31 martie 1981. INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREȘTI anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice Un mic roman poliţist, agrementat cu acţiuni de urmărire pe timpul nopţii, supoziţii şi dezvăluiri senzaţionale, reprezintă dosarul faptic al prinderii infractorului Stoica Manea din comn. Siliştea, jud. Brăila. Acţiunea i-a petrecut in Bacău, oraş unde Manea spărsese citeva biserici. Initial, cercetările avansaseră ipoteza că făptaşul nu putea fi decit un copil agil, capabil să escaladeze geamuri inalte şi foarte strimte, să se strecoare printre grilaje pină la „cutia milei“. Sumele sustrase stimeau zimbetul (intre ISO şi IS lei), dar, oricum, obiecte istorice, de artă extrem de valoroase emute pericol. Adevărul este că Stoica Menea nu mai este de mult copil. FI este un tinit de 22 de ani, o mâzgălitură de om, oprit prematur din creştere (cam 1,15 m, slăbuţ chiar şi pentru înălţimea lui), trăsături infantile, ochi reci, inexpresivi, de viezure. Pare totuşi să ştie că neajutorarea lui fizică face „bună impresie“ celor din jur. Altfel spui, nu are nimic din agresivitatea, viclenia ori spăşeala falsă ale unui răufăcător. Manea nu este încadrat nicăieri, deşi e calificat în meseria de operator chimist şi nu locuieşte nicăieri. Domiciliul său stabil e pretutindeni. Refuză orice discuţie. Tace şi se uită prin tine ca prin sticlă. Cind li vorbeşti despre situaţia lui socială, despre părinţi ori despre satul natal n-are nici o reacţie. Dă ceva semne de viaţă abia cind vine vorba de fratele său mai mic, Ionel. Dar recade repede In adineurile muţeniei. Mai pe înţelesul nostru, vorbeşte dosarul lui încărcat. La 13 ani fură din casa unui vecin 1060 de lei. Este prins şi iertat, ţintndu-se cont de virstă, cit şi de constituţia lui fragilă, căci un copil timid şi, la urma urmei, foarte liniştit cum era el merita o şansă de îndreptare. Drept dovadă, termină o şcoală profesie Domiciliul lui stabil e pretutindeni nulă şi se angajează pentru citeva luni in Brăila la operator chimist. Perseverenţă, tendinţe mocnite ori simplă tentaţie. Stoica Manea sparge vestiarul unui coleg de serviciu şi fură de acolo tot ce găseşte. Prins şi anchetat, reuşeşte să fugi. Abia din acest moment se poate spune că incepe adevărata lui viaţă infracţională. Fără acte de identitate, fără bani, ajunge in oraşul Constanta, unde sparge 5 biserici. Traseul se continuă in oraşul Macin. Aici, după ce sparge o biserică, este reţinut de organele de miliţie, dar reuşeşte şi de astă dată să fugă. Tot fără bani, urmărit te ascunde in judeţul Timiş, unde timp de trei luni este angajat la o „fermă de creştere a taurinelor“. Atracţia Constanţei se va dovedi irezistibilă. Revine deci la ţărmul mării, minat se vede de ginduri bune, de vreme ce se angajează ca lucrător in port. Nu va sta mult timp aici. Incapabil de efort fizic mare, singuratic, închis mereu in sine, fără amintiri, fără prieteni, fără bani, fără acte, ajunge la Bacău, nu înainte de a se opri în Buzău, unde sparge şi aici biserici (in total, vreo 15). Cu siguranţă, el nu ştie că e deja condamnat in contumacie la 2 ani, că alte 5 procese il aşteaptă ca reclamat in ţară. Un vălmăşag de fapte infracţionale,“ concentrat pe parcursul a numai doi ani. Dar ceea ce uimeşte ■ este faptul că Manea s-a plimbat prin ţară şi, deşi nu avea nici un act de identitate, a fost angajat In două rinduri (!), a dormit la un cămin de nefamilişti etc., fără ca cineva să sesizeze