Scînteia Tineretului, aprilie 1982 (Anul 38, nr. 10215-10240)

1982-04-01 / nr. 10215

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVIII SERIA II NR 10215 JOI 1 APRILIE 1982 6 PAGINI 50 BANI Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ieri a avut loc Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, miercuri, 31­ mar­tie, a avut loc plenara Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat, în unani­mitate, următoarea ordine de zi : 1. Raportul privind situaţia econom­ico-financiară pe an­samblul economiei naţionale, rezultată pe bază de bilanţ, în anul 1981. 2. Raportul privind realiza­rea programului de produ­cere a energiei în cinci­nalul 1981—1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţării pînă în 1990. 3. Raportul privind rezulta­tele recensămintului anima­lelor domestice, de la 1 fe­bruarie 1982, şi unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovi­zionării în bune condiţii a populaţiei. 4. Raportul cu privire la efectivul, compoziţia şi struc­tura organizatorică a partidu­lui la 31 decembrie 1981. 5. Raportul cu privire la ac­tivitatea desfăşurata în anul 1981 de către organele de par­tid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea poli­ticii de cadre a partidului. 6. Raportul privind activita­tea de rezolvare a propuneri­lor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în 1981. 7. Raportul privind activi­tatea internaţională a parti­dului şi statului în 1981 şi principalele orientări în poli­tica externă în anul 1982. La plenară au participat, ca invitaţi, prim-secretari ai co­mitetelor judeţene de partid, cadre de conducere din mi­nistere, instituţii centrale, or­ganizaţii de masă şi obşteşti, redactori şefi ai presei cen­trale care nu sunt membri ai­­C.C. al P.C.R. în cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii : Pa­vel Aron, Ion Sîrbu, Alexan­drina Găinuşe, Vasile Sechel, Ferdinand Nagy, Constantin Crişan, Miu Dobrescu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina Ciobanu, Ion Lăzârescu, Tran­dafir Cocârlă, Gheorghe Vlad, Ion Teşu, Paraschiv Benescu. 1. în cadrul plenarei a fost examinat şi aprobat în una­nimitate Raportul privind si­tuaţia econom­ico-financiară pe ansamblul economiei na­ţionale, rezultată pe bază de bilanţ, în anul 1981. Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român a apre­ciat că în anul 1981 au fost ob­ţinute rezultate importante în dezvoltarea economică şi so­­cial-culturală a ţârii, în creş­terea potenţialului productiv şi tehnico-ştiinţific al econo­miei naţionale, în lărgirea şi modernizarea forţelor de pro­ducţie, im­prcticarea­­eficienţei economice şi perfecţionarea conducerii economico-sociale, în sporirea avuţiei naţionale şi, ca urmare­,­ s-a asigurat în­făptuirea Programului parti­dului de ridicare continuă a nivelului de trai material­­ şi spiritual al tuturor­­cetăţeni­lor. Realizarea de către unităţile economice a unei creşteri cu 12,3 la­­sută a beneficiului net, a unui excedent de peste 8,5 miliarde lei la bugetul statu­lui, precum şi a unui excedent de peste 300 milioane dolari la balanţa comercială a Româ­niei constituie succese impor­tante în măsură să asigure înfăptuirea în continuare a Programului partidului de ri­dicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Rezultatele înregistrate con­firmă realismul şi justeţea po­liticii partidului, care aplică în mod creator adevărurile generale, legităţile socialis­mului, la condiţiile istorice concrete ale României şi la a­ cărei fundamentare un rol important îl are secretarul ge­neral al partidului, preşedin­tele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plenara a evidenţiat, că suc­cesele obţinute ilustrează e­­lanul şi abnegaţia cu care oa­menii muncii de la oraşe şi sate — români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi—, întregul popor au acţionat în strînsă unitate, sub condu­cerea partidului, a secretaru­lui său