Scânteia, septembrie 1945 (Anul 2, nr. 315-340)
1945-09-01 / nr. 315
t uitu Mu MurA [|!IÜK Brauifrä Frasts Masereel Barbusse, '«pilier antifascist Groaznica experienţă a primului război mondial a transformat pe Barbusse, pandul post din ,,l’feureuses”, in romancierul matur, torturat de apocalipticile viziuni ale unei umanităţi stătândutse în noroaiele tranşeelor. din „Le Flu”. Urmările acestei schimbări nu s’au manifestat numai pe plan literar, ci au angajat întreaga fiinţă a scriitorului, într’o splendidă acţiune purtată până la tetra istovire a puterilor fizice, in slujba omenirii. Realitatea înfricoşătoare a războiului imperialist văzută de jos, din perspectiva victimelor, a sfărâmat în sufletul lui Barbusse toate prejudecăţile unui individualism, desvălţindu-i prin spectacolul unei omeniri în suferinţă, sensul mai adânc al unei omeniri luptătoare. Ceea ce impresionează la Barbusse, ceea ce-i dă caracterul său de om nou, este unitatea dintre gând şi faptă, îmbinarea desăvârşită a scriitorului vizionar cu luptătorul, cu omul de ac i’i’.nc. Din această organică unitate rezultă şi valoarea artistică a operelor şi eficienţa politică a acţiunii sale. Literatura lui Barbusse şi-a găsit substanţa, suflul vijelios, trăinicia, tocmai în lupta în care se angajase scriitorul, iar acţiunea politică a fost sprijinită de enormul prestigiu literar, în masele largi şi în sânul intelectualităţii, al luptătorii ÎHTÎPruntaş al Partidului Comunist din Franţa, Barbusse a combătut, mereu în primele linii, pentru realizarea unui front al democraţiei împotriva tuturor tendinţelor agresive, care pregăteau, din ce în ce mai făţiş, cel de-al doilea război mondial. Atitudinea combativă împotriva războiului imperialist a lui Barbusse nu era o simplă reacţiune teoretică a unui om cu nervii sdruncinaţi de război Dotat cu o mare receptivitate pentr suferinţele omenirii Barbusse, a luptat hotărit împotriva uneltirilor cercurilor cari pregăteau un nou măcel imperialist, această atitudine a lui fiind întemeiată pe o înţelegere profundă a realităţilor sociale. Scriitorul şi activistul avea o puternică armă de luptă: doctrina marxistă. Care l-a ajutat să canalizeze marea sa energie, adânca sa dragoste de oameni pe calea luptei împotriva reacţiunii pentru libertăţi democratice şi înfrăţire între popoare Preşedinte al Asociaţiei foştilor luptători, a Comitetului Mondial anti-războinic. Barbusse nu sa mulţumit să patroneze cu celebritatea sa de scriitor, aceste organizaţii, el a fost îndrumătorul lor. Fascismul mussolinian şi apoi hitlerismul au fost socotite de la început de Barbusse ca focare de agresiune şi combătute cu înverşunare. Fără să-şi precupeţească sforţările, neglijându-şi sănătatea şubredă, Barbusse a pornit o vastă campanie de demascare a fascismului. Cu o rară putere de mobilizare a oamenilor, Barbusse a izbutit să capete inacţiunea de apărare a democraţiei, în faţa agresiunii fasciste, adeziunea celor mai de seamă reprezentanţi ai intelectualităţii mondiale. Revista „Monde”, scrisă de oamenii cu mare prestigiu, în litere, ştiinţă sau artă, din toate părţile lumii a fost necontenit un far puternic in ceţurile mistice pe cari le răspândea obscurantismul fascist. Preocupat de toate aspectele fascismului, de pătrunderea lui, cu concursul reacţiunii, in ţările balcanice, în Spania şi In propria sa ţară, Barbusse era Prezent pretutindeni unde se simţea nevoia ca să răsune puternic glasul autorizat al democraţiei, pretutindeni unde popoarele erau ameninţate să cadă în robia reacţionarilor şi a fasciştilor. Barbusse şi-a dat seama că împotriva fascismului nu se poate lupta numai cu mijloace literare. Trebuia începută o acţiune largă, pe plan naţional şi mondial, pentru ca „să