Scânteia, ianuarie 1946 (Anul 3, nr. 417-439)
1946-01-04 / nr. 417
Inalt Ordin de zi Nr. 1 din 1 Ianuarie 1946 al M. S. Regelui Mihai I OSTAŞI, Anul ce s’a împlinit, a încununat jertfele noastre prin câştigarea biruinţei alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice. Devotamentul, curajul şi spiritul vostru de sacrificiu au fost recunoscute şi istoria va aşeza la loc de cinste contribuţia armatei noastre la câştigarea victoriei comune. Sunt sigur că aşa cum am ştiut să câştigăm victoria, vom şti să dobândim şi pacea, făurind României noastre iubite un viitor mai fericit. In pragul noului an, îndrept gândul Meu către scumpa Mea armată şi urez tuturor ofiţerilor, subofiţerilor şi soldaţilor un an fericit. La Mulţi Ani! MIHAI R. — Te-teumul de Patriarhia Cu prilejul Anului Nou s’a oficiat la D-nil : general C. lonaşcu, şeful Ma- Sf. Patriarhie un Te-Deum in prezenţa reful Stat Major, general Const. Cammembrilor guvernului, a reprezentanţi- i borea, general V. Dombrovsky, primai lor diplomatici, acreditaţi în România, general al Capitalei, Gr. Oghină, preşeprecum şi a autorităţilor civile şi militare. Slujba a fost celebrată de I. P. S. Patriarh şi Nicodim, înconjurat de un sobor de preoţi, răspunsurile fiind date de carul Sf. Patriarhii. Au fost de faţă d-nii: Gh. Tătărescul, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Străine, S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice lu România, tov. Teohari Georgescul, ministru al Afacerilor Interne, prof. P. Constanitinescu-Iaşi, ministrul Propagandei, general C. Vasiliu- Răşcalu, ministru de Război, Ştefan Vhitec, ministrul Educaţiei Naţionale, Romulus Zăponi, ministrul Agriculturii şi Oomenicilor, pr. C. Burducea, ministrul Cultelor, Anton Alexandrescu, minieferul Cooperare!; din, partea sovietică au bei prezenţi: d-nii general-locotenent v. P. Vinogradov, șeful de Stat Major al Comisiei Aliate de Control în România și M. V. Korj, prim-secretar din Ambasadă; d-nii subsecretari de stat- AL Alexandrini, I. Gh. Maiurer, amiral P. Bierbuneanu, general C. Dimăceliiu, Const. Agin. Aurel Potop, I. G. Vântu, Adrian Dumitriu, M. Ghelmegeanu, preşedintele Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului. Bucur Şchiopul, Comisar general al Preţurilor. Corpul diplomatic a fost reprezentat de d-nii Jean Raul Boraponir, reprezentantul diplomate al guvernului francez la Bucureşti, Sava Ganovsky, ministrul plenippteriar al Bulgariei la Bucureşti Jaroslav Knaiuss, reprezentantul guvernului cehoslovac la București, Nicolae Grulovici, reprezentant al guvernului iugoslav la București, dintele înaltei Curți de Conturi, prof S. Stoilov, rectorul Universităţii din Bucureşti; D-nii secretari generali : V. Stoia, general C. Ţonescu, George Silviu George Mscovescu, Cernii Suciu; D-nii: general Nicolau, comandantul Corpului Teritorial, general Ratcu, comandantul Pieţii, col. Petruc, prefectul Poliţiei Capitalei, general Ionescu-Sinaia. Const. Titel Petrescu, general Pârvulescu, general aviator Sabini, co. Târmeanu, directorul de cabinet al d-lui Vicepreşedinte al Consiliului, c-dor I. L Mircescu, seiful ceremonialului Preşedinţiei Consiliului, col. Marcel Olteanu, Vancov de la Legaţia Bulgară, etc., etc. După oficierea serviciului religios, dgeneral C. Vasiliu Paşcanu, ministru de Război şi d. general Nicolae, cornicnSanitul Corpului II Armată, au trecut în revistă escadronul de onoare din Regimentul de gardă aliniat în faţa Sf Patriarhii. Apoi, d. general Răşcaniu a adresat trupei urări pentru Noul An, amintind sforţările depuse în anul trecut pentru ca şi ţara noastră să contribue la realizarea victoriei. D-na a îndemnat pe ostaşi să continue sforţările, pentru reconstrucţia ţării şi binele poporului şi a încheiat, adresând M. S. Regelui Mihai Iurări in numele Armatei. A urmat defilarea trupei. Membrii guvernului și reprezentanții Corpului diplomatic s’au dus apoi la Palatul Regal, unde au semnat în registre. sRssssrr..-- Activitatea Comisiei interaliate la Capota! Luni seara Comisia Aliată de Control a oferit in saloanele Cercului Militar o recepţie în cinstea distinşilor oaspeţi sosiţi de la Moscova, dr-nii A. I. Vîşinski, W. Averell, Harriman şi sir Archibald Clark Kerr. Au participat în afară de oaspeţi, membrii Comisiei Aliate de Control, ai Ambasadei U. R. S. S., misiunilor americane şi engleze, guvernul român în frunte cu d-nii dr. Petru Groza şi Gheorghe Tătărăscu etc. Au luat cuvântul cu acest prilej d-nii general-colontşel Susaikov, A. I. Vîşinski, dr. Petru Groza, general Vasiliu Răşcanu, ş. a. După ora 12 d nii A. I. Vîşinski, dr. Petru Groza, general Vasiliu Răşcanu şi general Dămăceanu au făcut o scurtă vizită ofiţerilor români cari sărbătoreau revelionul victi uneia din saloanele Cercului Militar. D. A. I. Vîşinski a adresat celor prezenţi un cuvânt de salut care a fost primit cu aplauze» \.