Scânteia, octombrie 1944 (Anul 1, nr. 14-41)

1944-10-04 / nr. 14

. REVISTA PRESEI LIBERTATEA 3X Articolul „Adevărata epuraţie — scoate in evidenţă faptul, că prin executarea epuraţiei nici nu asigurăm consolidarea poziţiilor democraţiei. In acelaş timp, când ia poziţia pentru epuraţie, care trebue­­să se facă neîntârziat, a­rată că este nevoie de asigurarea unei sta­pilităţi în viaţa funcţiona­rilor carieră. „Nimic» nu demoralizează mai mult pe­ funcţionarul cinstit şi muncitor,­­ decât aceea tragică in­stabilitate, care îl face dependent de fluctuaţiile politice. Şi îl ame­ninţă cu ştanţajul“. Tocmai de a­­ceia „adevărata epuraţie a apara­tului de Stam­pu înseamnă înlocui­rea (foarte n­esară !) a agenţilor hitlerişti prin oameni harnici, com­petenţi, devotaşi regimului demo­crat. Epuraţia cea profundă, către care, din toate puterile noastre, trebue să tindem, este ridicarea nivelului, material, mo­tal şi inte­lectual, al acestei ţări înapoiate. Este adevărat că elicţinarea ele­mentelor fasciste din funcţiile pu­blice, nu înseamnă rezolvarea de­finitivă a prof­esurilor., Ea trebue să fie legată de o serie de alte mă­suri. Dar aceasta nu trebue să ne abată atenţia, ,să­pritina­ţi cea mai importantă pargiră a acestei probleme este curăţirea vieţii pu­blice de fascişti. Şi­ aceasta cere o rezolvare urgentă. TIMPUL 3.X. Articolul de fond „Pentru un stat democrat.“ arată,, că în lupta pentru reabilitarea noastră faţă de popoarele iubitoare de­ libertate, ar­mata română a înregistrat succese importante. In acelaş timp însă, pe plan politic, nu s-au luat măsuri temeinice în această privinţă. „Ve­dem şi astăzi la ,diferite ministere secretari generali, directori şi alţi funcţionari superiori la întreprin­deri particulare în diferite posturi şi în general în toată administra­ţia românească — aceiaşi oameni cari au condus cu despotism viaţa Statului împrimându-i nota de to­talitarism după modelul fascist şi hitlerist“. Este justă încheierea­ că numai curăţirea „oamenilor tuturor inte­reselor, lipsiţi de conştiinţă, trădă­torii cari au infectat viaţa Statu­lui“, a tuturor fasciştilor din viaţa publică, poate asigura începutul consolidării democraţiei româneşti. CURIERUL An­­I Nr. 16 In numărul de ori al „Curierului“, d. Augustin Popa face o afirmaţie în sensul că democraţia „nu e amenin­ţată de nimeni, ea nu este din nici o parte primejduită“. Această afirmaţie ar putea fi luată drept ciudată, dacă nu ar fi bine cugetată şi tandenţ­oasă. D.Augustin Popa nu vede, mai bine zis nu vrea să vadă că aparatul de stat mai este împănat de legionari, fascişti, unelte ale regimului trădător legionaro-antonescian. Nu vede, mai bine zis nu vrea să vadă, căci mai mişună peste tot şi uneltesc din um­bră împotriva poporului român. Că ei falsifică legi, concediază muncitori cari se organizează şi bat pe ţăranii cari primesc în casele lor ostaşii Ar­matei Roşii eliberatoare. • Dar Augustin Popa nu vede acest lucru. Mai mult decât atâta ar vrea ca nici noi să nu vedem. De aceia teoria „ciudată“, că democraţia nu e ameninţaţi de nimeni şi de nicăeri. Este acest lucru întâmplător? Este întâmplător că „Curierul" publică a­­cest articol tendenţios şi diversionist? In numărul de azi „Curierul" pu­blică o dare de seamă despre aduna­rea profesională a A. G. I. Rutolui, şi aici ne dăm seamă până unde merge „Curierul". „D. ing. Veţeleanu se scoală decla­rând că nu înţelege să renege fap­tul de a fi fost legionari". Adică până aici ne duc pro-fasciştii cari sabotează măsurile, ce trebuiau luate de mult împotriva bandiţilor