solidarizăm opiniile pentru cauzele umane, să stimulăm tinerele talefite, să creem un nou şi mare curent al criticei literare conştiente şi aprofundate şi astfel echipaţi modern să facem legătura între mruncitorii manuali şi Intelectuali, formaţia spirituală şi morală a omului nou, constructor şi optimist”. Această solidarizare a intelectualilor şi a maselor muncitoare în faţa agresiunii fasciste trebuia să o înfăptuiască congresele mondiale pe care le-a prezidat şi le-a însufleţit Barbusse , Congresul de la Amsterdam, din August 1932 care a întrunit peste 2000 de delegaţi din toată lumea, în acţiunea contra răsboiului imperialist şi Congresul Antifascist (Paris- Pleyel), din Iunie 1933, cu peste 3000 de delegaţi, militând pentru o unire a forţelor democrate în faţa primejdiei fascismului, care invadase recent Europa Centrală. Mişcarea internaţională antifascistă, în centrul căreia se găsea Barbusse, a dat roade politice, ducând apoi la creerea fronturilor populare. Animator al tuturor congreselor, ligilor, asociaţiilor în cari se uneau şi se organizau cele mai active forţe ale democraţiei, Barbusse a murit la postul său de mare răspundere,— la congresul scriitorilor de la Moscova — unde îşi pusese ultimele sale forţe la dispoziţia omenirii. Lupta antifascistă sabotată de reacţionarii ascunşi sub masca democraţiei nu a putut împiedica deslănţuirea de către imperialismul fascist, a unui nou război mondial, mai mare şi mai crunt decât cel care-l îngrozise pe Barbusse. S-a spus că Barbusse nu ar fi putut rezista acestui nou spectacol al barbariei deslănţuite. Nu credem că presupunerea este justă. Iar dacă pornim pe drumul supoziţiilor, trebue subliniat că noul războiu nu ar mai fi avut în faţă de desamăgitul poet din „Pleureuses”, ci pe oţelitul luptător anti- fascist. Barbusse ar fi stat la postul său de luptă, cu credinţa neclintită în Victoria popoarelor libere în frunte cu Uniunea Sovietică. In această Victorie, care a însemnat înfrângerea totală a militarismului fascist şi — ca o împlinire a visului autorului lui ,,Le Feu” — realizarea unei solidarităţi mondiale a democraţiei împotriva rămăşiţelor fasciste şi a reacţiunii. Mester S great Mărfuri® Epocile istorice şi marile orientale spirituale nu se înfăptuesc dintr’odată; ele ne apar ca rodul a numeroase şi repetate sacrificii a deschizătorilor de cărări, care cad adesea în luptă, fără a fi de faţă la izbândirea idealului lor. Henry Barbusse a fost un atare premergător. Opera şi activitatea lui politică a pregătit spiritul în care trăim astăzi. Mai mult, l-a prefigurat. Henry Barbusse reprezintă pe scriitorul-luptător, pe Oiclul de conştiinţă şi pe cărturarul care nu poate rămâne străin la mijlocul suferinţelor şi frământărilor secolului; el nu infăţişează însă exemplul unui vizionar depărtat de realităţi, ci a unui adânc cunoscător al nevoilor şi aspiraţiilor populare, cărora le dă o expresie viguroasă şi demnă. Manifestele sale către intelectuali reprezintă chemarea la datorie a tuturor oamenilor de bunăvoinţă, reprezintă un apel la omenie. In această adâncă Umanitate şi în această identificare cu idealurile de pace şi dragoste dintre oameni vedem, noi, cărturarii de astăzi, puterea de iradiere şi prestigiul moral al omului, care cu ani înainte a deschis muncitorilor cu gândul, perspectiva largă a unei liberări spirituale. Cinstim în Henry Barbusse o conştiinţă universală, un premergător al timpului nostm, un scriitor de înaltă ţinută, care a dat artistului exemplul adevăratei lui meniri. Viaţa şi opera lui Barbusse înalţă deopotrivă ţara în mijlocul căreia a apărut şi omenirea pentru propăşirea căreia a luptat. Ion ESarceru Apărută în Editura Partidului Comunist din România. O cuvântare a lui I. V. Stalin