Scânteia, septembrie 1946 (Anul 3, nr. 615-639)

1946-09-01 / nr. 615

Chezăşia unităţii sindicale In ,«Viaţa Sindicală“ cu data de 1 Septembrie — număr festiv, comemo­rând împlinirea a doi ani de la rena­şterea mişcării sindicale — tov. Chivu Stoica, vice-preşedinte al C.G.M., pu­blică sub titlul ,,Chezăşia unităţii sin­dicale“ câteva însemnate concluzii, pe baza experienţelor celor doi ani de activitate a C. G. M.-ului. Frontul Unic Muncitoresc, înfăptuit la 1 Mai 1944 a făcut posibile reor­ganizarea mişcării noastre sindicale şi înfiinţarea Confederaţiei. Pentru că Frontul Unic Muncitoresc a lansat şi a exemplificat în viaţa politică lozinca: unitate­a pentru salvarea ţării, pentru înfrângerea fas­cismului ! In rezoluţia Congresului General din Ianuarie 1945 se scrie limpede: „Baza organizaţiilor sindicale să fie unitatea indestructibilă. „Orice încercare de subminare a unităţii sindicale, orice încercare de fărâmiţare a mişcării sindicale — des­chisă sau ascunsă — este şi va fi so­cotită ca o crimă contra celor ce muncesc şi tratată ca atare“. Şi arătând că în vederea realizării acestei unităţi indestructibile interi­oare s’a asigurat muncitorilor liber­tatea de a face în afară de sindicat orice politică, de a milita în orice partid politic democratic. tov. Chivu Stoica subliniază că ideia autonomiei sindicale, care formează astăzi unul din principiile de bază ale mişcării sindicale, nu împiedică împrumutul continuu, sănătos din experienţa şi activitatea partidelor politice munci­toreşti , împrumutul a tot ceea ce a dus la realizarea şi consolidarea Con­federaţiei Generale a Muncii. In încheiere, tov. Chivu Stoica men­ţionează că încercările de a submina unitatea şi autonomia mişcării sindi­cale n’au făcut în trecut şi nu vor face nici în viitor decât să întărească unitatea şi să consolideze autonomia. D. Morgan Phillips, se­cretar general al Parti­dului laburist despre vi­zita sa în U. R.­S­ S, întors din călătoria făcută împreună cu d-nii Harold Lasky, Harold Clay şi d-na Alice Bacon, deputată, în U. R. S. S., d. Morgan Phillips, secre­tar general al partidului laburist a publicat în „Daily Herald“ o serie de articole cu impresii culese din Uniu­nea Sovietică. Cităm : In nenumărate parivorbiri cu miniş­tri, academicieni, sindicalişti de frunte şi intelectuali, cu primarii Moscovei, Leningradului şi stalingradului, noi am convenit că o cooperare continuă între cele două popoare ale noastre este ne­cesară nu numai pentru a ajuta instau­rarea păcii ci şi pentru a o face dura­bilă. In general, primele mele impresii în D.R S.S. au fost foarte favorabile. Am găsit un popor viguros şi sănătos, preo­cupat mai presus de toate de recons­trucţie şi mândru de victoria Armatei, Marinei şi Aviaţiei sale socialiste asu­pra cotropitorului nazist. Simţi în po­porul rus conştiinţa unei răspunderi co­­m­une pentru viitor. --- - e minor p­redată guvernului ! — 6.000 m. papza în valoare de peste o sută milioane — Eri la ora 13:30 d. Prim Minis Preşedinţia Consiliului de Miniştri dicatul industriei Textile-Arad. Muncitorii de la Arad au adus că oferă un dar în valoare de 100. zeturi. Muncitorii au cerut ca ase­­ru ameliorarea suferinţelor popii şi-au luat angajamentul să conti ajuta la reconstrucţia ţării şi de D. Prim Ministru dr. Petru G niei sale personal şi în numele su de muncitori şi lucrat în orele lor întăreşte guvernul în hotărârea la­cuin­ţa finală a democraţiei romă Apol­d. Prim Ministru a dat să primească aceste daruri, să fac ce anume regiuni şi la cine s’a dis trebuie să ajungă la locul cuvenit. Şefi şi prin prezenţa, unul delegat arădene. D. