Scȃnteia, noiembrie 1949 (Anul 18, nr. 1570-1594)

1949-11-14 / nr. 1581

Pag. 2 Deschiderea conferinţei pe ţară a arhitecţilor Sâmbătă s-a deschis în sala de festivităţi „A.G.I.R.“ conferinţa pe ţară a resortului Arhi­tectură, al Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnicieni­lor. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Aurel Pârvu, secre­tar general al Asociaţiei. După cuvântul tov. Dorian Hardt, conferentar la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, prof. Nicolae Bădescu şi-a desvoltat re­feratul „împotriva cosmopolitis­­mului şi arhitecturii burgheze im­perialiste“. Arătând că oraşele burgheze e­­videnţiază în chip izbitor caracte­rul lor de clasă, ilustrând imposi­bilitatea rezolvării problemei lo­cuinţelor de către regimul capita­list — prof. Nicolae Bădescu a subliniat că cosmopolitismul a fă­cut în arhitectură pagube consi­derabile. In încheiere, prof. N. Bădescu a subliniat că spiritul de Partid în creaţia arhitectonică este reme­diul cel mai eficace împotriva cos­mopolitismului, el putând fi ob­ţinut numai prin însuşirea pro­fundă a învăţăturii marxist-leni­­niste, prin ridicarea continuă a ni­velului ideologic, prin cunoaşterea celei mai înaintate arhitecturi din lume, arhitectura sovietică. In şedinţa de după amiază s’au ţinut următoarele referate teh­nice: Problema aşezărilor urbane muncitoreşti; Construcţii provizorii pe şantierul Canalului Dunăre— Marea Neagră; Probleme de arhi­tectură în legătură cu mecaniza­rea agriculturii. Inaugurarea­­ Atelierelor Principale C. F. R. « Cotroceni Sâmbătă după amiază a avut loc inaugurarea Atelierelor Prin­cipale C.F.R.-Cotroceni, ateliere de reparare a utilajului pentru toate şantierele C.F.R. Atelierele acestea, de mare im­portanţă pentru construcţiile C.F.R., erau adăpostite până a­­cum in nişte barăci, ia Otopeni­ile au fost transferate în clădi­rile spaţioase ale fostei pirotehnii. In cuvântările ţinute s-a sub­liniat că muncitorii, mobilizaţi de Partid şi sindicat, au efectuat a­­ceastă mutare a atelierelor fără ca producţia să sufere. Muncitorii se bucură acum de condiţii bune de lucru. Au fost amenajate cantină, duşuri, o sală de spectacole, etc. Ui urma propunerii Comisiei de Stat pentru Ocrotirea Mamei şi­­Copilului, prin secţia sanitară a Corfiitetului Provizoriu al Capita­lei, conducerea S.T.S. a aprobat ca femeile f­uvlos şi mam­ejoi cu copii miei până la 2 ani să aibă dreptul de a se urca in tramvaie şi autobuze prin Uşa din faţă. De­ asemenea, II s'au rezervat primele două locuri în vagonul motor şi de remorci, ca şi în autobuze. n; ■; h: Locuri speciale in tramvaie și autobuze pentru femeile gravide şi mamele cu copii mici Excursii organizate de C. G. M. la Expoziţia Industriei Sovietice Duminica trecută au luat­­parte la excursiile organizate de Confederaţia Generală a Muncii pentru muncitorii dor­nici să cunoască măreţele realizări ale industria sovie­­tice peste 14.000 de oameni ai muncii. Ei au venit cu 11 tre­nuri speciale, din centrele, in­­dustriale : Ploeşti, Braşov, Târgovişte, Giurgiu, Deva, Tulcea, Bacău, Cluj, Iaşi, Cra­iova, Sibiu, Turnu Măgurele, Aluga şi Moreni. Pentru Duminică 13 No­­embrie, Confederaţia Gene­rală a Muncii anunţă plecarea unor noi trenuri speciale cu muncitori spre Bucureşti, în vederea vizitării Expoziţiei Industriei Sovietice. Vor plecă trenuri din : Ploeşti, Braşov, Câmpulung Muscel, Brăila, Butan, Reşiţa şi Oţelul Roşu, Petroşani, Lu­peni, A­­rad, Oradea, Turda, Timişoa­ra, Turnu Severin, Mediaş,­ Alba Iulia, Fălticeni, Făgăraş, Râmnicu-Vălcea, Târgu-Mu-­ reş, Constanţa, Focşani, Sfăn­­tu-Gheorghe, Târgovişte, Pi­teşti şi Craiova. ■* 1 De o săptămână şi una! bine