Scȃnteia, septembrie 1948 (Anul 17, nr. 1211-1236)

1948-09-01 / nr. 1211

9 ■01« te.. . tans .. .4­­«» 4*4 »tai ** m ^­4»iHH0H000P . rii$TiiniTARE' s S MAGAZINUL DE STAT',IFERO METAL” S VONCE SOD/V CRISTALIZATA. S CI. RIDICATA. ÎN QUICK CAN I I­­TATI LA PREȚUL DE LEI 16,20 \ '9169 S 000® 000000000000000000000­000000000 FABRICA DE ULEIURI VEGETALE PHENIX Str. Spătarul Pitridla No. 10 ANGAJEAZA TEVAR SUDOR .si GEAMGIU 3160 CUMPĂRĂM Ar­uupență 3 buc- (transformatori de înaltă tensiune de WO­­KVA «»»/SS» Vte' - ■ -X ©fontere attchare fi sigglate se vor adresa Intreprin* Aejj&ttr Comunale TurmurSeverin strada Traian nr 28 pSpă pe ziua de 10 Septemvrie 1948. i UZINELE COMUNALE BUCUREȘTI} ! ] țhtaa Siejiilaitie jwiisiUqe ia,.teiua de,9 Septembrie a. c­, orele L . flT, ssneisk­ia ®m®i»ir.an6ia :• I ' vsa- *•-. • r m »»£. ««ie­­Be. i*râ«L - 'i ’ Tnittxrniisutiiâ zTiajse Ha 0ir. Comercială serv. ■ Cumpă- • ( r rări/^r. SSețiSdiaf.’îNr.'. .**î.i8, Sntre orele 044?' a -- '• . I S*i* «Bm Vofjwriea c­ofeaței­. st- va .trcpune în, t; I 'rtiHiwweitsia:­­sîm.’ meeSijiiwa ' dSMsss de ^Depuneri. ... ... .• 4 ♦♦♦♦♦♦♦♦ h»»m ♦»•»♦ et*« »»♦♦♦«♦»♦♦«♦♦♦«♦♦« ♦ î Centroki industrială a zahărului i I ÎNȘTIINȚARE I ♦ a . „ -te- ... .. a f . ' * - .-­...­­ a Se »diimtsr La cuasrhiisia Magazinelor de Stat, Federa- 3 T Mor, Cmipemtiveior fi Coancrcianților, d­in întreaga­ țară, 3 ♦' «ă ss pot apmivfeioei* Sn permanentă eu următoarele pro. -] X 'duse sTe istericilor natSonalieate; \ I BONBOANE­­ I RAHAT I I SIRBET : Cöoj®n2jle se vor preda reprezentanților autorizați ai­­ CEMTrIALEI fi ai fabricilor naționalizate sau se vor tri-­­­­ mite Biuroului de Distributie al CENTRALEI INDUS-­­ ♦ TRIALE A Z­AHARUI.UL București, St.r. Nicolae Iorga­­ ♦ No. 3a, telefoîl 1-25-07. c.­­ ♦ < ... ^­.1* ■Us--: I PRIMĂRIA MUNICIPll/LUI BUCUREȘTI , DIR. Fl­NANCIARA - OFICIUL DE LICITAȚI­­I PUBLICATIUNEANr. 124 Nr. 1447 LIC./943 ., .f! din 28 August 1948 V LA 13 SEPTEMBRIE 1048 orele 16,30 X­­ ■* ’ *■ ■ V A Tratare pr n buna învoiala cu oferte închise și sigilate f urmată de concurență orală pentru. închiriere» , compartimen- II taler No. t», 27. 28. 33 48, 49, 50. 55. 81, 82, 65 67, din Ba-Í zarul Dinu s tuat tn Sos- Mihai, Bravu No. llr-,15. LA 15 SEPTEMBRIE ORELE 16,3»­­ Idem pentru inc­hir­area compart'mentelor No. 26, 28, 110, % 164, din l'griffitf, Idem pentru inchrtarea prăvăliilor No. 27 și 29 dn B-dv' Republice» No. AA + teS-f «M* a f idem pentru î'icbTierea'compartimentelor No. 17, sUfS'mu­l interiorul Halci Traian. Idem pentru bu h f erea prăvăliei cu una cameră din Str.­­ P'ata Anizeis No. 18. j ' idem pentru închirierea terenului v ran situat în Str. Gl.­­ Tatărăscu No. 6.' ' '....................... ..........................­. Destinaţia ş: cele’a’te Condiţiun speciale se pot vedea d’n ,, dosare, P Dosarele se pot studia r/HfJ tn orele (je brim ,la Of’'«l­a de Liniaţ­i din Str. Parfum­ului No. % unde se ţin şi l’citaţii'e. Garanţi ie provisor'i vor fi de o% numerar din valoarea t' chirlifcr ințiale, te­r spozitiunile art. 84-110 din L.C.P. si Leg«» No. 825/946 I simt aplicate. ’ B p. PRIMARUL G-RAL AL CAPITALEI I (ssj CHIR1AL MALIUL LA fr Director General Fnaneiăr [' - • -n£’ ,/ jub-1,- ■ D1RECXQBuL OFICIULUI LICIT. I r. ■ imiteinita s­a ."tk'tc " Ing. GEORGE IVANOVICI In atelier, în spatele .peretelui despărţitor, vuiau mașinile acce­­lerindu-și. .parcă, cu fiecare mi­­ciu.