Scînteia Tineretului, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 9906-9931)

1981-04-01 / nr. 9906

--------------------------------------------------—................... -- ............... -----....................... „SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Din şi despre viaţa organizaţiile? U.T.C. S-a făcut că vine, s-a făcut că pleacă, lu fine, s-a instalat primăvara. S-a schimbat şi ritmul de viaţă şi soarele e mai de-al nostru. Locurile de muncă se mută, cel mai adesea, in sinul naturii. Pentru schimb de experienţă , dinspre natură re­naştere, dinspre oameni, rod. Tinerii forfotesc pe ogoare, in grădinile de legume şi zarzavat, in livezi. Tot ei sunt prezenţi in primele rinduri ale efortului de a realiza ritmic sarcinile de pian ale cincinalului calităţii şi eficienţei. Toate acestea sub semnul omagierii virstei de 60 de ani pe care o împlineşte Partidul Comunist Romăn. • Comitetul judeţean Harghi­ta al U.T.C. a organizat faza ju­deţeană a concursului „File din istoria Partidului Comunist Ro­mân“. • Sub genericul „60 de ani de luptă şi glorii“, la Clubul tine­retului din Galaţi a avut loc expunerea „P.C.R., centrul vital al Întregii noastre naţiuni“. • Comitetul U.T.C. al orga­nizaţiei de la Liceul „N. Băl­­cescu" din Craiova organizează simpozionul „60 de ani de vic­torii şi minunate Împliniri in­ istoria petriei". • La Slatina, concursul „File din istoria U.XC.“, organizat de Comitatul judeţean Olt al U.T.C, a fost precedat de sim­pozionul „60 d­e trepte spre lu­mină“. • In unitaţile şcolare din mu­nicipiul Baia îi are au loc se­siuni de referate şi comunicări ştiinţifice consacrate sărbătoririi a 60 de ani de la constituirea Partidului Gasawaist Român. • In cadrul manifestărilor consacrate tsapBuirU a 60 de ani de la crearea Partidului Co­munist Romă», la Liceul „M. Eminescu“ din Buzău a avut loc simpozionul „Lupta revoluţiona­ră a partidului oglindită în li­teratură“. Alături de cercetăto­rii ştiinţifici Emil Manu, Mar­cel Duţă şi cadre didactice lo­cale, eleva Viorela Alexandru, din clasa a XI-a a liceului res­pectiv, cu profil de filologie-is­­torie, a susţinut comunicarea „Presa progresistă dintre cele două războaie mondiale­­ despre necesitatea educării tineretului prin literatură“, mărturie sigură a unei pasiuni autentice pentru cercetarea şi receptarea actului de creaţie literară. Pe linia aceleiaşi stăruinţe, alături de cei mai buni colegi ai­­ săi, eleva s-a calificat pentru, faza pe ţară a olimpiadei de literatură, ce se va ţine în acest an la Focşani. (GHEORGHE ANDREI). • Peste 6 000 de tineri din judeţul Brăila participă la a­­menajarea salariilor pentru pregătirea terenului în vederea plantării legumelor, la batozarea şi depozitarea porumbului, la în­treţinerea materialului sădi­tor precum şi la combaterea exce­sului de umiditate şi consolida­rea digului din Insula Mare a Brăilei. • Şi în judeţele Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Pra­hova, Teleorman şi Vilcea, ti­nerii participă la lucrări de evacuare a apei de pe culturi­le semănate, la amenajarea so­­lariilor pentru legume şi la re­­picatul răsadurilor. • 23—29 martie, „Săptămâna pomiculturii“. Organele şi or­ganizaţiile U.T.C. din întreaga ţară au mobilizat tinerii la plan­tarea unui număr însemnat de pomi fructiferi, la lucrări de înlocuire în plantaţii, fertilizare, tăiere şi stropire a livezilor. • La clubul „Electroprecizia“ din Săcele a avut loc expunerea „Sarcinile stabilite de cel de-al II-lea Congres al ţărănimii in înfăptuirea unei noi revoluţii in agricultură“. • Pentru colegii lor din a­­gricultură, şi nu numai, 1 400 de tineri de la Uzina nr. 2 şi