Scînteia Tineretului, mai 1983 (Anul 39, nr. 10552-10576)

1983-05-03 / nr. 10552

,SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Cluj-Napoca Atmosferă de vibrant entuziasm Tradiţionala sărbătoare a muncii şi tinereţii a marcat şi la Cluj Napoca organizarea unor ample manifestări poli­tico-educative, cultural-artis­­tice şi distractiv-sportive la care au fost antrenaţi peste 20 000 tineri din unităţile eco­nomice şi de învăţămînt. Pre­tutindeni în zonele de agre­ment, parcuri, baze sportive, cluburi ale tineretului şi aşe­zăminte de cultură tinerii s-au reunit într-un vibrant entu­ziasm primăvăratic, trăind înăl­ţătoare clipe de bucurie şi mîn­­drie patriotică pentru realiză­rile şi împlinirile de pînă acum. Paleta largă a manifes­tărilor organizate în pădurile Hoia şi Făget,­in parcul central din Piaţa Păcii, la Casa de cul­tură a studenţilor şi Casa muni­cipală de cultură a antrenat peste 15 000 tineri, muncitori, elevi­­ şi studenţi. Pe scenele amenajate în aer liber ori în incinta caselor de cultură şi cluburilor tineretului au evo­luat un număr impresionant de formaţii cultural-artistice ale tineretului laureate ale Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“. Au încintat prin ţinută şi măiestrie artistică recitalu­rile ansamblurilor folclorice ale Comitetului municipal U.T.C., Casei de cultură a stu­denţilor, Casei municipale de cultură, formaţiile şi interpreţii de la unităţile economice Clu­­jana, Tehnofrig, Electrometal, Terapia, T.C. Ind.­­şi T.C.C., I.I.T.L. şi liceele industriale „Traian Vuia“, „Samuil Bras­sai“, „Unirea“ şi „Gheorghe Bariţiu“. Emoţionantul mesaj patriotic transmis a accentuat încă o dată puternica unitate şi frăţie ale tinerilor români, ma­ghiari şi de altă naţionalitate care trăiesc şi muncesc in co­mun pe aceste străvechi melea­guri transilvane. In incinta parcului sportiv „Victor Babeş“ peste 1 000 tineri au participat la întrecerile prilejuite de or­ganizarea fazei judeţene la cros, handbal şi baschet, pre­­­­cum şi la Cupa 2 Mai. Alţi 5 000 tineri au fost cuprinşi în excursii, drumeţii şi vizite tu­ristice, traseele fixate avînd ca obiectiv principal cunoaşte­rea unor realizări deosebite din activitatea economico-socială a judeţului, a unor locuri şi mo­numente istorice cu importante în aceste zile de sărbătoare a muncii şi tinereţii Bucureşti ■»' ■ »■Ml '"1— Bucurii de primăvară tînârâ Şi în acest an, acţiunile cul­tural-educative, sportive şi tu­ristice organizate de către Co­mitetul municipal Bucureşti al U.T.C. pentru zilele de 1 şi 2 Mai au avut entuziasmul celor care ştiu, după muncă, să se bucure de zilele de sărbători. Carnavalurile organizate sub genericul „Sărbătoarea muncii şi a tinereţii“ s-au desfăşurat in cluburile tineretului din Ca­pitală, precum şi în Parcul tineretului. Pe cele trei estrade amenajate pe platourile parcu­lui s-au perindat programe ar­tistice care au atras atît prin bogăţie, cit şi prin varietate. Astfel, pe Platoul cu dale, pro­gramul, început cu muzică de promenadă susţinută de fanfa­ra M.Ap.N., a continuat cu mon­taje literar-muzicale, momente de poezie sau de umor, muzică folk, populară sau uşoară pre­zentate de solişti şi formaţii ale Ecran-Clubului şi sectorului 6 pe 1 Mai, iar pe 2 Mai de­ re­,­prezentanţii artistici , de la Construcţii­­ şi Tehnic- Club. Pe o