î mersul,, sculele. zângăncarm­­it'‘mâh­iite lucratorilor și diferi­ta piese se auzeau căzând ' cu togomot pe 'jos. ' ' * -" — -Bea puţină apă Nicodim Serghetvici, spuse Petrov când ■simţi că umărul Iul, rezemat de tat său, se cutremura mal rar și mal încet. Ne dâmi seama­ cât de mare este pierderea pe care ai suferit-o, mai al­tură un Hu și trebue să te Îngrijești de el. Petrov știa că vorbele sale nu-l, pot mângâia, le spuse Insă pentru ca să tndrepte măcar pentru o­­ clipă, gândurile acestui om atât de abătut tn altă direcţie, asupra umn lucru­ car« să nu fii in le­gătură cu ceeace ti produsese acest acces de disperare. Şi el­­*' atinse scopul. Mâna mică dis­păru din faţa ochilor Iul Stojarov; şi tn locul ei se ivi din întuneric: faţa trasă a fiului său. Unde e ? Nu s’a întors încă dela cimitir ? Oare încă mai merge tn camionul strâmt ţinând mâna pe sicriul mam­ei sale, sau stă acum singur la mormântul înconjurat de ză­padă ? Curând va trebui să se despartă şi de fiu! său, iată că astăzi primele tancuri vom părăsi fabrica... Oftând tşi şterse ochii, îşi ne­tezi barba, apoi se ridică și se aplecă deasupra graficului care se găsea pe nasă. Lumina gălbua a felinarului cădea pe­ diagrama tracii cu creionul, liniile albastre şi roşii se întindeau dealungul pătrăţelelor­ înd­reptându-se Tripe­­lin's în sus. Până la punctul care 'nnica sfârșind lucrărilor nu mai rta decât o dista­ili mică de Int. — Dec’ diseară vom termina ? — întrebă el sec, privind dia­grama. — Mâine vom termina, Nicodim Sergheevici. Astăzi nu mai avem timp — spuse în grabă Iastrebov. — Dece mâine ? Să vedem poate că ,e posibil dacă nu, până " dricar­e-cel' puțin'nu ft'Oaptea­­acea­sta, iar dimineaţa să comunicăm la’Smoînil că ’primele trei tancuri " au fost expediate. 20‘ Noaptea tn cin­­e au fost aprinse focuri. Ele răspândeau căldură. Iar pe zăpadă se întindeau pete negricioase. Tinerii dela şcolile de meserii întreţineau focul cu­’­­ buturugi, mici uscate iar cu nişte drugi de fier împingeau cărbunii încinşi sub cazanele care atârnau deasupra. In aceste cazane se în­­cătlşea­­ apa și uleiul pentru’ mași­­nile gata de piecare.­ — Jar * ăsta ? — spuse Ba­ranov trecând pe acolo. Nici un samovar nu poţi să încălzeşti­­ cu el. f ■' ,. . Adus* din, camera­ de cazane o jumătate de găleată de cărbuni şi asvârH câte puţin tn­­ flecare foc. — Uite aşa o să fie focul mai,­­ tare, — spuse el. Luna tn formă de seceră atârna pieziş deasupra fabrice!, iar jos pe păm­ânt suf^ vântul ducând cu el de pe troiene ,un praf fin '■“de zăpadă.' Acest praf se înălța ca 'uri fum deasupra caselor, se întindea ca o ceată deasupra' Nevei, se Aşeza, pe hainele, lucră­­torilor.­’ — Aveți gri­je băieți să nu se­­ răspândească scânteile, să nu pro­vocați cijimvg vreun, incendiu, spuse Baranov.­­* Ce să ardă ?" întrebă nemai­­țumi tânărul cu­ haina vătuită. Vântul bate încolo spre dărâmă­turi. '' -■' — Focul se poate întinde ori­unde — spuse Baranov urmărind c­u privirea scânteile. — Și alea nu sunt dărâmături, acolo e ierăria. Auzi, dărâmături ! Luă găleata și porni spre ca­m­era de cazane, Iar băiatul spuse în urma lui: — Tot umblă pe aici şi ne în­vaţă. Nu poate să doarmă ? Ce ne tot învaţă ? Suntem destul de învăţaţi, — şi mai izbi odată cu drugul de fier într’un tăciune, — Nu te juca !— îl strigară dela focul vecin. Ai să dai foc fabricii. — Ce mai e în fabrica asta ? Pleacă tancuri!