în­treprinderea „6 Martie“ din Zăr­n­­eşti vor realiza repere pentru filtre, carburatoare şi accesorii pentru maşini unelte, în valoare de peste 470 000 de lei. • Din Buzău ni se comunică faptul că 500 de tineri de la în­treprinderea de utilaj tehnolo­gic, Filatura Pătâilagele, şi în­treprinderea de contactoare Bu­zău, sub deviza „Linia tehnolo­gică cu cea mai mare produc­tivitate“ au realizat peste sar­cinile de plan o producţie in valoare de 80 000 de lei. • La întreprinderea de utilaj chimic din Ploieşti a avut loc un schimb de experienţă „For­me şi metode folosite de orga­nele şi organizaţiile U.T.C. in vederea reintroducerii în circui­tul economic a materialelor re­­f­lexibile". • Repararea a 80 de distri­buitoare, recondiţionarea a 120 de role şi bride metalice, lucrări de montaj la excavatorul de la Roşia Peşteana, reintroducerea în circuitul producţiei a peste 80 de tone de fier vechi, în va­loare de peste 200 000 de lei, aşa se interpretează producţia su­plimentară realizată de tinerii din unităţile miniere din Bazi­nul carbonifer Oltenia. • Mircea Motrici ne infor­mează din Suceava că s-a des­chis un nou şantier local al ti­neretului la întreprinderea de fibre artificiale unde primele capacităţi vor începe să produ­că la stiruirul anului. La ora Începutului au răspuns prezent 30 de elevi de la Liceu­l indus­trial nr. 2, viitori operatori pre­fabricate din beton. Nu peste mult timp lor li se vor adău­ga colegii de la liceele 1 şi 4. Vor confecţiona prefabricate şi pardoseli din beton şi vor e­­fectua divisele lucrări ivite. Valoarea totală a muncii lor va fi de peste 1,5 milioane lei.­­ Lupta pentru locul I In cadrul concursului „Muncii, ti­nereţii, frumuseţii“ dn faza pe municipiu. La Iaşi, s-a dat in­tre... un strungar şi un lăcătuş. A învins Angela Perju, strun­gar la întreprinderea mecanică Nicolina. învinsa sa, Magda Mihalache, lăcătuş utilităţi la C.F.S. a împărţit locul II cu colega sa de întreprindere, Doi­niţa Bordeianu, prelucrător fire. Locul al III-lea a fost dobindit de Zenia Pricop, confecţione­­ră la întreprinderea de con­fecţii. Sunt fete frumoase la Iaşi • Vineri, 27 martie, clubul tineretului din Brăila a găzduit o paradă a modei „Pri­măvara 1981“. Organizatori : co­mitetul municipal al U.T.C. şi cooperativa „Viitorul“. • Pen­tru rezultatele deosebite in activitatea de muncă patriotică a fost acordată Diploma de onoare a Comitetului judeţean Bihor al U.T.C. organizaţiilor de la întreprinderea minieră Vo­ievozi şi întreprinderea minie­ră Dobreşti. Pentru rezultatele din 1980. La mai mare in 1981 ! • Inginerul Petre Tudorache de la I.M.P. Plopeni propune un „Dispozitiv de prindere hidrau­lic pentru frezarea simultană a 12 plăci de distribuţie de la pompele de pistoane axiale“ car a reduce manopera cu 5 000 de ore pe an • Tot la I.M.P. Plopeni, prin introducerea „Ma­şinii de şanfrenat“ gindită de inginerul Ion Martir, se reduce efortul fizic, se elimină timpul de reglare a frezelor, se redu­ce manopera, se obţine un efect­­ economic anual de 178 000 de lei. Fără comentarii ! • Duminică, 29 martie, in judeţele Argeş, Iaşi, Olt şi Timiş am fost invi­taţi la faza judeţeană a „Crosu­lui tineretului“ • Tinerii din Olteniţa vor lua parte, la „Clu­bul tineretului“ la un spectacol de muzică şi poezie.­­ La un spectacol au asistat şi tinerii din Făgăraş, la Casa de cultură, vineri, 27 martie , Constanţa şi Piatra Neamţ. Au loc fazele judeţene ale Complexului apli­cativ „Pentru apărarea patriei" • Fază judeţeană şi la Arad : „Stâpîn pe volan“. • In cadrul „Dicţionarului de etică“, tinerii din Craiova vor răspunde, la o masă rotundă, la întrebarea „Ce înţelegem prin afirmarea mul­tilaterală a trăsăturilor mora­lei comuniste ?