Scânteia, ianuarie 1946 (Anul 3, nr. 417-439)

1946-01-04 / nr. 417

Inalt Ordin de zi Nr. 1 din 1 Ianuarie 1946 al M. S. Regelui Mihai I­ OSTAŞI, Anul ce s’a împlinit, a încununat jertfele noastre prin câştigarea bi­ruinţei alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice. Devotamentul, curajul şi spiritul vostru de sacrificiu au fost recunos­cute şi istoria va aşeza la loc de cinste contribuţia armatei noastre la câştigarea victoriei comune. Sunt sigur că aşa cum am ştiut să câştigăm victoria, vom şti să do­bândim şi pacea, făurind României noastre iubite un viitor mai fericit. In pragul noului an, îndrept gân­dul Meu către scumpa Mea armată şi urez tuturor ofiţerilor, subofiţeri­lor şi soldaţilor un an fericit. La Mulţi Ani! MIHAI R. — Te-teumul de­­ Patriarhia Cu­ prilejul Anului Nou s’a oficiat­ la­­ D-nil : general C. lonaşcu­, şeful Ma- Sf. Patriarhie un Te-Deum in prezenţa reful Stat Major, general Const. Cam­­membrilo­r guvernul­ui, a reprezentanţi- i borea, general V. Dombrovsky, primai lor diplomatici, acreditaţi în România, general al Capitalei, Gr. Oghină, preşe­precum şi a autorităţilor civile şi mili­tare. Slujba a fost celebrată de I. P. S.­­ Patriarh şi Nicodim, înconjurat de un sobor de preoţi, răspunsurile fiind date de carul Sf. Patriarhii. Au fost de faţă­ d-nii: Gh. Tătărescul, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri şi ministru al Afacerilor Străine, S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovieti­ce lu România, tov. Teohari Georgescul, ministru al Afacerilor In­terne, prof. P. Constanitinescu-Iaşi, mi­nistrul Propagandei, general C. Vasiliu- Răşcalu, ministru de Război, Ştefan Vhitec, ministrul Educaţiei Naţionale, Romulus Zăponi, ministrul Agriculturii şi Oomenicil­or, pr. C. Burducea, minis­trul Cultelor, Anton Alexandrescu, mi­­nieferul Cooperare!; din, partea sovietică au b­ei prezenţi: d-nii general-locote­­nent v. P. Vinogradov, șeful de Stat Major al Comisiei Aliate de Control în România și M. V. Korj, prim-secretar din Ambasadă; d-nii subsecretari de stat- AL Alexandrini, I. Gh. Maiurer, amiral P. Bierbuneanu, general C. Dimăceli­iu, Const. Agin. Aurel Potop, I. G. Vântu, Adrian Dumitriu, M. Ghelmegeanu, pre­­şedintele Comisiei Române pentru A­­plicarea Armistiţiului. Bucur Şchiopul, Comisar general al Preţurilor. Corpul diplomatic a fost reprezentat de d-nii Jean Raul Boraponir, reprezen­tantul diplomate al guvernului francez la Bucureşti, Sava Ganovsky, ministrul plenipp­ter­iar al Bulgariei la Bucureşti Jaroslav Knaiuss, reprezentantul guver­nului cehoslovac la București, Nicolae Grulovici, reprezentant al guvernului iugoslav la București, dintele înaltei Curți de Conturi, prof S. Stoilov, rectorul Universităţii din Bu­cureşti; D-nii secretari generali : V. Stoia, general C. Ţonescu, George Silviu George Mscovescu, Cernii Suciu; D-nii: general Nicolau, comandantul Corpului Teritorial, general Ratcu, co­mandantul Pieţii, col. Petru­c, prefectul Poliţiei Capitalei, general Ionescu-Si­­naia. Const. Titel Petrescu, general Pârvulescu, general aviator Sabini, co­. Târm­eanu, directorul de cabinet al d-lui Vicepreşedinte al Consiliului, c-dor I. L Mircescu, seiful ceremonialului Preşedinţiei Consiliului, col. Marcel Ol­­teanu, Vancov de la Legaţia Bulgară, etc., etc. După oficierea ser­viciului religios, d­­general C. Vasiliu­ Paşcanu, ministru de Război şi d. general Nicolae, cornicn­­Sanitul Corpului II Armată, au trecut în revistă escadronul de onoare din Re­gimentul de gardă aliniat în faţa Sf Patriarhii. Apoi, d. general Răşcaniu a adresat trupei urări pentru Noul An, amintind sforţările depuse în anul trecut pentru ca şi ţara noastră să contribue la reali­zarea victoriei. D-na a îndemnat pe os­taşi să continue sforţările, pentru re­construcţia ţării şi binele poporului şi a încheiat, adresând M. S. Regelui Mi­hai I­urări in numele Armatei. A urmat defilarea trupei. Membrii guvernului și reprezentanții Corpului diplomatic s’au dus apoi la Palatul Regal, unde au semnat în re­gistre. sRssssrr..--­ Activitatea Comisiei interaliate la Capota! Luni seara Comisia Aliată de Control a oferit in saloanele Cercu­lui Militar o recepţie în cinstea dis­tinşilor oaspeţi sosiţi de la Moscova, dr-nii A. I. Vîşinski, W. Averell, Harriman şi sir Archibald Clark Kerr. Au participat în afară de oaspeţi, membrii Comisiei Aliate de Con­trol, ai Ambasadei U. R. S. S., mi­siunilor americane şi engleze, gu­vernul român în frunte cu d-nii dr. Petru Groza şi Gheorghe Tătă­­răscu etc. Au luat cuvântul cu acest prilej d-nii general-colontşel Susaikov, A. I. Vîşinski, dr. Petru Groza, gene­ral Vasiliu­ Răşcanu, ş. a. După ora 12 d­ nii A. I. Vîşinski, dr. Petru Groza, general Vasiliu Răşcanu şi general Dămăceanu au făcut o scurtă vizită ofiţerilor ro­mâni cari sărbătoreau revelionul victi uneia din saloanele Cercului Militar. D. A. I. Vîşinski a adresat celor prezenţi un cuvânt de salut care a fost primit cu aplauze» \.