« și iar o vor în­chide, Iar pe noi ne vor trimite pela casele noastre. — N'o­ să vă trimită acasă. Am auzit Cu vine e alta serie de tancuri și dacă nu, o să lucrăm altceva. S’a zis, nu se mai în­chid« fabrica. — Să credeţi­­ voi­ c’o să lu­creze. Nici acoperiş n’are, iar unul din ziduri e dărâmat. — Ce mare kreru e acoperişul ! Primăvara e destul de cald şi fără el şi apoi nici de reparat nu e cine ştie ce greutate ! Uşiţa atelierului se deschise scârţâind şi cineva strigă — Ei, fochiştilor ! Cum­ merge treaba ? E timpul să fie totul gata, mai e puţin şi incepu să se lumineze de ziuă. Petrov adormise tocmai în timpul când se face« prob« pri­melor trei tancuri care erau gata de plecare și astfel nu luase parte la verificare« lor. Somnul îl doborîse când, in­trând la el în cameră, se «șezuse pentru o clipă l« masă. Capul îi căzu pe masă și strigând cuiva „acum, acum...“ adormi. Se trezi abia dimineaţa şi cu­ graţi îşi îndreptă spatele amorţit, ridică de jos cădiua de cangur şi îşi frecă cu am­be!« mâini ure­chile îngheţate» I se părea că nu dormise decât o clipă şi nu putea pricepe de ce îşi simţea spatele atât de înţepenit şi deci căciula care abia căzuse pe jos era atât de rece. — Ei drăcie, spuse el, uitân­­du-s« 1« ceas. —­ Ei drăcie ! Cum de s'a întâmplat «sta ? Ieşi în Curte şi văzu pe drumul care' ducea dela atelier spre poartă urmei o şenilelor. Urmele erau adânci şi multe şi el gândi speriat că poate tancu­rile au părăsit chir fabrica. Dimineaţa era trandafirie şi ceţoasă. Vântul netezisa în timpul nopţii orice urmă şi doar dungile lăsate de curând de ■ şenile se vedea­u pe drum. Petrov porni dealungul acestor dungi fiind atent la orice sgomot. Iai tirul îndepărtat al artileriei, la sirena prelungă a locomotivei, la bătăile metronomului ce se auziau ifi megafonul instalat la ușa ate­lierului. Apropiindut ce de atelier auzi sgomotul motoarelor. Motoarele se auzeau de aproape, de undeva din sparție zidului. Acest sgomot ' sonor­ui' sever îl înveseli deodată. .„Aleii gândi el. Su­nt­ gata!“ Aproape în fugă Intri un atelier şi se opri asurzit — motoarele tancurilor vuiau acoperind orice alt sgomot,­iar farurile aprinse luminau, maşinile și oamenii, care lucrau la ele. In­ fundul atelieru­lui se vedeau tancurile negre și arse, iar lângă uşă cele gata re­parate erau orbitor de albe. Afară de faruri un aten­t mai ardeau, torţe , şi fernare, becurile ,de acumulator şi chiar câteva becuri electrice. Ieri Peterson şi cu brigada sa repuseseră în­ func­ţiune reţeaua de fire electrice ,de pe intervalul principal. Mănunchiurile de fire pregătita pentru restul lucrării atârnau pe stâlpii care' susţineau întreaga in­stalaţie ' electrică a atelierului, , — Trăim U— spuse Petrov, F’? Dumnezeu! meu că trăim I §r nici de lucrat nu lucrăm prea rău... Cotind de pe intervalul principal se îndreptă spre birou, pomenin­du-se dirijat odată în întuneric. ■ Aici se găseau maşinile la care încă nu se lucra şi car© şi acum era­u acoperite de zăpadă şi cbi dură. In­­ birou nu era nimeni.­­ Doar la masă, cu spatel© spre­­uşă, erau aşezaţi Nina şi cu Vi­­şenk­o. Continua să vorbească fără să fi auzit când intrase Pe­­t­­rov. — N’aim să uit, spuse Nina. Nu, e nevoe să notez. — Totuși e mai bine să-ți no­■ tezi Ninocica — o rugă Vișenko. Se poate întâmpla să încurci ,­­ eu adresa altcuiva. — Eu rău mai am pe altcineva, nu mai scriu la nimeni. — Dar dacă voi avea ocazia să scrii ? Toți­ tinerii îşi lasă adresele. • — Ți-am spus că nu am de gând să scriu nimănui. Da-mi ’carneţelul să-ți scriu şi eu adresa ■ mea. Vișenko își desfăcu cojocelul şi scoase carneţelul din buzunar. — Iată, spuse el. Seri© pe prima­ pagină. Sau pe care vrei, niciuna tiu e scrişi. Aplecându-se spre felinar Nina răsfoi carneţelul, şi-l întrebă: — Ce adresă să scriu, de acasă sau de la fabrică? De acasă desigur, pe cea