Scînteia Tineretului, aprilie 1982 (Anul 38, nr. 10215-10240)
1982-04-01 / nr. 10215
PARTIVÁRT WUTTTT Fotó: V. RANGA Reportaj Există la Iaşi un liceu, unul dintre cele mai cunoscute in tară pentru activitatea foarte tinerilor creatori de aici, pusă in slujba noului. De aproximativ 5 ani, numelie Liceului industrial nr. 1 se leagă de cel al cercului de creaţie tehnicoştiinţifici, CRONOS, un loc unde prind viaţă idei dintre cele mai îndrăzneţe. Privită ca atare, activitatea respectivă oferă un tablou larg şi complex. In primul rind, prin prisma laturii organizatorice. Deschis oricărui pasionat de ştiinţă şi tehnică, în tematica cer- Curii se abordează atit aspecte practică, cit şi teoretice. Profesorul Constantin Antohi, cel care a fost principalul susţinător al tinerilor de a avea din cadru al lor în care să discute şi să-şi materializeze ideile, este şi acum acelaşi îndrumător competent care ii încurajează şi stimulează, educîndu-le voinţa, formîndu-i pentru munca de investigaţie ştiinţifică. O muncă deloc formală, ea concretizîndu-se an de an în rezultate remarcabile , in 5 ani de activitate, 23 de premii la diferite concursuri naţionale. Care sînt resorturile acestui spirit cu adevărat revoluţionar, pe care, profesor şi elev, le manifestă in munca lor ? „Spiritul revoluţionar — ne spune unul dintre „virfurile“ cercului, elevul Tudor Ciolan din clasa a XII-a G — nu se manifestă în mod declarativ. Ceea ce fiecare dintre noi de aici avem ca proiecte de viitor este izvorit din viaţă, mai exact din necesităţi concrete ale producţiei. O dovadă, cred eu, că şi noi, după puterile noastre, ne putem raporta şi implica in marie probleme ale societăţii". Iată, prin citeva exemple, măsura faptelor de care sunt capabili aceşti tineri ieşeni. Spre exemplu ei, nu s-au sfiit să abordeze chiar probleme — ori de in aparenţă — de fizică fundamentală. S-a căutat astfel ă se demonstra, prin „bagheta" profesorului, că cercetarea aplicativă merge greu dacă nu eşti bine pregătit teoretic, dacă nu eşti la curent cu ultimele noutăţi in materie. Fireşte, laturile aplicative ale muncii de cercetare atrag mai mulţi tineri in laborator. Realizări din acest punct de vedere sunt foarte numeroase la piembrii cercului CRONOS, multe continind elemente de noutate gbsolută. Aşa este căzut cu brevetul intitulat „Cale deschisă pentru transportul pneumatic obţinut de Constantin Antohi, avindu-i alături pe Eugen Drăgoi Şi Petre Pelin,ţi Studenţi, la facultatea de mecanică Energetica domeniu atit de pasionant, i-a dus pe tinerii cercetători la rezultate de asemenea valoroase. Nu de la început fireşte. Primele două instalaţii eoliene, E.O.L.-1 şi E.O.L.-2, nu au rezistat la vitezele mari ale vintulu in rafale. Ca urmae a apărut acest E.O.L.-3, care, după cum ne spune tînăra „energeticiană" E. Smolitu, rezistă pină la 50 metri/secundă, viteză a vintu- lui. Este vorba de o turbina cu ax vertical şi geometrie variabilă. Pentru elementele de noutate care le conţine a fost premiată cu locuil 1 la Sesiunea intimală de referate şi comunicări ale elevilor de la Timişoara, 1981. Iar din aprilie a.c. a fost înaintat către O.S.I.M. dosarul pentru brevetare, lucrarea fiind de fapt un contract cu Direcţia apelor „Prut“ Iaşi. A fost prezentată şi la Expoziţia-bilanţ organizată la Bucureşti cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la constituirea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti. Tot in acest domeniu de preocupări retine atenţia realizarea elevului Gabriel Stancu. Este vorba despre o micăt instalaţie de conversie a energiei valurilor în energie electrică, prevăzută a alimenta farul balizelor plutitoare de semnalizare. Electronica şi meteorologia sunt pomenii in care, de asemenea, s-au obţinut realizări, originale. „ Vin la cercul lor şi asistă sau cer explicaţii şi elevi