altă estradă, cea de pe Platoul de­ la Expo-flora, formaţiile artistice de amatori de la Titan-Club şi organizaţiile U.T.C. din sectoarele 1, 3 şi Să­nătatea au prezentat un pro­gram non-stop , iată doar cîteva secvenţe : „A fi tinăr, aici, in România“, (montaj literar-mu­­zical), „De la lume adunate“ (brigăzi artistice), „Am o ţară ca o floare“ sau „Pe-un picior de plai“ (muzică populară), „Sunetul muzicii tinere“ etc. In zona fîntînilor arteziene, Ecran-Clubul a organizat „Dis­coteca tinereţii“, între orele 18—22, precedată de o foarte frumoasă iniţiativă a Centrului de librării , Bucureşti, care a amenajat pe principalele alei ale parcului tonete de vinzare cu cărţi şi jucării. La grădina de vară Tehnic- Club s-a întins tradiţionala „Horă moldovenească“, in urma unui program susţinut de for­maţiile de amatori ale Tehnic- Clubului şi organizaţiile U.T.C. din sectorul 4 al Capitalei. Un program asemănător a fost şi cel din după amiaza zilei de 1 Mai, la Arenele Romane din Parcul Libertăţii, prezentat de Ansamblul folcloric „Doina Bucureştiului“ şi artişti profe­sionişti. Dar pe lingă programele ar­tistice, Comitetul municipal Bucureşti s-a îngrijit şi de ac­ţiuni turistice (în perioada 30 aprilie — 2 mai Agenţia Bucu­reşti a B.T.T. a organizat excursii la care au participat peste 600 tineri în staţiuni mon­tane şi 2 000 tineri pe litoral), acţiuni cultural-distractive (în bazele sportive de la Băneasa, Străuleşti, Pantelimon, Tei- Toboc, sau Buftea), precum şi acţiuni sportive în bazele spor­tive menţionate sau în alte complexe sportive şi parcuri ale Capitalei, desfăşurindu-se în dimineţile zilelor de 1 şi 2 Mai întreceri de hadbal, volei, baschet, tenis de cîmp şi de masă, cros, fotbal. „Sărbătoarea muncii şi a ti­nereţii“ care a început în fie­care din dimineţile acestor două zile odihnitoare şi s-a încheiat seara tîrziu, în diferite locuri din Capitală, răcorită de stropi mari, văratici, de ploaie grăbi­tă, a însemnat încă un moment de voie bună şi primăvară pentru tinerii entuziaşti ai Ca­pitalei. CAROLINA ILICA semnificaţii patriotice, în toate bazele sportive şi zonele de a­­grement s-au desfăşurat ample întreceri şi concursuri sportive de masă cuprinzînd 3 000 tineri. La casa de cultură a studenţi­lor şi la cluburile tineretului de la Electrometal, Victoria şi Poligrafia s-au realizat seri Bistriţa-Nasăud Bistriţa, municipiul de reşe­dinţă al judeţului de la poalele Călimanului şi ale Munţilor Rodnei, a îmbrăcat straie de sărbătoare. Steaguri tricolore şi roşii, verdeaţă şi flori dau urbei un aer de prospeţime, de tine­reţe, de viguros optimism, de încredere în forţa anilor noştri care au făcut şi fac din micul oraş al breslelor o puternică ce­tate industrială şi culturală: în­crederea în rezultatele pe care tinerii bistriţeni şi năsăudeni le raportează la sărbătoarea mun­cii şi a tineretului ca o mărturie a angajării lor în efortul pe care întregul popor îl închină propăşirii ţării. Reţinem din cartea de vizită a uteciştilor bistriţeni prezentată de ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc înde­plinirea în proporţie de 50 la sută a angajamentului anual de cultural-distractive şi discoteci pentru tineret. Aşadar, vestita cetate transilvană a oferit tine­rilor un evantai larg de activi­tăţi cultural-eductive şi dis­tractive pentru