Scînteia Tineretului, aprilie 1982 (Anul 38, nr. 10215-10240)

1982-04-01 / nr. 10215

PARTIVÁ­RT WU­TTTT Fotó: V. RANGA Reportaj Există la Iaşi un liceu, unul dintre cele mai cunoscute in tară pentru activitatea foarte tinerilor creatori de aici, pusă in slujba noului. De aproxima­tiv 5 an­i, numelie Liceului in­dustrial nr. 1 se leagă de cel al cercului de creaţie tehnico­­ştiinţifici, CRONOS, un loc unde prind viaţă idei dintre cele mai îndrăzneţe. Privită ca atare, activitatea respectivă oferă un tablou larg şi com­plex. In primul rind, prin pris­ma laturii organizatorice. Des­chis oricărui pasionat de ştiin­ţă şi tehnică, în tematica cer- Cu­rii se abordează atit aspec­te practică, cit şi teoretice. Pro­fesorul Constantin Antohi, cel care a fost principalul susţină­tor al tinerilor de a avea din cadru al lor în care să discute şi să-şi materializeze ideile, este şi acum acelaşi îndrumă­tor competent care ii încu­rajează şi stimulează, educîn­­du-le voinţa, formîndu-i pen­tru munca de investigaţie ştiin­ţifică. O muncă deloc formală, ea concretizîndu-se an de an în rezultate remarcabile , in 5 ani de activitate, 23 de premii la diferite concursuri naţionale. Care sînt resorturile acestui spirit cu adevărat revoluţionar, pe care, profesor şi elev, le manifestă in munca lor ? „Spi­ritul revoluţionar — ne spune unul dintre „virfurile“ cercului, elevul Tudor Ciolan din clasa a XII-a G — nu se manifestă în mod declarativ. Ceea ce fie­care dintre noi de aici avem ca proiecte de viitor este izvorit din viaţă, mai exact din nece­sităţi concrete ale producţiei. O dovadă, cred eu, că şi noi, după puterile noastre, ne putem ra­porta şi implica in marie pro­bleme ale societăţii". Iată, prin citeva exemple, măsura fapte­lor de care sunt capabili aceşti tineri ieşeni. Spre exemplu ei, nu s-au sfiit să abordeze chiar probleme — ori de in aparenţă — de fizică fundamentală. S-a căutat astfel ă se demonstra, prin „bagheta" profesorului, că cercetarea aplicativă merge greu dacă nu eşti bine pregătit teoretic, dacă nu eşti la curent cu ultimele noutăţi in materie. Fireşte, laturile aplicative ale muncii de cercetare atrag mai mulţi tineri in laborator. Reali­zări din acest punct de vedere sunt foarte numeroase la piem­­br­ii cercului CRONOS, multe continind elemente de noutate gbsolută. Aşa este căzut cu brevetul intitulat „Cale des­chisă pentru transportul pneu­matic obţinut de Constantin Antohi, avindu-i alături pe Eu­gen Drăgoi Şi Petre Pelin,­­ţ­i Studenţi, la facultatea de me­canică Energetica domeniu atit de pasionant, i-a dus pe ti­nerii cercetători la rezultate de asemenea valoroase. Nu de la început fireşte. Primele două instalaţii eoliene, E.O.L.-1 şi E.O.L.-2, nu au rezistat la vi­tezele mari ale vintulu in ra­fale. Ca urmae a apărut acest E.O.L­.-3, care, după cum ne spune tînăra „energeticiană" E. Smolitu, rezistă pină la 50 metri/secundă, viteză a vintu- lu­i. Este vorba de o turbina cu ax vertical şi geometrie va­riabilă. Pentru elementele de noutate care le conţine a fost premiată cu locuil 1 la Sesiunea intimală de referate şi comu­nicări ale elevilor de la Timi­şoara, 1981. Iar din aprilie a.c. a fost înaintat către O.S.I.M. dosarul pentru brevetare, lu­crarea fiind de fapt un con­tract cu Direcţia apelor „Prut“ Iaşi. A fost prezentată şi­ la Ex­­poziţia-bilanţ organizată la Bucureşti cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la