general, pentru în­făptuirea sarcinilor actualu­lui plan cincinal, a obiective­lor stabilite de Congresul al Xll-lea al P.C.R. Dînd o înaltă apreciere suc­ceselor deosebite obţinute, Co­mitetul Central a apreciat că în anul 1981 se puteau obţine rezultate şi mai bune în toate domeniile de activitate, dacă o serie de unităţi şi-ar fi în­deplinit mai bine sarcinile. în legătură cu aceasta, s-a sub­liniat faptul că nu în toate sectoarele s-a acţionat, cu exigenţa şi responsabilitatea, necesare, pentru aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar, pentru creşterea eficienţei la toate locurile de muncă şi îndepli­nirea integrală a tuturor in­dicatorilor de plan. Comitetul Central al P.C.R. a cerut guvernului, ministe­relor, centralelor industriale şi întreprinderilor să acţioneze cu fermitate in vederea recu­perării rămânerilor în urmă şi înlăturării grabnice a tuturor neajunsurilor, prin organiza­rea superioară a muncii şi a producţiei, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor din do­tarea întreprinderilor. Plena­­nţa a­­stabilit, ca­ obiectiv­­prio­ritar ridicarea nivelului cali­tativ al producţiei, creşterea eficienţei economice, încadra­rea tuturor unităţilor produ­cătoare în normele de consum stabilite şi reducerea conti­nuă a consumului de energie şi materii prime, perfecţiona­rea şi generalizarea tehnolo­giilor moderne, de mare ran­dament şi eficacitate, valorifi­carea superioară a materiilor prime şi materialelor refolo­­sibile, reducerea continuă a cheltuielilor de producţie, în vederea satisfacerii cerinţelor de forţă de muncă în toate sectoarele de activitate, ple­nara a stabilit ca guvernul să ia măsuri urgente pentru fo­losirea raţională, cit mai ju­dicioasă a forţelor de muncă prin redistribuirea lor în func­ţie de nevoile economiei na­ţionale şi reducerea în conti­nuare a personalului nepro­ductiv. O importanţă deose­bită s-a acordat sarcinilor ce revin ministerelor, , centrale­lor şi întreprinderilor pentru perfecţionarea aplicării nou­lui mecanism economico-fi­­nanciar. Comitetul Central al P.C.R. a cerut ministerelor, organe­lor centrale de sinteză, orga­nelor şi organizaţiilor de par­tid să ia imediat toate măsu­rile necesare pentru a se asi­gura îndeplinirea integrală şi în mod ritmic a tuturor sar­cinilor de plan. Plenarul a aprobat măsurile adoptate de Comitetul Politic Executiv privind recuperarea integrală a nerealizărilor la export din anul trecut, la pro­ducţia pentru care au existat contracte, valorînd circa 1 mi­liard de dolari. Trebuie să se facă totul pentru îmbunătăţi­rea comerţului exterior, în­deosebi pentru creşterea expor­tului, în vederea realizării obiectivului stabilit de condu­cerea partidului şi statului pri­vind echilibrarea­ balanţei de plăţi şi lichidarea datoriei ex­terne. Plenara­ şi-a exprimat încre­derea că întreaga noastră cla­să muncitoare, ţărănimea, in­telectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, vor acţiona şi în viitor cu abnegaţie şi energii sporite pentru realizarea exem­plară a planului de producţie pe anul în curs şi pe întregul cincinal, asigurînd astfel o bază tot mai temeinică pentru progresul neîntrerupt al eco­nomiei noastre naţionale, pen­tru înflorirea continuă a pa­triei, pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii vieţii întregului popor. 2. Comitetul Central al P.C.R. a analizat şi aprobat în unanimitate Raportul pri­vind realizarea programului de producere a energiei în cincinalul 1981—1985 şi dez­voltarea bazei energetice a ţâ­rii pînă în 1990. Plenara a dat o înaltă apre­ciere contribuţiei hotărâtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamenta­rea întregii politici energetice a ţării şi a planurilor de dez­voltare în acest domeniu, care pornesc de la necesitatea de a asigura creşterea puternică şi buna gospodărire a tuturor re­surselor energetice in vederea progresului multilateral al economiei naţionale, a