A apărut în „Editura Partidului Comuinist‘‘ din România, într’o frumoasă broşură, cuvântarea ţinută în palatul Kremlinului în faţa absolvenţilor Academiei Armatei Roşii, de către I. V. Stalin. Cuvântarea aceasta din 4 Mai 1935, a fost publicată întâi în lucrarea de vaste proporţii ..Problemele Leninismului” Editura P. C. R., a socotit că unele capitole ale acestei monumentale opere, pot fi în chip folositor detaşate şi publicate în broşuri, cu o mai largă răspândire în masele populare. Astfel au apărut separat : „Bazele leninismului”, „Despre materialismul dialectic şi istoric“" şi, acum în urmă, cuvântarea lui Stalin din 4 Mai 1935. In această scurtă cuvântare este ridicată o foarte mare problemă : aceea a ,,cadrelor” şi în special, a cadrelor Armatei Roşii. Ea a fost rostită în momentul în care desvoltarea societăţii sovietice cerea înlocuirea lozincii „tehnica hotărăşte totul“, cu o nouă lozincă, anume : „cadrele hotărăsc totul’’. Uniunea Sovietică avea nevoe de oameni pregătiţi, necesari „pentru a stoarce din tehnică maximul ce se poate stoarce din ea’’. Pentru a înfăptui această nouă lozinca spune I. V. Sadin, trebue înlăturat orice birocratism, trebue să fie preţuiţi oamenii, să fie încurajaţi şi sprijiniţi. I. V. Stalin descrie o întâmplare de pe vremea când era exilat în Siberia. Pentru locuitorii de acolo viaţa unui cal era mai preţioasă decât a unui om : „Dar de ce să ne fie milă de ei, de oameni ? Oameni putem face oricând. Dar iapa... încearcă să faci o iapă". Această atitudine este criticată cu asprime : „Trebue să pricepem în sfârşit, că din toate capitalurile din lume, cel mai preţios şi cel mai hotărâtor capital sunt oamenii, cadrele’’. „Poporul careia” Edtura Confederaţiei Generale a Muncii a publicat o carte de cântece româneşti, sovietice şi bulgare, cu titlul sugestiv: „POPORUL CANTA“. Tipărită frumos într’un format de buzunar, cartea este menită unei întinse răspândiri în masele populare. Cele 40 de cântece pentru cor mixt, sunt izvorîte din lupta pentru democraţie şi libertate a poporului român, din marele războiu al popoarelor Ibere împotriva hitlerismului cotropitor. „Douăzeci şi trei August", „Armata democrata“, „Păşiţi Sarcinile tineretului bleme ce stau în faţa tineretului, trasarea unei linii juste de acţiune, toate acestea fac din discursul lui I. V. Stalin un izvor de învăţăminte folositoare. Starea de inerţie, de satisfacţie personală îngustă reprezintă un mare pericol pentru colectivitate. Biurocratismul care distruge democraţia trebie combătut prin organizarea criticii venite de jos, din partea maselor, însuşirea de cunoştinţe, ridicarea de cadre de specialişti în toate domeniile, iată sarcina tineretului în marşul lui către ştiinţă. Despre stetelechiarii polonezi sub ocupaţia fascistă, pe camprerie Beiorissiai şi Poloniei în preajma zilei de 23 August, Editura „Scântei“ a lansat o seamă de cărţi între care şi „Pe câmpiile Belorusiei şi Poloniei“, însemnările de pe frontul I Belorus, în perioada Iunie — Iulie 1944 — ale cunoscutului scriitor sovietic Vasili Grossman. „Ziarele noastre, scrie Intr’un loc Vasili Grossman, au comentat deseori bestiala atitudine a Nemţilor faţă de intelectualii polonezi. Nemţii îi considerau pe intelectualii polonezi pur şi simplu dăunători pentru ei, îi socotea netrebuincioşi. Şi de bună seamă, ce poate fi mai dăunător într’o Polonie condamnată de Nemţi la robie, iobăgie sub oblăduirea puştii automate gestapoiste, a bâtei primarului, poliţistului, decât un cuvânt inteligent, o carte cinstită, versuri rebele şi muzica ce emoţionează şi răscoleşte sufletele ? Simpla existenţă în sânul poporului polonez a unor savanţi talentaţi, ingineri, scriitori, muzicanţi, era în contradicţie cu concepţia