a fabricei m­i-am fixat-o în memorie , pentru toată­­viaţa. De scris voi .sori© m« bine aici. . Vor sosi scri­sorile mai repede, dar trebue să ştiu şi adresa de acasă pentru după’ război’- când voi veni în vizită, Nina scrise şi închise carne­ţelul. •-- Vişenko vreau să-ţi pun ceva îţi carneţel —­ spuse ea. Numai să nu te uiţi decât după ce voi pleca. Da ? Şi fără să mai aştepte răspuns puse în grabă în carneţel o fo­tografie. — Aşa, acum pune-l un­ buzu­nar. Aşa ! Trebue să închei şi nasturele dela buzunar. Ea însăşi m­penit să-l închei nasturele dela buzunar1­­ şi Vi­şenko lăsându-şi uşor capul şi ţuguind îşi buzele se uită­ la de­getele ei subţiri mânjite de vopsea. Cele două capota aplecate erau foarte aproape unu! de uitul şi Petrov căutând să nu­ facă sgo­mot, s© apropie tiptil de­ uşă și ieşi din birou. — Trăim ! spuse el prin întu­neric. Trăim așa cum se cuvine... Fluerând o melodie veche de­mult uitată­, se îndreptă spre tancurile reparata. Oamenii se îngrămădeau în ju­rul maşinilor uitându-se încântaţi la opera lor şi aproape nu le ve­nea să creadă ci ceea ce vedeau era­ făcut de mâna lor. Tancurile luminate de jos de felinare erau atât de curate, de albe şi de stră­lucitoare, încât păreau noul. Lângă primul tanc stătea­­Vulo­­dla Stojarov cu grupul de tan­­chişti. Tanchiştii erau­ gata echi­paţi de drum­­! Volodia tocmai în mâna organizatorului' com'somolist o scrisoare ,către comandantul său când îl striga Igor Glimov. — Vă cheamă directorul în bi­rou, — spuse el. — Ahum vo­ primi actele, ii veţi porni «­ spuse Volodia. Şi nu vă risipiţi, stap în jurul maşinilor. (Va urma)A­ mm§ ■! . mtmmmEm Lii . REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE La începutul lui Februarie 1942, Stojarov, directorul unei mine d­in Leningradul blocat de inamic şi Petrov, secretarul Organizaţiei de Partid a acestei uzine au pri­mi­i dispoziţia să pună imediat în funcţiune atel­ierul mecanic al întreprinderii, care avea să servească la repararea tancurilor venite de pe front. * A doua zi au sos-.it tancurile. Erau conduse de locotenentul Volodia Stojarov, fiul directorului uzinei, care , timp înde­lungat fusese crezut mort. , Comaom­oliștii, vrând să aju­te la repararea tancurilor, pleacă dealungul căilor ferate, să caute prin vagoanele rămase pe linie, mesele necesare reparaţiei. După greutăţi mari, îşi văd truda încununată de succes.' ‘ ^ Fabrica este însă din nou bombardată. După înmormântarea victimelor, printre care se află şi mama lui Volovid, viaţa uzinii îşi reia cursul firesc. Dar bătrânul Stojarov nu-şi poate reveni din nenorocirea ce-l lovise. Federala TARNAVA MICA BLAJ Serviciul I. C. P. Nr. 4830 PUBLICAŢIUNE RE VANZARE Se ad­ice la cunoştiinţa pu­blică, că im ziua de 9 .Oc­tombrie 1948, orele 9 dimi­neaţa, se va vinde prin lici­taţie publică­, în comuna Smig judeţul Târnava Mică, "următoarea avere imobilă­­ şi imobilă, fostă proprietatea obştei de cumpărare „Arde­leana“ din comuna Smig ju­deţul Târnava Mică, actuala­­mente în lichidare la Fede­rala „Târnava Mică“­ din Blaj. Averea ce urmează a se vin­e este următoarea : 1. Una moară ţărănească, cu 2 perechi de pietre, cu motor Diesel Grata 33 HP, în stare de funcţionare situa­tă în comuna Smig, judeţul T­ârnava Mică. 2. Una clădire construcţie din cărămida, acoperită cu ţiglă, compusă din 8 camere, verandă şi pivniţă, cu grădină de zarzavat şi pomi fructi­feri, situată în comuna Smig jud. Târnava Mică. 3. Una clădire construcţie­ din cărămidă, acoperită cu ţiglă, compusă din 6 camere şi Pivniţă, si­uată in comuna