sporirii continue a avuţiei socialiste şi creşterii, pe această bază, a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor.. Pornind de la cerinţele eco­nomiei naţionale şi ţinînd cont de implicaţiile crizei energeti­ce mondiale, Comitetul Cen­tral al partidului a aprobat măsuri menite să asigure în­făptuirea neabătută a progra­mului energetic, astfel încît, în linii generale, pînă în anul 1990 România să-şi asigure o independenţă în ceea ce pri­veşte energia şi combustibi­lii. Plenara a indicat să se acţioneze pentru extinderea şi perfecţionarea sistemului elec­­troenergetic naţional, devan­­­sarea realizării de centrale e­­lectrice pe cărbuni, valorifica­rea potenţialului hidraulic, in­troducerea în balanţa energe­tică a noilor resurse de ener­gie şi diminuarea folosirii hi­drocarburilor. Pînă la sfîrşitul acestui deceniu vor fi operate schimbări în structura puteri­lor instalate, extinzîndu-se construcţia de centrale pe cărbune, de hidrocentrale, pre­cum şi utilizarea sporită a re­surselor noi de energie. în do­meniul energiei nucleare s-a hotărît accelerarea lucrărilor de construcţie şi amplificarea puterii instalate în centralele nuclearo-electrice. Pe aceste baze se va asigura creşterea producţiei de energie electrică de la 74,1 miliarde kWh la 82,5 miliarde kWh in 1985 şi la 110 miliarde kWh în 1990. Plenara a adoptat, de ase­menea, un ansamblu de mă­suri vizînd creşterea contribu­ţiei cercetării ştiinţifice şi teh­nologice la realizarea progra­mului energetic, precum şi­­pentru perfecţionarea condu­cerii sectorului energetic şi re­ducerea continuă, a consumu­lui de energie. Plenara şi-a exprimat con­vingerea că organele şi orga­nizaţiile de partid vor face to­tul pentru a asigura unirea şi mobilizarea largă a iniţiativei şi eforturilor oamenilor mun­cii din toate ramurile econo­miei naţionale care contribuie •la dezvoltarea bazei energeti­ce a ţării — şi in primul rînd a puternicului detaşament al minerilor şi­ energeticienilor — ■asigurînd îndeplinirea ’ exem­plară a tuturor obiectivelor și prevederilor stabilite. In legătură cu îndepli­nirea programului de pro­ducere a energiei în cin­cinalul 1981—1985 și dezvolta­rea bazei energetice a țării pînă în 1990, plenara a adop­tat în unanimitate o hotărîre, care se va da publicităţii.­­ 3. Comitetul Central al P.C.R. a examinat și aprobat, în una­nimitate, Raportul privind re­zultatele recensămintului ani­malelor domestice, de la 1 fe­bruarie 1982, şi unele măsuri­ pentru realizarea, programului de întărire a autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovi­zionării în bune condiţii a populaţiei. Analizînd rezultatele recen­sământului, plenara a subliniat că"în anul 1981 s-a înregistrat o creştere importantă a efecti­velor de animale, cu excepţia bovinelor, aceasta constituind o dovadă grăitoare a justeţii politicii partidului de dezvol­tare şi modernizare a agricul­turii, în concordanţă cu Direc­tivele Congresului al XII-lea al P.C.R. Sporirea efectivelor de animale şi păsări a fost po­sibilă ca urmare a măsurilor şi sprijinului acordate de partid şi de stat în asigurarea condiţiilor de creştere a ani­malelor şi a cointeresării pro­ducătorilor agricoli. Apreciind că în prezent agri­cultura noastră dispune de efectivele necesare realizării programelor privind auto­­conducerea şi autoaprovizio­­narea teritorială, plenara a stabilit o serie de măsuri pen­tru realizarea în cele mai bune condiţii a acestei sarcini ecor­nomice importante, asigurîn­­du-se condiţiile pentru reali­zarea unui consum corespunză­tor, al întregii populaţii. Ple­nara a hotărît să se acorde în continuare cea mai mare aten­ţie dezvoltării zootehniei, îm­bunătăţirii substanţiale a acti­vităţii de creştere şi reproduc­ţie a animalelor. Plenara şi-a exprimat con­vingerea că muncitorii din în­treprinderile agricole de stat­, ţăranii cooperatori, specialiştii, producătorii individuali, toţi lucrătorii din zootehnie