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului, a primit ori pe Iorgu Ior­dan, ambasadorul Bolbâniei la Mo­scova, Octav Livezeanu, ministrul Artelor, dr. Simion Oeriu, preşedin­tele comisiei române de legătură cu Comisia Aliată de Control, tov. Şef­­cenco şi Osman de la Confederaţie Generală a Muncii, dr. Al. Tocilescu, secretar­­general al Săinăltăţii, tov. Mihail Fârşirotu, directorul general al Casei Centrale a Asigurărilor So­ciale; pr. Liviu Stan, consilier la Culte; general Anton, inspector ge­neral al Jandarmeriei şi protopop sfint din Maramureş. Lucrările Comisiei Gen­­­­trale Electorale • In cursul săptămânii viitoare Co­­m­isiunea Centrală Electorală urmează a-şi termina lucrările de atribuire a Semnelor electorale. Organele administrative au primit­­dispoziţiuni pentru întocmirea liste­lor electorale, cari se vor întocmi până la ÎS Septembrie a. c. Contestaţiile la omisiuni de pe liste pot fi introduse in termen de 10 zile potrivit dispoziţiunilor legii electo­rale, iar judecarea acestora se va face în termen de alte 10 zile, astfel că până la 1 Octombrie întocmirea listelor electorale v va căpăta un ca­racter definitiv. I * * Intrucat termenul pentru cerce­tarea şi judecarea criminalilor de tru, dr. Petru Groza a primit la o delegaţie de muncitori din Sir­ia cunoştinţa şefului guvernului 442.000 lei conţinând 6025 m. pân­­st material să fie repartizat pen­­taţiei regiunilor înfometate- Ei nu e efortuUzi şi noapte pentru a­mocratizarea ei.­roza a mulţumit în numele Com­­veniului pentru acest dar făcut libere, asigur­ându-i că gestul­­ de a lupta înainte, până la bi­­neşti, dispoziţii delegatului Preşedinţiei , toate formele controlându-se în tribunt. Fiecare metru de pânză Să se înlăture eventualele ore­­din partea industriei textile război şi vinovaţilor d© dezastrul ţării expiră la 1 Septembrie a. c., Ministerul Justiţiei urmează să vină cu un nou decret pentru pre­lungirea celui vechi întrucât în f­oarte multe cazuri nu s-au termi­nat cercetările începute la cabine­tele de instrucţie, iar altele dea­­bia au fost trimise de Preşedinţie spre judecarea Curţilor Criminale­­* D. prof. P. Constantinescu-Iaşi, ministrul informaţiilor, a primit în audienţă pe prof. Iorgu Iordan, am­basadorul României la Moscova, cu care a avut o lungă întrevedere. „ Majestatea Sa Regele a semnat Decretul potrivit căruia d. col. Teodor Petruc, Prefectul Poliţiei Capitalei, a fost înaintat la gradul de General de Brigadă.­­ Comitetul de colaborare al com­. Bran a hotărât să acorde cetăţenia de onoare a com. Bran-Poarta, tov. Ştefan Voitec, ministrul educaţiei na­ţionale, pentru sprijinul acordat în­tru înfiinţarea liceului mixt Horia, Cloşca şi Crişan din localitate. Arestarea unor propa­­gandişti antonescieni ORADEA, 31 (AGERP­RES).­­ Poli­ţia locală a arestat ieri în trenul Bu­cureşti-Oradea, la sosirea în gară, pe Elena Comănescu şi pe fratele ei Li­viu Vasile, care au provocat scandal în tren, făcând totodată declaraţii jig­nitoare şi calomnioase la adresa alia­ţilor. Ei au făcut de asemenea propa­gandă legionară printre călători şi au preamărit pe trădătorul Ion Anto­­nescu. Călătorii revoltaţi de obrăznicea ce­lor­­toui, au înştiinţat poliţia gării, care i-a arestat imediat. După pri­mele cercetări s’a dovedit că Elena Comănescu este organizatoarea sec­ţiei^ femen’no a partidului naţional­­iârăn­esc­ianist, din plăşile Marghita, S­atoms şi Ceica, jud. Bihor. C©rsgi«esist tiraeretului g. P. M. Eri s’a deschis la Tg.