Smig, jud. T. Mică. 4. Clădirea în care este in­­­stalată moara 5. Patru jugăre pământ a­­rabil, situat pe terit. comu­­ne: Smig. 6. Patru jugăre pământ fânaţ păşunat, situat pe te­rit. com. Smig. Doritorii de a concura la această licitate, se vor pre-, zenta în ziua şi ora fixată, în premorul Primăriei comu­nei Smig, judeţul Târnava Mică. Concurenţii vor depune 10*/% din valoarea preţului de strigare ce se va stabili de o comisie, la faţa locului, drept garanţie. Preşedinte, V. Costea Şeful Serv. I. C­ P D. I. Popa ! ÎNTREPRINDERILE 5 •• , COMUNALE Turnu-Severin Secţia Ad-tivă — Secretariat Publicaţie Se aduce la cunoştiinţa ce­lor interesaţi că în ziua de 15 Sepembrie 1948, ora 10 ■ »­ m, se va ţine în localul &• «di­ţiei întreprinderilor Co- I munale T­urnu-Severin, diin­l Str. Traien No. 28, o licita | i'e publică, pentru PROCURAREA ȘI POZA­REA A 1.200 m. 1- CABLU ARMAT SUBTERAN, CU TENSIUNEA DE SERVICIU DE 6 KV. mnLiciteatbSU'se va ţine1 în Con­formitate cu dispoziţiunile art 9—15 din Regulamentul pentru ' aprovizionarea mat e­­rialf'or, adjudecarea lucrări­­­­lor etc., pe seama Exploată­rilor Comunale. Concurenţii vor depune oferte închise și sigilate, în­soţite da garant­a de 5°/«. . Devizele şi , caetel­e, de sar­cini se pot studia în fiecare zi de lucru la secretariatul întrepride­ţior Comunale. 1 - DIRECŢIUNEA 1- ■ Nr. 2443 1" 26" AUgust • 1948 "IWUIUURM' m «HM.« 'JMMMMMM SCÂNTEIA III- 1211 Initiative luate la Brăila pentru îngrijirea mamei si copilului BRAILA, 27. — (Prin telefon de/p. corespondentul nostru). Oficiul de ocrotire a mamei şi copiului, împreună cu servi­ciul sanitar local, au înfiinţat trei dispensare de puericultura, pe lângă circumscripţiile rr.edicale 1, 2 şi 4. La aceste dispensare se vor da consultaţii şi se va ur­mări sănătatea copiilor până la 2 ani. Ministerul Comerţului a dat o decizie prin care se înfiinţează „Societatea Comercială de Stat Moldova“ cu sediul în Iaşi şi „So­cietatea Comercială de Stat Jij­a", cu , sediul principal în oraşul Bo­toşani Obiectul acestor societăţi este­­cumpărarea şi vânzarea cu b­oli­Pe lângă dispensarul circum­­scripţiei a 2-a, s’a creat o bucată­­de dietetică, in vederea alimen­tării copiilor suferinze de boli gastro-intestinate, unde mamele vor învăţa şi ele să pregătească hrana specială pentru copiii bol­navi. Aceste dispensare sunt deservite de medici, moaşe şi surori de ocrotire, cata şi amănuntul a articolelor alimentare, vegetale şi animale, m­lom­ale, alimentare industriali­zate, raţionate şi neraţionate, articole de uz gospodăresc,, pre­cum şi orice altei articole în le­gătură cu această ramură de co­merţ. m­area a două sociali Comerciale de Stat la Iaşi şi Botoşani Electrificarea comunelor din judeţul Timiş TIMIŞOARA (Prin telefon de la corespondentul nost­ru). In cadrul planului general electrificare­a satelor organele administrative dim Judeţul Ti­miş au început o vastă acţiune prentru electrificarea jud­ţulu­i. S’au efectuat măsurilor­ şi e'au întocmit proecte şi devize pen­­tru un mare număr de comune. Proectele pe măsură ce au fost gata s'au înaintat spre aproba­re Ministerului Afacerilor In­terne. In unele părţi s’a trecut la lucrările p­e teren, iar în vi­nele comune ca de exemplu Sag,­ibiefeling și "Sipet uzinele electri- Comima Moldova Nouă din Judeţul Caraş a fost electrificată In com. Moldova Nouă din jud. Caraş s’a inceput incă de : “Astă­ fi fil­răvară construirea unei atene electrice. Sătenii au hotărît ca ea să fie terminată pentru 23 August şi s’au ţinut de cu­vânt. In perioada dintre 