ce şi-o făcuseră fasciştii germani cu privire la Polonia, considerată „ţară de fiinţe inferioare, de neam slav“. Această concepţie cu privire la o ţară ce a dăruit lumii geniul unui Kopernik, muzica unui Chopin, versurile unui Mitchevici, hărnicia şi admirabila minte a unei Maria Slodkovskaia-Curie şi avântul unei pleiade de mari revoluţionari, a avut drept urmare faptul că în aceşti ani a curs şiroaie sângele celor mai proeminenţi oameni ai Poloniei. In străvechiul Lublin, oraş, cu o populaţie de o sută cincizeci de mii de suflete. Nemţii au închis Universitatea, teatrele, bibliotecile, muzeul şi şcolile. Cartea lui Grossman mobilizează spiritele în lupta împotriva fascismului şi reprezintă unul din documentele cele mai interesante şi mai vii ale războiului care a trecut. Desbaterile primului Cost greş General Lifeer al Sindicatelor 81 wife titre IRisOTtABtia “Editura C. G. M a scos în volum ” dezbaterile Congresului Sindicatelor Unite, ţinut la 25 mii, Iunie 1945 la Bucureşti, însoţit de numeroase fotografii luate în timpul și după congres, cartea arată pe larg toată «iezfi-.u rarea discuțiilor, "u *■**•■! trie s hotărîrile luate. Pentru cei care nu au participat la Congres, este o imagine vie și totodată un bun îndreptar în munca lor organizatorică. Cartea este un pas înainte pentru grăbirea organizării totale i a muncitorilor în sindicate. Praxista Gerkos Poem© a apărut în Editura „Scânteia“ placheta „Poeme“ şi Maxim Gorki. Introducerea în versuri plină de avânt, a poetului A. Toma, simt redate „Şoimul şi Şarpele“, „Albatrosul şi „inima lui Dance“ poeme care completează minunata, marea operă în proză a lui Maxim Gorki Chifu. Ci Bl. MM■■ lin. St. Med. g-ral Mihail Maltopol, Cobzulescu, Lascăr Mihail, Comandantul Diviziei „Horia Cloşca şi Crişan”, dr. Steriu, g-ral Dăimăceanu, g-ral Rateu Alexan- Duminică 2 Septembrie se v® des- In cadrul serbărilor sportive or ca-dru, lt. col. Focşăneanu, I. Mihai,SPORT făşura, cu prilejul împlinirii unui an vizate de Confederaţia Generală , de la înfiinţarea Confederaţiei Gene- Muncii. Duminică 2 Septembrie vamalea Muncii, o mare serbare a sport avea loc pe Velodromul de la UF S.R. tului sindical, o reuniune ciclistă sindicală cuprin-La aceasta vor participa toţi spor- zând : probe de viteză şi de urmărire, tivii şi sportivele din fabrici, birouri, întreprinderi, ateliere laboratoare şi magazine. Începând de la orele 17 se va desfa-Incadraţi în sindicate, muncitorii şura astăzi, pe terenul S.T B. din Şossportivi de la noi vor arăta Duminică Ştefan cel Mare, a doua reuniune s. n forţa sportului sindical care se randicală de box. *zează pe conştiinţa de clasă a mun- Programul cuprinde următoarele Citorlinei. matchun: Sindicaliştii, care au luptat şi luptă m. Fieraru ("S.T.B.)—Gh. Voinea _ ... pentru ridicarea clasei muncitoare. (Arte Grafice); C. Ionescu (S.T.B.)— și care are darul de a contribui la vor sărbători Duminică, odată cu re- A. Ciupercă (Lie. S. H.; ; Ulpiu Tra- strângerea legăturilor dintre osînființarea sindicatelor dela noi, sporian (S.T.B.)—Dorel Popa (Alimentar); (a ) muncitoriatul democratic, practicat în massele Gh. Cambă (S.T.B )—N. Vasilescu largi ale tineretului muncitoresc, atât (Lie. N. K); St Spak (S.T.B.)