Scȃnteia, noiembrie 1949 (Anul 18, nr. 1570-1594)
1949-11-14 / nr. 1581
Pag. 2 Deschiderea conferinţei pe ţară a arhitecţilor Sâmbătă s-a deschis în sala de festivităţi „A.G.I.R.“ conferinţa pe ţară a resortului Arhitectură, al Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnicienilor. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Aurel Pârvu, secretar general al Asociaţiei. După cuvântul tov. Dorian Hardt, conferentar la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, prof. Nicolae Bădescu şi-a desvoltat referatul „împotriva cosmopolitismului şi arhitecturii burgheze imperialiste“. Arătând că oraşele burgheze evidenţiază în chip izbitor caracterul lor de clasă, ilustrând imposibilitatea rezolvării problemei locuinţelor de către regimul capitalist — prof. Nicolae Bădescu a subliniat că cosmopolitismul a făcut în arhitectură pagube considerabile. In încheiere, prof. N. Bădescu a subliniat că spiritul de Partid în creaţia arhitectonică este remediul cel mai eficace împotriva cosmopolitismului, el putând fi obţinut numai prin însuşirea profundă a învăţăturii marxist-leniniste, prin ridicarea continuă a nivelului ideologic, prin cunoaşterea celei mai înaintate arhitecturi din lume, arhitectura sovietică. In şedinţa de după amiază s’au ţinut următoarele referate tehnice: Problema aşezărilor urbane muncitoreşti; Construcţii provizorii pe şantierul Canalului Dunăre— Marea Neagră; Probleme de arhitectură în legătură cu mecanizarea agriculturii. Inaugurarea Atelierelor Principale C. F. R. « Cotroceni Sâmbătă după amiază a avut loc inaugurarea Atelierelor Principale C.F.R.-Cotroceni, ateliere de reparare a utilajului pentru toate şantierele C.F.R. Atelierele acestea, de mare importanţă pentru construcţiile C.F.R., erau adăpostite până acum in nişte barăci, ia Otopeniile au fost transferate în clădirile spaţioase ale fostei pirotehnii. In cuvântările ţinute s-a subliniat că muncitorii, mobilizaţi de Partid şi sindicat, au efectuat această mutare a atelierelor fără ca producţia să sufere. Muncitorii se bucură acum de condiţii bune de lucru. Au fost amenajate cantină, duşuri, o sală de spectacole, etc. Ui urma propunerii Comisiei de Stat pentru Ocrotirea Mamei şiCopilului, prin secţia sanitară a Corfiitetului Provizoriu al Capitalei, conducerea S.T.S. a aprobat ca femeile fuvlos şi mamejoi cu copii miei până la 2 ani să aibă dreptul de a se urca in tramvaie şi autobuze prin Uşa din faţă. De asemenea, II s'au rezervat primele două locuri în vagonul motor şi de remorci, ca şi în autobuze. n; ■; h: Locuri speciale in tramvaie și autobuze pentru femeile gravide şi mamele cu copii mici Excursii organizate de C. G. M. la Expoziţia Industriei Sovietice Duminica trecută au luatparte la excursiile organizate de Confederaţia Generală a Muncii pentru muncitorii dornici să cunoască măreţele realizări ale industria sovietice peste 14.000 de oameni ai muncii. Ei au venit cu 11 trenuri speciale, din centrele, industriale : Ploeşti, Braşov, Târgovişte, Giurgiu, Deva, Tulcea, Bacău, Cluj, Iaşi, Craiova, Sibiu, Turnu Măgurele, Aluga şi Moreni. Pentru Duminică 13 Noembrie, Confederaţia Generală a Muncii anunţă plecarea unor noi trenuri speciale cu muncitori spre Bucureşti, în vederea vizitării Expoziţiei Industriei Sovietice. Vor plecă trenuri din : Ploeşti, Braşov, Câmpulung Muscel, Brăila, Butan, Reşiţa şi Oţelul