fascişti. Până aici ne duc, cei cari caută să ne adoarmă vigilenţa, cum este d. Augustin Popa. Legionarul Veţeleanu, care de mult ar trebui să fie arestat, are curajul şi îndrăzneala să declare, că „nu în­ţelege să renege faptul de a fi fost legionar”. Cu un cinism fără pe­reche susţine legimnarismul lui de vânzător de ţară şi trădător de popor. Şi „Curierul" în loc să ia poziţie ce­rând arestarea imediată a agentului deschis hitlerist, ti dă publicitate , prezentând prin aceasta atitudinea provocatoare a legionarului Veţelea­nu drept un act de curaj. Cerem măsuri imediate împotriva legionarului Veţeleanu şi celor cari în mod deschis îl susţin. Am stat de vorbă cu una din zecile de mii de femei din ţară, fie căror bărbaţi sunt mobilizaţi de ani de zile, încă înainte să se înceapă războiul. Iar astăzi sunt la datorie pentru izgo­nirea şi nimicirea hitleriştilor şi pen­tru eliberarea Ardealului. Ea ne-a descris situaţia grea mate­rială in care se sbate împreună cu copiii săi, cât şi grija ce poartă băr­batului plecat cu unitatea. Grija cu­prinde pe cei nevoiaşi, mai ales acum, când stăm în pragul iernii şi se ivesc atâtea greutăţi, sunt atâtea nevoi şi lipsuri cari trebuesc învinse şi sus­ţinătorul familiei este departe, la da­torie. In afară de traiul greu pe care-l duc dânsa şi copii, o frământă grija pentru soţul plecat, cunoscând situa­ţia şi nivelul de viaţă scăzut din ar­mată. Ştim cu toţii că salarii în armată au numai gradele, începând cu plu­tonier, care încasează cca 20.000 lei lunar, ofiţerii de la 30.000 lei în sus, după grade. Soldaţii însă au solda de 2-3-4 lei zilnic, atunci când o ţigară este 4 lei şi deci nici vorba nu poate fi ca să-şi îndulcească viaţa sau să-şi cumpere o gazetă. Hrana soldatului nu s’a schimbat cu nimic. Alocaţia nu s’a mărit A rămas ca şi în trecut, zil­nic fasole, cartofi. Familia ostaşului muncitor de la oraş, dacă în cel mai fericit caz a lu­crat permanent într-o întreprindere, are dreptul la un oarecare ajutor lu­nar, timp de un an. Sunt unele între­prinderi, de unde acest ajutor se în­casează cu mari greutăţi, prin inter­venţie de avocat, Cameră de muncă, etc. După ce anul a trecut, întreprinde­rea nu mai are nici o obligaţie. Ajutorul dat de către stat familiei ostaşilor era de câteva sute de lei lunar, o sumă infimă, cu care nu se poate acoperi nici o nevoie în aceste vremuri. Multe din această categorie de fe­mei au intrat în producţie, mai ales acele fără copii unde sunt exploatate şi au un salar scăzut, dar majoritatea sunt femei cu 3-5 copii, cari nu au unde să-şi lase copiii în îngrijire, deci nu au nici o posibilitate de a câştiga oricât de puţin. Majoritatea familiilor de muncitori concentraţi au suferit în urma bom­bardamentelor, au căminurile ruinate şi puţinul avut ce posedau distr­us, mai ales în cartierul Griviţa, cartie­rul cel mai încercat. Femei şi copii sunt flămânzi, desbrăcaţi, fără lo­cuinţe, 9-10 persoane locuesc într-o cameră, care ar fi neîncăpătoare chiar pentru 3 persoane. Iarna bate la uşă, şcolile îşi deschid porţile şi nevoile se îngrămădesc. La ţară, situaţia femeii ostaşului­­ este tot atât de grea ca şi a muncitoa­­­­rei de la oraş. Bărbatul fiind ne­front­e neînsemnată, încât nu­­ poate aco­peri nici o nevoie. Armata română la 28 August a fă­cut o cotitură. Armata română, înce­pând dela 23 August luptă într’un războiu dirept, într’un război de elibe­rare a ţării cu ajutorul eroicei Arma­tei Roşii. Soldatul român cât şi familia lui trebuie să fie tratat altfel. Brebuie ri­dicată alocaţia soldatului la nivelul