petrecerea cit mai utilă şi plăcută a timpului lor liber. IOAN GAVRA muncă patriotică la capitolul lucrări finanţate. Un succes care îi situează printre primele locuri in ierarhia hărniciei. Acestor tineri li s-au creat prin grija Comitetului judeţean Bistriţa Năsăud al U.T.C. condiţii de petrecere plăcută a timpului li­ber, a sărbătorii de Armindeni. Pentru ei, cu ei, s-au organizat ample manifestări culturale şi sportive, dintre care consemnăm Crosul tineretului, întreceri de fotbal, volei, atletism, pe sta­dionul „Metalul“ din parcul ora­şului, sărbătoarea cîmpenească de la pădurea Ghindii, Carna­valul tineretului organizate in parcul central al municipiului. Asemenea acţiuni au avut loc la Năsăud, Beclean, Rodna, Prun­dul Birgăului, Teaca şi în mul­te alte localităţi. M.BORDA Agenda manifestărilor cultu­ral-artistice şi sportive ale tine­rilor ieşeni a fost in ziua de 2 Mai bogată, evidenţiindu-se prin varietatea programului Carna­valul tineretului care a avut loc la ştrandul tineretului din Iaşi unde formaţii artistice, atît ale elevilor, tinerilor din întreprin­derile şi instituţiile municipiu­lui, cit şi ale studenţilor din centrul universitar Iaşi au susţi­nut un program artistic dedicat tinerilor. La spectacol au parti­cipat fanfara pionierilor, orches­trele de muzică populară şi bri­găzile artistice de la I.I.T.L. şi întreprinderea metalurgică. De asemenea, de o atenţie deosebi­tă s-a bucurat programul artistic susţinut de către tinerii de la întreprinderea de tricotaje Mol­dova. Totodată, in grădina Copou, spectacolul de muzică şi poezie „Odă muncii“ a reunit corul întreprinderii „Ţesătura“, grupul vocal-instrumental al Şcolii generale nr. 2, montajul literar-muzical, grupurile vocal­­folclorice şi satirice ale între­prinderii de antibiotice şi or­chestra de muzică populară a Regionalei de căi ferate. Ziua tineretului a fost întâmpinată în Piaţa Unirii de tineri printr-un spectacol bogat cuprinzînd fan­fara C.F.S., orchestra şi forma­ţia de dansuri populare de la Combinatul de utilaj greu şi an­samblul folcloric al Liceului industrial nr. 2. După-amiază, sute de tineri au fost antrenaţi pe terenurile şi in sălile de sport, în numeroase competiţii dotate cu Cupa 1 Mai, cuprin­zînd probe de orientare turisti­că, tir cu arcul, popice, oină, tenis de cîmp şi de masă, lupte, box, scrimă, judo, hand­bal şi fotbal. C. BORDEIANU ai muncii tineri prezenţi in tribune au urmărit cu viu inte­res în deschiderea manifestării parada formaţiilor şi detaşamen­telor participante. Cinstea de a inaugura ziua festivă a revenit detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea pa­triei de la Liceul „B.P. Hasdeu“ şi Liceul industrial nr. 2 care anul trecut a ocupat locul I pe ţară. Au urmat pionierii — micii miliţieni şi pompieri —, forma­ţiile folclorice, echipele de spor­tivi, în rîndul cărora am recu­noscut muncitori fruntaşi, ţă­rani, elevi, tineri intelectuali, reprezentanţi ai celor peste 100 000 utecişti buzoieni. După paradă s-au produs pes­te 1 500 de artişti amatori şi spor­tivi, dintre momente reţinind cu deosebire atenţia montajul „Pionierii de azi, uteciştii de mîine“ susţinut de şcolile gene­rale nr. 15 şi 16, tablourile co­regrafice realizate pe fundalul Rapsodiei române de Şcoala ge­nerală nr. 11, grupul figurativ al tuturor categoriilor