conteniseră Insămân­­ţările în Spanţov-Ilfov. Oa­menii porniseră plugurile la arat. Totuşi munca tre­buia organizată mai cu te­mei, să meargă mai repede. Iarna-i în prag, iar timpul nu te’ntreabă. Asta era gândul tov. Lá­zár, secretarul organizaţiei de Partid din Spanţov, când mai acum câteva zile a căl­cat pragul Comitetului Pro­vizoriu. Trebuia ca munca să fie organizată cu chib­zuială, ţăranii muncitori să-şi sporească puterile pentru ca planul arăturilor să fie îndeplinit la timp. Comitetul Provizoriu, la îndemnul organizaţiei de Partid, a hotărît să convoa­ce satul Intr’o adunare ge­nerală. A doua zi, încă de dimineaţă, 28 de agitatori ai organizaţiei de Partid străbăteau satul, din uliţă în uliţă, din casă în casă, lă­murind pe ţăranii munci­tori să vină la adunare. Seara, oamenii s’au adu­nat în localul şcolii. — Oameni buni, Începu preşedintele Comitetului Provizoriu, vorbind cu glas molcom şi hotărît — ne-am îndeplinit planul de însă­­mânţări. Acum avem de făcut ară­turile de toamnă. Eu zic că 329 ha, cât am făcut până acum e prea puţin. Voi ce spuneţi oameni buni, că doar de aceea v’am chemat aici ?... In sală se aşternu lini­ştea. Pe masa preşedintelui, In fumul des de ţigară, lam­pa licărea aidoma unui o­­paiţ Înăbuşit. Apoi, deoda­tă, într’una din băncile din urmă, Niţă Alexe, un ţăran sărac, se ridică și rupse tă­cerea. — Tovarăşi, drept este că­ nu prea stăm bine cu ară­turile. Tovarăşul preşedinte a grăit adevărul. Dar eu trebue să vă spun ceva. Am fost azi un câmp şi am vă­zut că oamenii au ieşit cu plugurile în ţarină. A ieşit şi Mitică Despa şi Mălăeru şi mulţi alţii, sârâcime şi mijlocaşi, care mai de care să-şi termine treaba. M’am uitat apoi şi pe­ pământu­rile lui Dane. Credeţi cum­va că s'a apucat de arat? Nici gând. Apoi, la ce focu mai aşteaptă? •— Aşteaptă lăutari, măi Niţă, se auzi vocea unui mu­calit, şi cuvintele lui stâr­niră râsul întregii săli. ŞI-A LĂSAT BUMBACUL NECULES — Staţi să vă spun şi eu ceva, glăsui Dragu, răsărit dintr’un pâlc de oameni de lângă uşă. Azi aflai că Dane chiaburul nu şi-a cules nici până azi bumbacul de pe cele patru hectare. Asta-i sabotaj, măi oameni buni ! îtrebue să-l dăm pe mâna Miliţiei, că-i duşman, ce să mai lungim vorba. Cuvintele lui Dragu­ stâr­niră un şuvoi de mânie. Oamenii fierbeau. — Auzi, d-ta, minunăţie de bumbac, ce-o fi aşteptând de nu l-a cules ? Asta-i curată duş­mănie — spunea o femeie clătinând din cap. — Apoi să-ţi spun eu ce aştepta — sări de la locul lui Călin Postelnicu, ţăran sărac cu 2 ha. de pământ. Toţi ochii se îndreptară spre el. Cineva sâsâi şi în sală se făcu linişte. — Vă miraţi de bogătan, — începu Postelnicu, inde­­sându-şi mânios cuşma pe urechi — de parcă nu l-aţi cunoaşte cât e de ticălos. Ori aţi uitat cine e ? O VIAŢA DE TICĂLOŞIE ŞI JAF Şi Postelnicu începu a deşira viaţa de ticăloşie şi jaf a chiaburului T. I. Dane. — După primul război, i s’au dat pe mâna lui Dane câteva zeci de hecta­re din moşia Chiseletului, cu chip, cică, să le împartă la oamenii din Spanțov. Tocmai pe Dane îl găsiseră! Și-a găsit sacul petecul! Fă­cuse el de formă o listă în care înscria pe oricine cu cât pământ voia. Era dar­nică Jivina dracului. Care cum se înscria trebuia să plătească ratele, că pămân­tul se vindea, nu se da» ^ Câţi au luat pământ ? E vreunul în sat, hai ? — roti Postelnicu ochii prin sală. Aşa-i că nu-i niciunul ? O parte a ajuns în stăpâni­rea lui Alex. Stănescu bo­gătanul şi câtorva cozi de topor. Vreo 20 de pogoane lângă pădurea din Tătinean­­ca şi le-a luat Dane pe seamă că a ajuns primar şi a măsluit actele cum a vrut. Aşa e, oameni buni? — Aşa e — isbucni sala întreagă. — II cunoaştem, vezi prea bine, glăsui şi State Coman, un ţăran mijlocaş cu 5 ha. de pământ. 