1 A­­prilie 1948 şi 20 August un nu­măr de 1301 săteni a prestat 13.010 ore de muncă volunta­ră. Mulţumită eforturilor depu­se ,în ziua fixată, lumina elec­trică­ a putut fi aprinsă. Uzina, care e acţionată de a­­pă, are o turbină de 45 HP la care se va mai adăuga şi un motor Diesel. Satu­lu­ I se­­f deschid acum perspective frumoase, ILIE MILENCOVICI Coresp. ce sunt gata instalate. In cu­rând vor începe lucrările pen­tru construirea uzinelor electri­ce şi în comunele Par­va Săcă­­laz Giarmata şi Varlat. e000000000000EB000000000000000B000 [ ANUNȚ I ® Directiumea Generală a Silexuii lor (Serviciul Apro­­b­ă vizionării Matenialdor i­n Calea Victoriei No 56, etaj 91 j«| II), (tee lie taţi© publ că la data de 20 Septembrie 1948, jj| 0 orele 12 pentru procurarea a diferite articole de fi** ■ Eiorie ................ .5 . Dosarul licitației, precum și orice date informative g i se pot obține zitari la adresa indicată intre orele ■ e i*IV. c. a II Curăţirea bazinului din portul Constanţa Dat.­., fiind­­că traficul de , măr­furi este în creştere, menţinerea adâncimilor normale ,tr* bazin, şi în zona de intrare a portului Constanta treime asigurată. Din cauză- Că în anii trecuţi nu s’au executat decât..•lucrau.­.dv dr .gaj - reduse, depunerile «teu mărit formând un s­rat de mâl și nisip cu o grosime de gprap pe 2 m., reducând adâncimea ba­­zi­nului del« lt­­ra. la 8,to­mn.. Pentru a­ restabili adâncimea . cerută de Intrarea v selor m­ari în port,­ Direcţiunea­ Porturilor Maritime din P. C. A a adus in portul Constanta 4. dc&gl .şi 2 vlasde, car­e lucrează. ..în conţinu zi şi noapte . ..... Până în prezent s’a s'.ps peste 80 la sută din, cantitatea totală de mâl şi nisip.. .In . r.curt ..timp bazinul şi aotaa de intrare, în port vor, fi complect .curăţate şi accesul, vaselor de măre tonaj vo. fi posibil,, pentru '.încărcare, și descărcare direct în port. ­angurarea Casei Tineretului , din Craiova­ ­ La Craiova a avut loc­ într'un cadru festiv inaugurarea Casei Tineretului Pentru amenajarea Casei, 265 tineri din toate organizaţiile, au lucrat 3857 de­­ore voluntare, transportând 20.000 kg. sgură, 8000 kg. de pietriş, etc. Dease­­meni s’au efectuat lucrări şi pentru amo‘d­ajarea­ parcului­ res­pectiv. Casa Tineretului este în­zestrată cu o bibîotecă, sală de iertură, săli de şah,­­ping-pong 'şi săli de­ gimnast'ci. ‘ 1 3. L. MARCUS: De ce nu este posibil şonoajul în URSS. ? Editura C. G M. - 170 pag. Autorul ne arată, pe baza unor bogate şi ştiinţifice do­cumentări, cai­ze’­e economce şi politice care fac imposibila existertţa şomajului in U.R.S.­ La începutul broşurii se a­­rata cum econom­ştii societă­ţii capitaliste au ajuns să ela­boreze o teorie potrivit căreia existenţa, unei rezerve de şo­­meri este indispensabilă pen­tru a intreţ ne „elasticitatea" sistemului capitalist. Până la Marea Revoluţie din Octombrie şomajul consti­­tu­i şi în Rusia o problemă de nerezolvat. Tânăra Repub­lică Sovietică a primit o moşte­nire grea şi din acest punct de vedere. Măsuri pentru com­­­­baterea şomaji­l­ui au fost luate imediat după instaurarea pute­­rii sovietice., Şomajul a scă­­zut, simţitor dar succesul de­finitiv­­ în lupta împotriva şo­majului nu a fost post,­ de­cât în urma îmbinării măsu­rilor luate pentru Industrati­­zarea socialistă a ţării cu mă­surile luate pentru colectivi­zarea agriculturii. Colectiviza­rea a lichidat mizera la sate, punând capăt cauzei care a provocat timp îndelungat de­plasarea ţăranilor săraci de la sa­te la oraşe. Atragerea bra­ţelor de muncă de la sate la oraşe