de tineri, dansul tematic „Avint muncito­resc“ realizat de Liceul ind. nr. 5. Gratia şi mişcările pline de farmec, perfecta armonie, explo­zia de culori au constituit ele­mentele sintetizate în tabloul final in care cei peste 15 000 de spectatori şi-au exprimat lao­laltă cu tinerii dragostea şi ata­şamentul fierbinte faţă de par­tid, faţă de secretarul său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu prietenul şi părintele tinerei ge­neraţii. D. I. DINCA SUTE DE MII DE TINERI AU PARTICIPAT LA AMPLE ACŢIUNI CULTURAL-EDUCATIVE ŞI SPORTIVE ORGANIZATE ÎN ÎNTREAGA ŢARĂ Pe măsura rezultatelor Cu tineri, pentru tineri laşi Galaţi Numeroase şi cu adevărat săr­bătoreşti au fost manifestările cultural-artistice şi sportive or­ganizate la Galaţi in zilele de 1 şi 2 Mai cu participarea a mii de tineri. Intre acestea trebuie să înscriem şi „Serbă­­rie Scînteii tineretului“, care, în ziua de 1 Mai, pe stadionul Dunărea, au oferit miilor de tineri 5 ore de mare spectacol. Putem spune că pe firmamen-­ tul artistic al Galaţiului au strălucit, datorită „Serbărilor“, două constelaţii deosebite — formaţiile Roşu şi Negru şi Sfinx, şi stele ca Victor Soca­­ciu şi Gheorghe Gheorghiu, spre incîntarea noastră, spre bucuria tuturor. Dintre celelalte manifestări trebuie să amintim apoi specta­colul „Primăvara tinereţii noastre“ susţinut de formaţiile tineretului din Galaţi, precum şi impresionantul program din ziua de 2 Mai început cu con­cursul „Trec detaşamentele cîn­tînd“ şi încheiat cu Carnavalul tineretului organizat pe faleza de la Dunăre. Intre aceste ac­ţiuni s-a înscris, firesc, şi faza judeţeană a Crosului tineretu­lui, întrecere viu disputată şi care s-a bucurat ieri de o foar­te bună organizare. Să amintim aici numele cîştigătorilor dar, din raţiuni de spaţiu, numai pe ale celor situaţi la categoriile respective pe primul loc. Ei sunt Anca Drăguşin (Lie. ind. nr. 11), Marian Trandafir (Şc. generală din Piscu), Florica Tudor (Lie. ind. nr. 8), Nicolae Gheba (Lie. ind. nr. 1) şi Valeriu Cosma de la Combinatul siderurgic Galaţi. Concomitent, la Casa de cultură s-a desfăşurat faza republicană pentru elevi a Festivalului Cân­tarea României. Deci două zile bogate in manifestări, in între­ceri artistice şi sportive, în mu­zică şi poezie, în acţiuni bine organizate, tinereşti. ION CHIRIC Voioşie şi tinerele Buzău Intr-o explozie de tinereţe, intr-o atmosferă marcată de en­tuziasmul general, corolar al bucuriei, al demnităţii şi ataşa­mentului faţă de partid, ute­ciştii din municipiul Buzău au susţinut cu prilejul zilei de 2 Mai pe stadionul oraşului spec­tacolul muzical coregrafic „Săr­bătoarea tinereţii, sărbătoarea dragostei faţă de patrie si par­tid* 1­­. Cei peste 15 000 de oameni Florile recunoştinţei Prin muncă, prin pasiune, prin dăruire ne înălţăm tinereţea în primăvara eternă a patriei Trăim o epocă a marilor împliniri, a afirmării noastre mul­tilaterale, o epocă in care tinereţea noastră, a tuturor, triumfă în tinereţea patriei, in marile elanuri cu care ea se înalţă şi ne înalţă pe noi şi noi culmi de civilizaţie, de progres şi bu­năstare. Ziua tineretului reprezintă, in eterna primăvară a ţării, un simbol, o sărbătoare care celebrează spiritul revolu­ţionar, pasiunea şi dăruirea exemplare cu care întreaga gene­raţie tinără aşază fapta sa temeinică şi