\.m •¥* SWVStIM de presă al Misiunii A­­riorîcsaM» Romanică următoarele : Ieri (Seara (Marţi) la ord© 21:30 COMISIA a avut o lungă confe­rinţă cu d. prim-ministru Petru Groza şi cu membrii guvernului. Ast&d la orele 11 a. m. d-1 HAR­RIMAN a avut o conferinţă d© o oră cu d. In­-Uu Maniu, preşedintele partidului naţional ţărănesc. La a­­ceastă conferinţă au asistat d. Burton Y. Berry, reprezentanţii­­ Statelor Unit© în România şi d. General Cortlandt van Rensselaer Schuyler, reprezentantul Statelor Unit© în Comisiiunea Aliată de Con­trol. Comisiunea a luat dejunul cu M. S. Ragele la Vila Pricipesei Elisa­­­beta. Este a doua oară că M. S. Regele ia contact cu Comisia Alia­tă întrucât în ajun, 1 Ianuarie, Comisia s’a prezentat M. S. Regelui pentru a-i aduce în mod formal la cunoştinţă Comunicatei publicat la închiderea Conferinţei de la Mos­cova. Ani după amiază (Miercuri) la o­­re de 15.30 d. Barriman a avut o întrevedere cu d. Dinu Brătianu, şeful partidului naţional liberal. La această întrevedere a asistat şi d. Berry. 3—MB I­n Valea Jiului (Ui'i.itzre din pag. l­a) mineri să-şi facă apariţia. In mijîou tul turalelor intră la gară trenul cu cel© 300 ton© de cărbuni, dăruiţi gu­vernului ţării da minerii din Valea Jiului, dia raţia «a ii to cuvine lor. In uşa locomotived «para un mi­ner sapurtând cu bucurie manifestaţia frăţească a tovarăşilor tor muncitori din Capitala ţării. Din pieptul sutelor de muncitori ţâşneşte năvalnic, triumfător. Inter­naţionala, cântecul muncitorimii de pretutindeni, immun unirii în lupta pentru o viaţă omenească, întreaga gară răsună, toată lumea se opreşte, au ochii tuturora sa citeşte bucurie şi încredere. Prin glasul tov. L GH. MAURER (Tuvennul ţării şi întreg poporul mul­­ţu­mesc eroilor din Valea Jiului, car® In ciuda tuturor greutăţilor ex­traordinar© în ©ar© se­rbat, au reuşit în mana înlăturării bandei lui Bujoiu dela conducerea societăţii „Petro­­şani,*, să facă adevărate minuni. „In lima ianuarie vom mări producţia la 7.500 tans să Suie” Din partea minerilor, tov. Mujic Mihai aduce salutul fierbinte gu­vernului şi populaţiei Capitalei, din partea acelora ce în văgăunile în­In curând urmează să sosească la Bucureşti o delegaţie cehoslovacă, în vederea încheerii unor contracte de vânzare-cumpărare în cadrul acordu­­rienecoase din fundul pământului lui economic dintre cele două ţări. Itt­­ muncesc pentru ca locomotivele noastre să poată merge, ca turna­tele fabricilor să poată lucra, pen­tru ca viaţa să pulseze in toate sectoarele de activitate ale ţării noastre. După ce a arătat sabotajul reac­ţionarilor, în frunte cu Bujoiu, tov. Mujic Mihai a explicat că in urma schimbării conducerii la Soc. Petroşani, situaţia minerilor s’a îmbunătăţit simţitor, ceea ce a fă­cut ca muncitorii să-şi încordeze sforţările şi să, ridice producţia zilnic de la 3.200 tone, căt­reăsuse un Augu­st, la 0.500 tone in Decem­brie. „In luna Ianuarie, minerii din Valea Jiului Işi iau angajamentul sa ridice producţia la 7.580 tone zilnic", a spus tov. Mujic. In pragul Anului Nou, eroicii mun­citori mineri au dat întregului popor un frumos exemplu de patriotism și dragoste de popor. Acordul economic româno-cehoslovac INFORMAŢII Ministerul Afacerilor Interne face cunoscut tuturor celor c­u categoriile arătate în comunicatul dat în presă la 10 Decembrie 1945, că prelungeşte până la 15 Ianuarie 1946 termenul în care toţi cei interesaţi se pot prezenta pentru legalizarea situaţiei lor per­sonale, mi­ci Tov. Teohari Csörgeseu a revelismul Prefecturii Poliţiei La cantina salariaţilor Prefecture! Poliţiei Capitalei şi ai Direcţiunii Ge­nerale a Poliţiei revelionul a fost săr­­botărît într’o atmosferă de prietenie. Au asistat tov. Teohari Georgescu, ministrul de interne, subsecretarii de stat, tov. I. Burcă şi d. Vântu, secre­tarii generali Geamănu, Bunaciu, George Silviu, d. col. Petruc, prefectul poliţiei Capitalei, d. M. Levente secretar gene­ral al Prefecturii Poliţiei Capitalei, d. Mircea Brătucu, d. căp. D. Marin. Luând cuvântul tov. Teohari Georges­­cu a spus între altele: Anul 1945, a