-Mureş con­gresul pe faţă al Tineretului­­Uniunii Populare Maghiare, în sala palatului cultural­ Sunt prezenţi delegaţi din toate judeţele din Ardeal, Banat pre­cum şi din Capitală. Congresul se desfăşoară sub semnul prieteniei în­tre tineretul maghiar şi cel român. Ori după amiază. Domnul General Dombrowsld, Primarul General al Ca­pitalei, însoţit de domnul secretar ge­­neral N. D. Christescu, a Inspectat birourile electorale de la cele 4 Sec­toare, interesându-se de bunul mers al lucrărilor şi dând instrucţiuni pen­­tru accelerarea operaţiunilor de în­scrierea cetăţenilor Capitalei în lis­tele electorale. O precizare a Miinisteru­­lui frraţions&iiraţiiori In Ardeal s’a răspândit de agi­tatorii şovinismului reacţionar evestal că membrii naţionalităţi­lor conlocuitoare, care n’au făcut declaraţii speciale de naţionali­­tate la primării, vor fi trecuţi din oficiu ca români. • Legea nr. 129 din 6 August 1948, privitoare la declararea naţionali­tăţii, se referă numai la cazurile celor nemulţumiţi de naţionalita­tea la care au fost trenaţi arbi­trar de regimurile rasiste trecute şi cărora li s'a înlesnit astfel să-și declare liber naționalitatea. După prima zi a șederii mele aci m’am gândit: „împreună, putem să în­făptuim lucruri mări“. Cu cine vor vota massele? Sub titlul de mai sus „Libertatea“ publică un articol semnat de tov. S. Emil, membru în Comitetul Executiv al P. S. D., din care extragem: „Ceea ce vrea insă poporul în viitor nu este numai o democraţie de lozinci şi placarde şi nici o democraţie for­mală, ci o democraţie reală care să-i ridice tot mai mult nivelul de trai şi să-i asigure bunăstarea, pacea şi drep­tatea. In inimile celor mulţi, apăsaţi de griji şi nevoi a prins în cele din urmă convingerea, că un asemenea viitor mai liber şi mai fericit nu poate fi cucerit decât prin solidaritatea tu­turor forţelor democratice şi că sin­gura expresie a acestei solidarităţi este Blocul Partidelor Democrate. Tăria Blocului Partidelor Democrate — aceasta au înţeles-o bine massele — stă în Frontul Unic Muncitoresc, cui i se datorează în fond întronarea regi­mului democratic şi toate progresele reformele din ultimii doi ani. Şi tot el va întări democraţia şi va duce ţara mai departe pe calea propăşirii, dacă în raporturile dintre cele două mari partide muncitoreşti va domni o crescândă înţelegere şi loialitate". Civilizaţia P. N. Ţ. Folosind ca pretext o notă a ziaru­lui nostru — care semnala odată mai mult huliganismul ascuns în spatele fiecărui articol şi fiecărui rând din „Dreptatea“, — oficiosul d-lui Maniu se simte obligat să ne răspundă într’un apicol lung, lung, în care, în aceea» formă încâlcită şi cu aceleaşi fraze măsluite, reia şi amplifică tot ceeace a constituit obiectul notei noastre dintâi. O consecvenţă în rău cu care ,,Drep­tatea" nu ne mai poate surprinde. Ne-am obişnuit. Celace e nou, e altceva. Cităm: „Ar fi fost mai simplu să se lase populaţia să se mute unde vrea, ca in orice ţară liberă fi civilizată, şi SA SE ABŢINĂ DELA ORICE AMESTEC IN RAPORTURILE DINTRE CETĂ­ŢENI. Dar parcă tot ce e simplu şi sănătos e vătămător acestui guvern". Ar fi fost mai simplu ? Evident ! Ni­mic nu-i mai simplu decât a nu face nimic ! Dar pare evident că guvernul dr. P. Groza n’a căutat şi nu caută soluţia cea mai simplă (soluţia prin excelenţă nap ţărănistă) ci soluţia cea mai bună Şi sunt împrejurări în care lucrul „cel mai bun" nu se confundă cu lu­crul „cel mai simplu". „Dreptatea“ cunoaşte adevărul a­­cesta. Dar rolul ei fiind : apărarea intere­selor patronilor abuzivi şi a proprie­tarilor abuzivi, ea este obligată să lupte împotriva legii chiriilor, legii re­­chiziţiilor, şi împotriva tuturor legilor care tind să limiteze profitul acestor puţini privilegiaţi. E uşor să ne închipuim consecinţele suprimării legilor de mai sus. Vorbind aşa cum vorbeşte „Drepta­tea" nu face decât să-şi demaşte încă odată adevărata faţă. : 1 i&n­aAff ^„S­C­Â­N­T­E­I­A” 10 miliarde pentru apro­vizionarea cu gaze natu­rale a Capitalei Societatea Generală de Gaz şi Electricitate din Bucureşti a fost autorizată să contracteze la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni un împrumut de 19 miliarde lei. împrumutul va fi folosit pentru finanţarea lucrărilor de aducere a gazelor naturale în Capitală. Măsui­i drastice împotriva celor cari