din alte cercuri, alţii pentru „consultaţii“ de specialitate. Vin şi profesori, vin şi alte persoane aflate în vizită in oraş sau în şcoală. Pe toţi ii molipseşte şi entuziasmează pasiunea tinerilor care constituie atmosfera locului. Şi de fiecare dată, pe lingă entuziasm şi dorinţa de a-ţi spune totul despre ei, eşti invitat sâ revii după un timp pentru a le vedea proiectele devenite realitate. Locul unde prind viaţă ideile cele mai îndrăzneţe Dezbaterea noastră 0 EDUCAŢIE LA NIVELUL EXIGENŢELOR TIMPULUI PE CASE IL TRĂIM In cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta sa întilnire cu tinerii, prilejuită de aniversarea a 60 de ani de la iefiinţarea organizaţiei noastre revoluţionare, se sublinia, o dată in plus, marea încredere pe care partidul o are in tineri, datoria acestora de a-şi însuşi cele mai noi cunoştinţe ştiinţifice şi profesionale pentru a face faţă înaltelor exigenţe ale timpului pe care-l trăim. Dealtfel, recenta hotărîre a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. privind îmbunătăţirea muncii educative in şcoli, pune in faţa elevilor, a organizaţiilor lor, noi şi însemnate cerinţe. Despre modul cum înţeleg tinerii aflaţi acum pe băncile şcolii să se implice tot mai profund în procesul de perfecţionare al întregii activităţi din şcoli, ne vorbesc elevi din torţi multe unităţi de învăţămint din ţară. Cel mai bun răspuns este de calitate SORIN CEUCA, Liceul Industrial nr. 1, Alba lulia . „Dupăopinia mea, măsurile care decurg din aplicarea recentelor hotăriri de partid vizează în mod hotărîtor laturile formative ale procesului de invaţămint, firească această preocupare constantă a conducerii, partidului şi statului, personal a secretarului general al partidului, tovărăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ca noi să beneficiem de cele mai bune condiţii de pregătire. Noi, elevii de azi, avem aceste condiţii — mă refer la maşini şi utilaje dintre cele mai moderne — şi de aiceea se aşteaptă mult de la noi, acolo unde suntem aşteptaţi. Rezultă clar că liberii răspuns este acela de a învăţa, de a ne folosi la maximum de dotările ce ne-au fost puse* lă dispozitiv. fiu pentru puţine perioade insă, aceste activităţi specifice de care depinde însăşi calitatea viitorului specialist — respectiv practica productivă — s-au desfăşurat şi se mai desfăşoară oarecum formal, fără o legătură siriţisă intre învăţare şi practică. In spatele unor cifre de plan ridicate se ascund uneori o serie de lacune in pregătirea practică, pe care unii absolvenţi le-au dus cu ei la locurile de munca. Iată un cadru în care consider că secretarul U.T.C. din oricare liceu poate avea un cuvlnt murt mai greu. Şi pină acurp gscrptarul avea dreptul, legiferat, cig a lua parte la şedinţele organelor de conducere. Acum însă, cuvîntul nostru capătă mai multă greutate. Dovada : sintem consultaţi despre cum sa fie evitate carenţele organizatorice si cum să se îmbunătăţească în conţinut latura practică a pregătirii noastre. Fapte demne de erou MIHAELA BADANGIU, Ligetu industrial petrol, Videle : „Pentru orice societate moderna, un specialist al anilor ce vin va trebui să fie astfel pregătit, pentru a face faţa oricăror schimbări impuse de necesităţi economico-sociale. Ce înseamnă aceasta ? O privire adincă, competentă în perspectivă sau, altfel spus, a fi cu un pas inainte, a prevedea sensul dezvoltării societăţii. Ca tineri, ca membri ai unei organizaţii revoluţionare, înţelegem sensul profund al acestei cerinţe, înţelegem, de aceea, că este nevoie să ne implicăm tot mai activ in întregul proces de instruire, de a ne forma ca specialişti cu o înaltă pregătire profesională şi politică. Nu se mai poate concepe însă o asemenea activitate ce vizează calitatea oamenilor — poate cel mai important sens acordat calităţii , fără a acţiona pentru a-i educa pe