însemnat pentru Româ­­nia­ unul din cei mai însemnaţi ani din istorie, anul când poporul şi-a căpă­tat un guvern democratic. Acum când păşim într-un nou an, o facem cu încredere, deoarece ştim cu toţii că forţa cu care pornim este uni­rea tuturor elementelor democratice în lupta pentru reconstrucţia ţării. Pentru instituţia unde lucraţi, voiu spune doar câteva cuvinte : dacă se stri­gă „Trăiască poliţia democrată“, aceas­­tă urare vi se adresează vouă funcţio­narilor anonimi, care prin munca voas­tră de zi cu zi ajutaţi guvernul să-şi Îndeplinească opera". Au mai vorbit: tov. Ion Burcă, ară­tând spiritul de loială colaborare in ca­drul ministerului, d. col. Petruc şi d. Mihail Levente. O precizare a Prefecturii Poliţiei Capitalei Sesizată de o notiţă apărut în ziarul „Semnalul“, Prefectura Poliţiei Capi­talei precizează că din ordonanţa pri­vitoare la curăţirea zăpezii reese clar că pedeapsa cu închisoarea va fi apli­cată contravenienţilor cari vor fi con­damnaţi de către judecătoria contra­venţională şi că numai amenda este aceea care se aplică de organele po­liţieneşti la faţa locului. SCÂNTEIA Sărbătorirea absolvenţilor şcolilor de Parti din Regionala Bucureşti a P. C. R. Sâmbătă, 29 Decembrie, a emit loc­omitetului Ju­deţean Rfov al P.C.R. a ad­unarea festivă de partid cu ocazia­­ elevilor şi a lectorilor şcolilor de cad sărbătoririi absolvenţilor cu­ merite i­dre, deosebite a şcolilor de partid ale Re­gie-^­a­lei Bucureşti a P. C. R. Festi­vitatea, la care au luat parte şi tov­ii Iosif Chişinevschi şi Neagu Andrei, membri în Comitetul Central al P.C.R., a avut loc într'o atmosferă entuziastă cu participarea membrilor Comitetului Regional Bucureşti, a Co-Sala de festivităţi era împodobită cu lozinci ale marilor învăţători ai marxism-leninismului. La masa prezidiumului lou loc to­varăşi Iosif Chiişmevschi şi Neagu Andrei, N. Popescu-Doreanu, Mihai Popescu şi tovarăşele Florida Mezin­­cescu şi Zim Brâncu­ş. 83 din şco­i de partid cm 2500 e'ev« Expunerea tov» M. f*op©s©ui“Oar©asisi Luând cuvântul, tov. N. Popescu­-Do­­reanu, Secretarul secţiunii Regionale de Educaţie politică a spus printre altele : „Imediat după ieşirea din ilegalitate, una din preocupările principale ale Comitetului Judeţean Ilfov al P. C. R. a fost deschiderea şcolilor de partid. In luna Septembrie 1944 a şi fost deschisă prima şcoală de partid cu muncitorii din marile întreprinderi, membri de partid sau care încă nu se înscriseseră în partid. La începutul lunei Octom­brie 1944 s’au mai deschis incă 2 ase­menea şcoli. Până la sfârşitul anului 1944 se înfiinţaseră în Bucureşti 11 şcoli de partid, dintre care 4 şcoli de cadre şi 7 şcoli de îndrum­ări, cu un total de 380 tovarăşi elevi. In August 1945 existau în Bucureşti 57 de şcol cu 1830 înscrişi şi 1310 de e­­levi care participă mai regulat la cursuri. In Septembrie 1945, după Conferinţa Regională,­­din 10—11—12 August) se începe organizarea şcolilor de partid în celelalte judeţe ale Regionalei Bucu­­­reşti. Astfel de la 1 ianuarie 1945 şi până astăzi, au fost deschise în Regionala noastră 83 de şcoli de partid, dintre care 74 în Bucureşti, iar 9 în celelale judeţe. La aceste şcoli au fost înscrişi 2590 to­varăşi. Cu deosebită bucurie putem să anun­ţăm că între cei 976 de absolvenţi ai şcolilor noastre de partid, nu este nici un tovarăş care să nu fi folosit învă­ţătura din şcoală pentru împlinirea sar­cinilor lui de partid în munca de zi cu zi. Mulţi sunt acei care au primit munci de mare răspundere. Foarte mulţi sunt acei care au muncit cu râvnă în şcoală pentru ca să-şi însuşească linia şi teo­ria noastră. Intre aceştia sunt următorii tovarăşi pe care îi dăm ca pildă pentru felul cum au izbutit să muncească, ca să aprofundeze linia politică a partidu­lui şi să-şi însuşească teoria noastră marxistă-leninistă. Gheorghiu Iosif (Gaz şi Electricitate), Vasile Grigore (Voina), Pop Alexandru (Lemaitre), Oprea Traian (C.F.R.) ,Rareş Gavril (Vulcan), Stoica I­on (Gralex). Vintilă Marin I. (Malaxa). Ungurescu Vasilica (Filatura Română de Bumbac). Megesem Periele (Monitorul Oficial). Edges Ș­tefan (Wolf). Bengescu Petre (Leonida). Panaitescu Vlad (S.E.T.). Be­ram Carol (Industria Pluşului). Tă­­părdel Radu (Taina). Marteş Ecatr­ina (Telefoane). Dumitrescu Gh­eanta (Mini­stere). Georgescu Teodor (S.T.B.). Iosi­­fide Ion (U.C.B.). Ungurean­u D-tru (Ia­lomiţa). Mateescu Ion (Aero-Chimiea). Paul Niculescu Mih­i (Universitatea Bu­cureşti). Pisai Mircea (P.T.T.). Bă­s­cu Grigore (Teleorman). Ionaşcu Amelia (Metalo-Globus), Pălim­aru