scurmipetei, cât şi ajutorul fami­liei de către stat, primării şi Între­prinderi. Nu este suficient, ajutorul dat de Apărarea Patriotică, trebue ca Statul să aibă grijă. Copiii ostaşului trebuie să fie scu­tiţi de taxele şcolare, trebuie să ca­pete cărţi şi cantină gratuite. Ostaşul român care luptă pe front pentru eliberarea Ardealului şi dis­trugerea definitivă a hitlerismului, trebuie să fie scutit de grija mate­rială a familiei, iar familia lui trebuie să ştie, că ori­unde s’ar găsi el pe front, la regiment, are un tratament şi o viaţă demnă de om. Să înceteze cu bătăile şi înjurătu­rile din armată. Azi, când se impune mobilizarea tuturor forţelor poporului şi a tutu­ror resurselor materiale şi economice ale ţării pentru eliberarea ţării de sub jugul hitlerist, când poporul ro­mân trebuie să dea tot sprijinul Ar­matei Roşii şi Armatei Române, este necesitatea cea mai urgentă îmbună­tăţirea şi ridicarea nivelului de viaţă a ostaşului român şi a familiei lui. Femeile ostaşilor plecaţi pe front ca şi toate muncitoarele, nu pot re­zolva şi îmbunătăţi situaţia lor, de­cât pornind unite la luptă organizată pentru cucerirea revendicărilor înca­­drându-se în organizaţiile profesio­nale şi politice democratice (de ex- Sindicatele Unite, Uniunea Patrioţi­lor, etc.). Numai un guvern al Fron­tului Naţional Democratic va putea rezolva această problemă vitală a României — îngrijirea familiilor os­taşilor. SITUAŢIA FEMEILOR OSTAŞILOR 5. N. c. şi cr' * y După crim­iri Ion treceţi Pi nentele de pi ui Antonescu Mare. Presă, rădic­inematograf. A fost pusă ti Ministerul Pr ub conducere Ir tonescu. M misterul J iun ca de u J tiinţa popom iându-l si ap itica criminal ’.eseu. In cadrul ai Dricul Naţ, acut „celebru M­C, la care tu, cei o cons* tre ..totale", le celebre. Ui Broşurile şi ■are au imuni rit ziarele şi rimise gratui­tice şi cazăr­ost citite de d­ate. Insă jur­nele de prop le exaltare a razbamuui ,* Mizaţie, cruce şi onoare’, au fost uivte de toţi fratelor, pentru ca proecţia acestor ilme era obligatorie. Ştim foarte bine de câtă populari­­ate o fi de câtă afluenţi sau b­rat­uliţe de cinematograf, mai ales m­ic eşti din urmă luni­ Se cunoaşte apoi extraordinara putere de sugestie şt de convingere pe care o au trarfi­­tile animate asupra spectatorului, şi nu mai este nici un secret pentru ni­­neni, că filmul este o foarte pater, dei armă de propagandă. r - svfiffiul national Cinematogra­ propaganda rican şi sovietic pentru a pune ba­zele unei industrii cinematografice naţionale, cu cadre de tehnicieni şi personal artistic, care să fie în stare să facă fac nouilor sarcini de astazi, această conducere a ONC-ului s a­ fă­cut instrumentul industriei de filme germane, sabotând, după instrucţiuni primite de la Internationale Film Kammer (IFK), toate iniţiativele por­nite din interiorul ONC-ului sau din afară. Mai ales cele venite din afara. (Directorul Oficiului Naţional Cine­matografic este vice-preşedinte al organizaţiei monopoliste şi de saho­­­­vnic— V nomm.OT Si Xliauuuo. x v.~ „Cia­liniştit” ; despre Furmarov şi filmul paiev”; despre electricitate; despre recentele descoperiri ştiin­ţifice şi naşterea fără dureri; despre construcţia unei şcoli secun­dare la Karghin; despre Mişa, băeţelul de 15 ani din kolhozul Crângul verde, care este in acelaş timp pictor, contabil, propa­gandist, agitator şi redactor; despre staţia electrică de pe Nipru şi metro­ul din Moscova ; despre munca clubului satului şi defectele ei pc*i‘ «• i*“i tvrBCI».» — Povestirea lui Andersen ,,Pro­­ţesa porcilor” mi-a plăcut mult. Nu­mai