tineri in spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de înaltele idealuri ale socialismului şi comunismului. Prin recentele hotăriri de partid, organizaţiilor U.T.C. din unităţile de învăţămînt deroviri şi răspunderi sporite pentru a face din fiecare utecist or adevărat revoluţionar, luptător pentru promovarea noului, pentru eliminarea atitudinii de automulţumire. Avem posibilitatea ca încrederii puse in noi, să ii răspundem prin fapte demne de titlul de organizaţie revoluţionară erou“. „Adolescenţa la cote maxime“ SZ.4MTARTO KATALIN, Liceul de matematică-fizică „Al. Moghioroş“ Oradea . ..Am avea şi noi de spus cuvinte bune despre rezultatele noastre la învăţătură, despre oamenii pe care şcoala noastră i-a dat societăţii, oameni a căror înaltă competenţă profesionala corespunde pe deplin minunatelor condiţii de învăţătură ce le-au fost asigurate. Mă voi referi de data aceasta la orele care urmează după programul de studiu, acela ore care pentru noi înseamnă deconectare, distracţie, intr-un cuvînt, adolescenţă la cote maxime. Nouă, uteciştilor, ne revine plăcuta îndeletnicire de a organiza şi a antrena elevii la activitatea cultural-educativă, sportivă şi turistică, din cadrul şcolii şi al clubului nostru de vacanţă, promovind acţiunile şi formele care să contribuie la cultivarea aptitudinilor, înclinaţiilor şi talentului celor ce învaţă in liceul nostru, la descoperirea şi valorificarea tradiţiilor folclorice şi culturale ale poporului nostru, la organizarea în mod util şi plăcut a timpului liber. Despre seriozitatea cu care ne facem datoria în acest domeniu, vorbesc diplomele ciştigate la Festivalul naţional „Cîntarea României“, precum şi la alte concursuri organizate pentru elevi. Echipele noastre artistice (cor, teatru, brigadă,formaţie de dans, formaţia de muzică uşoară, interpreţi de muzică folk, recitatori etc.) sunt concurente redutabile pentru celelalte formaţii ce activează in alte licee, la fel de bine cotate din punct de vedere al vieţii culturale. Trebuie să vă vorbesc apoi despre serile noastre de dans, cea mai bună ocazie pentru scurte momente artistice susţinute de interpreţii noştri (în acelaşi timp şi fermatoci de muzică şi poezie). To nu lipsesc nici momentele amuzante, concursurile, întilnirile, cu personalităţi din domeniul politic sau cultural. Timpul nostru liber înseamnă şi vizitarea locurilor cu adinei semnificaţii istorice, a monumentelor, precum şi a celor mai noi construcţii din anii socialismului. Este acesta un minunat prilej de a cultiva in rîndul elevilor înaltele trăsături revoluţionare, dragostea şi devotamentul faţă de patrie şi partid, respectul şi preţuirea faţă de tradiţiile glorioase ale poporului român. Nou! — o profesiune de credinţă EMIL ŞURA, Liceul Electrotimis, Timişoara : „Una din marile realizări ale şcolii româneşti de azi este larga deschidere spre creaţie, spre nou. Aici, ca pretutindeni in ţară, visurile noastre din sensul unor idei care vin să răspundă unor cerinţe bine fundamentate — devin realitate. Laboratoarele şcolii, unde prind viaţă gindurile noastre de mai bine, constituie pentru cei ce vedem în nou profesiunea noastră de credinţă, o a doua casă. Desigur, nu este insă suficient să visezi sau să vrei. Uneori, pentru materializarea unor idei mai îndrăzneţe este nevoie de o îndrumare competentă de specialitate. In acest, sens, măsura stabilită prin recentele hotăriri de partid ca specialiştii din invăţămintul superior şi cercetare să efectueze in licee activităţi didactice complexe , lecţii, lucrări practice şi de laborator, de metodică a cercetării ştiinţifice. Cu atit mai importantă mi se pare această îndrumare în cadrul cercurilor ştiinţifice cu cit, pe lingă încrederea pe care am căpăta-o avînd alături un „nume“, ar duce şi la atragerea de noi tineri spre munca de cercetare. Tot cu