Scînteia Tineretului, octombrie 1986 (Anul 42, nr. 11612-11638)
1986-10-01 / nr. 11612
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST DIN CRONICA Întrecerii SOCIALISTE Colectivele a 44 de unităţi economice cu activitate industrială din judeţul Gorj, care au îndeplinit un devans prevederile de plan pe nouă luni, au reuşit să obţină un plus o producţie-marfă în valoare de circa 340 milioane lei. Contribuţiile cele mai însemnate la înregistrarea succesului menţionat au fost aduse de către colectivele întreprinderilor de utilaj minier Rovinari şi Tg. Jiu, Uzinei de piese de schimb Motru, întreprinderii de reparat utilaj minier Tg. Jiu, schelelor petroliere Stoina şi Jeleni şi celei de prelucrare a gazelor naturale Turburea, Trustului de foraj-extracţie Tg. Jiu şi Complexului hidrotehnic şi energetic Cerna—Motru—Tismana care la depăşirile obţinute la producţia-marfă au realizat însemnate sporuri la producţia fizică. O NOUA INSTALAŢIE DE ŢEVI SUDATE Instalaţia de ţevi sudate — nou obiectiv de investiţii de pe platforma Combinatului siderurgic Galaţi, obiectiv cu termen de punere în funcţiune in anul curent — se află in această perioadă pe primul loc al activităţii constructorilor şi beneficiarului. Acţionîndu-se cu maximă răspundere pentru încheierea la termen a tuturor lucrărilor şi ca urmare a intensificării ritmului de lucru din ultima săptămînă, pe şantierul noii investiţii au fost încheiate principalele lucrări de montaj şi reglaj ale utilajelor. PRODUCŢIE-MARFA IN VALOARE DE 340 MILIOANE LEI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XLII. SERIA II Nr. 11612 4 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1986 unitate şi Încredere începem, aşadar, ultimul trimestru al anului 1986 — primul an al cincinalului prezent, an şi cincinal de referinţă pentru întreaga noastră istorie socială şi naţională. Şi, aşa cum este statornicit în practica noastră de zi cu zi, putem şi trebuie să întreprindem bilanţul realizărilor de pină in prezent, să punem în prim plan unde şi cum am lucrat mai bine şi mai eficient, dar, deopotrivă, nici să nu neglijăm că rezultatele, pe ansamblul lor, puteau să fie şi mai bune dacă ne-am fi ridicat întotdeauna la nivelul exigenţelor şi posibilităţilor de care dispunem. Este, aceasta, o necesitate imperioasă a însuşi mersului nostru înainte, un indiciu concludent al forţei şi maturităţii societăţii noastre. Pentru că numai o societate care poate evalua şi auto-evalua lipsurile şi neajunsurile, realizările şi neîmplinirile, pe această unică bază a lucidităţii şi responsabilităţii, îşi poate proiecta marile sale idealuri şi aspiraţii cu certitudinea fermă că ele vor dobindi conturul ferm al realităţii. Etapa istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului dovedeşte în mod magistral că la temelia tuturor marilor noastre realizări şi izbînzi se află încrederea deplină, unanimă, nestrămutată a comuniştilor, a tinerei generaţii, a întregului nostru popor, in politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, dragostea şi stima fără margini cu care întreaga noastră naţiune socialistă, toţi fiii patriei ii înconjoară permanent pe marele erou şi ctitor al noului şi minunatului nostru destin, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Intr-adevăr, in cele peste două decenii care s-au scurs de la memorabilul act din acel iulie 1965, din iniţiativa şi sub directa îndrumarea a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost instituit şi este permanent promovat un cadru largdemocratic de atragere şi antrenare a maselor la elaborarea şi Înfăptuirea ■ Întregii politici interne şi externe a partidului şi statului