Militia, să respecte, in definitiv, legea. Făcea impresia unui om liniştit, isi falsifica virsta spunind că nu este incă major si era crezut pe cuvint. Stoica Manea „şi-a găsit Bacăul“. Un deznodămint topic. Aluitrmat logic, mai la indemina celor care au avut de-a face cu ei, era ca activitatea lui infracţională să fi fost oprită la timpul cuvenit. Bicisnic, tăcut, și aparent inofensiv. Stoica Manea nu lăsa impresia ei... nu părea a fi... Contrariul jocului este realitatea (spune filosoful) și nu seriozitatea. SORIN PREDA MIERCURI I APRILIE 1981 ELOGIUL AFORISMULUI’ In noianul de cărţi care apar şi care îţi solicită atenţia, de un deosebit folos mi se par cele ce te invită şi te silesc să gindeşti, să regîndeşti, sâ-ţi clarifici poziţia ta în lume, faţă de diferitele probleme care ne invadează, ne complică şi ne caracterizează existenţa. Din aceste cărţi face parte — la loc de cinste — lucrarea lui Marin Voiculescu, intitulată „Lumea în gîndire“. Toate maximele, aforismele, cugetările citate de autori constituie tot atitea dialoguri cu cei ale căror ginduri le reproduce, pentru că le reproduce critic, insuşindu-şi-le, de multe ori distanţindu-se de ele, de şi mai multe ori explicînd întotdeauna raţiunea poziţiei sale, o poziţie de luptă a unui om progresist împotriva a tot ce tinde să ne tragă înapoi, a unui amorezat al poeziei, al naturii, al iubirii, al omeniei, al patriei, al inteligenţei, al bunătăţii, împotriva răului şi josnicului in lume şi in om. Pe cit da greu este să cristalizezi simţirea, gindirea in cuvinte, pe atit de remarcabilă este reuşita strădaniei autorului de a o face în cuvinte puţine, din care să nu lipsească nimic esenţial, în care să nu prisosească nimie. „Lumea in gîndire“ constituie un asemenea rezumat, pe cit de util, pe atit de plăcut, reuşind să îmbine — povaţa poetului roman — utile dulci. Autorul şi-a consacrat lucrarea abordării unor teme majore de filosofe, artă, politică, relaţii sociale, în fond purtind raza cercetătoare a spiritului asupra imensităţii activităţii umane în prezent şi de-a lungul veacurilor. Este ceea ce explică vastitatea câmpului de cercetare Îmbrăţişat, cit şi inevitabilitatea unei alegeri a subiectelor tratate, cu nota de arbitrar pe care orice alegere in asemenea materie o implică, cu promisiunea, implicită, a unor ulterioare cercetări şi compliniri pe care de pe acum vrem să o reţinem. Alegerea subiectelor dictează, intr-o anumită măsură, si selectarea autorilor care se ocupă de ele. Odată cu expresia gindirii lor, defilează în faţa cititorului figurile prestigioase ale cugetătorilor — români şi străini — asupra cărora autorul s-a oprit de astă dată. Descifrînd o zicală cunoscută, s-ar putea afirma : „Spune-mi ce citeşti şi am să-ţi spun cine eşti“. Marin Voiculescu a citit enorm de mult şi este fără doar şi poate un erudit, un om da cultură, un cunoscător al literaturii beletristice, filosofice, politice, un pasionat al gîndirii corecte, precise, înclinaţia sa indiscutabilă spre cugetarea condensată in citeva cuvinte, din care să nu lipsească nimic, unde să nu prisosească nimic, predilecţia sa pentru aforism, pentru maximă îl caracterizează ca om de ştiinţă. Iar munca enormă prestată de a nota şi strânge laolaltă, grupate pe idei fundamentale, spusele atit de variate ale atîtor cugetători, atât de diferiţi, grija de a prezenta rodul acestei munci celor ce se interesează de gindirea umană, îl defineşte pe autor ca fiind esenţialmente un