—L. Vadé dornic de mişcarea organizată şi siliu (CF.R.); R Constantinescu (Imde sport în aer liber, brăcăminte)—Al. Paloşanu (Lic. Carol Serbarea sportului sindical se face !). Match de exibiţie: Florea Stanosub semnul reconstrucţiei ţării, la mir—N. Carata Care muncitorimea noastră este che- if. mată, în primul rând să dea contribuţia cea mai mare. Sâmbătă 1 şi Duminică 2 Septem-Sportivii din sindicate vor fi In bine, stadionul A.N.E.F. va găzdui fruntea Operei de reconstrucţie a ţării, primele campionate regionale sindi- Programul cuprinde jocuri de voi cale de atletism. Valoarea acestor leg, întreceri cicliste, exerciţii de concursuri este deosebită, întrucât gimnastică la bară fixă şi finala cam mişcarea atletică de la noi se va împienatului ceferist de foot-ball, care bogăţi printr’un număr mare de convor avea loc pe stadionul UFSR curenţi şi concurente recrutate din dela Şosea, rândurile muncitorilor şi muncitoare In Parcul Luna Bucureştilor vor lor dela noi. Programul cuprinde aavea loc, începând dela ora 17.30, alergări de 100, 200 800, 3000 şi 5000 lergări in saci, lupte greco-romane şi m. plat, 4X000 şi ştafeta balcanică matchuri de box, lungime, Înălţime, greutate, disc şi Pe Lac se vor ţine de la ora 18 în suliţă pentru băieţi, şi 80 m, şi 500 m, sus, concursuri de canotaj, vole plim- 4X80 înălţime, lungime, greutate şi pice şi skiffuri, disc pentru fete. V: k Aimv apar arfa Prim SOCAUSTE.. . zvttmh cowiwiât fjtfi »£,***** TÜLO . Transformarea poetului Mitul lui Anteu al celui care-şi dobândeşte puterea luând contact cu pământul, cu viaţa şi aspiraţiile oamenilor se verifică astfel încă odată. Participarea totală la luptă pornea la războiu, viitorul autor al „Focului, jurnalul unei grupe" era unul dintre acei foarte mulţi poeţi dela începutul secolului trecut, aflăndu-se mult mai la jar- nu l-a anihilat pe scriitorul Barbusse înainte, pandur’“, ,,Marşul ţăgul său în lumea interioară, decât ci l.a împlinit, l.a dus dela un drum rănitor“, „Păşiţi înainte, tava- printre frământările realităţii. Poe- lăturalnic al unei literaturi mai răşi“, sunt cântece pe care poetul , care nu mai era în prima timult formale, la evocările pregnante, potul le va pune laolaltă cu tlinereţe şi publicase ,,Les pleures- la forţa concentrată din „Focul” sau cele mai vechi: ,,Lugojetna", „S’a ses”, — cultiva un vers , gingaş şi „Claritate". Amintirea personalităţii dus cucul“, „Trandafir de pe sensibil, de o inspiraţie mai curând generoase a luptătorului se alătură cetate“. Poetul şi compozitorul parnasiană. Proza din „Infernul -n chivul acesta valorii de permacult, cântăreţi ai dorurilor şi mărturisia şi ea unele infuenţe, mnen,ţii pe care şi-au câştigat-o operele luptelor populare, şi-au unit trecare, alături de cele naturaliste, sate, „Focul“, „Claritate“, „Stalin“, glasul cu născocitorul de cânte predomina gusu pen ru asprimi a înlănţuirile“, „Călăii". ,,Cuvintele ce anonim, rasant din nopocul . , unui combatant“. Forţa", Jsus", norodului dovedind astfel în- Zes^nutitwteawre- °Pere cari P^ează astăzi'şi tfifraţirea m mnunca şt in cântec. ,un masacru imperialist, care s'au uia criticii sociale şi darul de plastia muncitorilor, ţaranilor şi inogunicii in „Focul”, cartea cu atâta citate şi culoarea bogată a viziunii. telectualilor din România SILVIAN IOSIFESCU forţă explosivă, au dus la Barbusse luptătorul. Spre deosebire de alţi romancieri de războiu, el nu s’a oprit Sub acest titlu Editura Par la suprafaţa faptelor, mulţumindu-se titluilui Comunist din Romă să constate, resemnat, cruzimile şi una a publicat în broşură nedreptatea. Căutând rădăcina celor discursului I. V. Stalin, pro- zugrăvite, scriitorul s’a înregimenntunţat la cel de al VIII-lea tot în lupta socială și din ISIS până Congres al Komsomolului din U. în 1935 a stat în rândurile luptăto-R. S. S. în ziua de 16 Mai 1928. rijor de frunte al partidului comunist __r------------Vorbirea limpede, ^ analizarea ui francez, a fost prezent la toate marile organ al secţiei spirit critic a principalelor pro- acţiuni, la tot ce a dat naştere sbuciumul şi lupta oamenilor. Şi acţiunea neîntreruptă şi curajoasă a omului politic şi-a arătat ofiţeri, subofiţeri şi trupă, alături influenţa în opera scriitorului. Dacă de „Glasul Armatei*’vâltoarea luptei i-a lăsat mai puţin răgaz şi opera, mai ales în ultima Numărul de 23 August, cuprinzând material închinat acestei zile parte a vieţii, e mai redusă, vigoarea, , , ,, intensitatea atmosferei ridică multilan care cuprinde articole bune deasupra „Infernului" și a celorlalte «!i °fTM!» lucrări scrise înaintea războiului, proza din „Focul" din „Claritatea”. „SCÂNTEIA" Vestea Nouă organ al secţiei militare „A. FI. L. U. S.