nostru pentru realizarea exemplară a tuturor obiectivelor, de care depind progresul, bunăstarea şi fericirea patriei. Azi, aici, acum, la noi, in România „EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU", socialismul se făureşte numai cu poporul şi pentru popor. De fapt, înseşi forţa şi vitalitatea orinduirii noastre se bizuie pe consultarea permanentă a maselor, ca şi pe mobilizarea lor activă, responsabilă, permanentă. In acest sens, tineretul este investit de partid, de secretarul său general, cu mandatul de maximă onoare de a reprezenta o puternică forţă socială, viitorul naţiunii noastre socialiste. ■ Viaţa, practica revoluţionară au demonstrat în chip magistral" că Partidul Comunist Român, comuniştii nu au avut şi nu vor avea un alt ţel mai înalt şi mai glorios decit acela de a sluji fără preget, fie şi cu preţul jertfei supreme, idealurile de libertate naţională şi dreptate socială, de socialism, pace şi progres. Aceste idealuri sînt înseşi idealurile vitale ale acestui popor şi ele constituie temelia cea mai fermă a dragostei, respectului şi încrederii cu care, intr-un singur gînd şi intr-o singură voinţă, ne urmăm partidul şi pe strălucitul său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. O asemenea impresionantă manifestare a unităţii şi forţei noastre revoluţionare in jurul partidului, al secretarului sau general, au constituit-o şi recentele vizite de lucru ele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Buzău, Dîmboviţa şi Prahova, care au reprezentat tot atitea prilejuri de reafirmare a forţei creatoare, a unităţii noastre de monolit. Relevînd, o dată mai mult, capacitatea inepuizabilă a comuniştilor, a întregului nostru popor, de a realiza tot ceea ce şi-au propus, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în chip magistral: „«Comuniştii nu au spus şi nu pot spune niciodată nu se poate«. A fi revoluţionar, înseamnă a avea îndrăzneală, a avea Încredere in forţele poporului, în descoperirea de noi şi noi taine ale naturii şi universului. Trebuie privit înainte ! Pentru comunişti nu a existat şi nu poate exista «nu se poate«“. Şi mai departe : „Trebuie să fim siguri că tot ceea ce ne-am propus vom realiza ! Ştiu, sunt lucruri care cer eforturi. Am declarat nu o dată — inclusiv la Congresul oamenilor muncii — că mergem pe un drum nou, nebătătorit, avem de urcat piscuri grele, dar trebuie, întotdeauna, să privim obiectivul final şi vom ajunge la aceste piscuri ! Trebuie să învingem greutăţile ! Nu pornim la un drum pe asfalt, nu mergem intr-un parc la plimbare , mergem să construim o societate nouă, o societate in care oamenii să fie stăpîni a tot ceea ce se realizează !“. Tocmai această deplină Încredere in profunda justeţe, a politicii partidului şi statului nostru, în triumful marilor idealuri ale socialismului, progresului şi păcii, ne mobilizează, ne angajează, ne însufleţeşte, înmarea noastră epopee revoluţionară consacrată înfăptuirii cu succes a hotărîrilor istorice ale Congresului al XlII-lea al partidului, a grandiosului Program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, pentru ridicarea patriei străbune pe cele mai luminoase, culmi de civilizaţie şi fericire. ŞERBAN CIONOF Idei-forţă ale devenirii noastre revoluţionare OraşulVălenii de Munte, judeţul Prahova Toto : V. TANASOP TRIMESTRUL IV - PERIOADĂ DECISIVĂ PENTRU REALIZAREA IN MOD EXEMPLAR A TUTUROR SARCINILOR DE PLAN Cu trimestrul in care am intrat astăzi, încheiem, practic, primul an al actualului cincinal, un an hotaritor pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţii a sarcinilor de mare însemnătate stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului, un