“ • Vă propu­nem o carte apărută în colecţia „Cogito“, „Omul şi convieţuirea socială“, antologie de cugetări şi reflecţii realizată de Eusebiu Mihăilescu. Exemplificăm : „O­­mul muncitor, ca un pom rodi­tor“ ; „Omul neinvăţat, ca un lemn neîndreptat“ ; „Omul în­dărătnic nici cu sine Însuşi nu se invoieşte“. Grupaj realizat de MIOARA VERGU Stelele muncii la „Steaua Roşie“ din Sibiu Foto: V. TANASOF Valoarea unui produs (Urmare din pag. 1) de lei in condiţiile diminuă­rii importului şi creşterii ce­rerii pe piaţa externă a produselor A.E.M., ca urmare a sporirii performanţelor. Acţiu­nea de modernizare şi Înnoire a producţiei, desfăşurată pe baza indicaţiilor date personal de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul recentei vizite făcute în întreprindere, s-a constituit un obiectiv prioritar al întregului colectiv. Este suficient să ară­tăm in acest sens că, la sftrșitul actualului cincinal, produsele noi și reproiectate vor reprezenta 75 la sută din totalul producţiei, cu o creştere a ponderii exportului la 38 la sută. La baza obiectivu­lui propus se află tipizarea com­pletă a aparatelor electrice de măsurat, electronizarea şi minia­turizarea tuturor aparatelor elec­trice de măsurat, acţionindu-se Îndeosebi asupra reducerii con­sumurilor de materiale deficita­re şi Înlocuirea din aparate a tu­turor materialelor energointensi­­ve in favoarea altora mai efi­ciente din punct de vedere al costurilor şi consumurilor ener­getice. Acestor imperative 11 se consacră Întreaga activitate a secţiei de cercetare-proiectare despre care tovarăşul director ne spunea că reprezintă elementul vital al promovării noului şi unde prezenţa tinerilor, cu idei­le lor novatoare, cu spiritul lor de emulaţie a determinat ridica­rea nivelului tehnic al produse­lor la cele mai înalte perfor­manţe atinse pe plan mondial. Dealtfel, discutând acest aspect, esenţial pentru menţinerea în­treprinderii printre marii com­petitori specializaţi in producţia de aparate electrice pentru mă­surat, tovarăşul inginer Frie­drich Boer, şeful secţiei, sub­linia: „Pretutindeni in lume e­­xistă tendinţa inversării rapor­tului — care dă valoare pro­dusului — dintre consumul de materiale şi inteligenţa tehni­că incorporată, în favoarea a­­cesteia din urmă. Este o cerin­ţă firească practicată la noi în mod intensiv“. Pe planșetele de lucru ale numeroaselor colecti­ve create in acest scop figu­rează teme a căror abordare a­­proape că nici nu putea fi concepută cu ani in urmă. Pes­te 3 săptâmini, subinginerul Petru Sipoș va termina proto­tipul in care mecanismul de măsură magneto-electric, pe bază de cobalt, material scump, adus din import, este înlocuit cu magnet. La baza sa stă din nou principiu de funcţionare, in condiţiile menţinerii aceloraşi performanţe. Un colectiv con­dus de ing. Nicolae Fleşeriu pro­iectează acum un semnalizator de limită de profil Îngust pen­tru regulatoare care — păstrân­­du-şi parametrii funcţionali — este de 10 ori mai mic decât cel clasic. In aceeaşi idee a minia­turizării, în luna septembrie va fi gata prototipul contorului e­­lectronic static de clasa 0,2, conceput de colectivul ingine­rului Alexandru Puhala. Este un aparat foarte scump adus pină acum numai din import, folosit in noduri cu trafic mare de energie. Exemplele pe care le-am pu­tea da sint mult mai numeroa­se. Toate laolaltă ilustrează un mod eficient de acţiune, in aşa fel gh­idit incit noile produse să intre pe piaţă puţin mai de­vreme decit o impune cererea imediată. O lecţie pe care co­lectivul întreprinderii da apa­rate electrice pentru măsurat şi-a însuşit-o pe deplin. . Profesor