Scînteia Tineretului, octombrie 1986 (Anul 42, nr. 11612-11638)

1986-10-01 / nr. 11612

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST DIN CRONICA Întrecerii SOCIALISTE Colectivele a 44 de uni­tăţi economice cu activi­tate industrială din ju­deţul Gorj, care au înde­plinit un devans prevede­rile de plan pe nouă luni, au reuşit să obţină un plus o producţie-marfă în va­loare de circa 340 mi­lioane lei. Contribuţiile cele mai însemnate la în­registrarea succesului menţionat au fost aduse de către colectivele în­treprinderilor de uti­laj minier Rovinari şi Tg. Jiu, Uzinei de piese de schimb Motru, între­prinderii de reparat uti­laj minier Tg. Jiu, sche­lelor petroliere Stoina şi J­­­eleni şi celei de prelu­crare a gazelor naturale Turburea, Trustului de foraj-extracţie Tg. Jiu şi Complexului hidrotehnic şi energetic Cerna—Mo­tru—Tismana care la de­păşirile obţinute la pro­­ducţia-marfă au realizat însemnate sporuri la pro­ducţia fizică. O NOUA INSTALAŢIE DE ŢEVI SUDATE Instalaţia de ţevi suda­te — nou obiectiv de in­vestiţii de pe platforma Combinatului siderurgic Galaţi, obiectiv cu ter­men de punere în func­ţiune in anul curent — se află in această perioadă pe primul loc al activită­ţii constructorilor şi be­neficiarului. Acţionîn­­du-se cu maximă răspun­dere pentru încheierea la termen a tuturor lu­crărilor şi ca urmare a intensificării ritmului de lucru din ultima săptă­­mînă, pe şantierul noii investiţii au fost încheia­te principalele lucrări de montaj şi reglaj ale uti­lajelor. PRODUCŢIE-MARFA IN VALOARE DE 340 MILIOANE LEI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XLII. SERIA II Nr. 11612 4 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1986 unitate şi Încredere începem, aşadar, ultimul trimestru al anului 1986 — primul an al cincinalului pre­zent, an şi cincinal de refe­rinţă pentru întreaga noastră istorie socială şi naţională. Şi, aşa cum este statornicit în practica noastră de zi cu zi, putem şi trebuie să întreprin­dem bilanţul realizărilor de pină in prezent, să punem în prim plan unde şi cum am lucrat mai bine şi mai efi­cient, dar, deopotrivă, nici să nu neglijăm că rezultatele, pe ansamblul lor, puteau să fie şi mai bune dacă ne-am fi ri­dicat întotdeauna la nivelul exigenţelor şi posibilităţilor de care dispunem. Este, aceasta, o necesitate imperioasă a însuşi mersului nostru înainte, un indiciu concludent al forţei şi matu­rităţii societăţii noastre. Pen­tru că numai o societate care poate evalua şi auto-evalua lipsurile şi neajunsurile, rea­lizările şi neîmplinirile, pe a­­ceastă unică bază a lucidităţii şi responsabilităţii, îşi poate proiecta marile sale idealuri şi aspiraţii cu certitudinea fermă că ele vor dobindi con­turul ferm al realităţii. Etapa istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al parti­dului dovedeşte în mod ma­gistral că la temelia tuturor marilor noastre realizări şi iz­­bînzi se află încrederea de­plină, unanimă, nestrămutată a comuniştilor, a tinerei ge­neraţii, a întregului nostru popor, in politica internă şi externă a partidului şi statu­lui nostru, dragostea şi stima fără margini cu care întreaga noastră naţiune socialistă, toţi fiii patriei ii înconjoară per­manent pe marele erou şi cti­tor al noului şi minunatului nostru destin, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Intr-adevăr, in cele peste două decenii care s-au scurs de la memorabilul act d­in acel iulie 1965, din iniţiativa şi sub directa îndrumarea a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost instituit şi este perma­nent promovat un cadru larg­­democratic de atragere şi antrenare a maselor la elabo­rarea şi Înfăptuirea ■ Întregii politici interne şi externe a partidului şi