an hotăritor pentru că acum se pun bazele trainice necesare abordării, în perioada următoare, rămasă pină în 1990, pe spaţii largi, cu cutezanţă şi dăruire revoluţionară, a tuturor obiectivelor cuprinse în planurile şi programele noastre de dezvoltare economico-socială,16 înaintare fermă a României spre culmi tot mai inalte de progres şi civilizaţie. Se înţelege, in aceste condiţii, pornind de la realizările în general bine înregistrate după 9 luni de activitate pe 1986, de la experienţa bogată acumulată de numeroase colective de oameni ai muncii, dar , mai cu seamă de la lipsurile care s-au manifestat şi in această vreme, ultimele trei luni ale anului, practic fiecare din zilele rămase, reprezintă o perioadă de maximă concentrare, o etapă de acţiune hotărîtă, eficientă in vederea îndeplinirii în întregime a prevederilor planului la toţi indicatorii, a tuturor angajamentelor asumate în întrecere. în mod deosebit, colectivele de oameni ai muncii, tineretul patriei din întreprinderi, de pe şantierele de construcţii, din toate celelalte sectoare ale economiei, trebuie să acţioneze cu forţe sporite, cu întreaga energie şi capacitate creatoare ce-l caracterizează, pentru realizarea întocmai a prevederilor planului la producţia fizică şi la producţia marfă. Mai cu seamă in unităţile unde realizările înregistrate pe 9 luni nu sînt la nivelul planului, se impun măsuri hotărîte, acţiuni ferme, o puternică mobilizare a tuturor factorilor pentru găsirea celor mai potrivită soluţii şi modalităţi de acţiune în vederea recuperării rămînerilor in urmă şi îndeplinirii planului la toţi indicatorii. Răspunderi deosebite revin în actuala perioadă a constructorilor de maşini, tuturor furnizorilor de instalaţii şi agregate, celor care au obligaţii în ce priveşte execuţia şi livrarea utilajelor necesare pe şantierele de investiţii în vederea finalizării unor obiective cu termen de punere in funcţiune în acest an. Munca In aceste unităţi trebuie organizată în 3 schimburi, asigurindu-se tot ce este necesar bunului mers al producţiei. Totodată, este nevoie să se acţioneze cu hotărîre d intr-un climat de ordine şi organizare exemplare pentru extragerea întregii cantităţi de cărbune, ţiţei şi de alte substanţe minerale utile planificate, asigurindu-se astfel întreg necesarul de materii prime şi energie pentru bunul mers al activităţii economice. In sectorul energetic, acolo unde reviziile şi reparaţiile incă nu au fost finalizate trebuie asigurate condiţiile necesare finalizării acestor lucrări în cel mai scurt timp şi reînceperii grabnice a activităţii productive. Pornind de la sarcinile mari pe care le avem şi in acest an in domeniul investiţiilor, precum şi de la faptul că o mare parte din capacităţile aflate în construcţie sunt destinate sectorului energetic, altor ramuri importante ale economiei naţionale, constructorilor, montorilor, tuturor colectivelor de tineri aflate pe şantierele ţării le revin, în aceste ultime luni rămase din 1986, sarcini de o mare importanţă pentru încheierea grabnică a lucrărilor şi finalizarea obiectivelor preluate. Timpul încă bun permite desfăşurarea in continuare a forţelor pe fronturi largi. Se înţelege, acolo unde se acţionează în spaţii libere, unde utilajele se află pe spaţii deschise, prima grijă a constructorilor, a colectivelor de muncă de pe şantiere în actuala etapă o reprezintă asigurarea frontului de lucru pentru anotimpul friguros, prin închiderea halelor, executarea lucrărilor de izolare, montarea acoperişurilor şi a celorlalte elemente din structura viitoarelor construcţii. Neîndoielnic, în paralel cu aceste lucrări Nicolae militarii (Continuare in pag. a lll-a) Oamenii muncii din agricultura judeţului Timiş raportează terminarea unor importante lucrări din campania agricolă de toamnă TELEGRAMA ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii din agricultura judeţului Timiş au încheiat cu succes, la termenele stabilite, importante lucrări agricole de toamnă. Cu acest prilej, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost adresată, de către Comitetul judeţean Timiş al P.C.R., următoarea telegramă ! Mult Iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Pe deplin conştienţi de realismul . Importanţa măreţului program al noii revoluţii agrare, fundamentat de istoricele hotărîri ale Congresului al XlII-lea al partidului, puternic mobilizaţi de preţioasele indicaţii, îndemnuri şi orientări formulate de dumneavoastră, cu prilejul consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. pe probleme de agricultură, vă raportăm că, sub permanenta conducere şi îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Timiş — mecanizatori, cooperatori, specialişti , acţionînd cu întreaga răspundere şi dăruire pentru organizarea superioară a muncii, pentru folosirea cu maxim de randament a maşinilor, utilajelor şi a timpului de lucru, au încheiat, la termenele stabilite, recoltarea pe întreaga suprafaţă a porumbului pentru consum, a soiei şi cartofilor, precum şi semănatul orzului şi orzoaicei pe toate cele 60 900 hectare prevăzute. In prezent, in această amplă şi insufleţitoare campanie de toamnă, hotărîţi să înlăturăm lipsurile şi neajunsurile anterioare, acţionăm cu toate forţele in vederea însămînţării griului pe cele 164 000 hectare, in cele mai bune condiţii şi în perioada optimă, pină cel tîrziu la 10 octombrie, premisă a realizării de recolte superioare, pe măsura puternicei baze tehnicomateriale create in ultimii 31 de ani, a potenţialului productiv al pămintului timişean, a experienţei judeţului Olt şi a unităţilor fruntaşe, inclusiv din judeţul Timiş. Vă raportăm, de asemenea, că desfăşurăm un ritm susţinut, fiind aproape de finalizare, depănuşatul şi transportul porumbului la bazele de recepţie, eliberarea terenului de producţia secundară, efectuarea arăturilor pe ultimele suprafeţe, strînsul şi depozitatul tuturor resurselor furajere, recoltatul legumelor, fructelor şi strugurilor, livrarea acestora la export, la fondul pieţei şi la fabricile prelucrătoare. Se acţionează intens pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, aplicarea amenadamentelor şi îngrăşămintelor organice, realizarea ogoarelor de toamnă, totul in vederea pregătirii în cele mai bune condiţii a insărfluinţărilor de primăvară, a producţiilor agricole din anul viitor. Vă încredinţăm, mult stimate tovarăşa secretar general, că, aşa cum ne cereţi, şi în lumina criticilor îndreptăţite pe care ni le-aţi adresat, comitetul judeţean, organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole vor desfăşura o susţinută muncă politică şi organizatorică, vor dovedi spirit revoluţionar, mai multă exigenţă şi răspundere, pentru mobilizarea forţelor umane şi materiale, a tuturor locuitorilor de la sate la executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole din acest sfîrşit de an, folosirea integrală a fondului funciar, in scopul obţinerii de producţii tot mai mari, sigure şi stabile, aducîndu-ne astfel o contribuţie mereu sporită la dezvoltarea intensivă a agriculturii, la creşterea bunăstării şi înflorirea ascendentă a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ FRONT LARG DE MOBILIZARE Şl ACŢIUNE LA STRINSUL RECOLTEI Şl INSÂMÎNŢĂRI • După cum rezultă din daunie centralizate la Ministerul Agriculturii, pină