această ocazie mi se pare că un universitar sau cercetător ar intui foarte exact drumul pe care să-l urmăm, potrivit aptitudinilor ce vor ieşi la iveală în cadrul acestor activităţi. Iată de ce, avînd planuri mari, ii aşteptăm cu nerăbdare pe Specialiştii din Politehnică“. Noi suntem răspunzători de întinerirea agriculturii DANIELA IONAŞCU, Liceul agroindustrial, Focşani : „Pentru noi, elevii din liceele agroindustriale, revoluţia in agricultură înseamnă şi permanenta ridicare a calităţii pregătirii noastre. Miine, noi vom fi specialiştii a căror competenţă va determina noi şi noi succese în domeniul atât de important care este agricultura. Grija cu care partidul şi statul nostru veghează asupra destinelor noastre se manifestă şi în înfiinţarea la ţară a celor 3 000 de clase a IX-a ,noi. Tinerii nu vor mai trebui să se deplaseze pentru studii la oraş, răminînd acasă, alături de familiile lor. In acest context, organizaţiei U.T.G. din şcoli îi revine importanta sarcină de a urmări creşterea valorii educative a activităţii tehnico-productive, de a cultiva la elevi respectul faţă de muncă şi făuritorii bunurilor materiale, grija faţă de avuţia naţională, de gospodărirea raţională, responsabilă a tuturor resurselor patriei, dorinţa şi hotărârea de a se pregăti temeinic pentru a participa cît mai activ şi eficient la construcţia socialismului şi comunismului în ţara noastră, împreună cu conducerile unităţilor agricole care patronează şcoala, organizăm acţiuni comune de educare şi formare a spiritului de responsabilitate in rîndul elevilor, de orientare şcolară şi profesională, in funcţie de necesarul de forţă de muncă al comunelor şi satelor din judeţ, in vederea integrării sociale, conştiente şi eficiente, a acestora. Noi sîntem răspunzători de întinerirea agriculturii, ştim cit de mare nevoie este astăzi de mintea şi braţele noastre, de aceea vom face tot posibilul să nu dezminţina încrederea investită in noi“. ECOURI LA ARTICOLELE PUBLICATE • Dovadă, că este citită. „Pagina elevului“ primește foarte multe scrisori. Mărturisim ca sunt tot mai rare cazurile în care un articol să rămîbnă fără ecou. Majoritatea școlilor vizate, majoritatea inspectoratelor școlare , răspund cu promptitudine în ‘ termenul si in termenii prevătuti de Legea presei. :: Firește, așa cum există mai multe stiluri de a scrie articole, există și mai multe moduri de a răspunde la ele. O [] scrisoare sosită dintr-un loc în [ care ziarul a fost citit cu atenitie și primit ca Un sprijin prieenesc, se cunoaşte, de la primele rinduri. „Vă aducem la cunoştinţă, ne scrie reprezentantul Inspectoratului şcolar Vrancea că articolul „Firescul , «ero la sută“ (...) a fost preluerat şi analizat cu toţi factorii I de răspundere în dorbeniu) pregătirii practice şi de specialitate a elevilor din liceele municipiului Focşani", stabilindu-se următoarele masuri... (Urmează, pe puncte, , măsuri concrete, bine gîndite care, dacă vor fi aplicate întocmai, vor schimba radical calitatea pregătirii practice). Cei vinovaţi de lipsurile semnalate in articolul menţionat vor fi sancţionaţi. Cu convingerea că ne vom bucura în continuare de sprijinul dumneavoastră, vă mulţumim“. Dovadă a seriozităţii cu care este receptat un articol de factorii responsabili stă şi o altă scrisoare — ecou la acelaşi material — expediată de această dată de M.I.C.M.U.E. : „Aspectele sesizate (...) au făcut obiectul unei analize la care au participat reprezentanţi ai ministerului nostru, conducerea întreprinderii de scule şi elemente hidraulice Focşani, conducerea Liceului industrial nr. 1 şi reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean. Apreciind ca justă concluzia articolului (...) s-au luat măsuri pentru remedierea situaţiei". Scrisoarea continuă succint, la obiect, cu o serie de acţiuni care vor îmbunătăţi activitatea