statului­­ nostru pentru realizarea exemplară a tuturor obiectivelor, de care depind progresul, bunăstarea şi fericirea patriei. Azi, aici, acum, la noi, in România „EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU", socialismul se făureşte numai cu poporul şi pentru popor. De fapt, înseşi forţa şi vitalitatea orinduirii noastre se bi­zui­e pe consultarea permanen­tă a maselor, ca şi pe mobili­zarea lor activă, responsabilă, permanentă. In acest sens, ti­neretul este investit de partid, de secretarul său general, cu mandatul de maximă onoare de a reprezenta o puternică forţă socială, viitorul naţiunii noastre socialiste. ■ Viaţa, practica revoluţio­nară au demonstrat în chip magistral" că Partidul Comu­nist Român, comuniştii nu au avut şi nu vor avea un alt ţel mai înalt şi mai glorios decit acela de a sluji fără preget, fie şi cu preţul jertfei supre­me, idealurile de libertate naţională­ şi dreptate socială, de socialism, pace şi progres. Aceste idealuri sînt înseşi idealurile vitale ale acestui popor şi ele constituie temelia cea mai fermă a dragostei, respectului şi încrederii cu care, intr-un singur gînd şi intr-o singură voinţă, ne ur­măm partidul şi pe strălucitul său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. O asemenea impresionantă manifestare a unităţii şi for­ţei noastre revoluţionare in jurul partidului, al secretaru­lui sau general, au consti­tuit-o şi recentele vizite de lucru ele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Buzău, Dîmboviţa şi Prahova, care au reprezentat tot atitea prilejuri de reafirmare a forţei crea­toare, a unităţii noastre de monolit. Relevînd, o dată mai mult, capacitatea inepuizabilă a comuniştilor, a întregului nostru popor, de a realiza tot ceea ce şi-au propus, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în chip magistral: „«Comuniştii nu au spus şi nu pot spune niciodată nu se poate«. A fi revoluţionar, înseamnă a avea îndrăzneală, a avea Încredere in forţele poporului, în desco­perirea de noi şi noi taine ale naturii şi universului. Tre­buie privit înainte ! Pentru comunişti nu a existat şi nu poate exista «nu se poate«“. Şi mai departe : „Trebuie să fim siguri că tot ceea ce ne-am propus vom realiza ! Ştiu, sunt lucruri care cer eforturi. Am declarat nu o dată — inclusiv la Congresul oamenilor mun­cii — că mergem pe un drum nou, nebătătorit, avem de urcat piscuri grele, dar tre­buie, întotdeauna, să privim obiectivul final şi vom ajunge la aceste piscuri ! Trebuie să învingem greutăţile ! Nu por­nim la un drum pe asfalt, nu mergem intr-un parc la plim­bare , mergem să construim o societate nouă, o societate in care oamenii să fie stăpîni a tot ceea ce se realizează !“. Tocmai această deplină În­credere in profunda justeţe, a politicii partidului şi statului nostru, în triumful marilor idealuri ale socialismului, pro­gresului şi păcii, ne mobili­zează, ne angajează, ne însu­fleţeşte, în­­marea noastră e­­popee revoluţionară consacrată înfăptuirii cu succes a hotă­­rîrilor istorice ale­ Congresului al XlII-lea al partidului, a grandiosului Program de fău­rire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, pentru ridicarea patriei stră­bune pe cele mai luminoase, culmi de civilizaţie şi fericire. ŞERBAN CIONOF Idei-forţă ale devenirii noastre revoluţionare Oraşul­­Vălenii de Munte, judeţul Prahova Toto : V. TANASOP TRIMESTRUL IV - PERIOADĂ DECISIVĂ PENTRU REALIZAREA IN MOD EXEMPLAR A TUTUROR SARCINILOR DE PLAN Cu trimestrul in care am intrat astăzi, încheiem, practic, primul an al actualului cinci­nal, un an hotaritor­ pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţii a sarcinilor de mare însemnătate stabilite de Con­gresul al XlII-lea al partidu­lui, un