că purceii n’au codiţa sfredel . Prima organizaţie s’a făcut în Tesalia, după aceea s’a întins în Macedonia ulterior în Epir, Eto­purceii aşa cum i-am văzut la kol 11 . D .. . hoz au totdeauna codiţa învârtită şioacamama, in Atice şi Beoţia şi apoi artiştii cari joacă rolul purcei-­a urmă în Peloponez. Luptele lor strigă prea tare... _ Să ştie generalul cel rău din piesa dv. să nu îndrăznească a se plimba pe lângă şcoala noastră. Toţi băieţii au jurat să dea cu pietre in­tri vnsul. — Cum aranjaţi pe scenă un ră­sărit de soare , îmi place foarte mult natura şi vreau să-mi instalez in o­­daia mea un astfel de soare. Scrie. imm aai» ■■«‘«AIP ti UJUIAKJ C _____ ui E. A. M. împotriva ocupan­­ilor fascişti şi hitlerişti sunt rari şi sângeroase. Sunt luptele esce a marei masse democrati­sm potriva naziştilor şi fasciş­tii* sovietica, dar şi a conservare şi reorgf rioară a primului ,...Astfel, nu nc de vedere numeric, acela al dexterităţii, ed.,­ţii, specializărei şi tehnicii... potenţialul Muncă din Stul Sovietic se afirmă, încă din 1939, ca o forţă considerată de vigoare nouă, cu o vastă ca­­pacitate de multiplicare şi­­ o nebănuită eficienţă de proge­­n­vitate creatoare. - v W - j A 'i „Academia Nu-i vorba de Academia român Nici de Academia de comerţ.­­ de o revistă pentru tineret, ap rută mai zilele trecute şi care re­vistă işi propune să traseze u drum nou şi să lumineze calea stu­denţilor. „In mijlocul desorientării a­tuale, vrem ca prin scrisul m4*1­1 să contribuim în măsura peronu­lui la clarificarea masselor iuden­­ţeşti, pentru a le feri de intat lu­nea unor idei vechi cu nou car­ sub diferite mășt*’® nefaste rezultate“,­­ *a scrie ! articolul program. Care este metr’ clarificat pe care o propu. re?*fla­t-Acadt mia", nu se JrTMcd­el* Pu blicate denoți u}* c& redac torii ei ar ** *« cla rifice ei f „ c,a *“ înțeleagă car­ei sen dTdl:Uliberator de: 23 Auct’ J %Z ° ire de sub i nul r*. r. dictatura trădătoar­a mi Antonescu. Nici 7 cvJxJ hmPede despre r return­ant acestui regim c­urăt țara în război și care a j T ----* tui c o »H,, « m°arte tineretul român, dela !nen nimic desPre colegii ” miri T”erstt“te car* «* fo*' mtst sa moară pentru Hitl* Probabil că nu. Fiindc­a„­u am putea spicui din revista 101 fraze ca acestea: „Viaţă, când mi-ai sdrobit min­­tea şi mi-ai secătuit sufletul, în­­cât de oriunde şi nu sfârşeşti un­.Minuţi sub ameninţare, lipsiţi de sprijinul celor mai mari, dezo­rientaţi... Să nu ne oferim însă to­tal luptelor de acum“. Aceşti tineri obosiţi şi sleiţi de puteri înainte de a fi început lupta, pacifişti din slăbiciune, umanita­rişti din lene, nu înţeleg pacea pe care o va instaura tineretul luptă­tor, după ce va fi sdrobit în luptă rismul cotropitor şi rămăşiţele­­ din instituţii şi din pa­-pământului cu­­ic şi hai­­•*ă vi­­i ac. Daca . * să vedeţi cu şi de curenţii p. scoateţi reviste, de drumul ? •.......... -t­e : ia c­­al­ul a­­ai at Ce este E.A.M.? Lupta Frontului Naţional de eliberare a poporu­ui grec Pentru ca să înţelegem just marea şi dramatica luptă pe ca­re o duce E. A. M., e necesar să spunem cele ce urmează ca in­troducere . Imediat ce s’a declarat răz­boiul italo-grec, Partidul Comu­nist al Greciei, prin şeful său tov. Zahariadi, care împreună cu cele mai dinamice elemente se afla încătuşat în închisorile marine din Acronafolia, de mai mulţi ani, a luat următoarea atitudine : „Războiul Greciei împotriva a­­tacului fascisto-italian e războiu de eliberare, un războiu împotri­va imperialismului fascist, care doreşte să subjuge Grecia. Prin urmare, Partidul