la Catedra de uti­laj tehnologic şi chimic, Facul­tatea de mecanică, la discipli­nele: „Calculul şi construcţia utilajului chimic“, „Utilaje in industria chimică şi petrochimi­că“, „Conducte şi armături“ şi „Maşini de prelucrat mase plas­tice“, poziţia 1 din statul de funcţiuni; 2. Profesor la Catedra de ma­tematici II, Facultatea de aero­nave, la disciplinele: „Matema­tici speciale“ şi „Analiză mate­matica“, poziţia 2 din statul da funcţiuni; 3­. Profesor la­ Catedra de fi­zică, Facultatea de aeronave, la disciplinele: „Fizică“ şi „Fizica plasmei“, poziţia 15 din statul de funcţiuni; 4­. Profesor la Catedra de me­canisme, Facuitatea de trans­porturi, la disciplinele: „Meca­nisme“ şi „Organe de maşini şi m­cvarisme“, poziţia 2 din statul d de funcţiuni; 5. Profesor la Catedra de chi­mie fizică şi tehnologie electro­­chisfiică, Facultatea de utilaje şi ingineria proceselor chimice, la disciplinele: „Chimie“ şi „Chi­­mie fizică“, poziţia 4 din statul de funcţiuni; g. Conferenţiar la Catedra de electrotehnică I, Facultatea de electrotehnică, la disciplina: „Electrotehnică şi electronică“, porţia 1 din Statul & funcţiuni; 7. Conferenţiar la Catedra de hidraulică şi maşini hidraulice, Facultatea de energetică, la dis­ciplinele: „Hidrologie şi protec­ţia calităţii apelor“, „Vane, sta­vile şi reţele de transport hidro­­pneumatice“ şi „Mecanica flui­delor şi maşini hidraulice“, pozi­ţia 4 din statul de funcţiuni; 8. Conferenţiar la Catedra da organizare şi conducere indus­trială, Facultatea de energetică, la disciplinele:­„Organizarea şi conducerea întreprinderilor“ şi „Sisteme informaţionale şi ana­liză economică", poziţia 12 din statul de funcţiuni; 9. Conferenţiar la Catedra de maşini-unelte şi scule. Faculta­tea de tehnologia construcţiilor de maşini, la disciplinele: „Ac­ţionarea electrică a maşinilor unelte“, „Definitivat“ şi „Teoria programării­­numerice“, poziţia 11 din statul de funcţiuni; 10. Conferenţiar la Catedra de tehnologia materialelor şi sudu­ră, Facultatea de tehnologia con­strucţiilor de maşini, la discipli­nele : „Tehnologia materialelor“, „Tehnologie“ şi „Utilaje de su­dură“, poziţia 12 din statul de funcţiuni. 11. Conferenţiar la Catedra de mecanică, Facultatea de meca­nică agricolă, la disciplina: „Me­canică şi rezistenţa materiale­lor", poziţia 9 din statul de func­ţiuni; 12. Conferenţiar la Catedra de chimie anorganică şi tehnologie anorganică. Facultatea de tehno­logie chimică, la disciplinele: „Tehnologia sărurilor minerale“ şi „Tehnologia compuşilor cu S şi P“, poziţia 81 din statul de funcţiuni; 13. Conferenţiar la Catedra de metalurgia metalelor neferoasa şi prepararea minereurilor, Fa­cultatea de metalurgie, la disci­plinele: „Metalurgia metalelor neferoasa grele“, „Metalurgie ne­feroasă“, „Metalurgia metalelor uşoare şi elaborarea aliajelor ne­feroase“ şi „Tehnologie gene­rală", poziţia 5 din statul de funcţiuni; 14. Conferenţiar la Catedra de metalurgia metalelor neferoase şi prepararea minereurilor, Facul­tatea de metalurgie, la discipli­nele: „Metalurgia metalelor uşoare, rare şi hidro sub presiu­ne“ Şi „Tehnologia metalelor“, poziţia 8 din statul de funcţiuni; 15. Conferenţiar la Catedra­­de agregate şi instalaţii tehnologice metalurgice, Facultatea de me­talurgie, la disciplinele: „Agre­gat© şi instalaţii termic© meta­lurgice", „Cuptoare metalurgice", „Agregate şi instalaţii termice speciale“ şi „Materiale refracta­re şi economia de energie“, pozi­ţia 6 din statul de funcţiuni; 18. Şef de lucrări la Catedra de tehnologia construcţiilor de maşini. Facultatea de tehnologia construcţiilor de maşini, la dis­ciplinele: „Maşini şi construcţii sudate“ şi „Tehnologia presării la rece“, poziţia 25 din statul de funcţiuni; 17. Şef de lucrări la Catedra de termotehnică şi maşini ter­mice, Facultatea de mecanică, la disciplinele: „Termotehnică" Şi „Calculul şi construcţia insta­laţiilor frigorifice“, poziţia 17 din Statul de funcţiuni; 18. Şef de lucrări la Catedra de electronică aplicată, Faculta­tea de electr­onică şi telecomuni­caţii, la disciplina: „Circuite şi dispozitive electronice", poziţia 15 din statul de funcţiuni; 19. Şef de lucrări la Catedra de centrale electrice, Facultatea d© energetică, la disciplinele: „Tratarea apei“, „Tehnologii noi de recuperarea energiei in in­dustrie“, „Termoenergetică in­dustrială şi termoficare“, „Ba­lanţe şi optimizări“, „Centrale electrice“, „Partea termo şi hi­dromecanică a centralelor elec­trice", „Instalaţii termice, reţele termice şi hidropneumatice“, po­ziţia 27 din statul de funcţiuni; 20. Şef de lucrări la Catedra de maşini electrice, Facultatea de electrotehnică, la disciplinele: „Perfecţionarea cadrelor didac­tice din învăţămintul mediu", „Maşini electrice“ şi „Electro­tehnică“, poziţia 24 din statul de funcţiuni; 21. Şef de lucrări la Catedra de maşini electrice,­­Facultatea de electrotehnică, la disciplinele: „Acţionări electrice şi automa­tizări“, „Maşini electrice“ şi „Materiale electrotehnice“, pozi­ţia 31 din statul de funcţiuni; 22. Şef de lucrări la Catedra de maşini electrice, Facultatea de electrotehnică, la disciplinele: „Maşini şi acţionări electrice“, „Electrotehnologie“, „Maşini e­­lectrice“, „Acţionări şi automa­tizări“ şi „Tehnologia de fabri­caţie a maşinii­­ şi aparatelor electrice“, poziţia 32 din statul de funcţiuni; 23. Asistent la Catedra de fi­zică, Facultatea de aeronave, la disciplina: „Fizică“, poziţiile 69 şi 91 din statul de funcţiuni; • 24. Asistent la Catedra de cen­trale electrice, Facultatea de energetică, la disciplina: „Partea termo şi hidroenergetică a cen­tralei­ electrice“, poziţia 35 din statul de funcţiuni; 25. Asistent la Catedra de Au­tomatică I, Facultatea de auto­matică, la disciplinele : „Sisteme şi echipamente pentru conduce­rea proceselor, „Automatizări in industria energetică“ şi „Calcu­latoare şi elemente de automati­zare“, poziţia 33 din statul de funcţiuni; 26. Asistent la Catedra de me­canică fină, Facultatea de meca­nică, la disciplinele: „Maşini de lucru pentru mecanică fină“ şi „Tehnologia mecanicii fine şi m­cromecanicii“, poziţia 33 din statul de funcţiuni; 27. Asistent la Catedra de me­canică fină, Facultatea de meca­nică, la disciplinele: „Tehnologia mecanicii fine şi micromecanicii“ şi „Reciclare“, poziţia 37 din sta­tul de funcţiuni; 28. Asistent la Catedra de geo­metrie descriptivă şi desen II, Facultatea de mecanică agricolă, la disciplina: „Geometrie des­criptivă şi desen“, poziţia 21 din statul de funcţiu­ni; 29. Asistent la Catedra de geo­ metrie descriptivă şi desen II, Facultatea de mecanică agricolă, la disciplina: „Desen tehnic“, poziţia 25 din statul de funcţiuni. Candidaţii la concurs va de­pune la Secretariatul rectoratu­lui Institutului politehnic Bucu­reşti, Spl. Independenţei nr. 313, in termen de 30 zile, pentru pos­turile de profesor, conferenţiar şi şef de lucrări şi, respectiv, 15 zile, pentru posturile de asis­tent, de la data publicării aces­tui anunț in Buletinul Oficial, cererea de înscriere, împreună cu actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată in Buletinul Oficial al R.S.R., Partea I, nr. 33/15.III.1969 şi de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi Invăţă­­mintului nr. 84 539/1969. Concursul se va tine la Recto­ratul institutului, in termen de 3 luni, pentru posturile