23 de ani cât a fost primar se plimba cu droşca prin sat. „Să veniţi mă, la cules cireşi“. „Mă, să veniţi la secerat, la cosit, la cărat, la...” — Când eram la anan­ghie ne dădea câte o baniţă de mălai şi ne lua cinci, nu l-ar mai răbda pămân­tul — sunară cuvintele lui Constantin M. Ion. — Dar parcă numai el e? — strigă cu glas tare Marin Mitică Despa. Oame­nii așteaptă să audă ce va spune Despa, mai departe. Dar acesta tăcea. — Zi măi omule, îl Îm­boldi un bătrânel cu ochii vioi. NU ȘI-A PREDAT NICI AZI COTA DE COLECTARE — Iacă am să zic — porni Mitică Despa— căci văd că pe Alexandru Stănescu l-aţi cam uitat, iar de Buzucu n’am auzit nimic. — Cum îi dracul e şi neva­­stă-sa — se auziră vorbe în sală, şi oamenii începură să râdă cu sgomot. — Tăceţi măi oameni buni, că nu-i de şagă, se supără Mitică Despa. Larma se potoli şi Mitică Despa continuă : —­ Voi ştiţi că Tudor Ma­­rinescu sau Buzucu, cum îi mai zicem noi, inel, nu şi-a predat cota de grâu la co­lectarea din ăst an ? Tot o amână. Auziţi oameni buni, noi ne facem cinstit dato­ria, ne dăm cotele să aju­tăm Statul şi când colo bo­gătanul o suceşte. F­ o întreb pe tovarăşul preşedinte pâ­nă când îl mai răbdăm p’ăsta? Eu am părerea că s’ar fi cuvenit să stea de­­acum la puşcărie, spurcă­ciunea şi lipitoarea dracu­lui ! — Aşa, aşa e, strigară oa­menii din sală. — Dar pe Stănescu l-aţi controlat dacă şi-a făcut arătura? Că eu am trecut pe la locurile lui şi zac pâr­loagă. Vorbele porniră iar nă­valnic. Marin Mălăeru, ţăran mij­locaş, se ridică mânios. CUM ŞI-A FĂCUT AVERE CHIABURUL STĂNESCU — Parcă Stănescu e mai breaz ca Dane ? Nu şi-a fă­cut el averea cu moara ? Veneau oamenii la măcinat şi le lua urumul peste mă­sură, de-i fura în faţă. Avea vreo 11 hamali care-i munceau ca robii. — In timpul secetei împăr­țea mălaiul cu 60.000 lei cana. — A adunat hârtii să se umfle cu ele, iar pe noi ne lăsa fără o lețcaie în casă— rosti plin de ciudă Ruse Despa. — Pe Maria Dobre am văzut-o eu cum cerca să’n­­duplece pe chiabur să-i dea o mână de mălai pe cerceii ei de faţă, spuse şi Marin Pătraşcu. — Apoi ce să ne mai mi­răm că ăştia-s sabotori, când o viaţă Întreagă au trăit din sudoarea altora! — strigă Ion Gh. Cu ăştia nu-i chip decât să strângi şurubul. Să-i punem la treabă ! — Ba, să-i băgăm la ră­­coare, mama lor!— tună un ţăran zdravăn, ameninţând cu pumnul. Sala începu a­nul. DE-O MAI ÎNCERCA UNUL SĂ SABOTEZE SA-L DĂM IN VILEAG SĂ TINĂ MINTE CÂT O TRĂI Preşedintele Comitetului Provizoriu potoli cu greu­tate larma, apoi spuse: — Bine ne-au prins, oa­meni buni, cele spuse in astăseară. Chiaburii îs jivine viclene. Is duşmani, şi asu­pra lor trebue să veghiem cu ochii în patru... Intr’un târziu, a vorbit şi tovarăşul Lazăr, secretarul organizaţiei de Partid din Spanţov. — Să nu uităm, tovarăşi, nicio clipă, că azi clasa muncitoare şi Partidul, ne călăuzesc spre o viaţă lu­minoasă. Noi trebue să scă­păm de sărăcie, ş’om scăpa, că nu e nici o putere să ne poată sta împotrivă, că doar şi Statul e azi al no­stru, nu al bogătanilor. Dar nu trebue să uităm nicio clipă, tovarăşi, că duşmanii noştri, chiaburii ca alde Dane, Stănescu, Buzucu, în­cearcă să lovească în noi, c’ar vrea să trăim veşnic în sărăcie şi să le fim slugi ca şi altădată. Astăzi, tovarăşi, voi aţi făcut foarte bine, aţi ajutat Comitetul nostru Provizoriu ca să-i cunoască mai bine pe chiaburi şi să le poată zădărnici planurile. Aşa să faceţi mereu. Iar de mâine încolo, să zorim aratul cu toţii, că arătura asta de toamnă e aur nu alta... Oamenii au ascultat nu­mai ochi şi urechi. Apoi, împreună cu Comitetul Pro­vizoriu, au alcătuit un plan de muncă şi au