an hotăritor pentru că acum se pun bazele trainice necesare abordării, în perioa­da următoare, rămasă pină în 1990, pe spaţii largi, cu cutezanţă şi dăruire revolu­ţionară, a tuturor obiectivelor cuprinse în planurile şi pro­gramele noastre de dezvoltare economico-socială,­­16 înainta­re fermă a României spre culmi tot mai inalte de pro­gres­ şi civilizaţie. Se înţelege, in aceste condiţii, pornind de la realizările în general bine înregistrate după 9 luni de ac­tivitate pe 1986, de la expe­rienţa bogată acumulată de numeroase colective de oa­meni ai muncii, dar , mai cu seamă de la lipsurile care s-au manifestat şi in această vre­me, ultimele trei luni ale anu­lui, practic fiecare din zilele rămase, reprezintă o perioadă de maximă concentrare, o eta­pă de acţiune hotărîtă, eficien­tă in vederea îndeplinirii în întregime a prevederilor pla­nului la toţi indicatorii, a tu­turor angajamentelor asumate în întrecere. în mod deosebit, colectivele de oameni ai muncii, tineretul patriei din întreprinderi, de pe şantierele de construcţii, din toate celelalte sectoare ale economiei, trebuie să acţioneze cu forţe sporite, cu întreaga energie şi capacitate creatoare ce-l caracterizează, pentru realizarea întocmai a preve­derilor planului la producţia fizică şi la producţia marfă. Mai cu seamă in unită­ţile unde realizările înregis­trate pe 9 luni nu sînt la ni­velul planului, se impun mă­suri hotărî­te, acţiuni ferme, o puternică mobilizare a tuturor factorilor pentru găsirea celor mai potrivită soluţii şi moda­lităţi de acţiune în vederea recuperării rămînerilor in urmă şi îndeplinirii planului la toţi indicatorii. Răspunderi deosebite revin în actuala perioadă a construc­torilor de maşini, tuturor furnizorilor de instalaţii şi agregate, celor care au obliga­ţii în ce priveşte execuţia şi livrarea utilajelor necesare pe şantierele de investiţii în ve­derea finalizării unor obiecti­ve cu termen de punere in funcţiune în acest an. Munca In aceste unităţi trebuie orga­nizată în 3 schimburi, asigu­­rindu-se tot ce este neces­ar bunului mers al producţiei. Totodată, este nevoie să se ac­ţioneze cu hotărîre d intr-un climat de ordine şi organizare exemplare pentru extragerea întregii cantităţi de cărbune, ţiţei şi­ de alte substanţe mi­nerale utile planificate, asigu­­rindu-se astfel întreg necesa­­rul de materii prime şi ener­gie pentru bunul mers al ac­tivităţii economice. In sectorul energetic, acolo unde reviziile şi reparaţiile incă nu au fost finalizate trebuie asigurate condiţiile necesare finalizării acestor lucrări în cel mai scurt timp şi reînceperii grabnice a activităţii productive. Pornind de la sarcinile mari pe care le avem şi in acest an in domeniul investiţiilor, pre­cum şi de la faptul că o mare parte din capacităţile aflate în construcţie sunt destinate sec­torului energetic, altor ramuri importante ale economiei na­ţionale, constructorilor, monto­­rilor, tuturor colectivelor de tineri aflate pe şantierele ţării le revin, în aceste ultime luni rămase din 1986, sarcini de o mare importanţă pentru în­cheierea grabnică a lucrărilor şi finalizarea obiectivelor pre­luate. Timpul încă bun permi­te desfăşurarea in continuare a forţelor pe fronturi largi. Se înţelege, acolo unde se acţio­nează în spaţii libere, unde utilajele se află pe spaţii des­chise, prima grijă a construc­torilor, a colectivelor de mun­că de pe şantiere în actuala etapă o reprezintă asigurarea frontului de lucru pentru ano­timpul friguros, prin închi­derea halelor, executarea lu­crărilor de izolare, montarea acoperişurilor şi a celorlalte elemente din structura viitoa­relor construcţii. Neîndoielnic, în paralel cu aceste lucrări Nicolae militarii (Continuare in pag. a lll-a) Oamenii muncii din agricultura judeţului Timiş raportează terminarea unor importante lucrări din campania agricolă de toamnă TELEGRAMA ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii din agricultura judeţului Timiş au încheiat cu succes, la termenele sta­bilite, importante lucrări agricole de toamnă. Cu acest prilej, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost adresată, de către Comi­tetul judeţean Timiş al P.C.R., următoarea telegramă ! Mult Iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Pe deplin conştienţi de realismul .