de profe­sor, conferenţiar şi şef­­de lu­crări şi, respectiv, 15 zile, pen­tru posturile de asistent, de la data expirării termenului de În­scriere la concurs. Cei care funcţionează intr-o instituţie de învăţămint superio sunt obligaţi să anunţe In scris participarea la concurs rectoru­lui sau directorului acesteia. Anunţul a fost publicat la Bu­letinul Oficial al Republicii So­cialiste România, Partea a III-a, nr. 63 din 31 martie 1981. INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREȘTI anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice Un mic roman poliţist, a­­grementat cu acţiuni de ur­mărire pe timpul nopţii, su­poziţii şi dezvăluiri senzaţio­nale, reprezintă dosarul­­ fap­tic al prinderii infractorului Stoica Manea din comn­. Si­liştea, jud. Brăila. Acţiunea i-a petrecut in Bacău, oraş unde Manea spărsese citeva biserici. Initial, cercetările avansa­seră ipoteza că făptaşul nu putea fi decit un copil agil, capabil să escaladeze geamuri inalte şi foarte strimte, să se strecoare printre grilaje pină la „cutia milei“. Sumele sus­trase stimeau zimbetul (intre ISO şi IS lei), dar, oricum, obiecte istorice, de artă ex­trem de valoroase emu­te pericol. Adevărul este că Stoica Menea nu mai este de mult copil. FI este un tinit de 22 de ani, o mâzgălitură de om, oprit prematur din creştere (cam 1,15 m, slăbuţ chiar şi pentru înălţimea lui), trăsă­turi infantile, ochi reci, inex­presivi, de viezure. Pare to­tuşi să ştie că neajutorarea lui fizică face „bună impre­sie“ celor din jur. Altfel spui, nu are nimic din agresivita­tea, viclenia ori spăşeala falsă ale unui răufăcător. Manea nu este încadrat nicăieri, deşi e calificat în meseria de operator chimist şi nu locuieşte nicăieri. Do­miciliul său stabil e pretutin­deni. Refuză orice discuţie. Tace şi se uită prin tine ca prin sticlă. Cind li vorbeşti despre situaţia lui socială, despre părinţi ori despre sa­tul natal n-are nici o reac­ţie. Dă ceva semne de viaţă abia cind vine vorba de fra­tele său mai­ mic, Ionel. Dar recade repede In adineurile muţeniei. Mai pe înţelesul nostru, vorbeşte dosarul lui încărcat. La 13 ani fură din casa unui vecin 1060 de lei. Este prins şi iertat, ţintn­­du-se cont de virstă, cit şi de constituţia lui fragilă, căci un copil timid şi, la urma urmei, foarte liniştit cum era el merita o şansă de îndreptare. Drept dovadă, termină o şcoală profesie­ Domiciliul lui stabil e pretutindeni nulă şi se angajează pentru citeva luni in Brăila la ope­rator chimist. Perseverenţă, tendinţe mocnite ori simplă tentaţie. Stoica Manea sparge vestiarul unui coleg de servi­ciu şi fură de acolo tot ce găseşte. Prins şi anchetat, reuşeşte să fugi. Abia din ace­st moment se poate spune că incepe adevărata lui viaţă infracţională. Fără acte de identitate, fără bani, ajunge in oraşul Constanta, unde sparge 5 biserici. Traseul se continuă in oraşul Macin. Aici, după ce sparge o bi­serică, este reţinut de orga­nele de miliţie, dar reuşeşte şi de astă dată să fugă. Tot fără bani, urmărit te ascun­de in judeţul Timiş, unde timp de trei luni este anga­jat la o „fermă de­­ creştere a taurinelor“. Atracţia Con­stanţei se va dovedi irezis­tibilă. Revine deci la ţărmul mării, minat se vede de gin­duri bune, de vreme ce se angajează ca lucrător in port. Nu va sta mult timp aici. Incapabil de efort fizic mare, singuratic, închis me­reu in sine, fără amintiri, fără prieteni, fără bani, fără acte, ajunge la Bacău, nu înainte de a se opri în Bu­zău, unde sparge şi aici­­ biserici (in total, vreo 15). Cu siguranţă, el nu ştie că e deja condamnat in contuma­cie la 2 ani, că alte 5 procese il aşteaptă ca reclamat in ţară. Un