hotărît să zorească arăturile, să ve­gheze ca toţi chiaburii să-şi lucreze pământurile, să nu-i slăbească nicio clipită, până ce nu i-or vedea cu planul încheiat. Iar de-o mai în­cerca vreunul să saboteze, o să-l dea în vileag, să ţină minte cât o trăi. A. Munteanu Cum au demascat ţăranii muncitori din Spanţov-Ilfov pe chiaburii sabotori SCÂNTEIA Uzina „Industria Fierului“ poate sa accelereze viteza de circulaţie a fondului de rulment . Uzina „Industria Fierului“ este una dintre cele 20 de în­treprinderi din ţara noastră, care au fost dotate cu fond de rulment propriu. Înzestrarea *■ acestei între­prinderi cu fond de rulment propriu a ridicat în faţa tu­turor muncitorilor şi­ tehnicie­nilor de la „Industria Fieru­lui” noi şi deosebite sarcini. Problema esenţială pe care ei trebue să o rezolve este aceea de a asigura o bună circulaţie a fondului de rulment, de a măr viteza de circulaţie a a­­cestui fond, adică de a ur­mări trecerea cât mai grab­nică a fondului de rulment prin cele trei faze: de apro­vizionare, de fabricaţie şi de desfacere. O BUNĂ CIRCULAŢIE A FONDULUI DE RULMENT Până nu de mult, între­prinderea „Industria Fieru­lui” imobiliza serioase fon­duri băneşti în rezerve inu­tile de mărfuri şi materiale. Astfel, în luna Septembrie, întreprinderea a stocat can­titatea de 1700 tone ţagle, cantitate cu mult prea mare faţă de necesităţile produc­ţiei. Pentru a putea plăti a­­ceastă cantitate de materie primă, întreprinderea a fost nevoită să deschidă un credit de 69 milioane lei, iar din încasări să repartizeze, pen­tru acelaş scop, alte 36 mi­lioane. Iată cum, din pri­cina unei proaste gospodă­riri, au fost „îngheţate” mai bine de 125 milioane lei, pen­tru un timp îndelungat. Dealtfel, acesta nu-i unicul caz. Altădată, în decurs de patru luni întreprinderea s’a aprovizionat cu o cantitate de ţagle suficientă pentru a­ asigura producţia pe un an de zile ! La „Industria Fierului”, mi există numai sistemul de a sfi face stocaje masive de materii prime, dar de multe ori se strâng în magazii şi unele materiale dea dreptul inutile. Aşa de pildă, se gă­seau la un moment dat can­tităţi de cărămidă refrac­tară, etc. Chiar cu câteva zile înainte ca întreprinderea să fie dotată cu fond de rul­ment, ea a făcut o comandă pentru 15 tone cărămidă re­fractară deşi se ştia că n’o va folosi decât peste 6 luni de zile. Iată cum fără motiv temeinic şi aici s’au imobi­lizat din fondurile întreprin­derii mai bine de 350.000 lei. SCURTAREA CICLULUI DE FABRICAŢIE GRĂBEŞTE VITEZA DE CIRCULAŢIE A FONDULUI DE RULMENT O altă cale care duce la mărirea vitezei de circulaţie a fondului de rulment este aceea a scurtării ciclului de fabricaţie, adică a micşoră­rii timpului de transfor­mare a materiei prime în marfă finită. La „Industria Fierului”, se fabrică fier be­ton. Materia primă o cons­­titue taglele. Ele se introduc în cuptoarele uzinei unde sunt încălzite la o tempera­tură de 1200 grade, apoi sunt trase afară, trecute prin la­minor, transformate în fier beton de diferite calibre, după dimensiunile dorite. Se pune întrebarea: există în acest simplu şi scurt proces de producţie momente de în­cetineală, „gâtuiri” de pro­ducţie? La o cercetare mai adâncă se observă că producţia în­treprinderii întrece cu mult capacitatea de degajare a halei, cu alte cuvinte, mun­ca manuală care efectuează transportul nu poate să ţină pasul procesului de produc­ţie mecanizat. Pentru a re­media această situaţie, con­ducerea tehnică a întreprin­derii, îndrumată de organi­zaţia de Partid, va introduce în cel mai scurt timp în hală, semimecanizarea trans­portului (o linie ferată şi vagonetă). Se ştie că în accelerarea procesului de producţie con­­tribue, într-o