se face acum in condi­­ţ­i­i noi, pe calea angajamen­­telor planificate şi organizate a mâinii de lucru. Alături de lichidarea şoma­jului s’a pus insă în mod acut problema calificării mun­citorilor în conformitate cu nevoile industriale ale ţării. In primii ani lipsa de calificare a muncitorilor a fost o piedică în lichidarea completă a şo­ndijulu, dând In acelaş tmp naştere unei lipse­­ acute de braţe de miiici In anum­te sectoare, Broşu­ra arată. In­­tr’urt cap tot specirt, pe ce­­ scară ur­aşi se rea! seara as. ‘ tăzi pregătirea planificată a că-’ dreier calificate în U.R.S.S. in decurs de numai doi ani (1038-1937) de pldă, .7­0 lioane oameni au al’olult cursur le denumite de „m’nh mum tehnic“ și sco!­i • st-ha­­noviste, iar In anu’ IPSiVIfl.’® In toate tipurile de școli d­e u­.R.S.S. se numărau vreo 47.4­ milioane a'evl, ad’că aproa­pe jumătate din popuara Statului Sovietic între 7—50 de ani, fapt care nu are sea­măn In Istoria omenr'l. Tocmai contrariu! se Întâm­plă în tărie capitalismululi A ct muncitorul­­ se transformă din ce în ce mal mult Intr’un accesoriu al maș'nli, de unde tendinţa pener­lă de a mic.­şora caTfrarea nume’tur'lor, şi de a-i dsacaliftca. Citirea acestei broşuri pre­zintă un deoseb’t Interes as­tăzi, In epoca crizei generale a capitalarmi'u. când so»v f. jel a luat in.ţările cap’tal'stt un caracter cronic şi de n­.asaâ. Experienţa istorică a Uniunii Sovietice ne arată că lichid­­­­­rea şomajului piu este posibilă­­decât prin­­d­rugerea capita­­lismului şi construirea socie­tăţii socialiste. Broşura arată deasemene ma­rea importanţă a problemei ri­dicării cadrelor tehnice din sânul clasei muncitoare, pro­­blemă care este astăzi deose­bit de actuală și la no­. A. C. POŞTAREDACŢIEI Rugăm pe cei care ne trimit corespon­denţe să indice a-' dresa lor exactă şi întreprinderea sau instituţia unde lu­crează. Hornmn Iaidor-Val­uf„mftf,­ Lupu-Ro­man, Ilfjsu Buhoii- H­uşi, Pău­ nr. ■ DfUiv'íríeMteHii«?!­­binţi-Ilfov, S. Vaimovici-Iaş i, CJ Diaconii-Bârlad. Cererile dvs. au fost înaintate forurilor de resort. De îndată ce vom primi răspunsul vi-l vom co­munica. Mihai Pi­povesi Baia de Criş — Ne-a bucurat mult când am ştit corespondenţa în legătură cu serbările de fine de an, de la grădiniţa de copii şi de la şcoala primară. Totuşi corespondenţa nu « putut fi publicată, soaîn­­du-ne cu întârziere.­. ,, Dealtfel, ea nu aduce­­ nimic specific faţă ctg corespiîndeîe a­­semănătoare­­.iare s’au­ mal pu­blicat. .r...,,'. Aşteptăm să ne trimiţi cor-îe­­pondenţă despre activitatea di­n câmpul muncii şcolare despre problemele şcolare de acolo, din care să poată învăţa şi alţi­ în­văţători şi elevi. Ilie Niculescu, Vasile Roată. — Corespondenţa d-tale cuprin­de generalităţi lucruri cunos­­cute, despre care s'a scrie. Re­­vi.o cu lucruri concrete, cu fap­te, d spre felul în care-şi pe­tece muncitorii concediul. Polpescu Nlasse, CopSciuaso- Gorj. Dacă aţi trimite scrisoa­rea Dvs. unui ziar care cultivă senzaţionalul burghez fapta stu­dentului de care pomeniţi ar a­­v­e un oarecare răsunet. Noi însă nu găsim nici un folua în publicarea acestei ştiri. A te auto-opera este o­ metodă singu­lară care desigur nu contribue cu nimic la IirtemnS­ăţire«. să­nătăţii masselor, "m­etodă neaffll­­iabilă şi care —■ în ’Iplui"— eate uneori şi destul de primicjdioa­­să pentru, a nu­­merita să fie popularizată şi încurajată. Me­toda, dealt!­l, nici hu cate nouă, şi credehu că cmdiţiile In care a fc&i făcută 0p»âţia niu'­per­mite o îmbogăţire «, ob­serva­­, ţlilor, .