pun pied­ei colectării cerea­elor Comisia inn­eiministeriala pentru co- l setarea cerealelor anunţă că următorii : Paul Cristescu, morar, comuna Dala, jud. Vlaşca; primarul comunei Bălă­­noaia- jud. Vlaşca ; Ion Piteşteanuu, mo­rar, comuna Cucuruzu, jud. Vlaşca; la­tch Naica, morar, comuna Frăsinet, jud. Vlaşca; Ştefan Bădănoiu, morar, co­muna Tămăşeşti, jud. Vlaşca; Gheor­­gha Glăvan, proprietar de batoză treer, corn. Drăgăneşti, jud. Vllaşca; Marin Bads, propriist­ar batoză «fân Drăgăneşti1, Vlaşca; Marin Lăpădatu, proprietar ba­toză Flămânda, Vlaşca; Angh­ai D. Golo­gan, proprietar batoză Flămânda, Vlaş­ca; Const Lepădatu, proprietar batoză. Flămânda Vlaşca; Maximil Ion Lepă­da­t­u, proprietar batoză. Flămânda Vlaş­ca; Gheorghe Negri­, proprietar batoză Muncitorii şi funcţonarii de la în­­treprinderile „Industria Textilă Ară­­dană” au donat Preşedinţiei Consiliu­lui de Miniştri, 6.026 metri pânzeturi, în valoare de 100.442­ 000 lei. Ei au voit prin aceasta să-şi mani­feste dragostea, devotamentul şi re­s-a cerut şi obţinut de la M.A.I. mobili Flămânda, Vlaşca; Gogu Dobrescu, pro-­­ zare© întregului aparat poliţienesc şi cunoştinţa pentru a. pnm m.m t 11 • prieten- balegă, com. I. G. Duca, Vlaş- I jandarmeresc pe lângă echipele spada! Petru Groza şi sa sprijine, aţa ■ ca; Ion Taburaru, propriiatar batoză, I formata pentru controlul­ colectărilor şi au făcut întotdeauna mu e cfii. h com. Flămânda, Vlaşca; H. Gudova, pro- l­ari activează pe intreg teritoriul ţării,­­ fraţi­lor din regiunile m lipsa. prnetar batoză, corn. Flămânda, Vlaşca; Ion Cojocea, proprietar batoză, corn. Flămânda, Vlaşca; Stan Gologan, pro­prietar batoză, corn. Flămânda, Vlaşca. Deasemeni s-a dispus arestarea di­rec­­torului Federalei Constanţa (organ ofi­­oi©­ de colectare). Toţi infractorii prevăzuţi mai sus au fost diferiţi justiţiei, u­nii din ei fiint arestaţi, restul urmând să fie arestaţi la judecată. Se atrage atențiunea asupra dispozi­ții­­ni tor drastice ca s’au dat împotriva celor cari vând, cu­mpără sau transportă cereale în afară de regimul legal. Pentru prinderea tuturor celor cari practică comerțul clandestin de cereale ].ţ£y Strângeţi $1 mal nas râadn­i­et Cenlcb­rate fio­erata a flanel!­ffîn România câtre in­ oamenii muncii mariane şi lub­riciisale TOVARĂŞI­I Se împlinesc la 1 Septembrie 1946 doi ani de la renaşterea mişcării sindicale, dizolvată de regimu­rile reacţionare din trecut. Această dată a însemnat sfârşitul lungului şir de ani grei de cumplită teroare şi prigoană împotriva clasei muncitoare şi începutul luminos al luptei pentru afirmarea hotărîtă a forţei celor ce muncesc, pentru dreptul la o viaţă mai bună şi pentru construirea unui adevărat regim de democraţie şi libertate în ţara noastră. Sindicatele refăcute pe baza Frontului Unic Mun­citoresc au activat, din prima clipă, pe linia Uni­tăţii Sindicale, trasată în rezoluţia de la 1 Septem-­­ brie 1944 — rezoluţie care precizează că : „ORGA­ NIZATIILE SINDICALE SA AIBA LA BAZA UNITATEA CLASEI MUNCITOARE, CA EMANAŢIE A FRONTULUI UNIC MUNCITORESC". Unitatea Sindicală s’a călit, s’a întărit şi s'a desvoltat în aceşti doi ani, în toiul luptelor împotriva forţelor reacţionare coali­zate, reprezentate prin partidele „istorice" ale lui Maniu­ Brătianu şi împotriva tuturor uneltelor şi a cozilor de topor care s'au pus în slujba lor. TOVARĂŞI ! Doi ani nu înseamnă prea mult în viaţa unui po­por, însă aceşti doi ani de activitate şi luptă sin­dicală constituesc un titlu de mândrie pentru tânăra noastră democraţie şi pentru întregul popor. Peste 1.500.000 salariaţi manuali şi intelectuali numără astăzi mişcarea sindicală din România, or­ganizaţi şi încadraţi în 22 Uniuni, 100 Comisii Locale Sindicate, 1.459 Sindicate şi mii de comitete de în­treprinderi. Forţa acestei organizaţii uriaşe şi