Ion (Vlaşca), Florescu Agapie (Olteniţa). Cu ocazia aceasta, ţinem să relevăm şi munca lectorilor noştri şi să apre­ciem sforţările lor de a-şi ridica nive­lul teoretic de a-şi îmbunătăţi metoda de predare. Felicitând aci pe tovarăşii lectori Cerbu Alex, Fericeanu Gh­. No­­hit Ilie, Dr. Seleanu, prof. Alexandru Graur, prof. Matei Cristescu, Maria Ursu, ing. Maron Aşer, Dina Sandu, şi Dr. Butnaru, felicităm prin ei întreg corpul nostru de lectori şi-l îndemnăm la şi mai multă stăruinţă pentru ridi­carea şi mai sus a nivelului şcolilor noastre de partid. Perspectivele muncii pentru anul ne­­­vine sunt pentru noi lumin­oa­se. Secţi­unea Centrală de Educaţie Politică pre­găteşte programele nouilor şcoli pe baza raportului tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej, Secretarul General al Partidului, făcut la Conferința noastră Naţională, însemnătatea şcolilor noastre pentru în­tărirea partidului şi adâncirea Influenţei mie în masse este tot mai mult recu­­noscută de tovarăşii noştri activişti şi De curând a sosit In Capitală d. Poy DHn Westley din Ministerul de Agricultură al Statelor Unit©, care va îndeplini funcţiunea de Ataşat Agri­col pe lângă Misiunea Americană în România. In cadrul atribuţiunilor sale, d. W­estley va colabora îndeaproape cu organizaţiile române de specialitate în vederea intensificării schimbului de ... . informatis­­­t memb­rii de partid. Tot mai limpede de­informaţii tectmice intre Romania şi vine pentru noi toţi ceea ce ne învaţă Statele Unite. marele Stafim că: Tov. Neagu Andrei, membru în C. C. al P.C.R. şi secretar al Comitetului Re­gional Bucureşti a înmânat absolvenţi­lor premiile oferite de Comisia de Edu­caţie Politică a Comitetului Regional, sfătuind pe fiecare tovarăş în pa­rte cum să îmbine mâinea teoretică cu câta prac­tică pentru întărirea Partidului nostru, pentru refacerea şi întărirea Patriei, pentru fericirea întregului popor. Au răspuns în cuvinte emoţionante tovarăşii absolvenţi Bengescu Petre Georgiescu Teodor, I­onaşcu Aurelia şi Gheorghiu Iosif, care au mulţumit Partidului pentru sprijinul ce le-a dat în împlinirea sarcinii lor de a-şi însuşi linia politică precum şi teoria marxistă-leninistă şi şi-au luat an­gajamentul de a munci cu mai multă râvnă, pentru întărirea Parti-Regională de Educaţie Politică a întoc- ^ului, pentru adâncirea influenţei lui roit un plan, după care trebue să dăm 'TM ^o.cse; perii ru refacere şi democra­te 6 Martie 1946, judeţelor din Regio- * ţie. Cfiniii i$ ii n’ai­ ob’«î8ji să S3 d­isc ps lauri SUraî’CBDÎ CI&E1 icsn'Si'i anul trecut dte StajsS© fjScpionse al a [îatparts­ gEÎ iscsfrai „Teoria rămâne fără obiect dacă nu este legată cu practica revoluţion­ară, întocmai după cum şi practica devine oarbă, c­acă nu-şi luminează osaaa prin teoria revoluţionară“. Conştienţi de lipsurile ce avem şi în­crezători în forţele noastre, vom păşi în acest an nou cu mai multă putere la întărirea şcolilor noastre de partid. Dar atenţia noastră care s’a concentrat anul acesta mai cu seamă asupra Bucureşti­lor, trebue să se îndrepte în anul ce vine cu şi mai multă stăruinţă asupra satelor din Regionala noastră. Secţiunea Primit cu aplauze puternice, a luat apoi cuvântul tov. I. Chirinevschi, mem­bru în Comitetul Central al P. C. R. se­cretarul Secţiei Centrale de Educație Politică, care lo­ c­o­­ntimă «aUsiacria dr. a fi participat la cant's­inălC.n­.ro festivitate la care au fost premiaţi tovarăşii ce s’a» ,­­stins în munca de însuşire a liniei Partidului şi a învă­ţăturii marxiste-ionţ-uiste. Tov. Chişi­­nevschi a arătat că au fost premiaţi nu­mai câţiva tovarăşi, dar de fapt un mare premiu au obţinut toii tovarăŞîi participanţi la ci­rcurile Şcolilor de Ca­dre, acest premiu e încrederea Comite­tului Central că ei vor pune in prac­tică, linia politică elaborată la Com­e­­rinţa Naţională a P.C.R. .Tov. Chişinev­­schi, după ce aminteşte cuvintele gene­­ralissimului Stalin că „noi vrem înflo­rirea ştiinţei care n­u se separă, care nu se ţime departe de popor, ci care e gata să slujească pop­­ului“.... arată necesi­tatea aprofundării liniei Partidului e­­nu­nţată în raport­ele tovarăşilor Gh Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker la Con­ferinţa Naţional? a P.C.R. In felul a­­cesta comuniştii se vor pătrunde de importanţa vitală a închegării şi conso­lidării de jos până sus a F.U.M. spriji­nind astfel regimul şi guvernul r.r-'ru democratic şi pregătind calea spre Par­tidul unic al clasei muncitoare. După ce aminteşte succesul Conferin­ţei de