măsură destul de importantă, şi folosirea cât mai completă a zilei de muncă, îngrijirea utilajului și uneltelor pentru a se pre­întâmpina eventualele stri­căciuni, înfilnirea disciplinei în muncă și ridicarea de noi cadre calificate. Astăzi, când întreprinderea a căpătat fond de rulment propriu, acesta probleme trebue să stea în centrul preocupărilor organizaţiei de Partid, direcţiei şi sindicatu­lui. ALTE ELEMENTE CARE INFLUENŢEAZĂ CIRCULAŢIA FONDULUI DE RULMENT Scăderea preţului de cost al produselor duce de ase­­meni la grăbirea circulaţiei fondului de rulment. La „In­dustria Fierului” s-au între­prins unele acţiuni in această direcţie. Prin înlocuirea con­sumului de motorină cu cu­rent electric şi a celui de pă­cură cu gaz metan, s’au re­dus simţitor cheltuelile de combustibil. Aceasta însă este numai un început. Pe viitor trebue dusă lupta cu mai multă hotărire, lupta pentru scăderea sistematică a preţu­lui de cost al produselor, prin introducerea unui regim se­ver de economii, prin folosi­rea din plin a rezervelor in­terne. Dar nu numai scurtarea procesului de producţie şi li­chidarea stocurilor inutile de materie primă asigură o bu­nă circulaţie a fondului de rulment. Tot atât de impor­tant este ca în magaziile în­treprinderii să nu se adune stocuri de marfă finită. La întreprinderea „Industria Fie­rului” s-a constatat însă, că la fiecare sfârşit de lună se îngrămădesc în magazii peste 200 tone fier beton. Aceasta înseamnă că şi aici se „în­gheaţă” în fiecare lună a­­proape 5 milioane şi jumă­tate de lei! Este deci necesar ca produsele, odată fabricate, să fie cât mai repede vândute. In conformitate cu dispozi­­ţiunile în vigoare, întreprin­derea nu încasează direct de la cumpărător sumele care i se cuvin din vânzarea aces­tor produse. Banca de Stat este singura în măsură să lichideze conturile dintre în­treprinderile creditoare şi debitoare. De multe ori însă operaţiile de trecere in con­tul întreprinderii „Industria Fierului” suferă întârzieri simţitoare. Un calcul su­mar arată că, numai în de­cursul ultimelor două luni, n’a fost trecută în contul în­treprinderii „Industria Fie­rului” de către Banca de Stat suma de aproape 28 milioane lei. Iată o situaţie de natură sa stânjenească buna circu­laţie a fondului de ruliment. ★ Acestea ar fi numai câteva din problemele mai impor­tante ridicate în întreprinde­rea „Industria Fierului” în urma dotării ei cu fond de rulment propriu Întrecerea socialistă, porni­tă în cinstea zilei tovarăşului Stalin, trebue să însemne pentru muncitorii şi tehni­cienii de la „Industria Fieru­lui” un minunat prilej de in­firmare a capacităţii lor de a se gospodări cât mai chiti­­guit, de a scoate la iveală re­zervele interne ale întreprin­­­derii, de a da produse mai multe, mai bune şi mai eftine. S-a terminat electrificarea a peste o suta comun­e rurale Departamentul Gospodăriei Locale din Ministerul Aface­rilor Interne a dat în acest an o deosebită importanţă e­­lectrificării rurale. Prin Di­recţiunea întreprinderilor E­­dilitare, Departamentul Gos­podăriei Locale a reuşit să termine până în prezent lu­crările de electrificare în pes­te 100 comune din judeţele: Braşov, Gorj, Vaslui, Bacău, Constanţa, Ialomiţa, Hune­doara, Prahova, Arad, Alba, Timiş - Torontal, Târnava - Mică, Mehedinţi şi Târnava- Mare. Reuşita acestor lucrări se datoreşte faptului că ţărăni­mea muncitoare, mobilizată de Partid, a dat acestor lucrări un preţios sprijin prin mun­că voluntară şi materiale. Departamentul Gospodăriei Locale din Ministerul Aface­rilor Interne continuă lucrăr­­ile de electrificare rurală prevăzute în Planul de Stat pe anul 1949, depunând efor­turi pentru terminarea lor înainte de termen și începe­rea altor lucrări noui. Nr. 158! Academicianul sovietic A. I. Oparin a plecat din ţară Sâmbătă dimineaţă, academi­cianul A. I. Oparin, director al Institutului de Biochimie al Acade­miei de Ştiinţe din U.R.S.S., mem­bru al delegaţiei sovietice care a participat la festivităţile din ca­drul Săptămânii Prieteniei Româ­­no-Sovietice, a părăsit ţara noastră. Academicianul sovietic a fost salutat pe aeroport de: N. Popesc­u-Doreanu, ministrul In­­văţământului Public, vicepreşe­dinte al A.R.L.U.S.