gindul său cutezător la temelia viitorului, un viitor al marilor idealuri comuniste, al libertăţii şi demnităţii, al împlinirii celor mai nobile aspiraţii care ne animă fiinţa. Sintem­ tineri, deci sintem­ mereu in primele rinduri ale muncii pentru ţară, ale luptei pentru pro­gres ; sintem­ tineri, deci sintem­ in miezul incandescent al timpului căruia ii dăm o nouă strălucire şi o nouă identitate ; sintem­ tineri, deci sintem­ dăruiţi marilor elanuri constructive, animaţi de un fierbinte patriotism şi de o înaltă responsabi­litate faţă de destinele prezente şi viitoare ale naţiunii noastre socialiste. Datorăm partidului, secretarului său general, tova­­varăşul Nicolae Ceauşescu, tot ceea ce suntem­, identitatea noas­tră comunistă, demnitatea noastră în faţa istoriei. Am avut şi avem necontenit posibilitatea să ne realizăm aspiraţiile, să ne împlinim năzuinţele. Beneficiem de minunate Condiţii materia­le şi spirituale, de muncă şi invăţătură, avem înalta răspundere patriotică şi comunistă de a face totul pentru a ne edifica pe noi înşine în conformitate cu exigenţele societăţii în care trăim, in perspectiva celor pe care viitorul ni le va cere. De fapt, pre­tutindeni in ţară tinerii acţionează in spiritul îndeplinirii în­tocmai a marilor sarcini ce le stau în faţă, fac necontenit pro­ba romantismului revoluţionar şi a eroismului cotidian. Aşa a înţeles şi aşa înţelege tinăra generaţie a patriei socialiste să răspundă marii încrederi acordate de partid şi de societate, aşa înţelege să urmeze cuvintul înflăcărat al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi, chiar dacă modul tinereţii de a se exprima rămine în esenţă munca plină de pasiune şi dăruire, în acest moment de sărbătoare, reporterii noştri aflaţi în diverse locuri din ţară au ţinut să consem­neze pe scurt gîndurile citorva dintre milioanele şi milioanele de tineri ai României socialiste. • GEORGETA DARAS­­TEAN, cooperatoare, comu­na Călugăreni, Giurgiu . Se spune că la noi, la sud, pri­măvara vine mai devreme, dar în fapt adevărata primă­vară înseamnă şi aici începu­tul de mai, iar sărbătoarea Zi­lei tineretului din ţara noas­tră sporeşte bucuria acestui nou început al întregii naturi. Gindul nostru e gind de a­­leasă preţuire pentru cel ce în­seamnă garanţia rodniciei în­tregii ţări, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sîntem mulţi tineri in comună şi dacă ne înţelegem bine fiecare din noi rosturile, dacă ştim ce înseamnă fiecare zi bună de lucru, la fel de bine înţele­gem că fiecare nou început de mai conferă întregii noas­tre activităţi semnificaţii deo­sebite. Am sărbătorit Ziua muncii şi ziua noastră, a ti­nerilor din România mereu mai hotărîţi să conferim muncii noastre valenţele ceru­te de noua revoluţie in a­­gricultură. Comuna noastră, cunoscută cu o frumoasă tra­diţie in cultura porumbului, a legumelor, a înregistrat in ul­timii ani o înflorire fără pre­cedent. Urmînd îndemnurile secretarului general al parti­dului, noi, tinerii, alături de toţi locuitorii comunei, ştim bine însemnătatea unei bune activităţi in acest sector im­portant al agriculturii. Iată de ce, creşterea producţiilor la hectar, respectarea cu stric­teţe a contractelor cu sta­tul constituie pentru noi pre­ocuparea de bază. Acţionînd cu tot mai multă energie, ne­­precupeţind nici un efort