constituirea Uniunii Asociaţiilor Studenţi­lor Comunişti. Tot in acest do­­meniu de preocupări retine atenţia realizarea elevului Ga­briel Stancu. Este vorba despre o micăt instalaţie de conversie a energiei valurilor în energie electrică, prevăzută a alimen­ta farul balizelor plutitoare de semnalizare. Electronica şi meteorologia sunt pomenii in care, de ase­menea, s-au obţinut realizări, originale. „ Vin la cercul lor şi asistă sau cer explicaţii şi elevi din alte cercuri, alţii pentru „consulta­­­­ţii“ de specialitate. Vin şi pro­­fesori, vin şi alte persoane aflate în vizită in oraş sau în şcoală. Pe toţi ii molipseşte şi entuziasmează pasiunea tineri­lor care constituie atmosfera locului. Şi de fiecare dată, pe lingă entuziasm şi dorinţa de a-ţi spune totul despre ei, eşti invitat sâ revii după un timp pentru a le vedea proiectele devenite realitate. Locul unde prind viaţă ideile cele mai îndrăzneţe Dezbaterea noastră 0 EDUCAŢIE LA NIVELUL EXIGENŢELOR TIMPULUI PE CASE IL TRĂIM In cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta sa întilnire cu ti­nerii, prilejuită de aniversarea a 60 de ani de la i­efiinţarea organizaţiei noastre revoluţionare, se sublinia, o dată in plus, marea încredere pe care partidul o are in tineri, datoria acestora de a-şi însuşi cele mai noi cunoştinţe ştiinţifice şi profesionale pentru a face faţă înaltelor exigenţe ale timpu­lui pe care-l trăim. Dealtfel, recenta hotărîre a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. privind îmbunătăţirea mun­cii educative in şcoli, pune in faţa elevilor, a organizaţiilor lor, noi şi însemnate cerinţe. Despre modul cum înţeleg ti­nerii aflaţi acum pe băncile şcolii să se implice tot mai profund în procesul de perfecţionare al întregii activităţi din şcoli, ne vorbesc elevi din torţi multe unităţi de învăţămint din ţară. Cel mai bun răspuns este de calitate SORIN CEUCA, Liceul In­dustrial nr. 1, Alba lulia . „După­­opinia mea, măsurile care decurg din aplicarea re­centelor hotăriri de partid vi­zează în mod­ hotărî­tor laturile formative ale procesului de in­­vaţămint, firească această pre­ocupare constantă­ a conducerii, partidului­ şi statului, personal a secretarului general al parti­dului, tovărăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ca noi să beneficiem de cele mai bune condiţii de pregătire. Noi, ele­vii de azi, avem aceste condi­ţii — mă refer la maşini şi uti­laje dintre cele mai moderne — şi de aiceea se aşteaptă mult de la noi, acolo unde suntem aşteptaţi. Rezultă clar că lib­­erii răspuns este acela de a în­văţa, de a ne folosi la maxi­mum de dotările ce ne-au fost puse* lă dispozitiv.­ fiu pentru puţine perioade insă, aceste activităţi specifice de care de­pinde însăşi calitatea viitorului specialist — respectiv practica productivă — s-au desfăşurat şi se mai desfăşoară oarecum formal, fără o legătură siriţisă intre învăţare şi practică. In spatele unor cifre de plan ridicate se ascund uneori o­ se­rie de lacune in pregătirea practică, pe care unii absol­venţi le-au dus cu ei la locu­rile de munca. Iată un cadru în care consider că secretarul U.T.C. din oricare liceu poate avea un cuvlnt murt mai greu. Şi pină acurp gscrptarul avea dreptul, legiferat, cig a lua parte la şedinţele organelor de conducere. Acum însă, cuvîn­­tul nostru capătă mai multă greutate. Dovada : sintem­ con­sultaţi despre cum sa fie evi­tate