-ului, prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, Al. Buican, mi­nistru adjunct al Învăţământului Public, L. Csikó, consilier la Ministe­rul învăţământului Public, acad. dr. St. S. Nicolau, preşedintele Sec­ţiei de Ştiinţe Medicale a Aca­demiei R.P.R., acad. N. Gh. Lupu, rectorul Institutului Medico-Far­­maceutic, I. A. Maximovski, re­­prezentantul V.O.R.S-ului în R.P.R., dr. I. Bogdan, vicepre­şedinte al A.R.L.U.S.-ului, dr. C. Dimitriu, secretar general ai A.R.L.U.S.-ului, numeroşi acti­vişti ai A.R.L.U.S.-ului, munci­tori şi muncitoare. Asistenţa aflată pe aeroport a manifestat călduros pentru prie­tenia româno-sovietică, pentru marea Ţară a Socialismului vic­torios şi pentru iubitul conducă­tor al oamenilor muncii din lumea întreagă, prietenul şi eliberatorul poporului nostru, Iosif Vissario­­novici Stalin. Ciclu de referate despre lucrările juridice sovietice Urmărind răspândirea şi popu­larizarea ştiinţei juridice sovietice­­ în rândurile magistraţilor şi func-'­ ţionarilor, Ministerul Justiţiei a luat: ‘niţiativa organizării unui ciclu de­ referate despre lucrările juridice sovietice, la care vor participa funcţionari superiori din Minister­e şi magistraţi. Scopul acestor referate este­­dej a prezenta şi face cunoscute o­ seamă de lucrări juridice sovietice, pentru ca astfel ştiinţa juridică a marii Ţări a Socialismului să poată fi folosită de juriştii noştri. I Radio Moscova răspunde la susorile ascultătorilor din R.P.R. Cum 20 Noembrie, intre orele 21—22, se transmite pe po­sturile România pe 1875 m. și Radio București 1 364,5 m. lun­gimi de­ undă, răspunsul postului de Radio Moscova la scrisorile ascultătorilor din Republica Popu­lară Română. Dăm mai jos lista celor cărora li se răspunde în această emisie: MARGINEANU SIMION, strun­gar la Atelierele Ministerului Să­nătăţii „Recas”, Bucureşti. MIHADAŞ, lucrător la fabrica „bear“, Bucureşti. WEISMANN SIMION, bobina­tor la fabrica „Dinamo" Bucu­reşti. CESAR EUGEN, miner dela Petrila, Valea Jiului. SCHILER GHEORGHE, miner dela Petrila, Valea Jiului. PLUSCAL GHEORGHE, Regio­­nala electrică Braşov, URZICA GAVRILA, învăţător din corn. Subcetate jud. Mureş, şi IOLANDA TEODOSIU, în­văţătoare, din Târgul Mureş. Clubul C.Fr.­Griviţa Roşie şi-a început activitatea Primul program săptămânal programul Clubului CFR „Griviţa Roşie11 CALENDAR 6 Noembrie •- 7 Noembrie 8 Noembrie Duminică ora 17 Sala Festivităţi Luni ora 17 Ansamblu­ artistic al Mare/ ora 16.30 Sala inovatorilor! Va rula: Jurnal Nr. 64 Griviţei Roşii va da un­ program Tom.In^D.aconescu^va^awa o Aureola Boreală compus din: Piesă, Cer, Dansuri şi supra inovaliei 8aie. Omul şi Maimuţa Orchestra de Balalaici ora 16.30 sala de muzică. Conf.pt. Tineret a 31 aniversare a Comso­­molului, ora ÎS Sala de Festivităţi rulează: Jurnal, Aureola Boreală, Omul şi ______________________ _Maimuţa. . . ............. 9 Noembrie In fiecare zi 10 Noembrie Miercuri ora 16,30 Sala Inovatorilor: La dispoziţia tov. Jet ora 10,30 Sala inovatorilor: Tov. Tov. ing. Miron o consfătuire Cu Biblioteca ora 9-12 —14-19 ing.