­ Impor­tanţa măreţului program al noii revoluţii agrare, fundamentat de istoricele hotărîri ale Congresului al XlII-lea al partidului, puternic mobilizaţi de preţioasele indicaţii, îndemnuri şi orientări formulate de dumneavoastră, cu prilejul consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. pe probleme de agricultură, vă rapor­tăm că, sub permanenta conducere şi îndru­mare a organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Ti­miş — mecanizatori, cooperatori, specialişti , acţionînd cu întreaga răspundere şi dăruire pentru organizarea superioară a muncii, pen­tru folosirea cu maxim de randament a maşi­nilor, utilajelor şi a timpului de lucru, au în­cheiat, la termenele stabilite, recoltarea pe întreaga suprafaţă a porumbului pentru con­sum, a soiei şi cartofilor, precum şi semănatul orzului şi orzoaicei pe toate cele 60 900 hec­tare prevăzute. In prezent, in această amplă şi insufleţitoare campanie de toamnă, hotărîţi să înlăturăm lipsurile şi neajunsurile anterioare, acţionăm cu toate forţele in vederea însămînţării griu­lui pe cele 164 000 hectare, in cele mai bune condiţii şi în perioada optimă, pină cel tîrziu la 10 octombrie, premisă a realizării de recolte superioare, pe măsura puternicei baze tehnico­­materiale create in ultimii 31 de ani, a poten­ţialului productiv al pămintului timişean, a experienţei judeţului Olt şi a unităţilor frun­taşe, inclusiv din judeţul Timiş. Vă raportăm, de asemenea, că desfăşurăm un ritm susţinut, fiind aproape de finalizare, depănuşatul şi transportul porumbului la bazele de recepţie, eliberarea terenului de producţia secundară, efectuarea arăturilor pe ultimele suprafeţe, strînsul şi depozitatul tuturor resurselor fu­­rajere, recoltatul legumelor, fructelor şi stru­gurilor, livrarea acestora la export, la fondul pieţei şi la fabricile prelucrătoare. Se acţio­nează intens pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, aplicarea amenadamen­­telor şi îngrăşămintelor organice, realizarea ogoarelor de toamnă, totul in vederea pregăti­rii în cele mai bune condiţii a insărfluinţărilor de primăvară, a producţiilor agricole din anul­­ viitor. Vă încredinţăm, mult stimate tovarăşa secretar general, că, aşa cum ne cereţi, şi în lumina criticilor îndreptăţite pe care ni le-aţi adresat, comitetul judeţean, organele şi orga­nizaţiile de partid, conducerile unităţilor agri­cole vor desfăşura o susţinută muncă politică şi organizatorică, vor dovedi spirit revoluţio­nar, mai multă exigenţă şi răspundere, pen­tru mobilizarea forţelor umane şi materiale, a tuturor locuitorilor de la sate la executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole din acest sfîrşit de an, folosirea integrală a fondului funciar, in scopul obţinerii de pro­ducţii tot mai mari, sigure şi stabile, adu­­cîndu-ne astfel o contribuţie mereu sporită la dezvoltarea intensivă a agriculturii, la creşte­rea bunăstării şi înflorirea ascendentă a scum­pei noastre patrii — Republica Socialistă România. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ FRONT LARG DE MOBILIZARE Şl ACŢIUNE LA STRINSUL RECOLTEI Şl INSÂMÎNŢĂRI • După cum rezultă din da­unie centralizate la Ministerul Agriculturii, pină în seara zi­lei de 29 septembrie a.c. po­rumbul a fost cules de pe 80 la sută din suprafaţa cultivată. Lucrarea este terminată în unităţile agricole din ju­deţul Iaşi şi din Sectorul Agricol Ilfov şi se efectuează pe ultimele suprafeţe în uni­tăţile agricole din judeţele Olt, Botoşani, Alba, Suceava . • Sfecla de zahăr a fost re­coltată de pe 41 la sută din suprafeţele cultivate, iar car­tofii de toamnă de pe 92 la sută; la aceste două culturi graficele de recoltare-livrare­­depozitare-prelucrare nu sunt respectate peste tot, ceea ce creează greutăți pe fluxul pro­­ducător-beneficiari, datorate în special cauzelor organizatori­ce ; • Este necesară o sporire a eforturilor la, culesul porum­bului, atât cu forţele mecanice, cit şi cu cele manuale, mai ales în zona de sud a ţării, precum şi la urgentarea trans­portului şi livrarea recoltei la fondul de stat şi furaje­­conform graficelor stabilite, prin utilizarea cu maxim ran­dament a tuturor mijloacelor angajate la aceste categorii de lucrări ; • Soia a fost adunată de pe aproape 90 la sută din terenu­rile prevăzute, recoltatul aces­tei culturi fiind încheiat în judeţele Mehedinţi, Caraş Severin, Vaslui, Vrancea, Iaşi, Cluj, Argeş şi Sec­torul Agricol Ilfov ; să subli­niem însă că lucrarea este în restanţă, ceea ce impune ca în maxim o zi sau două ea să­­fie realizată pe întreaga su­prafaţă, pentru a evita pier­derile prin scuturare ; • însămînţările culturilor de toamnă s-au realizat după cum urmează : orzul pe 82 la sută (16 judeţe au finalizat supra­feţele prevăzute), iar griul pe 17 la sută din program ; cu necesitate, în avantajul viitoa­relor recolte, cerealele păioase trebuie însămînţate în urmă­toarele două-trei zile conform planificărilor în zona a treia de cultură, iar pină la 10 oc­tombrie pe intreaga suprafaţă la nivelul ţării ; • Volumul mare de lucrări din cimp impune, în continua­re, o riguroasă organizare a muncii, o desfăşurare ritmică de forţe pe toată durata zilei, iar la unele lucrări chiar şi pe timpul nopţii (eliberarea tere­nului şi arături) , atenţie egală trebuie acordată atit strîngerii producției din cîmp, cu deose­bire cea perisabilă, cit și pre­­­­gătirii sectoarelor zootehnica — baza furajeră, adăposturi, alimentarea cu apă — pentru iernat. TONilul . Participaţi cu toate forţele la efectuarea mul­tiplelor lucrări din campania agricolă de toam­nă, asigurînd maximă operativitate la culesul, transportul şi depozitarea recoltei, precum şi pen­tru intensificarea acţiunilor cuprinse în fluxul tehnologic al însămînţărilor, în vederea obţinerii unor producţii superioare în anul viitor! EXIGENŢEI? COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT De ce o unitate este curată, mereu bine aprovizionată, iar o alta la antipodul ei ? ! De ce intr-un magazin ţinuta perso­nalului îţi incintă ochii şi vor­bele te îndeamnă să cumperi chiar dacă nu erai prea hotă­­rit, iar intr-altul te simţi vino­vat c-ai îndrăznit să intri, să întrebi de-un obiect, de-un produs ? ! Insoţindu-l pe Tom­a Roşu de la Inspecţia Co­mercială de Stat pe traseul unei zile obişnuite, ne-am dat seama că la mijloc nu-i, nici un secret, că şi un comerţ totul depinde de om, de felul în care munceşte şi-şi respectă meseria. De educaţie. Cindi, la prima oră a dimi­neţii, l-am aflat pe Dumitru Terteci controlind, cu severi­tate, gramajul prăjiturilor preparate în laboratorul pro­priu — cofetăria „Oana“ din şoseaua Ştefan cel Mare nr. 230 — şi instruindu-şi încă o dată, personalul, dindu-i, prac­tic, o lecţie de comerţ civilizat, chiar cu artă făcut, cînd am văzut interiorul, laboratorul, frigorificele strălucind de cu­răţenie, ne-am spus că am pă­şit cu dreptul. Tinerii lucră­tori au ce învăţa de la un şef de unitate aflat permanent în mijlocul lor, adept al princi­piului : „Dacă tot te-ai apucat de o treabă, atunci fă-o bine !