\.m •¥* SWVStIM de presă al Misiunii AriorîcsaM» Romanică următoarele : Ieri (Seara (Marţi) la ord© 21:30 COMISIA a avut o lungă conferinţă cu d. prim-ministru Petru Groza şi cu membrii guvernului. Ast&d la orele 11 a. m. d-1 HARRIMAN a avut o conferinţă d© o oră cu d. In-Uu Maniu, preşedintele partidului naţional ţărănesc. La această conferinţă au asistat d. Burton Y. Berry, reprezentanţii Statelor Unit© în România şi d. General Cortlandt van Rensselaer Schuyler, reprezentantul Statelor Unit© în Comisiiunea Aliată de Control. Comisiunea a luat dejunul cu M. S. Ragele la Vila Pricipesei Elisabeta. Este a doua oară că M. S. Regele ia contact cu Comisia Aliată întrucât în ajun, 1 Ianuarie, Comisia s’a prezentat M. S. Regelui pentru a-i aduce în mod formal la cunoştinţă Comunicatei publicat la închiderea Conferinţei de la Moscova. Ani după amiază (Miercuri) la ore de 15.30 d. Barriman a avut o întrevedere cu d. Dinu Brătianu, şeful partidului naţional liberal. La această întrevedere a asistat şi d. Berry. 3—MB In Valea Jiului (Ui'i.itzre din pag. la) mineri să-şi facă apariţia. In mijîou tul turalelor intră la gară trenul cu cel© 300 ton© de cărbuni, dăruiţi guvernului ţării da minerii din Valea Jiului, dia raţia «a ii to cuvine lor. In uşa locomotived «para un miner sapurtând cu bucurie manifestaţia frăţească a tovarăşilor tor muncitori din Capitala ţării. Din pieptul sutelor de muncitori ţâşneşte năvalnic, triumfător. Internaţionala, cântecul muncitorimii de pretutindeni, immun unirii în lupta pentru o viaţă omenească, întreaga gară răsună, toată lumea se opreşte, au ochii tuturora sa citeşte bucurie şi încredere. Prin glasul tov. L GH. MAURER (Tuvennul ţării şi întreg poporul mulţumesc eroilor din Valea Jiului, car® In ciuda tuturor greutăţilor extraordinar© în ©ar© serbat, au reuşit în mana înlăturării bandei lui Bujoiu dela conducerea societăţii „Petroşani,*, să facă adevărate minuni. „In lima ianuarie vom mări producţia la 7.500 tans să Suie” Din partea minerilor, tov. Mujic Mihai aduce salutul fierbinte guvernului şi populaţiei Capitalei, din partea acelora ce în văgăunile înIn curând urmează să sosească la Bucureşti o delegaţie cehoslovacă, în vederea încheerii unor contracte de vânzare-cumpărare în cadrul acordurienecoase din fundul pământului lui economic dintre cele două ţări. Itt muncesc pentru ca locomotivele noastre să poată merge, ca turnatele fabricilor să poată lucra, pentru ca viaţa să pulseze in toate sectoarele de activitate ale ţării noastre. După ce a arătat sabotajul reacţionarilor, în frunte cu Bujoiu, tov. Mujic Mihai a explicat că in urma schimbării conducerii la Soc. Petroşani, situaţia minerilor s’a îmbunătăţit simţitor, ceea ce a făcut ca muncitorii să-şi încordeze sforţările şi să, ridice producţia zilnic de la 3.200 tone, cătreăsuse un August, la 0.500 tone in Decembrie. „In luna Ianuarie, minerii din Valea Jiului Işi iau angajamentul sa ridice producţia la 7.580 tone zilnic", a spus tov. Mujic. In pragul Anului Nou, eroicii muncitori mineri au dat întregului popor un frumos exemplu de patriotism și dragoste de popor. Acordul economic româno-cehoslovac INFORMAŢII Ministerul Afacerilor Interne face cunoscut tuturor celor cu categoriile arătate în comunicatul dat în presă la 10 Decembrie 1945, că prelungeşte până la 15 Ianuarie 1946 termenul în care toţi cei interesaţi se pot prezenta pentru legalizarea situaţiei lor personale, mici Tov. Teohari Csörgeseu a revelismul Prefecturii Poliţiei La cantina salariaţilor Prefecture! Poliţiei Capitalei şi ai Direcţiunii Generale a Poliţiei revelionul a fost sărbotărît într’o atmosferă de prietenie. Au asistat tov. Teohari Georgescu, ministrul de interne, subsecretarii de stat, tov. I. Burcă şi d. Vântu, secretarii generali Geamănu, Bunaciu, George Silviu, d. col. Petruc, prefectul poliţiei Capitalei, d. M. Levente secretar general al Prefecturii Poliţiei Capitalei, d. Mircea Brătucu, d. căp. D. Marin. Luând cuvântul tov. Teohari Georgescu a spus între altele: Anul 1945, a însemnat pentru România