“ Săptămânalul „Vestea Nouă”, militare Arius, ajuns la al 27-lea număr, vine cu complectări în educaţia ostaşilor, cu autoritate din rândul oştirii, cât şi din viaţa noastră culturală, din superba carte închinată lui Staca, d. g-ral C. Ionaşcu, şeful M. Magheru, maior Dobre N., etc. Săptămânalul are o pagină literară, bine condusă, cu bucăţi din literatura sovietică şi română- Cronica externă, scrisă într’un stil curgător şi uşor de înţeles, dă cititorilor un tablou clar, al evenimentelor politice externe Deasemeni, în cuprinsul bogat semnalăm reportagii din fabrici, fapt nou într’o gazetă ostășească. la moartea lui Constantin Tănase Cu Constantin Tănase se stinge unul dintre cei mai populari artişti pe care i-a cunoscut scena românească. Timp de câteva zeci de ani, darurile comice ale creatorului revistelor de la Teatrul Cărăbuş au înveselit un şir de generaţii. Cei care l-au cunoscut mai de aproape ştiu, deasemeni, câtă bunătate şi căldură ascundea omul. Iar acţiunea sa hotărîtă in favoarea sindicalizării actorilor a dovedit că acel care a fost Constantin Tănase a fost şi un artist conştient. HEA1RI BARBUSSE LUPTĂTOR PENTRU LIBERTATEA POPORULUI ROMAN Acum 20 de ani, într’o zi canuşie de Noembrie, a sosit în Bucureşti Henri Barbusse. Cine era şi ce căuta acest om în România pe un timp atât de puţin prietenos ? Combatant, în rândurile armatei franceze în timpul primului răsboi mondial, Barbusse a devenit apoi mobilizatorul şi organizatorul foştilor luptători în vederea luptei contra răsboiului imperialist. El a înţeles însă că răsboiu! imperialist n’a isbucnit din senin. El a înţeles că lupta contra răsboiului imperialist s’a împletit cu lupta contra reacţiunii generatoare a răsboiului sub ori ce mască s’ar fi ascuns ea. Şi Barbusse s’a pus în fruntea luptei contra reacţiunii, pentru drepturile omului, pentru libertate. România n’a fost scutită de furia reacţiunii. Orice încercare de îmbunătăţire a situaţiei materiale şi morale a masselor populare, dacă nu putea fi împiedicată ,era reprimată cu cele mai brutale malade. Mii dle fii ai poporului au căzut în lupta pentru o viaţă mai bună Alte vii au înfundat închisorile din România, sub regimul de istoric permanentizat de partidele „ istorice” ale lui Maniu şi Brătianu. Ecoul evenimentelor dela noi s’a rostogolit departe peste graniţă. Lupta poporului român şi a popoarelor conlocuitoare împotriva samavolniciei elementelor reacţionate a fost înţeleasă, susţinută nu numai de forţele democratice şi personalităţile din România ci şi din lumea intreagă. Printre acestea din urmă un rol de frunte a jucat. Har. Larbusse. Barbusse a venit în România ca reprezentant al omenirii chinuite, dornice de libertate şi de pace, cu scopul de a se documenta şi a lua atitudine asupra , celor ce se petreceau în ţara noastră El a venit ca trimis al unor organizaţii de luptă — „Asociaţia foştilor combatanţi” şi „Liga drepturilor omului” Lucrul acesta nu convenea elementelor reacţionare. Ele aveau frică de lumină. Nimic, despre cele ce se petreceau în România, nu trebuia să ajungă peste graniţă. De aceia au fost puse în mişcare bandele huliganilor lui A. C. Cuza De aceia presa reacţionară s’a mobilizat pentru a apăra „dreptul” siguranţei de a se tângiui. Dirijate de Romulus Voinescu