______________va vorbi șefii de ateliere despre: „Normare” gala.de Lectură 14-21 despre sistemul Sovietic de sudura ora 16,30-18 Sala de Şah-Concurs ... * . .. de Şah între­ secţiile Vagoane şi Sala de Şah 16-21 locomotivelor, Locomotive ora 16,30 Citit cu Copii Sala Corului Ora 17: Film.­­ 11 Noembrie 12 Noembrie 12 Ndsmbns Vineri ora 16,30 sala inovatorilor: Sâmbătă ora 18 Sala Festivităţi: Duminică ora i1 dim. Film pt.copii Consfătuirea cu tov. de la Vagoane Rulează filmul „Întâlnire pe Elba“ ora 16 Ansamblul Criviţa Roşie. K Â c..»i ««•"»»>'• »*“' pentru începători ora 17 Sala Cor. Cenaclu literar. ________• . 1 ' * . 1 _ * _ Deschis în cinstea zilei de 1 Noembrie, clubul . C.F.R.­­Griviţ­a Roşie şi-a alcătuit din timp programul ^de­ activi­tate pe prima săptămână. Programul pe care îl repro­ducem mai sus, în form­at în care a fost tipărit şi răspân­dit la Griviţa Roşie, este des­tul de bine alcătuit pentru început şi lasă să se întreva­dă multiplele posibilităţi care permit ca el sa fie desvol­­tat. După cum se vede şi din program, conferenţiarul pen­tru consfătuirea de .Tot nu a fost fixat dinainte. Pe viitor programul va trebui alcătuit numai pe baze concrete, fiind necesar să se stabilească din timp şi numele conferenţia­rilor. începutul activităţii clubu­lui Griviţa Roşie, pe baza unui program săptămânal dinainte fixat, este un merit al conducerii clubului şi un exemplu pentru alte între­prinderi. Pe viitor însă este necesară alcătuirea unui program PE O PERIOADA MAI ÎNDE­LUNGATA. Pentru ca progra­mul să poată deveni din ce în ce mai bun şi să fie com­plectat cu cercuri de lectură, audiţii muzicale, concursuri de ping-pong, etc. trebuesc antrenaţi în muncă membrii colectivului de conducere a clubului şi este necesară or­ganizarea culegerii de suges­tii în această privinţă de la muncitori, prin şedinţe spe­ciale, cutii pentru propuneri. O atenţie specială trebue acordată studiului în colectiv al broşurilor de ideologie, a­­ceasta mai ales prin faptul că existenţa Cabinetului de Partid în cadrul clubului, va putea fi de un mare ajutor pentru ridicarea nivelului po­litic şi ideologic al C.F.R.­­iştilor şi al familiilor lor. Pentru a atrage un număr cât mai mare de muncitori spre activitatea clubului, tre­bue dusă o intensă muncă de agitaţie Mai multă grijă din partea Comitetului Provizoriu judeţean şi a celui orăşenesc pentru buna aprovizionare a populaţiei muncitoare de la Reşiţa Populaţia muncitoare din ma­rele nostru centru industrial Reşiţa trăia în regimul burghe­­zo-moşieresc o viaţă plină de mizerie şi greutăţi. Străzile pe­riferice impracticabile, dispen­sare puţine şi murdare, un nu­măr insuficient de şcoli, lipsa aşezămintelor pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului — iertă câ­teva trăsături ale dezintere­sării criminale a capitaliştilor faţă de grijile miilor de mun­citori. In trecut, greutăţile aprovi­zionării muncitorimii din Re­şiţa serveau speculanţilor, care se îmbogăţeau mereu, furând ultimul ban obţinut cu grea trudă. In regimul nostru de demo­craţie populară, pe măsura desvoltării co­merţului de Stat şi cooperatist, pe măsura creş­terii producţiei, se obţin în­semnate succese în lupta pen­tru o bună aprovizionare a populaţiei muncitoare. Lupta pentru buna aprovi­zionare a populaţiei muncitoa­re din Reşiţa este grea deoa­rece multe elemente capitaliste s’au refugiat în sectorul co­merţului privat cu amănuntul, de unde caută să pună piedici şi să exploateze orice neajuns al comerţului de Stat şi coope­ratist, pentru a se îmbogăţi şi a lovi în poporul muncitor. Comitetul Provizoriu al ora­şului Reşiţa a obţinut unele succese în direcţia aprovizio­nării populaţiei muncitoare­­In primul rând a contribuit la dez­voltarea reţelei magazinelor de Stat, restaurantelor de