“ Unitatea se deschisese cu 12 sor­timente, proaspete şi îmbie­toare, cu flori pe mese şi o or­dine impecabilă. Geta Dinu­­ţoiu, Dorina Dobre, Tudoriţa Sută, Zoiţica Piti, Daniela Tone, Mariana Ciuciu, Lorenzi Dezideriu au păşit cu dreptul în această meserie pretenţioasă, grea, dacă a fi amabil, curat, civilizat înseamnă greutate, dacă a te gândi la oameni în­seamnă vreo greutate. „E tişor, zice Dumitru Terteci, să mo­dernizezi interioarele, instala­ţiile, laboratorul. Dar cel mai greu e să modernizezi con­ştiinţele oamenilor“. Mare pa­sionat al şahului, Dumitru Ter­teci ne dăduse mutarea in plic, după cum aveam să con­statăm la cofetăria „Floren­tina“ (şos. Pantelimon nr. 247). Mici neglijenţe ne întîm­­pină de la intrare : fetele nu au părul strîns cu panglicuţă (aşa cum prevăd normele de igienă), o sfoară (celebrele sfori de interdicţie, ne vom mai întilni cu ele !) bara drumul către etajul care, împreună cu terasa,­­are ISO de locuri. Alte amănunte distonează cu cate­goria („specială“) a unităţii. Într-un frigorifer aflăm un pachet de carne şi verdeţuri, în altul — o pereche de pa­puci. Ceva mai tirziu, lingă prăjituri îşi făcuseră loc şi doi pricăjiţi de ardei ! In magazia cu alimente se mai găseau şi o­­biecte de inventar, deşi există o magazie specială pentru ele. Elena Petcu, şefă de unitate, motivează continuu : „Ne fa­cem planul, chiar îl depăşim. Pentru plan ţinem salonul de sus închis pină la ora 12. Acolo se vind numai specialităţi, în­deosebi, profiterul. Şi dimi­neaţa nu-i vinzare“. Suntem­ in­vitaţi să revenim după ora 12, ca să ne convingem. Revenim. Cit timp aşteptăm comanda, avem vreme să observăm că oamenii stau ce stau la masă şi apoi renunţă. Un profite­rol se prepară aici intr-o ju­mătate de oră. Dacă-i lume multă, poţi aştepta chiar un ceas. Impresiile noastre sunt confirmate şi de condica de sugestii şi reclamaţii : oamenii se pling de aşteptare îndelun­gată şi de faptul că mai me­reu se invocă lipsa personalu­lui, ISO de locuri (intr-un de­cor, e adevărat frumos), blo­cate de o sfericică ! Persona­lul din unitate e tinăr. Cel de la mese — şi ei adolescenţi. În­trebăm ciţiva tineri,­­ „Cit cos­tă un profiterol ?“, „16 lei“, răspund fără nici o ezitare. Preţul afişat : 15,75 lei. Vecinătatea pieţei (vezi pa­chetul cu carne şi verdeţuri de la cofetărie !) pare o tenta­ţie continuă : la magazinul „IDMS— sport, turism, cam­ping“ (şos. Pantelimon, nr. 256), Ion Slobozeanu minca struguri. Şi ceilalţi vînzători sau gestionari erau în „activi­tate“ : la raionul cosmetice, Ma­ria­ Popescu trăsese şi ea o sfo­ricică pentru că lansa comenzi la I.C.R.M. ; la „pescuit“, Ro­­d­ica Scarlat şedea pe o cutie şi se farda ; raionul foto ne in­­timpină tot cu o sfoară şi­ un anunţ — „pentru articole foto adresaţi-vă la rai, pescuit“. La încălţăminte, amabilă, Zinica Stoica ne oferă o pereche de a­­didaşi, dar nu ne poate oferi şi un incălţător. Împreună cu Va­­silica Dedu, şefă de unitate,, a­­runcăm priviri indiscrete in spaţiile anexe , aflăm o serie de produse care nu au corespon­dent la vinzare. La raionul e­­lectrice ,— 30 bucăți cordoane de înregistrare stereo, 50 de lanterne R.D.G., vreo 300 de ba­terii (3 R 12 de 3,30 lei), in parte descărcate. La raionul moto-velo — 96 de bucăți dinam de bicicletă R.D.G., 3 foi duble de biciclete semicurse. ■ La raio­nul „electronice“ există o mare cantitate de aparate electronice — casetofoane, magnetofoane, radioreceptoare­­ import, păs- CONSTANTIN STAN (Continuare in pag. a lll-a) Şi în comerţ totul depinde de om A venit toamna Foto ! V. TANASOF

Next