practică. Acelaşi ton realist se degajă şi din scrisoarea Liceului industrial nr. 3 din Craiova, ca urmare a publicării articolului „Viaţa la internat“. Din programul de măsuri stabilit, in urma analizării faptelor semnalate, spicuim : „Eiegii Laie CosteL Soreanţă Flore», Chifu Ioan şi Zamfir Florica au fost puşi în discuţia adunării U.T.C. şi sancţionaţi cu vot de blam pentru, intrarea abuzivă in internatul şcolii şi practicarea jocului de noroc. Măsurile luate cu aceşti foşti elevi ai Şcolii profesionale au fost comunicate la locurile de muncă urnde au fost repartizaţi, spre a fi supravegheaţi in continuare." Din păcate, nu întotdeauna factoriiresponsabili’ Înţelegi sensul intervenţiei în presă, intenţia (declarată de altfel) a ziarului de a contribui la îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ. Atunci scrisorile capătă un ton confuz, părăsesc tocmai aspectele care au constituit subiectul articolului şi devin, inevitabil, contradictorii. Cum altfel am putea interpreta răspunsul conducerii Liceului industrial nr. 1 din Braşov ? După ce se afirmă că „imediat după publicarea articolului („Locul inţei din... coadă“) cazurile semnalate au fost analizate cu toată răspunderea de către colectivul Şcolii precum şi de către Inspectoratul şcolar judeţean în prezenţa reprezentanţilor M.T.T. (care tutelează unitatea noastră) şi al M.E.I.“, după ce se precizează că „au fost scoase In evidenţă cauzele ce au determinat nereauizările noastre“ (care nu sunt deloc neglijabile) după ce sunt enumerate măsurile (care prin număr şi importanţă probează cit erau de necesare), se afirmă brusc : „aspectele înregistrate nu caracterizează munca din şcoala noastră“. Ca dovezi ale „reflectării palide“ a activităţii liceului, sunt aduse rezultatele: celorlalte forme de învăţămînt (neanalizate în articol— şcoala profesională şi de maiştri), participarea elevilor la diverse concursuri şi la muncă patriotică. Nu, stimaţi tovarăşi, ziarul nu caută cu luminarea greşeli (cum să insinuează printre rinduri) şi nici nu se poate transforma într-o monofiafie a fiecărei şcoli vizitate. Subiectul articolului „Liceul unui... din coadă“ era ( o arată şi titlul) situaţia precară la invăţătură şi disciplină a unui liceu situat pe ultimul Ioc in judeţ (poziţie dealtfel necontestată). Se mai sublinia că organizaţia U.T.C. nu este sprijinită de către conducerea şcolii in munca sa educativă, mai mult, ci ii este subminată autoritatea prin acte arbitrare. Despre aceste lucruri, cele care au constituit miezul articolului, nu se suflă un cuvînt ! Cui foloseşte un asemenea răspuns chiar dacă (probabil pentru a se contrazice pină la capăt), se încheie cu :,Noi vă mulţumim pentru sprijinul acordat prin publicarea articolului in ziarul dv. care ne-a stimulat în îmbunătăţirea muncii întregului colectiv"... ? ! Să mai credem că se vor lua măsurile enumerate pe o pagină întreagă, din moment ce conducerea şcolii consideră articolul (în ciuda datelor pe care le conţine şi a analizei întreprinse de către atâtea organe) un simplu capriciu de reporter „grăbit“ ? Nu putem încheia fără nota de umor pe care o aduce o scrisoare a inspectoratului şcolar Sibiu : „Articolul intitulat „Procesul mediocrităţii în culisele lui 100 la sută“ (...) ne-a ridicat mai multe probleme printre care unele contradictorii“. Intr-adevăr, dacă citim rîndurile imediat următoare nu se poate să nu dăm dreptate semnatarului . „Menţionăm că în cadrul întrecerii „Cea mai bună şcoală", Liceul industrial nr. 1 Sibiu, a obţinut locul I pe judeţ, luindu-se în analiză toţi indicatorii prevăzuţi de regulament. Prin totalitatea (poate totalizarea ? — nota red.) punctajului obţinut au depăşit (cine „au depăşit ?