vălmăşag de fapte infracţionale,“ concentrat pe parcursul a numai doi ani. Dar ceea ce uimeşte ■ este faptul că Manea s-a plimbat prin ţară şi, deşi nu avea nici un act de identitate, a fost angajat In două rin­duri (!), a dormit la un că­min de nefamilişti etc., fără ca cineva să sesizeze Militia, să respecte, in definitiv, legea. Făcea impresia unui om liniştit, isi falsifica virsta spunind că nu este incă ma­jor si era crezut pe cuvint. Stoica Manea „şi-a găsit Bacăul“. Un deznodămint to­pic. Aluit­rm­at logic, mai la indemina celor care au avut de-a face cu ei, era ca acti­vitatea lui infracţională să fi fost oprită la timpul cuvenit. Bicisnic, tăcut, și aparent inofensiv. Stoica Manea nu lăsa impresia ei... nu părea a fi... Contrariul jocului este realitatea (spune filosoful) și nu seriozitatea. SORIN PREDA MIERCURI I APRILIE 1981 ELOGIUL AFORISMULUI­’ In noianul de cărţi care apar şi care îţi solicită atenţia, de un deosebit folos mi se par cele ce te invită şi te silesc să gin­­deşti, să regîndeşti, sâ-ţi clari­fici poziţia ta în lume, faţă de diferitele probleme care ne in­vadează, ne complică şi ne ca­racterizează existenţa. Din a­­ceste cărţi face parte — la loc de cinste — lucrarea lui Marin Voiculescu, intitulată „Lumea în gîndire“. Toate maximele, afo­rismele, cugetările citate de au­tori constituie tot atitea dialo­guri cu cei ale căror ginduri le reproduce, pentru că le repro­duce critic, insuşindu-şi-le, de m­ulte ori distanţindu-se de ele, de şi mai multe ori explicînd întotdeauna raţiunea poziţiei sale, o poziţie de luptă a unui om progresist împotriva a tot ce tinde să ne tragă înapoi, a unui amorezat al poeziei, al naturii, al iubirii, al omeniei, al patriei, al inteligenţei, al bunătăţii, îm­potriva răului şi josnicului in lume şi in om. Pe cit da greu este să cristali­zezi simţirea, gindirea in cuvin­te, pe atit de remarcabilă este reuşita strădaniei autorului de a o face în cuvinte puţine, din care să nu lipsească nimic e­­senţial, în care să nu prisoseas­că nimie. „Lumea in gîndire“ constituie un asemenea rezumat, pe cit de util, pe atit de plăcut, reuşind să îmbine — povaţa poetului roman — utile dulci. Autorul şi-a consacrat lucra­rea abordării unor teme majore de filosofe, artă, politică, re­laţii sociale, în fond purtind raza cercetătoare a spiritului a­­supra imensităţii activităţii u­­mane în prezent şi de-a lungul veacurilor. Este ceea ce explică vastitatea câmpului de cercetare Îmbrăţişat, cit şi inevitabilitatea unei alegeri a subiectelor tra­tate, cu nota de arbitrar pe care orice alegere in asemenea ma­terie o implică, cu promisiunea, implicită, a unor ulterioare cer­cetări şi compliniri pe care de pe acum vrem să o reţinem. Alegerea subiectelor dictează, intr-o anumită măsură,­ si selec­tarea autorilor care se ocupă de ele. Odată cu expresia gindirii lor, defilează în faţa cititorului figurile prestigioase ale cugetă­torilor — români şi străini — a­­supra cărora autorul s-a oprit de astă dată. Descifrînd o zicală cunoscută, s-ar putea afirma : „Spune-mi ce citeşti şi am să-ţi spun cine eşti“. Marin Voiculescu a citit enorm de mult şi este fără doar şi poate un erudit, un om da cultură, un cunoscător al lite­raturii beletristice, filosofice, politice, un pasionat al gîndirii corecte, precise, înclinaţia sa indiscutabilă spre cugetarea condensată in citeva cuvinte, din care să nu lipsească nimic, unde să nu prisosească nimic, predi­lecţia sa pentru aforism, pen­tru maximă îl caracterizează ca om de ştiinţă. Iar munca enor­mă prestată de a nota şi strânge laolaltă, grupate pe idei funda­mentale, spusele atit de variate ale atîtor cugetători, atât de