la Moscova care a însemnat p­­­­osia noastră, ca număr de 960 de co­munişti ţărani pregătiţi la şcolile noas­tre. Planul acesta a şi început să fie a­pilicat şi sperăm că cu ajutorul Comite­­tului Regional îl vom putea aduce la în­deplinire în timpul propus. έnmânarea premiilor vitură de măciucă pentru reacţionarii din toate ţările, care îşi puseseră spe­ranţele în spargerea unităţii de acţiune a Marilor Aliaţi, tov. Chişinevschi a­­rată că datoria comuniştilor e de a nu re culca pe lauri. „Deşi noi comuniştii intre,is­.am succese în munca de creş­tere şi întărire ornanta­torică a Parti­dului nostru, de Întărire a influenţei noastre politice în masse, deşi suntem continuatorii unui trecut de lupte glori­oase ale poporul­ui nostru, deşi avem o conducere experimentată şi pregătită, nici nu trebue şi nici nu avem obiceiul să ne culcăm pe lauri. Căci nu trebue că uităm o clipă că duşmanul nu doar­me. De munca, de vigilenţa noastră, de­pinde ca reacţiuinea să nu ridice din nou capul. Partid al clasei muncitoare, noi apă­răm în acelaş timp Interesele ţărănimii şi ale intelectualităţii şi cu preţul vieţii n­otetre noi apărăm libertatea şi inde­pendenţa Patriei. Colaborând linal cu toate partidele democratice în guvern, noi trebue să a­­pără­m în acelaş timp linia Partidului nostru, care reprezintă interesele şi nă­zuinţele întregului popor“. A urmat un festival cu un bogat pro­­gna­m ar­tistic la care şi-au dat con­cur­si tovarăşii N. Făgădaru (de la Teatrul Naţional) Erate Fredanov, Al. Şabighi­­an, corul fabricei A.P.A.C.A., căluşarii S.T.B. etc. întâmplări din Capitală O uriaşe razie în noaptea de revelion Şefului de poliţie Alimănescu a făcut o interesantă captură. In noaptea de revelion, comisarii Radof Dumitru şi Roşea împreună cu detectivii Maxim, Manu şi Ilie Schwartz au arestat într’un varieteu din Ploeşti pe criminalii Marinescu Bartog Marin zis Scandal şi Con­stantin Alexandru, iar la Bucureşti pe complicii lor Vasiescu Marin zis Bobei, Ionescu Marin zis Frizerul şi Brezeanu Ştefan. Ei sunt autorii dublului asasinat săvârşit în strada Căţelu, Alela Bâr. Au fost ridicaţi aproape două mii, sau 41 şi a numeroase spargeri şi ja­de indivizi cari nu aveau acte în­­ furt. regulă dintre cari mulţi erau urmă-­i Arestaţii sunt cercetaţi de către dl fiţi cu mandate de arestare. Toată* Şef de poliţie Eugen Alimănescu, noaptea s’a făcut trierea lor la cele 4 chesturi. La razie au participat şi toţi şefii de circumscripţii, împreună cu per­sonalul lor. Impotente r­rsstări efe® ftuares da eclîipa Brigada Fulger de sub „Frigep" i ei­­sardi­nî Eri­a, ■j conducerea I asasina In ziua de 30 Decembrie în str. Dr. Grozovici femeia Constantina Diaco­­nu şi-a ucis prin strangulare rivala Maria Alexandru, soţia amantului ei, gardianul public M. Alexandru, avut loc reconstituirea crimei recunoscându-şi fapta. In noaptea de revelion, d. căpi­tan D. Marin, şeful pazei Capitalei, secondat de d-nii chestori Pompiliu Dumitrescu, Nisipean­u, Ion Canciu şi Sache Davidescu, a organizat una din cele mai mari varii care s-au fă­cut până azi în Capitală. Un număr de 500 jandarmi, 800 gardieni şi 500 poliţişti au contro­lat toată noaptea sfenările periferice şi centrale, toate localurile de consu­maţie care au rămas deschise con­travenind la ordonanţa Prefecturii casele de toleranţă, şi hotelurile. Ciamă amoroasă ...M11,u­l tila TARIFUL CU ABONAMENTE Categoria abonamentelor faţă de costul călătoriei cu bilete, ast­fel înc­ât preţul unei călătorii cu abo­namentul lunar revine după numărul liniilor şi categoria de abonament, respectiv la 50, 40, 37, 33, 25 şi 22 lei o căsătorie faţă de 100 lei o călătorie cu bilet. Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti dă următoarele lămuriri publicului călător î­ a legătură cu mo- f-1 II tor­: UhiKrim­'e *Sat­­ds Dinci ansa ge 3iail S.f.8. Pentru a veni în ajutorul­ lucrători­lor, •funcţionarilor, invalizilor, studen­ţilor şi elevilor. Societatea liberează di­fi­car­ea tarifelor dela 1 Ianuarie HMfi:, abonamente lunare cu­ preţuri reduse Sarcina principală a Societăiţii Co- * muraala a Tramvaielor Bucureşti _­o­cmniatiifcue­­feqtuarea transporturilor «te căilătosT în Capitală, c&ci numai ast­fel se poa­te asigura producţia di®­­fa­bricii şi ateliere, servicii­ publice şi­­particular©, cu­m şi activitatea co­mercială şi culturală a întregii popu­laţii. Războiul a lăsat urma adânci şi în întreprinderea noastră prin distruge­rea pasicuu­lui de peste 600 autobuse ce posedam în 1939, cum şi prin uzura progresivă a