carenţele organizatorice si cum să se îmbunătăţească în conţinut latura practică a pre­gătirii noastre­. Fapte demne de erou MIHAELA BADANGIU, Li­getu­ industrial petrol, Videle : „Pentru orice­ societate moder­na, un specialist al anilor ce vin va trebui să fie astfel pre­gătit, pentru a face faţa orică­ror schimbări impuse de ne­cesităţi economico-sociale. Ce înseamnă aceasta ? O privire adincă, competentă în perspec­tivă sau, altfel spus, a fi cu un pas inainte, a prevedea sensul dezvoltării societăţii. Ca tineri, ca membri ai unei organizaţii revoluţionare, înţelegem sensul profund al acestei cerinţe, în­ţelegem, de aceea, că este ne­voie să ne implicăm tot mai activ in întregul proces de in­struire, de a ne forma ca spe­cialişti cu o înaltă pregătire profesională şi politică. Nu se m­ai poate concepe însă o ase­menea activitate ce vizează ca­litatea oamenilor — poate cel mai important sens acordat ca­lităţii , fără a acţiona pentru a-i educa pe tineri in spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de înaltele idealuri ale socia­lismului şi comunismului. Prin recentele hotăriri de partid, or­ganizaţiilor U.T.C. din unităţile de învăţămînt de­roviri şi răs­punderi sporite pentru a face din fiecare utecist or­ adevărat revoluţionar, luptător pentru promovarea noului, pentru eliminarea atitudinii de auto­­mulţumire. Avem posibilitatea ca încrederii puse in noi, să ii răspundem prin fapte demne de titlul de organizaţie revolu­ţionară erou“. „Adolescenţa la cote maxime“ SZ.4MTARTO KATALIN, Li­ceul de matematică-fizică „Al. Moghioroş“ Oradea . ..Am avea şi noi de spus cuvinte bune despre rezultatele noastre la învăţătură, despre oamenii pe care şcoala noastră i-a dat so­cietăţii, oameni a căror înaltă competenţă profesionala cores­punde pe deplin minunatelor condiţii de învăţătură ce le-au fost asigurate. Mă voi referi de data aceasta la orele care urmează după programul de studiu, acela ore care pentru noi înseamnă deconectare, dis­tracţie, intr-un cuvînt, adoles­cenţă la cote maxime. Nouă, uteciştilor, ne revine plăcuta îndeletnicire de a organiza şi a antrena elevii la activitatea cultural-educativă, sportivă şi turistică, din cadrul şcolii şi al clubului nostru de vacanţă, promovind acţiunile şi formele care să contribuie la cultivarea aptitudinilor, înclinaţiilor şi talentului celor ce învaţă in li­ceul nostru, la descoperirea şi valorificarea tradiţiilor folclo­rice şi culturale ale poporului nostru, la organizarea în mod util şi plăcut a timpului liber. Despre seriozitatea cu care ne facem datoria în acest dome­niu, vorbesc diplomele ciştiga­­te la Festivalul naţional „Cîn­­tarea României“, precum şi la alte concursuri organizate pen­tru elevi. Echipele noastre ar­tistice (cor, teatru, brigadă,­­formaţie de dans, formaţia de muzică uşoară, interpreţi de muzică folk, recitatori etc.) sunt concurente redutabile pen­tru celelalte formaţii ce acti­vează in alte licee, la fel de bine cotate­ din punct de ve­dere al vieţii culturale. Tre­buie să vă vorbesc apoi despre serile noastre de dans, cea mai bună ocazie pentru scurte mo­mente artistice susţinute de in­terpreţii noştri (în acelaşi timp şi fermatoci de muzică şi poezie). To nu lipsesc nici momentele amuzante, concursurile, întil­­nirile, cu personalităţi din do­meniul politic sau cultural. Timpul nostru liber înseamnă şi vizitarea locurilor cu adinei semnificaţii