şi generalul Nicoleanu bandele de spărgători de geamuri şi capete au eşit în stradă. Numai muncitorimea, mobilizată de către Partidul Comunist, a făcut ca Barbusse să nu aibă soarta lui Blanciu, asasinat de Codreanu. In condiţiuni deosebit de grele, ameninţat cu moartea, Barbusse a luat totuşi contact cu muncitorii şi cu intelectualii progresişti din România. Cu toate piedicile ce i s’au pus în cale el a aflat că în dosul unui paravan „democratic” domnea bunul plac al siguranţei şi al bandelor de ucigaşi dirijaţi de reacţionarii români. Plecat din România, Barbusse a adus la cunoştinţa lumii întregi tot ce a putut afla despre lupta poporului şi samavolnicia reacţiunii. Cele scrise de ele au fost în stare să determine o schimbare radicală a stării de lucruri de la noi din ţară. Masca în dosul căreia se ascunsa reacţiunea românească a fost însă de josO largă campanie pentru înfrânara reacţionarilor din România s’a destriţuit în toate ţările democratice din Europa. Sub conducerea lui Barbusse, milioane de muncitori şi intelectuali şi au ridicat glasul împotriva scflingiutorilor din beciurile siguranţei şi regimului de distrugere din temniţele româneşti Şi dacă in 1929 o parte dintre deţinuţii politici au fost smulşi din ghiarele călăilor dela Doftana, aceasta se datore:,i s! acţiunii desfăşurate de el. Prin acţiunea sa, Henri Barbusse s’a plasat printre primii luptători pentru libe-'tatea poporului român. Astăzi reacţionarii români nu mai sunt la putere. Acei pe cari i-a demascat Barbusse au fost isgoniţi din fruntea ţării. Dar lupta nu s’a trrminat încă Moşierii, legionarii ca şi ori ce aut lec de reacţionari nu se pot împăca cu situaţia nouă. Strigoii trecutului, cu Manie şi Brătianu in frunte nu pot înţelege cum de a indră îni pupiuil român să scuture jugul Ier. Ei încearcă să arunce acest jug din nou pe grumazul masselor de muncitori, ţărani şi intelectuali. Pentru aceasta ei calomniază, provoacă, uneltesc, încearcă să submineze libertatea poporului De aceia drepturile poporului, cucerite cu atâtea jertfe, trebuesc apărate, lărgite .Şi aceasta nu se poate face decât prin lupta poporului însuşi. Numai lupta hotărîtă, consecventă contra tuturor duşmanilor, sub orice mască s’ar ascunde, ne poate asigura libertatea. Cine vrea să trăiască liber trebue să fie duşman neîmpăcat al reacţiunii aşa cum a fost Henri Barbusse. Poporul român păşeşte tot mai hotărît pe această cale. Este o chezăşie că libertatea şi pacea pentru cari Barbusse a luptat până la moarte, vor fi apărate şi în acest colţ al Europei. Pavel Ciîşr treacă REVISTA PRESEI Despre romanul poliţist şi veniitul celor prea subtili Un cotidian care se serveşte de po-sibilităţile de a nuanţa ale limbii franceze, pentru a strecura zilnic in- asinuări în doi peri, face în ultimul său număr o apropiere bizară. Amintind de patima arătată de mulţi, în timpul regimului Antonescu, pentru romanele poliţiste, gen în care o literatură occidentală are întâietatea, domnul Observer — care şi-a tradus pseudonimul în limba romanelor poliţiste — remarcă faptul că aceeaşi patimă se observă şi după 23 August. Apropierea celor două „fapte" lasă, după obiceiul „istoricului“ cotidian, să se înţeleagă multe şi veninoase lucruri. Să mai facem şi apropierea intre această notă şi alta în care, precizând că „poporul bulgar este informat şi că alegerile vor fi absolut libere“, vorbeşte de „exemplul pe care ni-l oferă Bulgaria". Desigur, Bulgaria ne oferă pilda admirabile. Dar insinuările domnului „Observer“ şi ziarului său nu fac decât să repete ipocrit şi între răni duri acuzaţii calomnioase şi foarte perfide, pe care democraţia română le respinge prin fapte şi realizări. Cât despre chipul în care romanele poliţiste servesc drept canalizare pentru nostalgiile şi speranţele absurde ali celor pe care istoria i-a lăsat de mult în urmă, nu vedem de ce moşierii expropii:şt n’ar putea căuta mângâiere în povestiri cu mari nosesori de pământuri, care la castele somptuoase, între două vânători, mai comit şi câte o crimă misterioasă, dar să nu transforme aceste romane poliţiste în realităţi locale. MAOS« Vineri îl RADIO ROMANIA 6.30: Deschiderea emisiunii; Ora exactă; învăţătura zilei; Radio jurnal; Reewnateul programului. 