în seara zilei de 29 septembrie a.c. porumbul a fost cules de pe 80 la sută din suprafaţa cultivată. Lucrarea este terminată în unităţile agricole din judeţul Iaşi şi din Sectorul Agricol Ilfov şi se efectuează pe ultimele suprafeţe în unităţile agricole din judeţele Olt, Botoşani, Alba, Suceava . • Sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 41 la sută din suprafeţele cultivate, iar cartofii de toamnă de pe 92 la sută; la aceste două culturi graficele de recoltare-livraredepozitare-prelucrare nu sunt respectate peste tot, ceea ce creează greutăți pe fluxul producător-beneficiari, datorate în special cauzelor organizatorice ; • Este necesară o sporire a eforturilor la, culesul porumbului, atât cu forţele mecanice, cit şi cu cele manuale, mai ales în zona de sud a ţării, precum şi la urgentarea transportului şi livrarea recoltei la fondul de stat şi furajeconform graficelor stabilite, prin utilizarea cu maxim randament a tuturor mijloacelor angajate la aceste categorii de lucrări ; • Soia a fost adunată de pe aproape 90 la sută din terenurile prevăzute, recoltatul acestei culturi fiind încheiat în judeţele Mehedinţi, Caraş Severin, Vaslui, Vrancea, Iaşi, Cluj, Argeş şi Sectorul Agricol Ilfov ; să subliniem însă că lucrarea este în restanţă, ceea ce impune ca în maxim o zi sau două ea săfie realizată pe întreaga suprafaţă, pentru a evita pierderile prin scuturare ; • însămînţările culturilor de toamnă s-au realizat după cum urmează : orzul pe 82 la sută (16 judeţe au finalizat suprafeţele prevăzute), iar griul pe 17 la sută din program ; cu necesitate, în avantajul viitoarelor recolte, cerealele păioase trebuie însămînţate în următoarele două-trei zile conform planificărilor în zona a treia de cultură, iar pină la 10 octombrie pe intreaga suprafaţă la nivelul ţării ; • Volumul mare de lucrări din cimp impune, în continuare, o riguroasă organizare a muncii, o desfăşurare ritmică de forţe pe toată durata zilei, iar la unele lucrări chiar şi pe timpul nopţii (eliberarea terenului şi arături) , atenţie egală trebuie acordată atit strîngerii producției din cîmp, cu deosebire cea perisabilă, cit și pregătirii sectoarelor zootehnica — baza furajeră, adăposturi, alimentarea cu apă — pentru iernat. TONilul . Participaţi cu toate forţele la efectuarea multiplelor lucrări din campania agricolă de toamnă, asigurînd maximă operativitate la culesul, transportul şi depozitarea recoltei, precum şi pentru intensificarea acţiunilor cuprinse în fluxul tehnologic al însămînţărilor, în vederea obţinerii unor producţii superioare în anul viitor! EXIGENŢEI? COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT De ce o unitate este curată, mereu bine aprovizionată, iar o alta la antipodul ei ? ! De ce intr-un magazin ţinuta personalului îţi incintă ochii şi vorbele te îndeamnă să cumperi chiar dacă nu erai prea hotărit, iar intr-altul te simţi vinovat c-ai îndrăznit să intri, să întrebi de-un obiect, de-un produs ? ! Insoţindu-l pe Toma Roşu de la Inspecţia Comercială de Stat pe traseul unei zile obişnuite, ne-am dat seama că la mijloc nu-i, nici un secret, că şi un comerţ totul depinde de om, de felul în care munceşte şi-şi respectă meseria. De educaţie. Cindi, la prima oră a dimineţii, l-am aflat pe Dumitru Terteci controlind, cu severitate, gramajul prăjiturilor preparate în laboratorul propriu — cofetăria „Oana“ din şoseaua Ştefan cel Mare nr. 230 — şi instruindu-şi încă o dată, personalul, dindu-i, practic, o lecţie de comerţ civilizat, chiar cu artă făcut, cînd am văzut interiorul, laboratorul, frigorificele strălucind de curăţenie, ne-am spus că am păşit cu dreptul. Tinerii lucrători au ce învăţa de la un şef de unitate aflat permanent în mijlocul lor, adept al principiului : „Dacă tot te-ai apucat de o treabă, atunci fă-o bine !