istorice, a monu­mentelor, precum şi a celor mai noi construcţii din anii so­cialismului. Este acesta un mi­nunat prilej de a cultiva in rîndul elevilor înaltele tră­sături revoluţionare, dragostea şi devotamentul faţă de patrie şi partid, respectul şi preţuirea faţă de tradiţiile glorioase ale poporului român. Nou! — o profesiune de credinţă EMIL ŞURA, Liceul Electro­­timis, Timişoara : „Una din marile realizări ale şcolii ro­mâneşti de azi este larga des­chidere spre creaţie, spre nou. Aici, ca pretutindeni in ţară, visurile noastre d­in sensul unor idei care vin să răspundă unor cerinţe bine fundamen­tate — devin realitate. Labora­toarele şcolii, unde prind viaţă gindurile noastre de mai bine, constituie pentru cei ce vedem în nou profesiunea noastră de credinţă, o a doua casă. Desi­gur, nu este insă suficient să visezi sau să vrei. Uneori, pen­tru materializarea unor idei mai îndrăzneţe este nevoie de o îndrumare competentă de specialitate. In acest, sens, mă­sura stabilită prin recentele hotăriri de partid ca specialiştii din invăţămintul superior şi cercetare să efectueze in licee activităţi didactice complexe , lecţii, lucrări practice şi de laborator, de metodică a cer­cetării ştiinţifice. Cu atit mai importantă mi se pare această îndrumare în cadrul cercurilor ştiinţifice cu cit, pe lingă în­crederea pe care am căpăta-o avînd alături un „nume“, ar duce şi la atragerea de noi ti­neri spre munca de cercetare. Tot cu această ocazie mi se pare că un universitar sau cer­cetător ar intui foarte exact drumul pe care să-l urmăm, potrivit aptitudinilor ce vor ieşi la iveală în cadrul aces­tor activităţi. Iată de ce, avînd planuri mari, ii aşteptăm cu nerăbdare pe Specialiştii­ din Politehnică“. Noi suntem­ răspunzători de întinerirea agriculturii DANIELA IONAŞCU, Liceul agroindustrial, Focşani : „Pen­tru noi, elevii din liceele agro­industriale, revoluţia in agri­cultură înseamnă şi permanen­ta ridicare a calităţii pregătirii noastre. Miine, noi vom fi spe­cialiştii a căror competenţă va determina noi şi noi succese în domeniul atât de important care este agricultura. Grija cu care partidul şi statul nostru veghează asupra des­tinelor noastre se manifes­tă şi în înfiinţarea la­ ţară a celor 3 000 de clase a IX-a ,noi. Tinerii nu vor mai tre­bui să se­ deplaseze pentru studii la oraş, răminînd acasă, alături de familiile lor. In acest context, organizaţiei U.T.G. din şcoli îi revine importanta sarci­nă de a urmări creşterea va­lorii educative a activităţii teh­nico-productive, de a cultiva la elevi respectul faţă de muncă şi făuritorii bunurilor materia­le, grija faţă de avuţia naţio­nală, de gospodărirea raţiona­lă, responsabilă a tuturor re­surselor patriei, dorinţa şi ho­tărârea de a se pregăti temei­nic pentru a participa cît mai activ şi eficient la construcţia socialismului şi comunismului în ţara noastră, împreună cu conducerile unităţilor agricole care patronează şcoala, organi­zăm acţiuni comune de edu­care şi formare a spiritului de responsabilitate in rîndul ele­vilor, de orientare şcolară şi profesională, in funcţie de ne­cesarul de forţă de muncă al comunelor şi satelor din judeţ, in vederea integrării sociale, conştiente şi eficiente, a aces­tora. Noi sîntem răspunzători de întinerirea agriculturii, ştim cit de mare nevoie este astăzi de mintea şi braţele noastre, de aceea vom face tot posi­bilul să nu dezminţina încre­derea