pen­tru realizarea in întregime a cantităţilor prevăzute în plan, ca şi a unor importante can­tităţi suplimentare, tinerii din comuna noastră întâmpi­nă sărbătoarea tinereţii cu bucurie şi încredere in noi şi mai bogate împliniri. Cer­titudine­a acestor viitoare re­alizări, faptele noastre de muncă se vor astfel un răspuns firesc înaltei şi per­manentei griji cu care parti­dul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne ocroteşte tinereţea. • PASUK FERENC, stu­dent, Bucureşti . Realitate fi­rească, dreptul fiecărui ti­­năr de a-şi desâvîrşi dru­mul ales in viaţă este ace­laşi pentru toţi fiii ţării, in­diferent că sînt români, ma­ghiari, germani sau de alte naţionalităţi. Ne-am obişnuit aşa şi poate nu toţi sîntem conştienţi de extraordinara semnificaţie a acestui fapt. Dacă ne întoarcem însă înapoi in timp, cu totul altul ar fi un eventual portret al tinereţii, in timp ce puţinii aflaţi în clasele privilegiate ale socie­tăţii işi pot permite luxul de a nu avea idealuri ci pure capricii, cei mulţi, privesc cu teamă spre ziua imediat ur­mătoare. Pentru un tinăr de familie modestă, „dreptul“ la învăţătură înseamnă de fapt o sumă de mari sacrificii. Ta­xe şcolare astronomice, ma­nuale şi rechizite traduse in zile intregi de foame pentru întreaga familie, umilinţă şi muncă pe brinci pentru a a­­junge la un Uman derizoriu şi nesigur. Un tinăr absol­vent de atunci primea cu bucurie posibilitatea de a munci, fără a se mai ţine cont de pregătirea lui, într-o hală mizeră a vreunei fabrici cu nume străin. Şirul funda­mentalelor transformări re­voluţionare care s-au petre­cut de atunci în ţara noastră mai cu seamă în perioada istorică denumită epoca Ceauşescu au dat naştere unei societăţi noi, întinerite. Ti­neretul a dobîndit dreptul definitiv de a-şi cultiva i­­dealurile fără stavilă, de a-şi trăi in toată plenitudinea splendoarea vârstei. Invăţă­­mîntul de astăzi oferă condiţii optime pentru ca fiecare ti­năr să se poată pregăti în do­meniul spre care ii îndeamnă talentul sau pasiunea. Amfi­teatre primitoare, luminoa­se, laboratoare dotate cu cele mai moderne aparate, biblio­teci înţesate cu cărţi, pe care altădată puteai să le visezi doar, iti stau la dispoziţie. Primul pas in viată, odată cu obţinerea diplomei de absol­vire este făcut fără ezitări. Tînărul specialist este aştep­tat cu respect, încredere şi căl­dură în toate domeniile eco­nomiei, ştiinţei şi culturii. Succesul, afirmarea plenară pe plan profesional şi uman depind numai de voinţa a­­cestuia. El poate imagina cele mai îndrăzneţe idei, nimic nu stă in calea realizării lor. El crede în puterea sa de a adu­ce noul în slujba omului, în capacitatea sa de a îndeplini in mod exemplar sarcinile de mare importanţă încredinţate nouă de partid. Această cre­dinţă, şi împlinirea ei, este şi va fi profesiunea de cre­dinţă a oricărui tinăr din patria noastră, rememorată acum, de Ziua tineretului, în semn de sărbătoare şi matu­ră implicare in prezentul stră­lucit al societăţii. • TRAIAN CREŢU, inginer, întreprinderea „Emailul roşu“, Mediaş : Importantele sar­cini ce revin cercetării şti­inţifice în rezolvarea unor probleme prioritare ale in­dustriei noastre au fost sub­liniate in numeroase rinduri de către însuşi secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Noi, ti­nerii cercetători, am