unul din cei mai însemnaţi ani din istorie, anul când poporul şi-a căpătat un guvern democratic. Acum când păşim într-un nou an, o facem cu încredere, deoarece ştim cu toţii că forţa cu care pornim este unirea tuturor elementelor democratice în lupta pentru reconstrucţia ţării. Pentru instituţia unde lucraţi, voiu spune doar câteva cuvinte : dacă se strigă „Trăiască poliţia democrată“, această urare vi se adresează vouă funcţionarilor anonimi, care prin munca voastră de zi cu zi ajutaţi guvernul să-şi Îndeplinească opera". Au mai vorbit: tov. Ion Burcă, arătând spiritul de loială colaborare in cadrul ministerului, d. col. Petruc şi d. Mihail Levente. O precizare a Prefecturii Poliţiei Capitalei Sesizată de o notiţă apărut în ziarul „Semnalul“, Prefectura Poliţiei Capitalei precizează că din ordonanţa privitoare la curăţirea zăpezii reese clar că pedeapsa cu închisoarea va fi aplicată contravenienţilor cari vor fi condamnaţi de către judecătoria contravenţională şi că numai amenda este aceea care se aplică de organele poliţieneşti la faţa locului. SCÂNTEIA Sărbătorirea absolvenţilor şcolilor de Parti din Regionala Bucureşti a P. C. R. Sâmbătă, 29 Decembrie, a emit locomitetului Judeţean Rfov al P.C.R. a adunarea festivă de partid cu ocazia elevilor şi a lectorilor şcolilor de cad sărbătoririi absolvenţilor cu merite idre, deosebite a şcolilor de partid ale Regie-^alei Bucureşti a P. C. R. Festivitatea, la care au luat parte şi tovii Iosif Chişinevschi şi Neagu Andrei, membri în Comitetul Central al P.C.R., a avut loc într'o atmosferă entuziastă cu participarea membrilor Comitetului Regional Bucureşti, a Co-Sala de festivităţi era împodobită cu lozinci ale marilor învăţători ai marxism-leninismului. La masa prezidiumului lou loc tovarăşi Iosif Chiişmevschi şi Neagu Andrei, N. Popescu-Doreanu, Mihai Popescu şi tovarăşele Florida Mezincescu şi Zim Brâncuş. 83 din şcoi de partid cm 2500 e'ev« Expunerea tov» M. f*op©s©ui“Oar©asisi Luând cuvântul, tov. N. Popescu-Doreanu, Secretarul secţiunii Regionale de Educaţie politică a spus printre altele : „Imediat după ieşirea din ilegalitate, una din preocupările principale ale Comitetului Judeţean Ilfov al P. C. R. a fost deschiderea şcolilor de partid. In luna Septembrie 1944 a şi fost deschisă prima şcoală de partid cu muncitorii din marile întreprinderi, membri de partid sau care încă nu se înscriseseră în partid. La începutul lunei Octombrie 1944 s’au mai deschis incă 2 asemenea şcoli. Până la sfârşitul anului 1944 se înfiinţaseră în Bucureşti 11 şcoli de partid, dintre care 4 şcoli de cadre şi 7 şcoli de îndrumări, cu un total de 380 tovarăşi elevi. In August 1945 existau în Bucureşti 57 de şcol cu 1830 înscrişi şi 1310 de elevi care participă mai regulat la cursuri. In Septembrie 1945, după Conferinţa Regională,din 10—11—12 August) se începe organizarea şcolilor de partid în celelalte judeţe ale Regionalei Bucureşti. Astfel de la 1 ianuarie 1945 şi până astăzi, au fost deschise în Regionala noastră 83 de şcoli de partid, dintre care 74 în Bucureşti, iar 9 în celelale judeţe. La aceste şcoli au fost înscrişi 2590 tovarăşi. Cu deosebită bucurie putem să anunţăm că între cei 976 de absolvenţi ai şcolilor noastre de partid, nu este nici un tovarăş care să nu fi folosit învăţătura din şcoală pentru împlinirea sarcinilor lui de partid în munca de zi cu zi. Mulţi sunt acei care au primit munci de mare răspundere. Foarte mulţi sunt acei care au muncit cu râvnă în şcoală pentru ca să-şi însuşească linia şi teoria noastră. Intre aceştia sunt următorii tovarăşi pe care îi dăm ca pildă pentru felul cum au izbutit să muncească, ca să aprofundeze linia politică a partidului şi să-şi însuşească teoria noastră marxistă-leninistă. Gheorghiu Iosif (Gaz şi Electricitate), Vasile Grigore (Voina), Pop Alexandru (Lemaitre), Oprea Traian (C.F.R.) ,Rareş Gavril (Vulcan), Stoica Ion (Gralex). Vintilă Marin I. (Malaxa). Ungurescu Vasilica (Filatura Română de Bumbac). Megesem Periele (Monitorul Oficial). Edges Ștefan (Wolf). Bengescu Petre (Leonida). Panaitescu Vlad (S.E.T.). Beram Carol (Industria Pluşului). Tăpărdel Radu (Taina). Marteş Ecatrina (Telefoane). Dumitrescu Gheanta (Ministere). Georgescu Teodor (S.T.B.). Iosifide Ion (U.C.B.). Ungureanu D-tru (Ialomiţa). Mateescu Ion (Aero-Chimiea). Paul Niculescu Mihi (Universitatea Bucureşti). Pisai Mircea (P.T.T.). Băscu Grigore (Teleorman). Ionaşcu Amelia (Metalo-Globus), Pălimaru Ion (Vlaşca), Florescu Agapie (Olteniţa). Cu ocazia aceasta, ţinem să relevăm şi munca lectorilor noştri şi să apreciem sforţările lor de a-şi ridica nivelul teoretic de a-şi îmbunătăţi metoda de predare. Felicitând aci pe tovarăşii lectori Cerbu Alex, Fericeanu Gh. Nohit Ilie, Dr. Seleanu, prof. Alexandru Graur, prof. Matei Cristescu, Maria Ursu, ing. Maron Aşer, Dina Sandu, şi Dr. Butnaru, felicităm prin ei întreg corpul nostru de lectori şi-l îndemnăm la şi mai multă stăruinţă pentru ridicarea şi mai sus a nivelului şcolilor noastre de partid. Perspectivele muncii pentru anul nevine sunt pentru noi luminoase. Secţiunea Centrală de Educaţie Politică pregăteşte programele nouilor şcoli pe baza raportului tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej, Secretarul General al Partidului, făcut la Conferința noastră Naţională, însemnătatea şcolilor noastre pentru întărirea partidului şi adâncirea Influenţei mie în masse este tot mai mult recunoscută de tovarăşii noştri activişti şi De curând a sosit In Capitală d. Poy DHn Westley din Ministerul de Agricultură al Statelor Unit©, care va îndeplini funcţiunea de Ataşat Agricol pe lângă Misiunea Americană în România. In cadrul atribuţiunilor sale, d. Westley va colabora îndeaproape cu organizaţiile române de specialitate în vederea intensificării schimbului de ... . informatist membrii de partid. Tot mai limpede deinformaţii tectmice intre Romania şi vine pentru noi toţi ceea ce ne învaţă Statele Unite. marele Stafim că: Tov. Neagu Andrei, membru în C. C. al P.C.R. şi secretar al Comitetului Regional Bucureşti a înmânat absolvenţilor premiile oferite de Comisia de Educaţie Politică a Comitetului Regional, sfătuind pe fiecare tovarăş în parte cum să îmbine mâinea teoretică cu câta practică pentru întărirea Partidului nostru, pentru refacerea şi întărirea Patriei, pentru fericirea întregului popor. Au răspuns în cuvinte emoţionante tovarăşii absolvenţi Bengescu Petre Georgiescu Teodor, Ionaşcu Aurelia şi Gheorghiu Iosif, care au mulţumit Partidului pentru sprijinul ce le-a dat în împlinirea sarcinii lor de a-şi însuşi linia politică precum şi teoria marxistă-leninistă şi şi-au luat angajamentul de a munci cu mai multă râvnă, pentru întărirea Parti-Regională de Educaţie Politică a întoc- ^ului, pentru adâncirea influenţei lui roit un plan, după care trebue să dăm 'TM ^o.cse; perii ru refacere şi democrate 6 Martie 1946, judeţelor din Regio- * ţie. Cfiniii i$ ii n’ai ob’«î8ji să S3 disc ps lauri SUraî’CBDÎ CI&E1 icsn'Si'i anul trecut dte StajsS© fjScpionse al a [îatparts gEÎ iscsfrai „Teoria rămâne fără obiect dacă nu este legată cu practica revoluţionară, întocmai după cum şi practica devine oarbă, cacă nu-şi luminează osaaa prin teoria revoluţionară“. Conştienţi de lipsurile ce avem şi încrezători în forţele noastre, vom păşi în acest an nou cu mai multă putere la întărirea şcolilor noastre de partid. Dar atenţia noastră care s’a concentrat anul acesta mai cu seamă asupra Bucureştilor, trebue să se îndrepte în anul ce vine cu şi mai multă stăruinţă asupra satelor din Regionala noastră. Secţiunea Primit cu aplauze puternice, a luat apoi cuvântul tov. I. Chirinevschi, membru în Comitetul Central al P. C. R. secretarul Secţiei Centrale de Educație Politică, care lo contimă «aUsiacria dr. a fi participat la cant'sinălC.n.ro festivitate la care au fost premiaţi tovarăşii ce s’a» ,stins în munca de însuşire a liniei Partidului şi a învăţăturii marxiste-ionţ-uiste. Tov. Chişinevschi a arătat că au fost premiaţi numai câţiva tovarăşi, dar de fapt un mare premiu au obţinut toii tovarăŞîi participanţi la circurile Şcolilor de Cadre, acest premiu e încrederea Comitetului Central că ei vor pune in practică, linia politică elaborată la Comerinţa Naţională a P.C.R. .Tov. Chişinevschi, după ce aminteşte cuvintele generalissimului Stalin că „noi vrem înflorirea ştiinţei care nu se separă, care nu se ţime departe de popor, ci care e gata să slujească popului“.... arată necesitatea aprofundării liniei Partidului enunţată în raportele tovarăşilor Gh Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker la Conferinţa Naţional? a P.C.R. In felul acesta comuniştii se vor pătrunde de importanţa vitală a închegării şi consolidării de jos până sus a F.U.M. sprijinind astfel regimul şi guvernul r.r-'ru democratic şi pregătind calea spre Partidul unic al clasei muncitoare. După ce aminteşte succesul Conferinţei de la Moscova care a însemnat