“) celelalte şcoli, chiar dacă la promovabilitate se situau (sic !) sub nivelul altor licee din judeţ". Ştiind din articol (încă din titlu) că procentul de promovabilitate al liceului respectiv era de 100 la sută, ne întrebăm cu uimire la cît s-a ridica promovabilitatea liceelor care îl depăşesc ? ! în încheiere, inspectoratul şcolar judeţean Sibiu ne mulţumeşte pentru sprijin, insă ne îndoim că articolul a fost de vreun folos intrucit nu s-a reţinut nimic din subiectul său : grave lipsuri in stăpinirea ortografiei şi a aritmeticii, intr-un liceu declarat primul pe judeţ. RĂSPUNSURI CU SUBIECT ŞI FĂRĂ SE APROPIE ADMITEREA • Anişoara Harabagiu (Bîrlad). Ne scrii că urmezi clasa a X-a, profil industrie uşoară, in Bîrlad şi că ai vrea să-ţi continui pregătirea in şcoala profesională. Pină aici totul este perfect ; după absolvirea a 10 clase ai dreptul sâ te înscrii la concursul de admitere într-o şcoală profesională, cu condiţia să nu fi beneficiat de bursă pe bază de contract cu întreprinderea coordonatoare şi să nu depăşeşti 19 ani pină la începerea cursurilor. Mai departe, nu te mai înţelegem — ne dai o adresă din Bîrlad, dar precizezi că vrei să urmezi profesionala la... Galaţi ! Indicaţiile ■M.E.I. privind admiterea in şcolile profesionale sunt ferme: „înscrierea elevilor se face, de regulă, la unităţi de învăţămînt din judeţ, cît mai aproape de domiciliu. Elevii se pot înscrie la unităţi de învăţămînt din alte judeţe, numai dacă judeţului de domiciliu nu i s-a repartizat plan de şcolarizare pentru profilurile in care doresc să se pregătească“. O a doua nelămurire este în privinţa profilului — dacă treapta I de liceu ai făcut-o la industrie uşoară, de ce vrei să-ţi „continui“ pregătirea în industria alimentară sau la C.F.R. ? Nu ţi se pare mai normal să te perfecţionezi în meseria pe care o înveţi de doi ani ? • Mihai Călin (comuna Bahna, judeţul Neamţ): „Elevii din clasa a X-a cu situaţie la o învăţătură mediocră se pot înscrie la o şcoală profesională mecanică ?“. Da, cu condiţia să absolve cele zece clase obligatorii, să nu fi avut contract cu întreprinderea şi să nu depăşească 19 ani, pină la 15 septembrie. Admiterea se face pe bază de concurs care constă în : control medical (eliminatoriu) şi proba de aptitudini prin care se constată capacitatea candidaţilor de a se pregăti şi a exercita meseria aleasă. • Florica Popescu (sat Beneşti, judeţul Vâlcea): „Sunt elevă la Şcoala generală nr. 1, Irimeşti, în clasa a VIII-a. Doresc să ştiu dacă în Bucureşti, la P.T.T.R., se primesc elevi din alte judeţe şi la ce obiecte se dă examen ?“. Iartă-ne că începem răspunsul tot cu o întrebare : la voi in şcoală nu s-a vorbit nimic despre continuarea studiilor in prima treaptă de liceu care este obligatorie ? In clasa a IX-a se intră pe bază de înscriere. Dacă sunt mai mulţi candidaţi decit locuri, se organizează probe de verificare. La absolut toate profilurile, acestea constau în lucrări scrise la limba şi literatura română şi la matematică (materia clasei a VIII-a). Cît despre posibilitatea de a te înscrie la un liceu dintr-o altă localitate decit cea în care locuieşti, citeşte răspunsul adresat Lilianei Tîrtea. • Erdei Iosif (Arad). Liceu agroindustrial fără frecvenţă nu există. Poţi să-ţi continui pregătirea în profilul care te interesează la seral, fie in treapta a Il-a de liceu, fie in Şcoala profesională. NOTA • Adresat întrebările privitoare la continuarea studiilor pe adresa : Redacţia Scinteia tineretului, Piaţa Scinteii nr. 1, sector 1 Bucureşti, pentru rubrica „Se apropie admiterea“. Menţionăm că nu vă putem răspunde decât în paginile ziarului. înainte de a ne cere informaţii, răsfoiţi colecţia existentă la bibliotecă şi veţi vedea că multe răspunsuri au fost deja date. Tribuna secretarului U. T. C. „Şcoala este locul nostru de muncă“ Cu NICOLAE BUGA clasa a Xll-a, Liceul de matematică-fizică „Al. Vlahuţă", Rimnicu-Sărat . Eşti unul dintre cei mai buni elevi ai unui liceu care, la rîndul lui, ocupă un loc fruntaş în întrecerea „Cea mai bună şcoală“. 