investită in noi“. ECOURI LA ARTICOLELE PUBLICATE • Dovadă, că este citită. „Pagina elevului“ primește foarte multe­­ scrisori. Mărturisim ca sunt tot m­ai rare cazurile în care un ar­­­­ticol să rămîbnă fără ecou. Ma­joritatea școlilor vizate, majo­ritatea inspectoratelor școlare , răspund cu promptitudine în ‘ termenul si in termenii prevă­­­­tuti de Legea presei. :: Firește, așa cum există mai­­ multe stiluri de a scrie arti­­­­cole, există și mai multe mo­duri de a răspunde la ele. O [] scrisoare sosită dintr-un loc în [ care ziarul a fost citit cu aten­­i­tie și primit ca Un sprijin prie­­­­enesc, se­­ cunoaşte, de la pri­­­­mele rinduri. „Vă aducem la­­ cunoştinţă, ne scrie reprezen­tantul Inspectoratului şcolar­­ Vrancea că articolul „Firescul , «ero la sută“ (...) a fost prelu­­­­erat şi analizat cu toţi factorii I de răspundere în dorbeniu) pre­gătirii practice şi de speciali­tate a elevilor din liceele mu­nicipiului Focşani", stabilindu-se următoarele masuri... (Urmează, pe puncte, , măsuri concrete, bine gîndite care, dacă vor fi aplicate întocmai,­ vor schim­ba radical calitatea pregătirii practice). Cei vinovaţi de lip­surile semnalate in articolul menţionat vor fi sancţionaţi. Cu convingerea că ne vom bucura în continuare de sprijinul dum­neavoastră, vă m­ulţumim“. Do­vadă a seriozităţii cu care este receptat un articol de factorii responsabili stă şi o altă scri­soare — ecou la acelaşi mate­rial — expediată de această dată de M.I.C­.M.U.E. : „Aspectele sesizate (...) au făcut obiectul unei analize la care au partici­pat reprezentanţi ai ministeru­­lui nostru, conducerea între­prinderii de scule şi elemente hidraulice Focşani, conducerea Liceului industrial nr. 1 şi re­prezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean. Apreciind ca justă concluzia articolului (...) s-au luat măsuri pentru reme­dierea situaţiei". Scrisoarea continuă succint, la obiect, cu o serie de acţiuni care vor îm­bunătăţi activitatea practică. Acelaşi ton realist se dega­jă şi din scrisoarea Liceului in­dustrial nr. 3 din Craiova, ca urmare a publicării articolului „Viaţa la internat“. Din pro­gramul de măsuri stabilit, in urma analizării faptelor sem­nalate, spicuim : „Eiegii Laie CosteL Soreanţă Flore», Chifu Ioan şi Zamfir Florica au fost puşi în discuţia adunării U.T.C. şi sancţionaţi cu vot de blam pentru, intrarea abuzivă in int­­ernatul şcolii şi practicarea jo­­cului de noroc. Măsurile luate cu aceşti foşti elevi ai Şcolii profesionale au fost comunicate la locurile de­­ muncă urnde au fost repartizaţi, spre a fi supra­vegheaţi in continuare." Din păcate, nu întotdeauna factorii­­resp­onsabili’ Înţelegi sensul intervenţiei în presă, in­tenţia (declarată de altfel) a ziarului de a contribui la îm­bunătăţirea procesului instruc­tiv-educativ. Atunci scrisorile capătă un ton confuz, părăsesc tocmai aspectele care au con­stituit subiectul articolului şi devin, inevitabil, contradictorii. Cum altfel am putea interpre­ta răspunsul conducerii Liceu­lui industrial nr. 1 din Bra­şov ? După ce se afirmă că „imediat după publicarea ar­ticolului („Locul inţei din... coadă“) cazurile semnalate au fost analizate cu toată răs­punderea de către colectivul Şcolii precum şi de către Ins­pectoratul şcolar judeţean în prezenţa reprezentanţilor M.T.T. (care tutelează unitatea noas­tră) şi al M.E.I.