posia noastră, ca număr de 960 de comunişti ţărani pregătiţi la şcolile noastre. Planul acesta a şi început să fie apilicat şi sperăm că cu ajutorul Comitetului Regional îl vom putea aduce la îndeplinire în timpul propus. Înmânarea premiilor vitură de măciucă pentru reacţionarii din toate ţările, care îşi puseseră speranţele în spargerea unităţii de acţiune a Marilor Aliaţi, tov. Chişinevschi arată că datoria comuniştilor e de a nu re culca pe lauri. „Deşi noi comuniştii intre,is.am succese în munca de creştere şi întărire ornantatorică a Partidului nostru, de Întărire a influenţei noastre politice în masse, deşi suntem continuatorii unui trecut de lupte glorioase ale poporului nostru, deşi avem o conducere experimentată şi pregătită, nici nu trebue şi nici nu avem obiceiul să ne culcăm pe lauri. Căci nu trebue că uităm o clipă că duşmanul nu doarme. De munca, de vigilenţa noastră, depinde ca reacţiuinea să nu ridice din nou capul. Partid al clasei muncitoare, noi apărăm în acelaş timp Interesele ţărănimii şi ale intelectualităţii şi cu preţul vieţii notetre noi apărăm libertatea şi independenţa Patriei. Colaborând linal cu toate partidele democratice în guvern, noi trebue să apărăm în acelaş timp linia Partidului nostru, care reprezintă interesele şi năzuinţele întregului popor“. A urmat un festival cu un bogat prognam artistic la care şi-au dat concursi tovarăşii N. Făgădaru (de la Teatrul Naţional) Erate Fredanov, Al. Şabighian, corul fabricei A.P.A.C.A., căluşarii S.T.B. etc. întâmplări din Capitală O uriaşe razie în noaptea de revelion Şefului de poliţie Alimănescu a făcut o interesantă captură. In noaptea de revelion, comisarii Radof Dumitru şi Roşea împreună cu detectivii Maxim, Manu şi Ilie Schwartz au arestat într’un varieteu din Ploeşti pe criminalii Marinescu Bartog Marin zis Scandal şi Constantin Alexandru, iar la Bucureşti pe complicii lor Vasiescu Marin zis Bobei, Ionescu Marin zis Frizerul şi Brezeanu Ştefan. Ei sunt autorii dublului asasinat săvârşit în strada Căţelu, Alela Bâr. Au fost ridicaţi aproape două mii, sau 41 şi a numeroase spargeri şi jade indivizi cari nu aveau acte în furt. regulă dintre cari mulţi erau urmă-i Arestaţii sunt cercetaţi de către dl fiţi cu mandate de arestare. Toată* Şef de poliţie Eugen Alimănescu, noaptea s’a făcut trierea lor la cele 4 chesturi. La razie au participat şi toţi şefii de circumscripţii, împreună cu personalul lor. Impotente rrsstări efe® ftuares da eclîipa Brigada Fulger de sub „Frigep" i eisardinî Eria, ■j conducerea I asasina In ziua de 30 Decembrie în str. Dr. Grozovici femeia Constantina Diaconu şi-a ucis prin strangulare rivala Maria Alexandru, soţia amantului ei, gardianul public M. Alexandru, avut loc reconstituirea crimei recunoscându-şi fapta. In noaptea de revelion, d. căpitan D. Marin, şeful pazei Capitalei, secondat de d-nii chestori Pompiliu Dumitrescu, Nisipeanu, Ion Canciu şi Sache Davidescu, a organizat una din cele mai mari varii care s-au făcut până azi în Capitală. Un număr de 500 jandarmi, 800 gardieni şi 500 poliţişti au controlat toată noaptea sfenările periferice şi centrale, toate localurile de consumaţie care au rămas deschise contravenind la ordonanţa Prefecturii casele de toleranţă, şi hotelurile. Ciamă amoroasă ...M11,ul tila TARIFUL CU ABONAMENTE Categoria abonamentelor faţă de costul călătoriei cu bilete, astfel încât preţul unei călătorii cu abonamentul lunar revine după numărul liniilor şi categoria de abonament, respectiv la 50, 40, 37, 33, 25 şi 22 lei o căsătorie faţă de 100 lei o călătorie cu bilet. Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti dă următoarele lămuriri publicului călător î a legătură cu mo- f-1 II tor: UhiKrim'e *Satds Dinci ansa ge 3iail S.f.8. Pentru a veni în ajutorul lucrătorilor, •funcţionarilor, invalizilor, studenţilor şi elevilor. Societatea liberează dificarea tarifelor dela 1 Ianuarie HMfi:, abonamente lunare cu preţuri reduse Sarcina principală a Societăiţii Co- * muraala a Tramvaielor Bucureşti _ocmniatiifcuefeqtuarea transporturilor «te căilătosT în Capitală, c&ci numai astfel se poate asigura producţia di®fabricii şi ateliere, servicii publice şiparticular©, cum şi activitatea comercială şi culturală a întregii populaţii. Războiul a lăsat urma adânci şi în întreprinderea noastră prin distrugerea pasicuului de peste 600 autobuse ce posedam în 1939, cum şi prin uzura progresivă a parcului de vagoane motoare şi remorci, cari deşi