Roşu, Petroşani, Lupeni, Arad, Oradea, Turda, Timişoara, Turnu Severin, Mediaş, Alba Iulia, Fălticeni, Făgăraş, Râmnicu-Vălcea, Târgu-Mu- reş, Constanţa, Focşani, Sfăntu-Gheorghe, Târgovişte, Piteşti şi Craiova. ■* 1 De o săptămână şi una! bine conteniseră Insămânţările în Spanţov-Ilfov. Oamenii porniseră plugurile la arat. Totuşi munca trebuia organizată mai cu temei, să meargă mai repede. Iarna-i în prag, iar timpul nu te’ntreabă. Asta era gândul tov. Lázár, secretarul organizaţiei de Partid din Spanţov, când mai acum câteva zile a călcat pragul Comitetului Provizoriu. Trebuia ca munca să fie organizată cu chibzuială, ţăranii muncitori să-şi sporească puterile pentru ca planul arăturilor să fie îndeplinit la timp. Comitetul Provizoriu, la îndemnul organizaţiei de Partid, a hotărît să convoace satul Intr’o adunare generală. A doua zi, încă de dimineaţă, 28 de agitatori ai organizaţiei de Partid străbăteau satul, din uliţă în uliţă, din casă în casă, lămurind pe ţăranii muncitori să vină la adunare. Seara, oamenii s’au adunat în localul şcolii. — Oameni buni, Începu preşedintele Comitetului Provizoriu, vorbind cu glas molcom şi hotărît — ne-am îndeplinit planul de însămânţări. Acum avem de făcut arăturile de toamnă. Eu zic că 329 ha, cât am făcut până acum e prea puţin. Voi ce spuneţi oameni buni, că doar de aceea v’am chemat aici ?... In sală se aşternu liniştea. Pe masa preşedintelui, In fumul des de ţigară, lampa licărea aidoma unui opaiţ Înăbuşit. Apoi, deodată, într’una din băncile din urmă, Niţă Alexe, un ţăran sărac, se ridică și rupse tăcerea. — Tovarăşi, drept este că nu prea stăm bine cu arăturile. Tovarăşul preşedinte a grăit adevărul. Dar eu trebue să vă spun ceva. Am fost azi un câmp şi am văzut că oamenii au ieşit cu plugurile în ţarină. A ieşit şi Mitică Despa şi Mălăeru şi mulţi alţii, sârâcime şi mijlocaşi, care mai de care să-şi termine treaba. M’am uitat apoi şi pe pământurile lui Dane. Credeţi cumva că s'a apucat de arat? Nici gând. Apoi, la ce focu mai aşteaptă? •— Aşteaptă lăutari, măi Niţă, se auzi vocea unui mucalit, şi cuvintele lui stârniră râsul întregii săli. ŞI-A LĂSAT BUMBACUL NECULES — Staţi să vă spun şi eu ceva, glăsui Dragu, răsărit dintr’un pâlc de oameni de lângă uşă. Azi aflai că Dane chiaburul nu şi-a cules nici până azi bumbacul de pe cele patru hectare. Asta-i sabotaj, măi oameni buni ! îtrebue să-l dăm pe mâna Miliţiei, că-i duşman, ce să mai lungim vorba. Cuvintele lui Dragu stârniră un şuvoi de mânie. Oamenii fierbeau. — Auzi, d-ta, minunăţie de bumbac, ce-o fi aşteptând de nu l-a cules ? Asta-i curată duşmănie — spunea o femeie clătinând din cap. — Apoi să-ţi spun eu ce aştepta — sări de la locul lui Călin Postelnicu, ţăran sărac cu 2 ha. de pământ. Toţi ochii se îndreptară spre el. Cineva sâsâi şi în sală se făcu linişte. — Vă miraţi de bogătan, — începu Postelnicu, indesându-şi mânios cuşma pe urechi — de parcă nu l-aţi cunoaşte cât e de ticălos. Ori aţi uitat cine e ? O VIAŢA DE TICĂLOŞIE ŞI JAF Şi Postelnicu începu a deşira viaţa de ticăloşie şi jaf a chiaburului T. I. Dane. — După primul război, i s’au dat pe mâna lui Dane câteva zeci de hectare din moşia Chiseletului, cu chip, cică, să le împartă la oamenii din Spanțov. Tocmai pe Dane îl găsiseră! Și-a găsit sacul petecul! Făcuse el de formă o listă în care înscria pe oricine cu cât pământ voia. Era darnică Jivina dracului. Care cum se înscria