vor acţiona şi pe viitor cu întrea­ga responsabilitate pentru în­făptuirea programelor privind sporirea efectivelor de animale la toate speciile, condiţie esen­ţială a creşterii veniturilor lor şi, totodată, a satisfacerii ce­rinţelor economiei naţionale, a bunei aprovizionări a popu­laţiei. (Continuare in pag. a V-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul comunicaţiilor din Grecia Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Evanghelos Yiannopoulos, ministrul comunicaţiilor din Grecia, care efectuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat Ioan Avram, ministrul industriei con­­strucţiilor de maşini. A fost prezent Michel Cotta­­kis, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Oaspetele a înmînat tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi a transmis cor­diale urări din partea primului ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmi­tă primului ministru, Andreas Papandreu, un salut călduros şi cele mai bune urări, iar poporu­lui elen prieten, prosperitate şi fericire. In timpul convorbirii s-au revo­cat cu satisfacţie relaţiile ■ tradi­ţionale de prietenie şi colabora­re dintre România şi Grecia, re­laţii care s-au amplificat conti­nuu, fiind relevate, în acest sens, rezultatele înregistrate în dezvoltarea colaborării pe tărîm economic şi în alte domenii. A fost exprimată hotărîrea de a extinde şi diversifica în viitor conlucrarea româno-elenă în fo­losul şi spre binele celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii, destinderii, securităţii şi coope­rării în Balcani, în Europa şi în întreaga lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri în probleme actuale ale vieţii politice inter­naţionale, cu deosebire cele pri­vind continentul european, sub­­liniindu-se importanţa­­ reluării­ politicii de destindere, înţelegere, pace şi respect al independenţei naţionale, soluţionării pe cale paşnică a p­roblemelor ce con­fruntă omenirea, necesitatea de a se acţiona pentru trecerea la mă­suri concrete de oprire a cursei înarmărilor, de dezarmare, şi în primul rind de dezarmare nu­cleară, de oprire a amplasării de noi rachete nucleare pe conti­nent, fără de care nu pot fi concepute pacea şi liniştea în Europa şi în lume. In acest con­text s-a reliefat importanţa pe care o reprezintă dezvoltarea conlucrării între statele din Bal­cani pentru realizarea în această regiune a unei zone a încrederii şi colaborării, lipsită de arme nu­cleare, ca o parte integrantă a unei Europe fără arme nucleare, ca o contribuție activă la cauza colaborării și păcii in lume, întrevederea a­­ decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. Ambasadorul Uniunii Sovietice Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, a primit pe V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat int­r-o atmosferă tovărășească. Depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică Primul trimestru al anului a fost încheiat şi de numeroase colective de oameni ai muncii din judeţul Mureş, cu impor­tante succese în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică. Astfel, lucrătorii din unităţile de meca­nică lină şi electrotehnică au produs peste plan un volum de producţie fizică a cărei valoare depăşeşte un milion lei. La rindul lor, constructorii de maşini au realizat şi furnizat peste planul primului trimestru 210 tone maşini pentru in­dustria chimică şi cea de exploatarea şi prelucrarea lemnu­lui, pentru industria uşoară. Oamenii muncii de pe platforma industrială a oraşului Tirnăveni raportează realizarea peste prevederi a 70 tone antidăunători, a 80 000 mp geam laminat, precum şi alte produse. Tuburi precomprimate din beton La Fabrica de prefabricate din Suceava a intrat în pro­ducţie prima linie de tuburi Premo cu diametrul de 600 mi­limetri. Este vorba de tuburi precomprimate din beton­ ar­­mat centrifugat, un produs foarte solicitat de constructori pentru execuţia reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. Anul acesta, aici se vor produce asemenea tuburi însumind o lungime totală de 50 kilometri. De menţionat că în curind, acestei prime linii de fabrica­ţie i se va adăuga o alta pentru tuburi cu diametrul de 800 milimetri. Atelier specializat în recondiţionarea pompelor In cadrul Centrului de reparaţii şi fabricaţie a pieselor — unitate aparţinind Staţiunii pentru mecanizarea agriculturii din oraşul argeşean Costeşti — şi-a început, recent, activita­tea un atelier specializat in recondiţionarea pompelor­­şi a subansamblelor hidraulice din componenţa tractoarelor şi a altor maşini agricole. Prin aplicarea unei tehnologii, pompe­le considerate, pînă nu demult, drept irecuperabile, după în­cheierea perioadei de funcţionare, sunt, acum, refolosite, la parametri tehnico-funcţionali identici cu cei ai agregatelor similare noi, realizindu-se astfel, o economie de 400 lei pe unitatea de produs. De remarcat că tehnologia amintită permite recondiţiona­rea de mai multe ori a aceleiaşi pompe şi că actuala capaci­tate a atelierului asigură reprelucrarea întregului necesar de asemenea subansamble al S.M.A.-urilor din judeţul Ar­geş, precum şi o însemnată parte din cel al unităţilor simi­lare de pe raza judeţelor limitrofe. PAGINA ELEVULUI Dezbaterea noastră • Reportaj • Se a­­propie admiterea • E­­couri la articolele pu­blicate • Tribuna se­cretarului U.T.C. Pagina a 2-a Organizaţiile U.T.C. în munca lor de zi cu zi 0 ZI LA PUTEREA VÎRSTEI NOASTRE De 17 000 de ori oţel • Mai multe biogra­fii scrise cu cărbune • Automatizarea în­tre aspirație şi nece­sitate • De la o în­tîmplare la alta Pagina a 3-a Campania agricolă de primăvară RITM ŞI CALITATE - deviza muncii în aceste zile pe ogoare Importanţa hotărîtoare a lucrărilor de primăvară pentru nivelul recoltei este un fapt argumentat de experienţa unităţilor agricole fruntaşe. Realizînd însămînţări sau plantări de bună calitate şi la timp, lucră­torii ogoarelor asigură o verigă trainică în obţinerea recoltelor planificate. Fiecare restanţă sau neîndeplinire a normelor de calitate la lucrările din această perioadă vor fi nu numai greu de recuperat, dar se vor regăsi multiplicate negativ în balanţa rodului final. Cu atît mai mult aceste si­tuaţii trebuie contracarate acum — prin maximă mobilizare şi eforturi hotărîte — cu cit primăvara s-a dovedit instabilă şi capri­cioasă, iar din prognoza meteorologică aflăm că precipitaţiile se vor extinde, în prima decadă a lunii aprilie, în majoritatea zone­lor agricole ale ţării. Aceasta înseamnă că pentru a termina semănatul tuturor cultu­rilor în limitele perioadei optime va trebui să se lucreze cu viteze maxime în interva­lele dintre ploi. Zi de zi, ceas de ceas, să se urmărească starea de umiditate şi tem­peratura din sol, astfel încît, atunci cînd sînt întrunite condiţiile agrotehnice necesa­re, să se concentreze toate mijloacele meca­nice şi să se treacă masiv la însămînţări şi plantări, acordîndu-se o atenţie deosebită respectării normelor de calitate. A* aştepta şi a amina semănatul pentru momentul cînd vremea va fi mai prielnică înseamnă a de­păşi la multe culturi agricole timpul-limită stabilit pentru această lucrare, fapt care are deosebite urmări asupra nivelului recentei. De aceea, restanţele şi volumul mare de lu­crări ce trebuie efectuate, impun o regru­pare şi organizare judicioasă a forţelor uma­ne şi mecanice pentru accelerarea ritmurilor de muncă, o permanentă preocupare din partea specialiştilor în vederea depistării parcelelor buna de lucru şi desfăşurării largi a activităţii specifice pentru punerea unor baze trainice recoltei din acest an. • O CERINJA EXPRESĂ - ÎNSĂMI­NTAREA ÎN EPOCA OPTIMĂ Ș! CONDIJIA DE A O REALIZA - EFORT INTENS, BUNĂ ORGANIZARE • NU MAI ESTE TIMP DE AŞTEPTARE ! Relatări în pagina a V-a Lucrări de insăminţare a cartofilor la C.A.P. Scutelnici, judeţul Buzău Foto : V. RANGA

Next