“, după ce se precizează că „au fost scoase In evidenţă cauzele ce au de­terminat nereauizările noastre“ (care nu sunt deloc neglijabile) după ce sunt enumerate măsu­­rile (care prin număr şi im­portanţă probează cit erau de necesare), se afirmă brusc : „as­pectele înregistrate nu caracte­rizează munca din şcoala noas­tră“­­. Ca dovezi ale „reflectării palide“ a activităţii liceului, sunt aduse rezultatele:­ celor­lalte forme de învăţămînt (nea­­nalizate în articol— şcoala pro­fesională şi de maiştri), parti­ciparea elevilor la diverse con­cursuri şi la muncă patriotică. Nu, stimaţi tovarăşi, ziarul nu caută cu luminarea greşeli (cum să insinuează printre rinduri) şi nici nu se poate transforma în­tr-o mon­ofiafie a fiecărei şcoli vizitate. Subiectul articolului „Liceul unu­i... din coadă“ era ( o arată şi titlul) situaţia pre­cară la invăţătură şi disciplină a unui liceu situat pe ultimul Ioc in judeţ (poziţie dealtfel ne­contestată). Se mai sublinia că organizaţia U.T.C. nu este spri­jinită de către conducerea şcolii in munca sa educativă, mai mult, ci ii este subminată au­toritatea prin acte arbitrare. Despre aceste lucruri, cele care au constituit miezul articolului, nu se suflă un cuvînt ! Cui fo­loseşte un asemenea răspuns chiar dacă (probabil pentru a se contrazice pină la capăt), se încheie cu :,Noi vă mulţumim pentru sprijinul acordat prin publicarea articolului in ziarul dv. care ne-a stimulat în îm­bunătăţirea muncii întregului colectiv"... ? ! Să mai credem că se vor lua măsurile enume­rate pe o pagină întreagă, din moment ce conducerea şcolii consideră articolul (în ciuda datelor pe care le conţine şi a analizei întreprinse de către a­­tâtea organe) un simplu capri­ciu de reporter „grăbit“ ? Nu putem încheia fără nota de umor pe care o aduce o scri­soare a inspectoratului şcolar Sibiu : „Articolul intitulat­­ „Procesul mediocrităţii în cu­lisele lui 100 la sută“ (...) ne-a ridicat mai multe probleme printre care unele contradic­torii“. Intr-adevăr, dacă citim rîndurile imediat următoare nu se poate să nu dăm dreptate semnatarului . „Menţionăm că în cadrul întrecerii „Cea mai bună şcoală", Liceul industrial nr. 1 Sibiu, a obţinut locul I pe judeţ, luindu-se în analiză toţi indicatorii prevăzuţi de re­gulament. Prin totalitatea (poate totalizarea ? — nota red.) punctajului obţinut au depăşit (cine „au depăşit ?“) celelalte şcoli, chiar dacă la promovabi­­litate se situau (sic !) sub ni­velul altor licee din judeţ". Ştiind din articol (încă din ti­tlu) că procentul de promovabi­­litate al liceului respectiv era de 100 la sută, ne întrebăm cu uimire la cît s-a ridica promo­­vabilitatea liceelor care îl de­păşesc ? ! în încheiere, inspec­toratul şcolar judeţean Sibiu ne mulţumeşte pentru sprijin, insă ne îndoim că articolul a fost de vreun folos intrucit nu s-a reţinut nimic din subiectul său : grave lipsuri in stăpinirea ortografiei şi a aritmeticii, in­tr-un liceu declarat primul pe judeţ. RĂSPUNSURI CU SUBIECT ŞI FĂRĂ SE APROPIE ADMITEREA • Anişoara Harabagiu (Bîrlad). Ne scrii că urmezi clasa a X-a, profil industrie uşoară, in Bîrlad şi că ai vrea să-ţi continui pregă­tirea in şcoala profesională. Pină aici totul este perfect ; după absolvirea a 10 clase ai dreptul sâ te înscrii la concursul de admite­re într-o şcoală profesională, cu condiţia să nu fi beneficiat de bursă pe bază de con­tract cu întreprinderea coordonatoare şi să nu depăşeşti 19 ani pină la începerea