unite se face tot mai mult simţită în toate problemele ce frământă viaţa oamenilor muncii şi în toate ac­­­ţiunile în legătură cu apărarea intereselor lor. TOVARĂŞI MUNCITORI MANUALI ŞI INTELECTUALI ! Greu, nespus de greu, apăsa acum doi ani, asupra tinerei mişcări sindicale, abea refăcute, povara unei moşteniri nefaste, lăsate de regimul fascist al lui Antonescu şi de războiul criminal antisovietic. Con­secinţele acestei politici criminale mai apasă şi astăzi asupra maselor. Bogăţiile ne-au fost jefuite de nemţi, economia ţării sleită, transporturile des­­organizate şi fabricile distruse în mare parte. La aceste greutăţi s-au mai adăugat doi ani de aspră secetă, care au zădărnicit eforturile ţărănimii noastre de a asigura ţării recolte îmbelşugate. Sabotajul şi specula deşănţată a unor patroni reacţionari şi a unor oameni fără scrupule au căutat şi caută să împiedice eforturile de reconstrucţie şi de redresare economică. Ei doresc să avem o pro­ducţie cât mai scăzută, haos economic, inflaţie, mi­zerie neagră şi gâtuirea drepturilor­­şi libertăţilor câştigate cu multe jertfe. Insă înfruptând lipsuri şi greutăţi materiale din cele mai mari, muncitorimea, organizată şi unită în Confederaţia Generală a Muncii, a dus lupta hotărîtă zi de zi pentru consoli­darea şi lărgirea libertăţilor dobândite, alături de celelalte forţe democrate. A luptat pentru punerea în funcţiune a fabricilor şi pentru ridicarea produc­ţiei, ferind astfel ţara de un dezastru economic şi de creşterea fără margini a inflaţiei, spre care­­au vrut reacţionarii şi duşmanii poporului să ne îm­pingă. TOVARĂŞI ! LA PARIS ARE LOC IN PREZENT CONFERINŢA PACiI. IN TIMP CE REPREZENTANT!! POPOARELOR DORNICE DE PACE IN FRUNTE CU U­R. S. S., SE STRADUESC SA ADUCA LUMII PACEA ŞI BUNA ÎN­ŢELEGERE INTRE POPOARE, ANUMITE CERCURI INTER­NAŢIONALE, IMPERIALISTE ŞI RĂZBOINICE, CAUTA PE DEOPARTE SA SABOTEZE OPERA DE PACE, IAR PE DE ALTA PARTE SA CREIEZE CONDIŢIILE UNEI NOUI AGRESIUNI ŞI ALE UNOR NOUI CONFLICTE INTRE POPOARE, PRIN­ ZĂDĂRNICIREA DENAZIFI­­CARII GERMANIEI, MENŢINEREA REGIMULUI LUI FRANCO, INCURAJAREA TEROAREI DIN GRECIA, INDONEZIA, PALESTINA, CHINA, ETC. Ţara noastră nu a fost nici ea scutită de tentaţia cercurilor imperialiste şi reacţionare din străinătate, ce şi-au găsit exponenţi zeloşi în partidele „isto­rice". Dar Delegaţia ţării noastre la Conferinţa de Pace depune toate eforturile spre a obţine o pace dreaptă pentru România democrată. TOVARĂŞI ! Aniversăm doi ani de la renaşterea mişcării sindi­cale cu satisfacţia că aparţinem şi noi puternicei Federaţii Sindicale Mondiale,, care înglobează 65 de ţări cu peste 70.000.000 de salariaţi organizaţi. Să sprijinim sforţările pe care le face Federaţia Sindicală Mondială, pentru că, cu întreaga ei forţă numerică şi morală, să participe la lucrările Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite şi anume, cu titlu consul­tativ în Adunarea ei Generală şi cu depline drep­turi în Consiliul său Economic şi Social, pentru făurirea unei păci trainice şi juste. CUVÂNTUL CELOR CE AU PURTAT LUPTE GRELE PENTRU ZDROBIREA FASCISMULUI, AL CELOR CE AU INDURAT MIZ­ERIILE RĂZBOIULUI, AL CELOR CE-ŞI LEAGA SPERANŢA DE O LUME PACIFICATĂ, PROS­PERA ŞI CONSTRUCTIVA, TREBUE SA FIE ROSTIT ACOLO UNDE SE DECIDE SOARTA POPOARELOR. FEDERAŢIA SINDICALA MONDIALA ESTE ÎNDREPTĂ­ŢITĂ ŞI ARE AUTORITATEA S'O FACA. TOVARĂŞI MUNCITORI • MANUALI ŞI INTELECTUALI» Aniversarea a doi ani de la renaşterea Mişcării Sindicale, coincide cu lupta tuturor forţelor demo­crate din ţara noastră pentru câştigarea bătăliei alegerilor parlamentare. CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCII, APRECIIND IMPORTANŢA EXCEPŢIONALA A ACESTOR ALEGERI PENTRU VIITORUL CLASEI MUNCITOARE ŞI AL POPORULUI ÎNTREG, SPRCINA BLOCUL PARTIDELOR DEMOCRATE, (B. P. D.) ACŢIO­NEAZĂ PENTRU REALIZAREA PLATFORMEI-PROGRAM ŞI ÎNŢELEGE SA DUCA CU TOATA HOTARIREA, LUPTA PANA LA VICTORIA FORŢELOR DEMOCRATE IN APROPIATELE ALEGERI PARLAMENTARE. NUMAI IN FELUL ACESTA VOM ZDROBI DEFINITIV REACTIIU­­NEA, GRUPATA IN DURUL LUI MAN­U SI BRATIANU, CALAM DE TOTDEAUNA Al CELOR CE MUNCESC. 