om al muncii, un progresist, un om al societăţii noastre, angajat pe deplin in opera de construcţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România, a înaintării ţării noastre spre comunism. Lucrarea asupra căreia ne-am oprit in aceste rinduri este nu numai un ajutor dat cititorului de a se orienta în noianul cugetărilor care s-au păstrat în literatura universală — cu notarea patriotică a contribuţiilor naţionale proprii — dar şi o invitaţie la lecturi ulterioare, complementare, de adincirea şi precizarea celor ce ne păreau cunoscute şi care, totuşi, nu sint niciodată adincite destul. Orice carte este şi o autobiografie a autorului. Din „Lumea in gîndire“, ca şi din volumul ce i-a precedat, „Răgazul gindirii“, străbate şi răzbate o personalitate pe care am vrea să o cunoaştem mai bine, mai complet, din luările sale de poziţie faţă de multe alte probleme, care, fireşte, nu au putut încăpea în cele 305 pagini ale volumului. Pentru a nu da decit un exemplu — sunt citeva citate din Shakespeare. Cite alte citate nu provoacă talentul de comentator al autorului, cu privire la cite alte idei ! „Lumea in gindire“ nu este epuizată prin aforismele, maximele şi cugetările redate şi comentate, în stilul aforismului, de autor. Sper ca un alt volum să continue o operă atit de bine şi de promiţător începută Prof. univ. dr. doc. EDWIN GLASER *) Marin Voiculescu: Lumea in gindire. Cugetări, maxime, aforisme, Editura Junimea, Iași, 1980. OCTAVIAN GOGA ÎN LUMINA PREZENTULUI (Urmare din pag. I) faţă de viaţă şi al modalităţii artistice are puterea şi azi să ilumineze conştiinţa cititorului, să propage în ea, ca într-un fidel mediu de rezonanţă, dragostea pentru pământul românesc, sentimentul coeziunii cu cei care au tăcut şi continuă să facă Istoria acestui pâmint. Iată, In sfirşit, de ce Goga tftmine şi azi un reper in cultura noastră. Fireşte, privind lucrurile ca obiectivitatea proprie Istoricului literar marxist, trebuie să facem o necesară disociere intre opera poetică şi activitatea lui politică, desfăşurată Îndeosebi in ultima perioadă a vieţii. Este de observat că filonul lirismului se degradează progresiv de la un volum la altul. In deceniul al patrulea, mai cu seamă, omul politic burghez se substituie poetului. Ca lider al unui partid politic de tristă amintită, ca reprezentant al unor cercuri subordonate ideologiei fasciste, Octavian Goga şi-a sfirşit trecerea prin lume In postura regretabilă de conducător al primului guvern fascizant din istoria ţării, facilitând in această calitate penetraţia hitleristâ. Infeudarea economică a tării faţă de puterile Axei. Cel care in Clăcaşu exprimase patetic voinţa de libertate, de echitate naţională şi socială, a ajuns să clameze adevăiruri străine spiritului umanist al liricii sale. Iată de ce, in perspectiva timpului, se cuvine să ii valorificăm critic, riguros ştiinţific, opera literară şi existenţa socială, păstrînd cu consecvenţă şi principialitate in memoria colectivităţii acele creaţii, acele fapte care consună cu idealurile de progres ale poporului. Prin ceea ce are valoros, prin ceea ce a contribuit cu adevărat la îmbogăţirea patrimoniului creaţiei literare româneşti, creaţia lui Octavian Goga continuă să fertilizeze spiritualitatea noastră, prezentă şi viitoare. Iar prin ceea ce s-a perimat, datorită înstrăinării scriitorului de sufletul poporului din care s-a ivit constituie o pildă asupra căreia se cuvine să medităm cu luciditate. Foto : V. RANGA