parcului de vagoane motoare şi remorci, cari deşi au spo­rit cu circa 20°/o faţă de numărul de vagoane din 1939 n­u mai poate face faţă în ppinieliiţîuni satisfăcătoare ne­­vron­otr­aţipturain­e de circulb­aţie a unei populaţii circa 1.500.000 locuitori faţă de cca 900.000 l­ocuitori în 1939. Cu toată munca neobosită depusă d­e lucrători, termicienii şi funcţionarii Societăţii de Tramva© pentru înlocui­rea unor materiale speciale de import cu altele (fabricate în ţară, pentru fo­losirea la maximum d© piese reforma­te şi deşeuri ce nu se mai întrebuin­ţau înainte, totuşi lipsa de materiale şi scumpirea excesivă a unor dintre ele, pe cari Societatea este nevoită să şi le procur© pentru întreţinerea în circulaţi© a vagoanelor, constitue probleme foarte grele pentru, exploa­tare. Toate aceste greutăţi tehnice şi fi­nanciar© impun sarcini foarta mari Societăţii de Tramvaie, care trebue să-şi procure materiale de mare con­form ca : saboţi de fontă, piese meca­nice, sârmă de aramă pentru bobina­j, lemnărie de brad, fag şi stejar pen­tru repararea şi construcţia vagoane­lor, textile, geamuri etc., la preţuri care reprezintă de 80-370 ori preţurile din 1939, în timp ce biletul unic de tramvai de 100 lei reprezintă faţă de tariful mediu de 6 lei în 1939 numai o sporire de 17 ori. Pentru a putea face faţă, cel puţin în parte, sarcinilor arătate mai sus, începând de la 1 ianuarie 1946 s-a mo­dificat tariful de călătorie cu tram­vaiele, după cum urmează: Tarif unic de 100 (una sută) lei pentru o călătorie directă Indiferent clasa. — Biletele de corespondenţă nu su­primă. — După ora 21 şi până la retragerea vagoanelor se plăteşte tariful dublu, adică două bilete de câte 100 lei. 1) Elevi şcoli public© curs primar şi tnferior de liceu ; şcoli particulare curs primar; 1 linie 2.000 ; 2 linii 3.000 ; 3 anii 4.000. 2) Funcţionari comunali şi invalizi de război : 1 linie 2.400; 2 linii 3.600; 3 anii 4.800; toate liniile 9.600. 3) Funcţionari şi pensionari publici. Veterani de război. Elevi şcoli publi­ce curs superior, şcoli particulare curs talen­or şi superior. Studenţi: 1 linie 3.000; 2 Uf 4400; 3 linii 6.000. 4) l­u­crători salariaţi permanent din toate întreprinderile industriale cu carnet de asigurare şi adeverinţa Sin­dicatului întreprinderii industriale în care lucrează : 1 linie 3.800; 2 linii 5.300; 3 linii 6.000. 5) Particulari : 1 linie 6.000; 2 linii 9.000; 3 linii 12.000; toate liniile 24.000. fi) Nenomiale (fără fotografii) numai pentru instituții: 1 linie 9.000; 2 linii 13.500; 3 linii 18.000; toate li­niile 3. 000. Pentru raţionalizarea folosirii abo­namentelor lunare şi obţinerea unui descongestionări a vagoanelor, s’a li­mitat numărul de călătorii cu abona­mente lunare astfel : — Numărul călătoriilor cu abona­mente lunare este limitat la 2 călătorii pe zi pentru fiecare linie. .— Pentru abonamentele lunare pe toate liniile şi cele nenominale, nu­mărul călătoriilor pe zi este nelimitat. — Pentru lucrătorii, funcţionarii şi studenţii cari au nevoe să facă 4 că­lătorii pe zi pe 1, 2 şi 3 linii se vinde im supliment cu 70 mi/n din tariful abonamentului principal. — Toate abonamentele sunt valabile numai până la ora 21; după această oră şi până la retragerea vagoanelor se plăteşte tariful dublu, adică 2 bilete de câte 100 lei — Muncitorii şi funcţionarii cari au lucru de noapte pot obţine abonamen­te speciale valabile şi după ora 21, beneficiind astfel de tariful de zi.­­• Toate abonamentele lunare sunt valabile numai pe vagoanele liniilor înscrise pe abonament. Având în vedere că tariful astfel modificat de 100 lei călătoria repre­zintă numai de 17 ori tariful mediu de 6 lei din 1939, Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti face un căl­duros apel la publicul călător să dea dovadă de înţelegerea greutăţilor şi sacrificiilor ce face întreprinderea noastră, plătind în mod corect taxa de călătorie cu bani potriviţi, dând con­cursul personalului Societăţii la taxa­rea tuturor călătorilor şi prezentând la viză abonamentele lunare imediat după urcarea în vagon Deasemenea rugăm publicul călător să nu supraaglomereze şi deterioreze vagoanele, agăţându-se de scări şi de tampoane şi extinnându-se în acelaşi timp la accidente grave. Pentru îmbunătăţirea mijloacelor de transport. Societatea a luat o serie de măsuri că : reconstruirea vagoanelor, motoare şi remorci distruse de bom­bardamente, carosarea a 48 şasiuri de autobuze Renault in atelierele S. T. B., cum şi comanda a 200 remorci de mare capacitate la „Uzinele Malaxa”, după