'MUNCITORI, INTELECTUALI, ■ iFUNCŢIONARI ! 1 Septembrie 1946, găsește­ clasa muncitoare în primele rânduri în opera de refacere a ţării, în des­făşurarea întrecerilor patriotice pentru mărirea pro­ducţiei, în lupta încordată pentru înfrângerea clicii fascisto-manir­te şi pentru consolidarea şi lărgirea regimului democrat în România. STRÂNGEŢI ŞI MAI MULT RÂNDURILE ŞI RESPIN­GEŢI ORICE ÎNCERCARE, DE ORI­UNDE AR VENI, CARE AR SLABI UNITATEA SINDICALA. LUPTAŢI PENTRU ÎNTĂRIREA UNITĂŢII CLASEI MUN­CITOARE. NUMAI AŞA VOM PUTEA CONSOLIDA PO­ZIŢIILE CÂŞTIGATE ŞI CUCERI NOUI POZIŢII CE VOR ASIGURA UN VIITOR MAI BUN PENTRU TOŢI OA­MENII MUNCII ŞI ÎNTREGUL POPOR. LUPTATI SI VEGHIATI CA SA DEVINĂ REALE SI SA FIE IN FOLOSUL SALARIAŢILOR, TOATE AVANTAGIILE CE DECURG DIN CONTRACTUL COLECTIV, DEGREVĂ­RILE FISCALE LA ARTICOLELE DE PRIMA NECESITATE PRECUM SI O BUNA APROVIZIONARE A ECONOMA­­TELOR, CARE CONSTITUE O SARCINA A PATRONI­LOR. LUPTATI PENTRU REALIZAREA INTEGRALA A PLATFORMEI-PROGRAM A B. P. D.-ULUI, CARE VA ADUCE ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE VIAŢA A CELOR CE MUNCESC. ÎNTĂRIŢI ŞI CONSOLIDAŢI LEGATURILE NOASTRE CU TARANII, AJUTANDU-I FRĂŢEŞTE SA ÎNVINGĂ GRELELE NEVOI ŞI NECAZURI CAUZATE DE SECETA CRUNTA CARE BANTUI INTR’O MARE PARTE A TARII. SA SUSŢINEM LUPTA ŢĂRANILOR ÎMPOTRIVA SPE­CULANŢILOR CARE-I DESPOAIE. SA LE TRIMITEM CAT MAI MULTE UNELTE­­! SA­­ AJUNAM IN CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA. 1 SEPTEMBRIE SA FIE O MOBILIZARE GENERALA A TUTUROR CELOR CE MUNCESC IN LUPTA PENTRU FĂURIREA UNUI VIITOR DE BUNA STARE Şl PACE PENTRU POPORUL NOSTRU. LA LUPTA PENTRU VICTORIA BLOCULU PARTIDE­LOR DEMOCRATE IN ALEGERI, ŞI ZDROBIREA DEFINI­TIVA A PARTIDELOR „ISTORICE" ALE LUI MANIU ŞI BRATIANU, PARTIDE IN DESCOMPUNERE CARE SE TRANSFORMA IN BANDE TERORISTE SI CONSPIRA­TORI FASCIŞTI. Trăiască lupta pentru pace a popoarelor în frunte cu U. R. S. S. sprijinitoarei noastră prin­­cipală la Conferinţa de Pace ! Trăiască Frontul Unic Muncitor­esc ! Trăiască Unitatea Sindicală ! Trăiască Federaţia Sindicală III­ondială ! Trăiască Confederaţia Generală a Sflancii din România­­ COMITETUL EXECUTIV AL CON­­FEDERAȚ­IEI GENERALE A MUN.­CII RIN ROMANIA ^ .... ­ „ÎNFĂPTUIRE** In „Dreptatea“ de om­ găsim un articol întitu­lat : „O înfăptuire a or­ganizaţiei tineretului P.N.T. din jud. Putna". Citind articolul aflăm că întreg tineretul P.N.T. din Adjud a asistat la botezul odraslei unui cetăţean din Pălămida- Putna. Ceea ce e fără îndoială o „înfăptuire“,­­chiar dacă nu de calibrul „în­făptuirilor“ guverna­­­mentale ele P.N.Ţ. gen Skoda, Krueger, şosele suedeze, Griviţa, Lu­­­peni etc. CEL Rf MAI MARE MIT „Dreptatea" de ieri vrând să arate cât­ de nejuste sunt afirmaţiile presei democrate cu pri­­vi­re la „mitul Iuliu Maniu“ (cum îşi nu­meşte şeful) scrie că „o ţară întreagă s’a obiş­nuit să împletească co­roană celui mai mare Român" din „injurii, din calomnii, din insul­te şi din lături...“ Păi tocmai asta spu­neam şi noi...! GROZAV L’AU PĂCĂLIT Un ziar de diminea­ţa somează ’ conducerea P.N.