cursurilor. Mai departe, nu­ te mai înţelegem — ne dai o adresă din Bîrlad, dar precizezi că vrei să urmezi profesionala la... Galaţi ! Indicaţiile ■M.E.I. privind admiterea in şcolile profesio­nale sunt ferme: „înscrierea elevilor se face, de regulă, la unităţi de învăţămînt din ju­deţ, cît mai aproape de domiciliu. Elevii se pot înscrie la unităţi de învăţămînt din alte judeţe, numai dacă judeţului de domiciliu nu i s-a repartizat plan de şcolarizare pentru pro­filurile in care doresc să se pregătească“. O a doua nelămurire este în privinţa profilului — dacă treapta I de liceu ai făcut-o la in­dustrie uşoară, de ce vrei să-ţi „continui“ pre­gătirea în industria alimentară sau la C.F.R. ? Nu ţi se pare mai normal să te perfecţionezi în meseria pe care o înveţi de doi ani ? • Mi­hai Călin (comuna Bahna, judeţul Neamţ): „Elevii din clasa a X-a cu situaţie la o învăţătură mediocră se pot înscrie la o şcoală profesională mecanică ?“. Da, cu con­diţia să absolve cele zece clase obligatorii, să nu fi avut contract cu întreprinderea şi să nu depăşească 19 ani, pină la 15 septembrie. Admiterea se face pe bază de concurs care constă în : control medical (eliminatoriu) şi proba de aptitudini prin care se constată ca­pacitatea candidaţilor de a se pregăti şi a exer­cita meseria aleasă. • Florica Popescu (sat Beneşti, judeţul Vâl­cea): „Sunt elevă la Şcoala generală nr. 1, Irimeşti, în clasa a VIII-a. Doresc să ştiu dacă în Bucureşti, la P.T.T.R., se primesc elevi din alte judeţe şi la ce obiecte se dă examen ?“. Iartă-ne că începem răspunsul tot cu o în­trebare : la voi in şcoală nu s-a vorbit nimic despre continuarea studiilor in prima treaptă de liceu care este obligatorie ? In clasa a IX-a se intră pe bază de înscriere. Dacă sunt mai mulţi candidaţi decit locuri, se organizează probe de verificare. La absolut toate profilu­rile, acestea constau în lucrări scrise la limba şi literatura română şi la matematică (ma­teria clasei a VIII-a). Cît despre posibilita­tea de a te înscrie la un liceu dintr-o altă localitate decit cea în care locuieşti, citeşte răspunsul adresat Lilian­ei Tîrtea. • Erdei Iosif (Arad). Liceu agroindustrial fără frecvenţă nu există. Poţi să-ţi continui pregătirea în profilul care te interesează la seral, fie in treapta a Il-a de liceu, fie in Şcoala profesională. NOTA • Adresat­ întrebările privitoare la continuarea studiilor pe adresa : Re­dacţia Scinteia tineretului, Piaţa Scinteii nr. 1, sector 1 Bucureşti, pentru rubrica „Se apropie admiterea“. Menţionăm că nu vă putem răspunde decât în paginile zia­rului. înainte de a ne cere informaţii, răs­foiţi colecţia existentă la bibliotecă şi veţi vedea că multe răspunsuri au fost deja date. Tribuna secretarului U. T. C. „Şcoala este locul nostru de muncă“ Cu NICOLAE BUGA clasa a Xll-a, Liceul de ma­­tematică-fizică „Al. Vlahuţă", Rimnicu-Sărat . Eşti unul dintre cei mai buni elevi ai unui liceu care, la rîndul lui, ocupă un loc fruntaş în întrecerea „Cea mai bună şcoală“. 