au sporit cu circa 20°/o faţă de numărul de vagoane din 1939 nu mai poate face faţă în ppinieliiţîuni satisfăcătoare nevronotraţipturaine de circulbaţie a unei populaţii circa 1.500.000 locuitori faţă de cca 900.000 locuitori în 1939. Cu toată munca neobosită depusă de lucrători, termicienii şi funcţionarii Societăţii de Tramva© pentru înlocuirea unor materiale speciale de import cu altele (fabricate în ţară, pentru folosirea la maximum d© piese reformate şi deşeuri ce nu se mai întrebuinţau înainte, totuşi lipsa de materiale şi scumpirea excesivă a unor dintre ele, pe cari Societatea este nevoită să şi le procur© pentru întreţinerea în circulaţi© a vagoanelor, constitue probleme foarte grele pentru, exploatare. Toate aceste greutăţi tehnice şi financiar© impun sarcini foarta mari Societăţii de Tramvaie, care trebue să-şi procure materiale de mare conform ca : saboţi de fontă, piese mecanice, sârmă de aramă pentru bobinaj, lemnărie de brad, fag şi stejar pentru repararea şi construcţia vagoanelor, textile, geamuri etc., la preţuri care reprezintă de 80-370 ori preţurile din 1939, în timp ce biletul unic de tramvai de 100 lei reprezintă faţă de tariful mediu de 6 lei în 1939 numai o sporire de 17 ori. Pentru a putea face faţă, cel puţin în parte, sarcinilor arătate mai sus, începând de la 1 ianuarie 1946 s-a modificat tariful de călătorie cu tramvaiele, după cum urmează: Tarif unic de 100 (una sută) lei pentru o călătorie directă Indiferent clasa. — Biletele de corespondenţă nu suprimă. — După ora 21 şi până la retragerea vagoanelor se plăteşte tariful dublu, adică două bilete de câte 100 lei. 1) Elevi şcoli public© curs primar şi tnferior de liceu ; şcoli particulare curs primar; 1 linie 2.000 ; 2 linii 3.000 ; 3 anii 4.000. 2) Funcţionari comunali şi invalizi de război : 1 linie 2.400; 2 linii 3.600; 3 anii 4.800; toate liniile 9.600. 3) Funcţionari şi pensionari publici. Veterani de război. Elevi şcoli publice curs superior, şcoli particulare curs talenor şi superior. Studenţi: 1 linie 3.000; 2 Uf 4400; 3 linii 6.000. 4) lucrători salariaţi permanent din toate întreprinderile industriale cu carnet de asigurare şi adeverinţa Sindicatului întreprinderii industriale în care lucrează : 1 linie 3.800; 2 linii 5.300; 3 linii 6.000. 5) Particulari : 1 linie 6.000; 2 linii 9.000; 3 linii 12.000; toate liniile 24.000. fi) Nenomiale (fără fotografii) numai pentru instituții: 1 linie 9.000; 2 linii 13.500; 3 linii 18.000; toate liniile 3. 000. Pentru raţionalizarea folosirii abonamentelor lunare şi obţinerea unui descongestionări a vagoanelor, s’a limitat numărul de călătorii cu abonamente lunare astfel : — Numărul călătoriilor cu abonamente lunare este limitat la 2 călătorii pe zi pentru fiecare linie. .— Pentru abonamentele lunare pe toate liniile şi cele nenominale, numărul călătoriilor pe zi este nelimitat. — Pentru lucrătorii, funcţionarii şi studenţii cari au nevoe să facă 4 călătorii pe zi pe 1, 2 şi 3 linii se vinde im supliment cu 70 mi/n din tariful abonamentului principal. — Toate abonamentele sunt valabile numai până la ora 21; după această oră şi până la retragerea vagoanelor se plăteşte tariful dublu, adică 2 bilete de câte 100 lei — Muncitorii şi funcţionarii cari au lucru de noapte pot obţine abonamente speciale valabile şi după ora 21, beneficiind astfel de tariful de zi.• Toate abonamentele lunare sunt valabile numai pe vagoanele liniilor înscrise pe abonament. Având în vedere că tariful astfel modificat de 100 lei călătoria reprezintă numai de 17 ori tariful mediu de 6 lei din 1939, Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti face un călduros apel la publicul călător să dea dovadă de înţelegerea greutăţilor şi sacrificiilor ce face întreprinderea noastră, plătind în mod corect taxa de călătorie cu bani potriviţi, dând concursul personalului Societăţii la taxarea tuturor călătorilor şi prezentând la viză abonamentele lunare imediat după urcarea în vagon Deasemenea rugăm publicul călător să nu supraaglomereze şi deterioreze vagoanele, agăţându-se de scări şi de tampoane şi extinnându-se în acelaşi timp la accidente grave. Pentru îmbunătăţirea mijloacelor de transport. Societatea a luat o serie de măsuri că : reconstruirea vagoanelor, motoare şi remorci distruse de bombardamente, carosarea a 48 şasiuri de autobuze Renault in atelierele S. T. B., cum şi comanda a 200 remorci de mare capacitate la „Uzinele Malaxa”, după vagonul prototip dat în