Ţ. să răspundă dacă d. Zaharia Boilă-Ohă­­­beanu, unul din cei mai iluştri nepoţi ai d-lui Maniu a fost sau nu „concentrat“ în timpul dictaturii la Serviciul Se­cret de Informaţii. Nu prea înţelegem de ce se face caz de a­­cest amănunt lipsit de orice însemnătate. In de­finitiv de ce să ne mi­răm, că nepotul d lui Maniu a colaborat cu Eugen Cristesicu ?. Lucrurile sunt foarte limpezi : conu Boilă, ca­­re-i tare şmecher, aşa de bine l-a îmbrobodit şi l-a păcălit pe Şeful Serviciului Secret, că l-a făcut să creadă că şi dânsul e cu dictatura, când de fapt el era în... „Rezistenţă“. La fel cum l-a păcălit şi­­ Maniu pe Cristescu de l-a făcut să-i păzececă postul de radio-emisiu­­­ne şi să-i împrumute ci­frul secret al S.S.I. ca să aibă Şeful cu ce „re­zista“. Când stai şi te gân­deşti grozav noroc a mai avut Himmler că n’a activat firma „Ma­niu & nepoţii" în­ Ger­mania , că ei erau în stare — dornici să-i pă­călească și pe naivii de la Gestapo — să intre în S­S. numai așa ca să sah'r'eze reg'mul, . Tisiter C­aru­­ & M.€ă£cf ItScânteia" Organ Central al Partidului Comunist Român Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabili Al. Buican COMITETUL DE DIRECŢIE î • Lucreţiu D. Patraşchnu © Miron Constantinescu © Gh. Vasilichi © L Chişinevschi • L. Răutu © AL Buican © N. Popescu-Doreanu Din întreaga țară Ajutoarele se îndreaptă către regiunile lovite de secetă Porumb, medicamente şi pânzeturi pentru Maldova. — Cepisi elin ţinuţii* ân îngrijire de muncitorii şi ţăranii dan restul ţarii— rsle năpăstuite sunt luaţi ân îngriji Acţiunea pentru ajutorarea popu-1­are; vagoane rămân la dispoziţia 1:« o firm­ir» Toci ior nMn fl AU 3 TMMÎ1­e­laţiei din regiunile lovite de secetă ia pe zi ce trece proporţii mai mari. Din­ toate colţurile ţării sosesc aju­toare, pretutindeni muncitorii, func­ţionarii şi ţăranii se oferă să pri­mească spre întreţinere copii din re­giunile năpăstuite­Zilele acestea a sosit la Iaşi un transport de 12 vagoane porumb, tri­mise în urma măsurilor luate de gu­vern pentru ajutorarea regiunilor în lipsă. Porumbul a fost repartizat astfel: câte un vagon plăşilor Bucium, Co­­pou, Şipote şi Bivolari şi câte un va­gon jumătate pentru Târgul­ Frumos şi Podul Iloaiei, populaţiei din Iaşi, iar alte două pen­tru instituţii Tot zilele trecute a sosit la Iaşi o caravană sanitară a Federaţiei Demo­crate a Femeilor Române, compusă din 3 camioane încărcate cu medica­mente, articole de îmbrăcăminte, fă­ină de grâu, sodă, etc. Comitetul judeţean al B. P. D. a fixat, în cadrul unei şedinţe, lista co­munelor ce urmează să fie vizitate de caravană-Caravana a plecat în plasa Copou, împărţind ajutoare în comunele Scu­­leni, Popricani, Tg. Copou. Pe de altă parte, continuând seria inspecţiilor în Moldova, d. dr. Cup­­cea, secretar general al Ministerului Sănătăţii, a vizitat zilele acestea Bo­toşanii. D-sa a acordat şi aici mari canti­tăţi de medicamente. Deasemeni a a­­probat un fond de 100 000­ 000 lei pen­tru construirea spitalului judeţean şi un alt fond de 600 milioane va fi a­­probat ulterior. Se vor înfiinţa­­ noui circumscrip­ţii medicale în judeţ şi se va acorda suma necesară pentru refacerea spi­­talului „Izolarea”, distrus în timpul războiului­­Alte subvenţii au fost acor­­date dispensarului policlinic „Dr. E­­mil Tauber” şi dispensarului de pue­ricultura. Pasizeturi pentru Moldova D. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a hotărât ca aceste pânzeturi să fie m­ed­at tri­mi­­se în Moldova, unde să fie distribuite populaţiei din judeţele care au sufe­rit mai mult din pricina secetei. Pentru copiii elin reţjiţ­­iîn­e lovite sie secetă La conferinţa femeilor sindicaliste ro­mâne şi maghiare, care a avut loc la Cluj în zilele de 28 şi 29 August, dele­gatele romăne şi maghiare au hotărit să ia în îngrijire copii din regiunile năpăstuite precum­ şi să impună pa­tronilor unde sunt cămine de zi să primească un număr dintre ei. Pe de altă parte, plugarii din co­muna Cobagiu, jud­ Oradea, consti­tuiţi în Frontul Flugarilor din plasa Marghita au hotărât să aducă cel pu­ţin 150 de copii din regiunile în lipsa dir. Moldova. Plugarii plasei Mar­ghita au dat dovadă în repetate rân­duri de patriotism şi de înţelegere fără seamăn pentru nevoile^ ţării. Ei au dat cota de cereale cerută. Au dat chiar mai mult decât li s’a cerut, în­ţelegând că prisosul lor va ajuta ps fraţii lor plugari din Moldova. C?s*ps5ti*2?.rea păşisnatului mitelor dîs? jsuleţe de defi­citare, în fcălfi!