vagonul prototip dat în circulaţi® PD linia 14 dela 23 August 1945. Societatea de Tramvaie nu va pre­cupeţi nici un sacrificiu pentru a ob­ţine o îmbunătăţire reală şi progresi­vă a actualelor condiţiuni de circula­ţie, cu toate greutăţile întâmpinate, din cari numai o parte au fost arătate mai sus. _______________________________ ceferiştilor, marinarilor, aviatorilor , întregului personal al fesierului Ca peluzia Anului Nou transmit cel© maj bun© urări tuturor C. F. R-iştilor, marinarilor, aviatorilor, muncitorilor, funcţionarilor şi persona­­lului tehnic de toate categoriile din instituţiile aparţinând Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice. Totodată aduc cele mai calde mulţumiri pentru modul cum acest personal şi-a îndeplinit îndatoririle faţă de chemarea înalt patriotică a Guvernului Dr. Petru Groza, contribuind cu toată­ puterea de muncii la efortul depus de întregul popor român pentru refacerea ţării. Acum la sfârşit de an, dacă aruncăm o privire în urmă, fiecare O® conştient de împrejurările prin care a trecut ţara, îşi va putea spulge! „Am avut multe greutăţi materiale de suportat, dar în pragul Anului Nou păşesc cu hotărîre mai fermă şi cu încredere nesdrm­eînată în viitorul luminos ce-i este deschis poporului nostru“. Grija continuă pe care am purtat-o personalului tuturor instituţiilor pendinte de Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, va putea,­i simţită şi mai mult în decursul noului an în car© intrăm. Sunt convins că mă pot bizui şi în decursul anului 1946 p© tot reaga voastră putere de muncă, la fel cum şi voi veţi găsi in min© ca intotdeauna pe susţinătorul cel mai fierbinte al intereselor celor ce muncesc. Cu această speranţă, în aşteptarea eforturilor noastre comun© pentru refacerea ţării, pentru întărirea tinerei democraţii româneşti, pentru îm­­bunătăţirea soartei voastre, vă doresc Auri Nou cu fericire şi bucurie. Ministrul Comunicaţiilor și Lucrărilor Publice GH. GHEORGHIU-DEJ­A,­­ Poziţia monetei naţionale — DsciersSiiie d-ni t. Tlfsraji«, guvernaterd In ajunul Anului Nou, d. C. Tătâranu, guvernatorul Băncii Naţionale, a făcut presei declaraţiuni în legătură cu si­tuaţia monetei. Analizând actuala criză economică d. C. Tătăranu a spus : ,,D".!:„ lumea şi-ar da seama că ab­sorbţia de mărfuri fără Înlocuire, Ine­­­renită stării de război şi de după răz­bol, este exclusiva cauză a crizei şi s’a­r adapta liniştit şi evolutiv legii impla­cabile a cererii şi ofertei, am traversa cu siguranţă cu infinit mai puţine su­ferinţe şi sbucium această criză — mai ales dacă la aceasta s’ar adăuga şi un minimum de disciplină în standardul de viaţă al fiecăruia. „Din nefericire, acei cari distrag ma­neta dela rostul ei circulatoriu, dela res­tul ei de mijloc da facilitare » schim­burilor de bunuri şi transformă într’un bun în sine şi un scop şi acela specu­lativ, imobilizând-o, sunt din ce în ce mai mulţi”. „Moneta nu are nici o vină în ac­tuala criză” a accentuat d. Tătăranu. „Şi da aceea nu pricep pe cei cari în loc să-şi plaseze disponibilităţile în va­lori reale şi autohtone, în circuitul pro­ducţiei, util şi lor şi colectivităţii, te pla­sează mn vatori fanteziste şi de un con­venţionalism cu atât mai periculos, cu cât ne apropiem totuşi de normal“. In incheere d. C. Tătăranu, după ce precizează că Banca Naţională « hotă­­rită să ajungă cu bine la o stabilizare care să dea ţării moneta la care ti dă dreptul acoperirea de aur, dă două cifre din comparaţia cărora reise pe deplin caracterul ferm al acest­ei hotărîri: In luna Septembrie 1945 cifra avan­surilor către Stat s'a ridicat la 78 mi­liard® lei. In luna Decembrie 1945 cifra aceloraşi avansuri însuma 53 miliarde lei, adică 20 miliard® lei mai puţin. Şi, după curn precizează d. Tătăranu, sunt speranţe ca anul care s-a­­ încăput, să ducă la cifre din ce in ca mai mici, spre binele tuturor. Brutarii şi morarii vor primi diferenţele pentru preţul măcinişului şi al pâinii Consiliul de miniştri,­ discutând chestiunea plăţii bonificării ce tre­bue făcută morarilor şi brutarilor pentru ca preţul pâinii să rămână neschimbat, a hotărît ca Minister­­ul Finanţelor să plătească aces­tora unele diferenţe cuvenite la preţul macinişului grâului şi la preţul de fabricare a pâinii, pe­n­­tru perioada 1 Aprilie 1945—30 Noembrie 1945.. Condiţiunile în care se va face plata acestor diferenţe au fost pu­blicate în „Monitorul Oficial” din 1 Iantierie a. c. La Comisariatul general al co­merţului exterior se studiază ches­tiunea organizării şi îndrumării