93 la sută ca procent de promovabilitate este o cifră semnificativă, nu-i aşa ? — Da, are şi această cifră semnificaţia ei, dar cred că mult mai important este ce anume rezulta dintr-o analiză atentă a calităţii pregătirii absolvenţilor. Cit despre statutul meu de elev bun, ce să vă spun ? Am venit in acest liceu ca să învăţ şi am găsit aici o atmosferă ideală pentru a face asta. Avem a ne minciri nu numai cu succesele actuale ci şi cu tradiţia liceului in ce priveşte calitatea muncii desfăşurate de elevi şi de cadrele didactice. — Care este rolul organizaţiei de tineret in obţinerea rezultatelor bune ? — Noi, uteciştii sîntem prezenţi in tot ce se intimplă în şcoală. In fond, şcoala este a noastră, este locul nostru de muncă şi tot ce facem este pentru noi. Fireşte, prima şi cea mai importantă sarcină ce ne revine este formarea unei inalte conştiinţe, a sentimentului responsabilităţii faţă de, tine însuţi, dar mai ales faţă de locul pe care urmează să-l ocupi in societate. A crede că in şcoala noastră — deşi foarte bună — există numai elevi model, ar însemna o viziune idilică asupra realităţii. Şi în cazul acesta, tot noi, uteciştii avem de spus cuvintul hotărîtor. Vorbim de la om la om, de la virstă la vîrstă, dăm o mină de ajutor acolo unde este nevoie şi rezultatele nu întîrzie să se arate. — Dincolo de participarea voastră responsabilă, activă la viaţa de organizaţie, noile hotăriri de partid accentuează rolul uteciştilor in munca educativă din şcoli, in toate iniţiativele ce privesc tactica şi strategia realizării depline a revoluţiei din învăţăraintul românesc. Cum se intimplă toate acestea aici, la voi ? — Mai intîi, colaborăm foarte strîns cu dirifiinţii-instructori şi cu directorul educativ de ale căror sfaturi şi experienţă de viaţă avem mare nevoie noi, cei aflaţi în plină formare. Apoi, participăm cu regularitate la consiliile profesorale, unde nu ne rezumăm la simplul act al prezenţei, ci efectiv venim cu propuneri, participăm la dezbaterea problemelor ce se ivesc şi chiar propunem soluţii de care, cel mai ades, se ţine cont şi se aplică, iar rezultatele sunt cele cunoscute. — Alături de bune condiţii ce v-au fost asigurate, poate fi şi aceasta o explicaţie a performanţelor şcolare pe care le deţineţi ? — Adevărat, noi suntem cei care ştim cel mai bine cit şi cum putem învăţa, cum trebuie întocmite orarele pentru a fi în concordanţă cu capacitatea noastră de receptare, care anume capitole din manuale cer un „tratament“ special la predare, dat fiind faptul că ne depăşesc posibilităţile de înţelegere. Mai participăm de asemenea la elaborarea programelor de practică (dar aici mai avem încă de lucru !). — Judecind după numeroasele diplome obţinute la diverse concursuri, este evident că nu neglijaţi nici latura educativ-culturală a activităţii voastre. — Asta ţine tot de tradiţia şcolii. Deşi suntem un liceu cu profil ştiinţific şi tehnic, nu uităm nici o clipă importanţa umanismului ca trăsătură esenţială a omului nou. Programul nostru comun de activităţi politico-ideologice, tehnico-ştiinţifice, culturalartistice şi sportive este un program viu, determinînd o atmosferă continuă de emulaţie în rîndurile elevilor. Ar mai fi unele puncte perfectibile în privinţa serilor cultural-educative. Avem şi aici un precedent : succesul obţinut cu piesa „Şi totuşi nu era un 13“ — scrisă şi regizată de colegul nostru Sorin Stoian. Este jucată de elevi şi are ca subiect povestea recuperării unui elev problemă. Dar noi dorim ca fiecare clasă să pregătească un program artistic de cît mai bună calitate, cu un conţinut educativ cit mai valoros. Acesta este deci un punct la ordinea zilei in planul nostru de activități. Pagină realizată de MONICA ZVIRJINSCHI GABRIELA HUREZEAN ALEXANDRU STROE