“ Unitatea se deschisese cu 12 sortimente, proaspete şi îmbietoare, cu flori pe mese şi o ordine impecabilă. Geta Dinuţoiu, Dorina Dobre, Tudoriţa Sută, Zoiţica Piti, Daniela Tone, Mariana Ciuciu, Lorenzi Dezideriu au păşit cu dreptul în această meserie pretenţioasă, grea, dacă a fi amabil, curat, civilizat înseamnă greutate, dacă a te gândi la oameni înseamnă vreo greutate. „E tişor, zice Dumitru Terteci, să modernizezi interioarele, instalaţiile, laboratorul. Dar cel mai greu e să modernizezi conştiinţele oamenilor“. Mare pasionat al şahului, Dumitru Terteci ne dăduse mutarea in plic, după cum aveam să constatăm la cofetăria „Florentina“ (şos. Pantelimon nr. 247). Mici neglijenţe ne întîmpină de la intrare : fetele nu au părul strîns cu panglicuţă (aşa cum prevăd normele de igienă), o sfoară (celebrele sfori de interdicţie, ne vom mai întilni cu ele !) bara drumul către etajul care, împreună cu terasa,are ISO de locuri. Alte amănunte distonează cu categoria („specială“) a unităţii. Într-un frigorifer aflăm un pachet de carne şi verdeţuri, în altul — o pereche de papuci. Ceva mai tirziu, lingă prăjituri îşi făcuseră loc şi doi pricăjiţi de ardei ! In magazia cu alimente se mai găseau şi obiecte de inventar, deşi există o magazie specială pentru ele. Elena Petcu, şefă de unitate, motivează continuu : „Ne facem planul, chiar îl depăşim. Pentru plan ţinem salonul de sus închis pină la ora 12. Acolo se vind numai specialităţi, îndeosebi, profiterul. Şi dimineaţa nu-i vinzare“. Suntem invitaţi să revenim după ora 12, ca să ne convingem. Revenim. Cit timp aşteptăm comanda, avem vreme să observăm că oamenii stau ce stau la masă şi apoi renunţă. Un profiterol se prepară aici intr-o jumătate de oră. Dacă-i lume multă, poţi aştepta chiar un ceas. Impresiile noastre sunt confirmate şi de condica de sugestii şi reclamaţii : oamenii se pling de aşteptare îndelungată şi de faptul că mai mereu se invocă lipsa personalului, ISO de locuri (intr-un decor, e adevărat frumos), blocate de o sfericică ! Personalul din unitate e tinăr. Cel de la mese — şi ei adolescenţi. Întrebăm ciţiva tineri, „Cit costă un profiterol ?“, „16 lei“, răspund fără nici o ezitare. Preţul afişat : 15,75 lei. Vecinătatea pieţei (vezi pachetul cu carne şi verdeţuri de la cofetărie !) pare o tentaţie continuă : la magazinul „IDMS— sport, turism, camping“ (şos. Pantelimon, nr. 256), Ion Slobozeanu minca struguri. Şi ceilalţi vînzători sau gestionari erau în „activitate“ : la raionul cosmetice, Maria Popescu trăsese şi ea o sforicică pentru că lansa comenzi la I.C.R.M. ; la „pescuit“, Rodica Scarlat şedea pe o cutie şi se farda ; raionul foto ne intimpină tot cu o sfoară şi un anunţ — „pentru articole foto adresaţi-vă la rai, pescuit“. La încălţăminte, amabilă, Zinica Stoica ne oferă o pereche de adidaşi, dar nu ne poate oferi şi un incălţător. Împreună cu Vasilica Dedu, şefă de unitate,, aruncăm priviri indiscrete in spaţiile anexe , aflăm o serie de produse care nu au corespondent la vinzare. La raionul electrice ,— 30 bucăți cordoane de înregistrare stereo, 50 de lanterne R.D.G., vreo 300 de baterii (3 R 12 de 3,30 lei), in parte descărcate. La raionul moto-velo — 96 de bucăți dinam de bicicletă R.D.G., 3 foi duble de biciclete semicurse. ■ La raionul „electronice“ există o mare cantitate de aparate electronice — casetofoane, magnetofoane, radioreceptoare import, păs- CONSTANTIN STAN (Continuare in pag. a lll-a) Şi în comerţ totul depinde de om A venit toamna Foto ! V. TANASOF