Comunist al Greciei are datoria şi obligaţia să lupte prin toate mijloacele împo­triva cotropitorilor fascişti, până la victoria finală”. In urma acestei hotărâri, din închisori, tov. Zahariadi a lansat un manifest către proletariatul Greciei să lupte cu toate puterile şi astfel lumea muncitoare a Greciei a luptat timp de şase Greciei să ia parte la această luptă, dar marile partide liberal şi regalist, neobişnuite să acti­veze în afară de lege, n’au vrut să participe. Astfel EAM s’a for­mat din : 1. Partidul Comunist al Gre­ciei. 2. Partidul socialist-ţărănesc al lui Sofianopulos. 3. Partidul democratic al lui Ti­imopol. 4. Partidul socialist. 5. Şi alte organizaţii politice mai mici. Sufletul lui E. A. M. e parti­dul comunist, Comisarul Politic al Partidului şi adevăratul în­drumător la E. A. M. este A. Sarmaniotis. Primul atac al for­maţiilor armate dat de E. A. M. începe în Tesalia împotriva for­­ţelor italiene de ocupaţie. Bata­lioane şi regimente întregi sunt nimicite, italienii se predau. Şi când E. A. M. se retrage în munţi, hoardele fasciste omoară copii şi femei, ard satele şi îm­ I O carte românească despre Uniunea Sovietic „Continentul U.R.S.S.*4 de Mitită Constantinesci In limba română au apăruţi „Fără îndoială că, desfăş puţine cărţi despre U.R.S.S. Cit I­rea acestui uragan de oţel uşurinţă revistele publicau ori­l foc şi de ideologii a supus , ce minciună, orice calomnie, dar refuzau sistematic publicarea vreunei informaţii juste, obiec­tive, despre ceea ce se petrece în Uniunea Sovietică. Timp de un sfert de veac reacţiunea româ­nească sa înverşunat să defor­meze adevărul, să ascundă po­porului român transformările din răsărit. Despre Uniunea So­vietică era îngăduit numai ins­pectorilor de siguranţă din Ba­sarabia, cu mâinile pătate de sânge, să publice cării­, gazeta­rilor din slujba siguranţei să publice infame reportaţii sen­zaţionale. Câteodată, cu toată împotri­virea autorităţii de stat, adevă­rul isbutea să iasă la lumină. Aşa a fost cazul când profeso­rul Kiriţescu Avva a plecat — acum vreo 14 ani — la un con­gres agricol international ţinut la Moscova. Întors de acolo, a publicat o serie de articole în care arată progresele uriaşe realizate de noua economie agricolă sovie­tică. In anii dinaintea războiului în perioada planurilor cincinale au apărut în România puţine literari privitoare la viaţa nouă creştea vertiginos ; în anii ce războiului s’a lăfăit neruşinata literatură de propagandă na­zistă şi le­gionaro-antone sclavă plină de minciună şi ură împo­triva Uniunei Sovietice. Cartea d-lui Mitită Constan­tin­escu, fost guvernator al Băn­cii Naționale, intitulată „Conti­nentul U. R. S. S." este prima carte obiectivă, documentată, a­­părută după 23 August. In „Cuvânt înainte" autorul scrie : „Această lucrare a fost scrisă *-------—z~u -j„ mul de economie sovietică cum şi noua osatură a conţii­tului U. R. S. S„ atât la în­carea de rezistenţă, cât şi­ proba de eficienţă activă, mai puternică din câte puteau concepe. Cum au ieşit din aceste cepţionale încercări, ideologi sistemul de economie sovie cum au rezistat şi reacţionat furiei distrugătoare a raz­­ului — o spun înseşi rezultat victorioase ale acestuia. Au biruit! Aceasta este realitatea. Acesta este adevărul". Suntem convinşi că voiun d­ lui Mitită Constantinescu e primul din seria cărţilor deşi U. R. S. S., pe care le vor si oameni de bună credinţă di noi, sincer însufleţiţi de dorin undi­cât mai strânse legături î­tre ţara noastră şi ult­a, puternica patrie a muncitorii şi ţăranilor sovietici.

Next