© Dustări. In conformitate cu hotărîrile Com­i­­sitinel Interministeriale de Coman­dament unic pentru ajutorarea re­ff unii­or lovite de secetă, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a trimis o circulară prefecţilor judeţelor în su­ferinţă, prin care cere să se înfiin­ţeze imediat comisiunile restrânse care să dirijeze ope­raţiunile de transferare a vitelor la păşunat în bălţile Dună­­rii.Comisiun­ile vor fi compuse din pre­fectul judeţului, şeful Oficiului Eco­nomic Judeţean, directorul Camerei Agricole şi medicul veterinar primar a­l judeţului, care vor lua măsuri ca primăriile să stabilească care locui­tori doresc să treacă cu vitele la pă­­şunat în bălţile Dunării şi pe acei care doresc să fă rămână pentru iernat în aceste bălţi. Comisiunea va da dispoziţiune de pornirea animalelor atunci când va primi încunoştiinţarea din partea ju­deţelor de baltă. George Enescu la Bacău BACair, 3L— Invitat de filiala A­ LiSS, m­aestru! George Enescu a confe­­renţiat zilele trecute la Bascău, tratând despre „Impresii asupra călăto­­riei în IZ.B.S.S.“ Pensionarii Asigurărilor Sociale primesc pensiile majorate Ministerul Asistenţei şi A­­sigu­rărilor Sociale, Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, face cu­­noscut tuturor pensionarilor săi foşti asiguraţi, precum şi urmaşi­lor de toate categoriile, că pen­siile pe luna Septembrie 1946 se vor achita între 15 şi 30 Septem­brie 1946 majorate conform leg­ii din 24 August 1946. Odată cu a­­c­east­a se va achita şi diferenţa pe lunile Iulie şi August 1946. Constituirea secţiei ARLUS a funcţionarilor Ministerului Afacerilor Străine ori, la Ministerul Afacerilor Străine a avut loc adunarea pentru constitui­rea secţiei A.R.L.U.S. a funcţionarilor din acel Departament. A fost votată in unanimitate următoarea listă a co­mitetului : ■ Ministru plenipotenţiar Virgil Zabo­­rovschi preşedinte; ministru plenipo­tenţiar Radu Flond­or şi consul gene­ral Manole Poposea vi­ce-preşedinţi; consul general Vanghele Hrish­tt se­cretar general; secretar de legaţiune Petrulian secretar general adjunct; miniştri plenipotenţiari Klefterest­il, Mitilinei, Ciuntii, Filotu­ şi N. Solaco­­lu membri; consul general Darie şi Cârj­­inovschi secretari de şedinţă; se­cretar de legaţie O. Bl­aga şi D. Bez­­viceni, responsabili culturali, domnii Jean Pon­escu şi consul tudor Dumi­­trescu, responsabili financiari şi d-na Lăzărescu bibliotecară. După constituirea comitetului, d. mi­nistru Zaborovschi preşedintele sec­ţiunii A.R.L.U.S. propune, în aplau­zele asistenţei, proclamarea d-lui Gh. tătărescu, vice-preşedintele Consiliu­lui de Miniştri şi ministrul Afacerilor Străin®, ca preşedinte de onoare şi a d-lui ministru Victor Brabeţianu, se­cretar general al ministerului, ca vice-preşedinte de onoare. Arestarea unui falsificator de carnete de conducere Poliţia judiciară a Capitalei, a­­vând informaţiuni că pe piaţă se face un întins trafic de carnete false de conducere, a însărcinat cu face­rea cercetărilor Brigada I Judicia­ră. După îndelungate investigaţii or­ganele, acestei brigăzi au arestat pe Eugen Iuga, domiciliat în str. Epicol 10. Acesta, folosindu-se de adrese false, se prezenta la Imprime­riile Statului, de unde ridica blan­­chete pentru permise de conducere, le complecta, semna în fals pe d. I. Olaru directorul poliţiei judiciare şi fost şef al serviciului de circula­ţie, negociindu le apoi pe f­aţă la preţuri între 600.000 lei şi 800.000 lei bucata. In felul acesta Eugen Iuga a făcut un întins trafic cu a­­semenea permise. Cu actele dresate, el a fost înaintat Parchetului.

Next