6.50: Muzica dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA 7.30: Emisiune în limba maghiară RADIO ROMANIA ŞI RADIO DACIA ROMANA 8.00: Emisiune pentru presa din provincie. RADIO BUCUREŞTI 7.30: Rezultatul radio jurnalului. 7.35: Continuarea muzicei de dimineaţă (discuri). 8.00: Muzică variată uşofară (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.30: Muzică variată uşoară (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI RADIO DACIA ROMANA 9.00: Ora administrativă; Informaţii sindicale. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 9.10: Muzică variată uşoară pe discuri speciale. 10.00: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA 13.00: Deschiderea emisiunii ; Ura exactă; Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 14.00: Ora exactă. Radio jurnal 14.20: Publicitate. RADIO BUCUREŞTI 14.30: Orchestra Petrică Moţel, voce Valeria şi Alex. Bojenescu. 15.30: Orientul in muzică (discuri). 16.00: Muzică variată uşoară (discuri). 16.30: Jurnal intern. 16.40: Continuarea muzicei variate uşoare (discuri). RADIO ROMANIA 17.00: Emisiune in limba maghiară RADIO BUCURESTI 17.90: Amicii discului. 18.00: Muzică simfonică (discuri). 18.45: Jurnal cultural. 19.00: Actul II din „Norma“ de Bellini (discuri). 20.00: Revista presei. 20.15: Ora Ardealului. 20.45: Piese instrumentele (discuri). 20.57: Buletin sportiv. 21.00: Conferinţă Er. S. Derin. 21.15: Muzică de cameră (discuri). 21.40: Irina Dogeanu, voce. 22.00: Ora exactă; Radio jurnal; Publicitate; Rezumatul programului de a doua zi. 22.30: Muzică de balet de Ceaikovski (riscuri). 23: închiderea emisiunii pe Radio Bucureşti. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 23.00: Emisiune pentru presa din provincie. Spectes, cola GRADINA ISBANDA, orele 8.30: Brivale der Mişunam. BARAŞEUM: Mireasa Ian Tăbăscău. PAPAGALUL: O afacere cu devine. AIDA (Sala şi Grădina) : Şarpele, Jurnal şi revistă. AMERICAN (Sală şi Grădină) : Tarzan în Exil, Trupa de reviste Mantzi Fiorescu. GRADINA CINEMA AURORIA: Fraţii Marx la circ, jurnal şi revistă. CAPITOL: S’a întâmplat în Alger. CĂRĂMIDARII DE JOS: Vin ploile. ALIANŢA : Vulturul mărilor şi revistă. CARMEN SILVA : Domnul Şoarece. CLASIC : Aneta şi rivala ei. CĂRĂMIDARII DE JOS (Calea Piscului 7) : La Sud de Pago-Pago. DACIA (Sală şi Grădină) : Prietena de ocazie. DIANA : Aventurile lui Stan şi Bran şi revistă. ELDORADO : Venera oarbă FLORIDA (Sală şi Grădină) • Fetiţele au crescut, jurnal şi revistă GLORIA (Sală şi Grădină) : Aşa s’a călit oţelul. ILEANA : Au fost şase şi revistă IZBANDA : Fantome... MARNA : Drumuri noul şi Reviste Cabaret No. 2 cu Traian Florescu şi Moraru. MARCONI : Oraşul luminilor, revistă. MILANO : Domnişoara secretară şi trupa de reviste. MODERN : Insula ocnaşilor şi revistă. MODEL : Omul invizibil. Trupa de reviste. MIORIŢA : Armata opta. Şoarecii deşerului şi Revista „A noastră-i victoria“. NERO (Sală şi Grădină) : Gibraltar şi revista Mateescu-Valy. NONO : Relache. ODEON : Domnişoara Swing. PACHE : Alfabetul dragostei şi revistă. RAHOVA : Patima Jurnal de război şi trupa Concini. REX : Tura Zeiţa junglei. ROMA : Mocirla şi trupa de reviste. TOMIS: Totul se întâmplă noaptea. SPLENDID: Antonio Adverso și trupa de reviste.