Stat etc. Intr’un moment când apro­vizionarea cu zarzavaturi mer­gea greu, Comitetul Provizoriu a intervenit activ, obţinând pentru Reşiţa repartizarea unor cantităţi mai mari de zarzava­turi. Deasemenea datorită mă­surilor luate din timp, aprovi­zionarea de iarnă a populaţiei cu legume, cartofi, ceapă, este de acum asigurată. Totuşi mai sunt lipsuri în­semnate în ceea ce priveşte a­­pro­vizionarea populaţiei mun­citoare din Reşiţa. Unele cantine primesc canti­­taţi de alimente mai mici de­cât au nevoe. Aprovizionarea cu petrol se face defectuos. Aceste lipsuri însemnate au mai multe cauze. Pe de o parte centrele de colectare din Ora­­viţa, datoare să sprijine apro­vizionarea Reşiţei, subaprecia­­ză importanţa acestei sarcini. Ouăle, untul şi alte alimente cumpărate prin cooperativele din sate, se distribuie cu pre­cădere la Oraviţa şi numai în cazuri rare se trimit la Re­şiţa. Greşelile unor Centrocom­­uri provoacă deasemenea greu­tăţi serioase în aprovizionarea populaţiei. Astfel din cauza dispoziţiilor contradictorii, s-a tărăgănit multă vreme obţine­rea unei cantităţi de grăsime pentru populaţia muncitoare din Reşiţa­ Reprezentantul Ma­gazinului Alimentar de Stat a fost îndrumat să ridice aceas­tă cantitate de grăsime de la Cluj. Dar în momentul în care o încărca în tren, s-a sosit o altă dispoziţie care prevedea că grăsimea urmează să fie ridicată de la Sibiu. Comitetul Provizoriu judeţean Cetraş a făcut prea puţin pen­tru a îndrepta această situaţie. La rândul lui, Comitetul Pro­vizoriu din Reşiţa care în alte domenii a obţinut succese de seamă ar fi putut face mult mai mult pentru buna aprovi­zionare a populaţiei. Astfel, se tărăgănează de luni de zile deschiderea unor noui maga­zine „Aprozar", în diferite car­tiere ale oraşului. Aproviziona­rea cu unele zarzavaturi şi cu fructe se face dezorganizat, în­tâmplător, la intervale mari. Această situaţie e speculată de samsarii ce roesc pe pie­ţele Reşiţei. Comitetul Provizoriu care trebue să se îngrijească de toate problemele ce privesc munca şi viaţa populaţiei muncitoare nu a dat atenţia cu­venită nici folosirii juste a re­surselor locale. Cu toate că exista posibilitatea de a se cum­păra din satele din jurul Re­şiţei ouă, fructe, mazăre şi al­tele, Magazinul Alimentar de Stat nu s’a ocupat serios de a­­ceastă problemă, iar Comite­tul Provizoriu nu a combătut cu suficientă tărie aceasta lipsă. Problema posibilităţii depozitării unor stocuri mai mari de mărfuri în oraş nu este încă rezolvată, din care cauză mărfurile sunt dirijate întâi la Oraviţa — localitate situată la circa 100 kilometri depărtare. Comitetele Provizorii Caraş şi Reşiţa trebue să înţeleagă că ele, ca organe locale ale puterii de Stat, sunt RĂSPUN­ZĂTOARE şi de problemele a­­provizionării populaţiei munci­toare. Un puternic accent tre­bue pus pe valorificarea resur­selor locale, desfăşurând larg schimbul de produse între coo­perativele orăşeneşti şi cele săteşti. De felul cum e asigurată a­­­provizionarea Reşiţei, depind în însemnată măsură succesele în producţie ale oamenilor muncii din acest centru indus­trial de o deosebită importanţă. Organizând consfătuiri publice, primind propunerile oamenilor muncii, formând un activ larg şi bine închegat de cetăţeni în ju­rul său, Comitetul Provizoriu va putea contribui cu mult mai mult succes la acţiunea de îmbunătăţire a aprovizionării oraşului. Nici o posibilitate pentru îmbunătăţirea aprovizio­nării nu trebue scăpată din vedere. Astfel muncitorii din Reşiţa vor fi sprijiniţi şi pe a­­ceastă cale în munca lor dârza pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, N. Câmpeanu redactor responsabil al ziaru­­lui „Flamura Roşie”-Reşiţa

Next