înţeles imperativele revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice contemporane, necesitatea de a ne implica activ în soluţionarea unor pro­bleme complexe ale cerce­tării ştiinţifice legate strâns de realităţile practicii, ale pro­ducţiei. Mă număr printre tinerii care, atraşi de cercetarea şti­inţifică încă din anii de şcoa­lă, au reuşit să-şi îndepli­nească visul. In timpul fa­cultăţii, pe care am absolvit-o la Cluj-Napoca, am avut pri­lejul să particip, în cadrul unor colective mixte, la ela­borarea unor lucrări de mare importanţă pentru economia românească datorită împletirii strînse a procesului de învăţă­­mint cu cercetarea şi cu pro­ducţia — idee novatoare pro­movată in invăţămintul româ­nesc de secretarul general al partidului. Ulterior, la locul de muncă unde am fost repartizat, am găsit toate condiţiile pentru a-mi conti­nua preocupările, împreună cu colegii mei — care m-au ales preşedinte al Comisiei de creaţie tehnico-ştiinţifică — am abordat o serie de aspecte d£ mare însemnătate în procesul tehnologic, reu­şind să ne aducem contribuţii concrete la perfecţionarea lui. Acestea sunt reperele bio­grafiei mele profesionale, reu­şite care atestă că în ţara noastră orice tinăr care vrea să muncească, să înveţe, să creeze are posibilităţi neli­mitate de afirmare. • SOFIA MIILER, muncitoa­re, întreprinderea „Flamura roşie“, Sibiu : Faptul că in ţara noastră există o sărbă­toare a tineretului confirmă o dată în plus că pe aceste me­leaguri tinereţea este o stare de spirit. Nu este o afirmaţie gratuită. In societatea noas­tră, tinereţe înseamnă nu numai prezenţa tinerilor în toate sferele vieţii economi­­co-sociale, in funcţii de con­ducere, în cadrul organelor colective de conducere, dar şi un mod de a gîndi tinereşte, la nivelul a tot ce este mai nou în domeniul cunoaşterii u­­niversale. Cel ce a imprimat acest stil de a gîndi şi acţio­na şi pe care noi, tinerii, ni l-am însuşit ca pe propriul nostru ideal a fost însuşi se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sintagma „Ceauşescu — ti­nerii“ nu reprezintă altceva decit dragostea pe care tî­­năra generaţie a ţării o nu­treşte faţă de acest apropi­at şi iubit părinte, pentru condiţiile de învăţătură, de muncă, de afirmare create nouă tuturor fără deosebire de naţionalitate. Noi, tinerii germani, născuţi pe aceste pre­­leaguri, am simţit că, la fel ca oricare român, maghiar sau de altă naţionalitate, deschide­rea spre profesia dorită, spre perfecţionare nu­­ este in nici un fel îngrădită. Din contră, cei cu aptitudini deosebite au fost şi sunt sprijiniţi să-şi de­­săvîrşească pregătirea profe­sională. Graţie politicii înţe­lepte a partidului am avut şansa de a învăţa in limba mea maternă. Apoi, ajunsă aici, m-am simţit efectiv a­­casă, printre prieteni, indife­rent ce nume purtau ei. Din­colo de prietenia sinceră pe care am simţit-o, m-am bucu­rat în aceeaşi măsură de spri­jinul permanent al colegilor in dorinţa mea de a şti mai mult­ de a face mai mult pen­tru întreprindere, pentru so­cietate. Am remarcat, de a­­seraenea, şi receptivitatea ce­lor din jur la propunerile pe care le-am făcut pe linie de creaţie tehnico-ştiinţifică. Ce ţi-ai putea deci dori­­ mai mult decit să te simţi util, să simţi căldura si prietenia celor din jur ? Acest cadru de muncă si a­­firmare de care