93 la sută ca procent de promovabili­­tate este o cifră semnifica­tivă, nu-i aşa ? — Da, are şi această cifră semnificaţia ei, dar cred că mult mai important este ce anume rezulta dintr-o anali­ză atentă a calităţii pregătirii absolvenţilor. Cit despre sta­tutul meu de elev bun, ce să vă spun ? Am venit in acest liceu ca să învăţ şi am găsit aici o atmosferă ideală pen­tru a face asta. Avem a ne minciri nu numai cu succe­sele actuale ci şi cu tradiţia liceului in ce priveşte cali­tatea muncii desfăşurate de elevi şi de cadrele didactice. — Care este rolul organiza­ţiei de tineret in obţinerea rezultatelor bune ? — Noi, uteciştii sîntem prezenţi in tot ce se intimplă în şcoală. In fond, şcoala este a noastră, este locul nostru de muncă şi tot ce facem este pentru noi. Fireşte, prima şi cea mai importantă sarcină ce ne revine este formarea unei inalte conştiinţe, a sen­timentului responsabilităţii faţă de, tine însuţi, dar mai ales faţă de locul pe care ur­mează să-l ocupi in societate. A crede că in şcoala noastră — deşi foarte bună — există numai elevi model, ar însem­na o viziune idilică asupra realităţii. Şi în cazul acesta, tot noi, uteciştii avem de spus cuvintul hotărîtor. Vor­bim de la om la om, de la virstă la vîrstă, dăm o mină de ajutor acolo unde este ne­voie şi rezultatele nu întîrzie să se arate. — Dincolo de participarea voastră responsabilă, activă la viaţa de organizaţie, noile hotăriri de partid accentuea­ză rolul uteciştilor in munca educativă din şcoli, in toate iniţiativele ce privesc tactica şi strategia realizării depline a revoluţiei din învăţăraintul românesc. Cum se intimplă toate acestea aici, la voi ? — Mai intîi, colaborăm foarte strîns cu dirifiinţii-in­­structori şi cu directorul edu­cativ de ale căror sfaturi şi experienţă de viaţă avem mare nevoie noi, cei aflaţi în plină formare. Apoi, partici­păm cu regularitate la consi­liile profesorale, unde nu ne rezumăm la simplul act al prezenţei, ci efectiv venim cu propuneri, participăm la dezbaterea problemelor ce se ivesc şi chiar propunem solu­ţii de care, cel mai ades, se ţine cont şi se aplică, iar re­zultatele sunt cele cunoscute. — Alături de bun­e condi­ţii ce v-au fost asigurate, poate fi şi aceasta o explica­ţie a performanţelor şcolare pe care le deţineţi ? — Adevărat, noi suntem cei care ştim cel mai bine cit şi cum putem învăţa, cum tre­buie întocmite orarele pen­tru a fi în concordanţă cu ca­pacitatea noastră de recepta­re, care anume capitole din manuale cer un „tratament“ special la predare, dat fiind faptul că ne depăşesc posi­bilităţile de înţelegere. Mai participăm de asemenea la elaborarea programelor de practică (dar aici mai avem încă de lucru !). — Judecind după numeroa­sele diplome obţinute la di­verse concursuri, este evident că nu neglijaţi nici latura educativ-culturală a activi­tăţii voastre. — Asta ţine tot de tradiţia şcolii. Deşi suntem­ un liceu cu profil ştiinţific şi tehnic, nu uităm nici o clipă impor­tanţa umanismului ca trăsă­tură esenţială a omului nou. Programul nostru comun de activităţi politico-id­eologice, tehnico-ştiinţifice, cultural­­artistice şi sportive este un program viu, determinînd o atmosferă continuă de emu­laţie în rîndurile elevilor. Ar mai fi unele puncte perfecti­bile în privinţa serilor cultu­­ral-educ­ative. Avem şi aici un precedent : succesul obţi­nut cu piesa „Şi totu­şi nu era un 13“ — scrisă şi regizată de colegul nostru Sorin Stoian. Este jucată de elevi şi are ca subiect povestea recuperării unui elev problemă. Dar noi dorim ca fiecare clasă să pre­gătească un program artistic de cît mai bună calitate, cu un conţinut educativ cit mai valoros. Acesta este deci un punct la ordinea zilei in pla­nul nostru de activități. Pagină realizată de MONICA ZVIRJINSCHI GABRIELA HUREZEAN ALEXANDRU STROE

Next