exportului de fructe, legume, vle­puri, produse chimice, etc. Subsecretariatul de Stat al Apro­vizionării, ţinând seama de nevoile urgente de lemne ale lumii I.O.V. şi ale populaţiei nevoiaşe din Capi­tală, a dispu­s, prin Decizia Minis­terială nr. 2.771 din 27 Decembrie 1945, modificarea temporară a Pro­gramului de repartiţie şi distribuire a lemnelor in Capitală, blocăndu-se treizeci şi cinci vagoane de lemne in scopul de mai sus. Trecând efectul acestei decizii, se reintră în vechiul program de trans­port şi distribuire. iM îs Iov. ilrtiSlSlflTi­li zza Organizarea şi îndrumarea expertului infractori la legile ecoowce trmSsi fii |«cu@«®f. Organele de control ale Comisaria­tului General al Preţurilor au trimis în judecata instanţelor represive pe următorii infractori la legile econo­mice : Pentru delictul de practicare de suprapreţurî, David Rosenstreich şi Ion Constantînescu, primul director şi al doilea procurist la Soc. Interova B-dul Brătianu 22; Mayer Gang şi Farchy Aron, primul proprietar iar al doilea vânzător la magazinul Cri­nul Roşu, str. Şepcari 9; Ing. T. Po­pov şi Mar­cu Sever, partimul proprietar iar al doilea vânzător la firma Ing. T. Popov, str. Moţilor 90; Hie Schäch­ter, proprietarul magazinului cu ace­laş nume, Mihai Bravu 64; Moi­se Cai­man, proprietarul firmei de manufac­tură şi galanterie din Str. Şelari 7; Roza Nadler, proprietară, şi Naftali Nadler, procurist al firmei Mon Gout, Lipscani 42; Goldstein Wilhelm, pro­prietarul magazinului de alimente din Dudești 34; Deculescu, proprietarul şi Maria Magdalena Ghinescu, fiica coproprietarului magazinului Fior­a­na din str. C. C. Arion 20 ; Mişu Meller, proprietar şi Kaufmann Rudolf, vân­zător la magazinul Galeriile Neumann din str. Taneanu 1; Ion Suditu, pro­prietarul depozitului de cherestea din str. Colentina 27; Rubin Herş Iosif şi Marcovici Avram, proprietarii depo­zitului de cherestea din Calea Ra­­hovei 440; Radu Florea şi Ionel Herş­­covîei, proprietarii magazinului ali­mentar din Calea Văcăreşti 68; Periele D. Vică, proprietarul magazinului ali­mentar din Văcăreşti 80; Ioana Gh. Stoi­a, proprietara magazinului de în­călţăminte cu acelaş nume din B-dul Carol 52; Traian Petrescu, proprietar şi Grimberg Solomon, vânzător la magazinul de încălţăminte Traian Pe­trescu din Lipscani 47; B. Kalustian, proprietarul atelierului de încălțămin­te din str. Hătănoaia 9. Pentru delictul de dosire de măr­furi: Stavru Ilie, reprezentantul legal al­­firmei Romex din str. Zece Mese 8 bis; Schmidt S., reprezentantul legal al firmei Comigex din str. Ha­ga 9; M. Brociner, reprezentantul legal al firmei Transcontinent din str. Daniel Harceanu 36; H. Caspel, reprezentan­tul legal al firmei Aheeo din str. C. A. Rosetti 44. Pentru că a vândut fără factură : Max M. Goldenberg, proprietarul ma­gazinului Silco din B-dul Carol 5. Desvoltarea schimburilor comnerci''­e cu străinătatea După cum suntem informaţi, la Co­misariatul general al comerţului exte­rior se studiază chestiunea reluării schimburilor comerciale cu Italia, Austria şi Danemarca precum şi cu Xilic­a Impozitele se pot achita, cu certificate de pl­ată Ministerul Fin"..", cel­or a dat o decizie, prin care se autoriză primirea certi­ficatelor de plată, pentru achitarea impozitelor datorate Statului pe tri­mestrul Octombrie V. "5. Certificatele de plată vor fi primite până la 31 Martie a. c., în condiţiunile vechi. Termenul de 31 Decembrie UU, până când orice persoană fizică şi ju­ridică trebuia să comunice sume­i plătite în cursul anului 1944, în ve­derea controlului impunerilor venitu­lui global pe exerciţiul 1945-46, a fost prelungit până la 31 Ianuarie 1946. Acesta este ultimul termen acord­ de Ministerul Finanţelor, după care se va proceda la aplicarea de sanc­­­ţi­uni pentru cei care nu au îndeplinit obligaţiunea comunicării către circ­­umscripţiile fiscale a summ­ei plă­tite cu titlu de venituri­­pentru terţi, în cursul anului 1944. Tot până la 11 Ianuarie 1946 tre­buise făcute comunicările de sumele plătite şi în cursul anului calenda­ristic 1945, în vederea controlului îm­­minerilor la global pe exerciţiu­ 1946—47. Avănd­u-se în vedere dificultăţile de transport cauzate de viscol şi de săr­bătorile din cursul lunii trecute, se prelungeşte până la 6 ianuarie 1946 exclusiv, termenul pentru ridicarea au­torizaţiilor la parafină. A 71 PAINE Astăzi este valahil fco» *m! tre pâine Ms*. 03, pen» !a*u ssFia rat,s ds 300 gra­me pâine. Fpphm^irea termemului psmtru autorizaţiile de parafină Controlul Impunerii venitului

Next