circulaţi® PD linia 14 dela 23 August 1945. Societatea de Tramvaie nu va precupeţi nici un sacrificiu pentru a obţine o îmbunătăţire reală şi progresivă a actualelor condiţiuni de circulaţie, cu toate greutăţile întâmpinate, din cari numai o parte au fost arătate mai sus. _______________________________ ceferiştilor, marinarilor, aviatorilor , întregului personal al fesierului Ca peluzia Anului Nou transmit cel© maj bun© urări tuturor C. F. R-iştilor, marinarilor, aviatorilor, muncitorilor, funcţionarilor şi personalului tehnic de toate categoriile din instituţiile aparţinând Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice. Totodată aduc cele mai calde mulţumiri pentru modul cum acest personal şi-a îndeplinit îndatoririle faţă de chemarea înalt patriotică a Guvernului Dr. Petru Groza, contribuind cu toată puterea de muncii la efortul depus de întregul popor român pentru refacerea ţării. Acum la sfârşit de an, dacă aruncăm o privire în urmă, fiecare O® conştient de împrejurările prin care a trecut ţara, îşi va putea spulge! „Am avut multe greutăţi materiale de suportat, dar în pragul Anului Nou păşesc cu hotărîre mai fermă şi cu încredere nesdrmeînată în viitorul luminos ce-i este deschis poporului nostru“. Grija continuă pe care am purtat-o personalului tuturor instituţiilor pendinte de Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, va putea,i simţită şi mai mult în decursul noului an în car© intrăm. Sunt convins că mă pot bizui şi în decursul anului 1946 p© tot reaga voastră putere de muncă, la fel cum şi voi veţi găsi in min© ca intotdeauna pe susţinătorul cel mai fierbinte al intereselor celor ce muncesc. Cu această speranţă, în aşteptarea eforturilor noastre comun© pentru refacerea ţării, pentru întărirea tinerei democraţii româneşti, pentru îmbunătăţirea soartei voastre, vă doresc Auri Nou cu fericire şi bucurie. Ministrul Comunicaţiilor și Lucrărilor Publice GH. GHEORGHIU-DEJA, Poziţia monetei naţionale — DsciersSiiie d-ni t. Tlfsraji«, guvernaterd In ajunul Anului Nou, d. C. Tătâranu, guvernatorul Băncii Naţionale, a făcut presei declaraţiuni în legătură cu situaţia monetei. Analizând actuala criză economică d. C. Tătăranu a spus : ,,D".!:„ lumea şi-ar da seama că absorbţia de mărfuri fără Înlocuire, Inerenită stării de război şi de după războl, este exclusiva cauză a crizei şi s’ar adapta liniştit şi evolutiv legii implacabile a cererii şi ofertei, am traversa cu siguranţă cu infinit mai puţine suferinţe şi sbucium această criză — mai ales dacă la aceasta s’ar adăuga şi un minimum de disciplină în standardul de viaţă al fiecăruia. „Din nefericire, acei cari distrag maneta dela rostul ei circulatoriu, dela restul ei de mijloc da facilitare » schimburilor de bunuri şi transformă într’un bun în sine şi un scop şi acela speculativ, imobilizând-o, sunt din ce în ce mai mulţi”. „Moneta nu are nici o vină în actuala criză” a accentuat d. Tătăranu. „Şi da aceea nu pricep pe cei cari în loc să-şi plaseze disponibilităţile în valori reale şi autohtone, în circuitul producţiei, util şi lor şi colectivităţii, te plasează mn vatori fanteziste şi de un convenţionalism cu atât mai periculos, cu cât ne apropiem totuşi de normal“. In incheere d. C. Tătăranu, după ce precizează că Banca Naţională « hotărită să ajungă cu bine la o stabilizare care să dea ţării moneta la care ti dă dreptul acoperirea de aur, dă două cifre din comparaţia cărora reise pe deplin caracterul ferm al acestei hotărîri: In luna Septembrie 1945 cifra avansurilor către Stat s'a ridicat la 78 miliard® lei. In luna Decembrie 1945 cifra aceloraşi avansuri însuma 53 miliarde lei, adică 20 miliard® lei mai puţin. Şi, după curn precizează d. Tătăranu, sunt speranţe ca anul care s-a încăput, să ducă la cifre din ce in ca mai mici, spre binele tuturor. Brutarii şi morarii vor primi diferenţele pentru preţul măcinişului şi al pâinii Consiliul de miniştri, discutând chestiunea plăţii bonificării ce trebue făcută morarilor şi brutarilor pentru ca preţul pâinii să rămână neschimbat, a hotărît ca Ministerul Finanţelor să plătească acestora unele diferenţe cuvenite la preţul macinişului grâului şi la preţul de fabricare a pâinii, pentru perioada 1 Aprilie 1945—30 Noembrie 1945.. Condiţiunile în care se va face plata acestor diferenţe au fost publicate în „Monitorul Oficial” din 1 Iantierie a. c. La Comisariatul general al comerţului exterior se studiază chestiunea organizării şi îndrumării exportului de fructe, legume, vlepuri, produse chimice, etc. Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării, ţinând seama de nevoile urgente de lemne ale lumii I.O.V. şi ale populaţiei nevoiaşe din Capitală, a dispus, prin Decizia Ministerială nr. 2.771 din 27 Decembrie 1945, modificarea temporară a Programului de repartiţie şi distribuire a lemnelor in Capitală, blocăndu-se treizeci şi cinci vagoane de lemne in scopul de mai sus. Trecând efectul acestei decizii, se reintră în vechiul program de transport şi distribuire. iM îs Iov. ilrtiSlSlflTili zza Organizarea şi îndrumarea expertului infractori la legile ecoowce trmSsi fii |«cu@«®f. Organele de control ale Comisariatului General al Preţurilor au trimis în judecata instanţelor represive pe următorii infractori la legile economice : Pentru delictul de practicare de suprapreţurî, David Rosenstreich şi Ion Constantînescu, primul director şi al doilea procurist la Soc. Interova B-dul Brătianu 22; Mayer Gang şi Farchy Aron, primul proprietar iar al doilea vânzător la magazinul Crinul Roşu, str. Şepcari 9; Ing. T. Popov şi Marcu Sever, partimul proprietar iar al doilea vânzător la firma Ing. T. Popov, str. Moţilor 90; Hie Schächter, proprietarul magazinului cu acelaş nume, Mihai Bravu 64; Moise Caiman, proprietarul firmei de manufactură şi galanterie din Str. Şelari 7; Roza Nadler, proprietară, şi Naftali Nadler, procurist al firmei Mon Gout, Lipscani 42; Goldstein Wilhelm, proprietarul magazinului de alimente din Dudești 34; Deculescu, proprietarul şi Maria Magdalena Ghinescu, fiica coproprietarului magazinului Fiorana din str. C. C. Arion 20 ; Mişu Meller, proprietar şi Kaufmann Rudolf, vânzător la magazinul Galeriile Neumann din str. Taneanu 1; Ion Suditu, proprietarul depozitului de cherestea din str. Colentina 27; Rubin Herş Iosif şi Marcovici Avram, proprietarii depozitului de cherestea din Calea Rahovei 440; Radu Florea şi Ionel Herşcovîei, proprietarii magazinului alimentar din Calea Văcăreşti 68; Periele D. Vică, proprietarul magazinului alimentar din Văcăreşti 80; Ioana Gh. Stoia, proprietara magazinului de încălţăminte cu acelaş nume din B-dul Carol 52; Traian Petrescu, proprietar şi Grimberg Solomon, vânzător la magazinul de încălţăminte Traian Petrescu din Lipscani 47; B. Kalustian, proprietarul atelierului de încălțăminte din str. Hătănoaia 9. Pentru delictul de dosire de mărfuri: Stavru Ilie, reprezentantul legal alfirmei Romex din str. Zece Mese 8 bis; Schmidt S., reprezentantul legal al firmei Comigex din str. Haga 9; M. Brociner, reprezentantul legal al firmei Transcontinent din str. Daniel Harceanu 36; H. Caspel, reprezentantul legal al firmei Aheeo din str. C. A. Rosetti 44. Pentru că a vândut fără factură : Max M. Goldenberg, proprietarul magazinului Silco din B-dul Carol 5. Desvoltarea schimburilor comnerci''e cu străinătatea După cum suntem informaţi, la Comisariatul general al comerţului exterior se studiază chestiunea reluării schimburilor comerciale cu Italia, Austria şi Danemarca precum şi cu Xilica Impozitele se pot achita, cu certificate de plată Ministerul Fin"..", celor a dat o decizie, prin care se autoriză primirea certificatelor de plată, pentru achitarea impozitelor datorate Statului pe trimestrul Octombrie V. "5. Certificatele de plată vor fi primite până la 31 Martie a. c., în condiţiunile vechi. Termenul de 31 Decembrie UU, până când orice persoană fizică şi juridică trebuia să comunice sumei plătite în cursul anului 1944, în vederea controlului impunerilor venitului global pe exerciţiul 1945-46, a fost prelungit până la 31 Ianuarie 1946. Acesta este ultimul termen acord de Ministerul Finanţelor, după care se va proceda la aplicarea de sancţiuni pentru cei care nu au îndeplinit obligaţiunea comunicării către circumscripţiile fiscale a summei plătite cu titlu de venituripentru terţi, în cursul anului 1944. Tot până la 11 Ianuarie 1946 trebuise făcute comunicările de sumele plătite şi în cursul anului calendaristic 1945, în vederea controlului îmminerilor la global pe exerciţiu 1946—47. Avăndu-se în vedere dificultăţile de transport cauzate de viscol şi de sărbătorile din cursul lunii trecute, se prelungeşte până la 6 ianuarie 1946 exclusiv, termenul pentru ridicarea autorizaţiilor la parafină. A 71 PAINE Astăzi este valahil fco» *m! tre pâine Ms*. 03, pen» !a*u ssFia rat,s ds 300 grame pâine. Fpphm^irea termemului psmtru autorizaţiile de parafină Controlul Impunerii venitului