se bucură in mod egal toti tinerii­­ tării este o dovadă in plus că a­­devărata noastră împlinire morală şi profesională nu se poate realiza decit aici, unde ne-­am născut, am învăţat, unde am deprins bucuria muncii comune, înfrăţite. Ce ne-am putea dori deci, cel mai mult, acum de Ziua ti­neretului, decit să putem să muncim şi să ne trăim tine­reţea in pace şi prietenie, in spiritul celor mai înalte idea­luri ale umanismului. • NICULINA ŢURCANU, elevă, clasa a X-a C, Liceul „A.T. Laurian“, Botoşani : Ziua de 2 Mai ne uneşte pe toti in­­­­tr-o imensă sărbătoare a ti­nereţii, a aspiraţiilor în floa­re, a optimismului şi a li­niştii că trăim într-o ţară a libertăţii, a demnităţii, a ade­vărului. Pe băncile şcolii ne sunt asigurate, prin grija partidului, a părintelui şi prietenului celui mai iubit al tinerei generaţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, condi­ţii optime de formare multi­laterală, de asimilare a cu­noştinţelor teoretice şi prac­tice necesare drumului nostru in viaţă. Ziua de 2 Mai este ziua de bilanţ al tinerilor de pe tot cuprinsul ţării, este zi de bilanţ si de angajamente, zi a unui important examen de conştiinţă. In această zi ne angajăm să învăţăm mai mult şi mai bine, să fim pre­zenţi cu mai mare seriozitate in ateliere, în laboratoare, să fim mai disciplinaţi, să ne ca­nalizăm toate energiile pen­tru devenirea noastră comu­nistă într-o ţară care con­struieşte comunismul. Eu sunt în clasa a X-a, peste puţină vreme mă voi prezenta la examenul de treaptă, colegii din clasa a XlI-a se pre­gătesc pentru admiterea în invăţămintul superior sau pentru integrarea în producţie şi noi ştim că aceste exa­mene sunt doar părţi ale unui mare examen, examenul vieţii, un examen pe care nu avem voie să-l pierdem sau să-l promovăm cu notă mică. Nu avem voie pentru că par­tidul­ întreg poporul nostru îşi au aţintită privirea spre noi. întreg poporul face efor­turi pentru ca viitorul nostru, pentru ca prezentul nostru să nu fie umbrite de norii între­bărilor fără răspuns. Noi vi­săm şi sîntem ajutaţi ca visele noastre să devină re­alitate, noi visăm şi visele noastre prind aripi şi se înal­ţă cutezător spre împlinire­ Noi ştim că sîntem „viitorul însuşi al naţiunii“, noi­­ ne dorim ca acest viitor să fie bun, de aceea vom depune toate eforturile pentru a în­văţa şi a munci, la puterea vîrstei noastre. Ancheta de opinie politică Hunedoara Crosul tineretului Sub genericul „Daciadei“, la Deva s-au desfăşurat etape­le judeţene ale crosului tine­retului şi Crosului pionierilor, tradiţionale manifestări sportive de masă la care au participat peste 1 000 de tineri şi tinere. La Crosul tineretului au ter­minat învingători, la diferite categorii de vîrstă: Dorina Gu­­gescu (Liceul nr. 3 Hunedoara), Katalina Pop (Liceul industrial nr. 1 Hunedoara), Adriana Vra­bie (întreprinderea de confec­ţii Vulcan) — la feminin, şi Marcel Ardelean (Liceul nr. 3 Deva), Fetru Pidmalinschi (Li­ceul industrial nr. 4 Deva) şi Nicu Diaconu (întreprinderea minieră Aninoasa) — la mas­culin. La întrecerile Crosului pionie­rilor s-au evidenţiat Iuliana Un­­gureanu şi Gheorghe Florea (ambii de la Şcoala generală nr. 7 Deva), Luminiţa Zaituc (Şc. gen. nr. 1, Vulcan) şi Silviu Chir­­cu (Şc. gen. nr. 9 Hunedoara). MARTI 3 MAI 1983 Fotografii de V. RAIVGA și O PLECAN

Next