ştitijţifloo jtxUttnte ,1^,«­­cest domeniu, duvăntul debile­­gendarism” şl alte expreisîf *‘pe­­care Ie întrebuinţaţi in • cures -­pondsnţă, argtg, Btipoeftm în care s’a d sfâşurat ac­eaa ă .Jertfă“ făcută ţintefi „progre­sul ştiinţei" o1 atmmosferă' 'de cultivare a awzaţionalului ,şi a bizarului. Se poate ca studentul de ţar® n vorba să fie talentat şi să a­­^­teiică în Viitor servicii medici-­ net, dar felul In­ care a Început nu e nimerit.. A tnlocu­t ani, în­tregi de muncă și «xporim nt ștințific, faeuf 'Îjs '* 1­«kâ mal noul didebaperirt'1 mt^ticsoli «i­­celei mai v-prastsate , tehnici, cu o . operație,.,. prirpiUY^,i f«tri­­crag), într’un caz cu tatia izo­lat, care nu tinde să dovedească nimic — indiferent de bunele­­ intenții pe care se poate .,să ■ le­ fi avut autorul operaţiei — în­seamnă a face câţiva paşi­ îndă­răt. Noi îl sfătuim să păşească j ţe­lul ca descoperirilor ştiinţi­fice nec­lare poporului şi nu a­­legendarismului" , par ■ 11 încurajează cei din jur. Vă­ mul­­­ţumim peniteu corespondenţă, şi openăm că veţi găsi li* Ciopă­cina la destule fapte legate de munca şi­ viaţa oamenilor mă­runţi şi modeşti, de luţia ţăra­nilor muncitori împotriva ex­­ploatatoritor de ridicarea cultu­rală a satului ,ş.a.m.d. pe, care să pi le relataţi. I M­uliţiei nuli! Hi din R.P.R. a obţinut premiul II la Concursul de la Budapesta In zilele de 20, 21 şi 22 August «ob­ţinut la Budapesta un Con­­t curs Internaţional de coruri mun­­citoreşti, in cadrul serbărilor cen­tenarului revoluţiei din 1848. Au participat la Concurs coruri­­ din Ungaria, Bulgaria, Polona, Cehoslovacia, R.P.R„ Austria şi Franţa. Au avut loc competiţii de coruri bărbăteşti, de femei şi mixte. Corul Confederaţiei Gene­rale a Muncii din R.P.R. a câşti­gat premiul. JI în concursul de coruri mixte, "'“‘''Concursul a fost un bun “prilej­ui?jîerit­d a face un schimb­­de­ ex­perienţă între corurile muncito­reşti din ţările amintite mai sus ,, şi a contribuit la strângerea le­­­­gat­urilor de prietenie între popoa­rele maghiar şi român, precum şi intre celelalte popoare partici­pante. Membrii diferitelor coruri au­­avut prilejul unul prietenesc schimb de informaţii asupra stă­rilor de lucruri din ţările respec­tive tn domeniile economic, poli­­t •. etc. ;f|„ cultural. ,v„ 3 Cttrid C.G.M. din R.P.R. a par­ia .1% i) 1 .3 ticîpat la recepţia dată de Lega­ţia R.P.R. la Budapesta cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 August. La recepţie au fost de faţă­ mem­brii guvernului maghiar în frun­te cu Lajos Dinnyés, preşedintele consiliului de miniştri şi Maty­as Rákosi, secretar general al Par­tidului celor ce muncesc Membrii corului au vizitat nu­meroase uzine şi câteva­­ staţiuni balneare de pe malul lacului Ba­­laton. "­­ Sâmbătă, 28 August în c­librul unei conferinţe de presă, tov, .Levy, conducătorul corului a anun rat în mod crtic şi autocritic fe­lul cum s'a desfăşurat concursul de coruri, comportarea corului C.G.M. şi învăţămintel« care se pot trage din această vizită. Câţiva membri ai corului. — Gh. Constantin, muncitor­­ dela I.M.D.­Brăila, Niculescu Victor, funcţionar dela Ministerul de Fi­nanţe, Lieberman Samuilă, ospă­tar­ul Amalia Nistor, muncitoare casnică, etc, au arătat că cu oca­­zia vizitei In Ungaria au simţ­t puternica solidaritate Internaționa­lă a muncitorimii în lupta împo­triva imperialismului. * 1 In Editura Confe­der­aţiei Generale a Muncii a apărut: CALA112A BIBLIOTECARILOR A apărut în Editur­a Partidului Muncitoresc Român h \/ n P V I M • Principiul socialist al u V U l\ l\ I 11. repartiţiei după muncă

Next