di­feriţi, grija de a prezenta rodul acestei munci celor ce se inte­resează de gindirea umană, îl defineşte pe autor ca fiind esen­­ţialmente un om al muncii, un progresist, un om al societăţii noastre, angajat pe deplin in opera de construcţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România, a înaintării ţării noastre spre comunism. Lucrarea asupra căreia ne-am oprit in aceste rinduri este nu numai un ajutor dat cititorului de a se orienta în noianul cu­getărilor care s-au păstrat în li­teratura universală — cu no­tarea patriotică a contribuţiilor naţionale proprii — dar şi o in­vitaţie la lecturi ulterioare, com­plementare, de adincirea şi pre­cizarea celor ce ne păreau cu­noscute şi care, totuşi, nu sint niciodată adincite destul. Orice carte este şi o autobio­grafie a autorului. Din „Lumea in gîndire“, ca şi din volumul ce i-a precedat, „Răgazul gindirii“, străbate şi răzbate o personali­tate pe care am vrea să o cu­noaştem mai bine, mai complet, din luările sale de poziţie faţă de multe alte probleme, care, fireşte, nu au putut încăpea în cele 305 pagini ale volumului. Pentru a nu da decit un exem­plu — sunt citeva citate din Shakespeare. Cite alte citate nu provoacă talentul de comentator al autorului, cu privire la cite alte idei ! „Lumea in gindire“ nu este epuizată prin aforismele, maxi­mele şi cugetările redate şi co­mentate, în stilul aforismului, de autor. Sper ca un alt volum să continue o operă atit de bine şi de promiţător începută Prof. univ. dr. doc. EDWIN GLASER *) Marin Voiculescu: Lu­mea in gindire. Cugetări, maxime, aforisme, Editu­ra Junimea, Iași, 1980. OCTAVIAN GOGA ÎN LUMINA PREZENTULUI (Urmare din pag. I) faţă de viaţă şi al modalităţii artistice are puterea şi azi să ilumineze conştiinţa cititoru­lui, să propage în ea, ca într-un fidel mediu de rezonanţă, dra­gostea pentru pământul româ­nesc, sentimentul coeziunii cu cei care au tăcut şi continuă să facă Istoria acestui pâmint. Iată, In sfirşit, de ce Goga tftmine şi azi un reper in cultura noastră. Fireşte, privind lucrurile ca obiectivitatea proprie Istoricului literar marxist, trebuie să facem o necesară disociere intre opera poetică şi activitatea lui politi­că, desfăşurată Îndeosebi in ul­tima perioadă a vieţii. Este de observat că filonul lirismului se degradează progresiv de la un volum la altul. In deceniul al patrulea, mai cu seamă, omul politic burghez se substituie poe­tului. Ca lider al unui partid politic de tristă amintită, ca re­prezentant al unor cercuri subor­donate ideologiei fasciste, Octa­­vian Goga şi-a sfirşit trecerea prin lume In postura regretabilă de conducător al primului guvern fascizant din istoria ţării, facili­tând in această calitate penetra­ţia hitleris­tâ. Infeudarea econo­mică a tării faţă de puterile Axei. Cel care in Clăcaşu­ ex­primase patetic voinţa de li­bertate, de echitate naţională şi socială, a ajuns să clameze a­­devăiruri străine spiritului uma­nist al liricii sale. Iată de ce, in perspectiva timpului, se cu­vine să ii valorificăm critic, ri­guros ştiinţific, opera literară şi existenţa socială, păstrînd cu consecvenţă şi principialitate in memoria colectivităţii acele crea­ţii, acele fapte care consună cu idealurile de progres ale po­porului. Prin ceea ce are valoros, prin ceea ce a contribuit cu adevărat la îmbogăţirea patrimoniului creaţiei literare româneşti, crea­ţia lui Octavian Goga continuă să fertilizeze spiritualitatea noas­tră, prezentă şi viitoare. Iar prin ceea ce s-a perimat, dato­rită înstrăinării scriitorului de sufletul poporului din care s-a ivit constituie o pildă asupra că­reia se cuvine să medităm cu luciditate. Foto : V. RANGA

Next