trebuia să plătească ratele, că pământul se vindea, nu se da» ^ Câţi au luat pământ ? E vreunul în sat, hai ? — roti Postelnicu ochii prin sală. Aşa-i că nu-i niciunul ? O parte a ajuns în stăpânirea lui Alex. Stănescu bogătanul şi câtorva cozi de topor. Vreo 20 de pogoane lângă pădurea din Tătineanca şi le-a luat Dane pe seamă că a ajuns primar şi a măsluit actele cum a vrut. Aşa e, oameni buni? — Aşa e — isbucni sala întreagă. — II cunoaştem, vezi prea bine, glăsui şi State Coman, un ţăran mijlocaş cu 5 ha. de pământ. 23 de ani cât a fost primar se plimba cu droşca prin sat. „Să veniţi mă, la cules cireşi“. „Mă, să veniţi la secerat, la cosit, la cărat, la...” — Când eram la ananghie ne dădea câte o baniţă de mălai şi ne lua cinci, nu l-ar mai răbda pământul — sunară cuvintele lui Constantin M. Ion. — Dar parcă numai el e? — strigă cu glas tare Marin Mitică Despa. Oamenii așteaptă să audă ce va spune Despa, mai departe. Dar acesta tăcea. — Zi măi omule, îl Îmboldi un bătrânel cu ochii vioi. NU ȘI-A PREDAT NICI AZI COTA DE COLECTARE — Iacă am să zic — porni Mitică Despa— căci văd că pe Alexandru Stănescu l-aţi cam uitat, iar de Buzucu n’am auzit nimic. — Cum îi dracul e şi nevastă-sa — se auziră vorbe în sală, şi oamenii începură să râdă cu sgomot. — Tăceţi măi oameni buni, că nu-i de şagă, se supără Mitică Despa. Larma se potoli şi Mitică Despa continuă : — Voi ştiţi că Tudor Marinescu sau Buzucu, cum îi mai zicem noi, inel, nu şi-a predat cota de grâu la colectarea din ăst an ? Tot o amână. Auziţi oameni buni, noi ne facem cinstit datoria, ne dăm cotele să ajutăm Statul şi când colo bogătanul o suceşte. F o întreb pe tovarăşul preşedinte până când îl mai răbdăm p’ăsta? Eu am părerea că s’ar fi cuvenit să stea deacum la puşcărie, spurcăciunea şi lipitoarea dracului ! — Aşa, aşa e, strigară oamenii din sală. — Dar pe Stănescu l-aţi controlat dacă şi-a făcut arătura? Că eu am trecut pe la locurile lui şi zac pârloagă. Vorbele porniră iar năvalnic. Marin Mălăeru, ţăran mijlocaş, se ridică mânios. CUM ŞI-A FĂCUT AVERE CHIABURUL STĂNESCU — Parcă Stănescu e mai breaz ca Dane ? Nu şi-a făcut el averea cu moara ? Veneau oamenii la măcinat şi le lua urumul peste măsură, de-i fura în faţă. Avea vreo 11 hamali care-i munceau ca robii. — In timpul secetei împărțea mălaiul cu 60.000 lei cana. — A adunat hârtii să se umfle cu ele, iar pe noi ne lăsa fără o lețcaie în casă— rosti plin de ciudă Ruse Despa. — Pe Maria Dobre am văzut-o eu cum cerca să’nduplece pe chiabur să-i dea o mână de mălai pe cerceii ei de faţă, spuse şi Marin Pătraşcu. — Apoi ce să ne mai mirăm că ăştia-s sabotori, când o viaţă Întreagă au trăit din sudoarea altora! — strigă Ion Gh. Cu ăştia nu-i chip decât să strângi şurubul. Să-i punem la treabă ! — Ba, să-i băgăm la răcoare, mama lor!— tună un ţăran zdravăn, ameninţând cu pumnul. Sala începu anul. DE-O MAI ÎNCERCA UNUL SĂ SABOTEZE SA-L DĂM IN VILEAG SĂ TINĂ MINTE CÂT O TRĂI Preşedintele Comitetului Provizoriu potoli cu greutate larma, apoi spuse: — Bine ne-au prins, oameni buni, cele spuse in astăseară. Chiaburii îs jivine viclene. Is duşmani, şi asupra lor trebue să veghiem cu ochii în patru... Intr’un târziu, a vorbit şi tovarăşul Lazăr, secretarul organizaţiei de Partid din Spanţov. — Să nu uităm, tovarăşi, nicio clipă, că azi clasa muncitoare şi Partidul, ne călăuzesc spre o viaţă luminoasă. Noi trebue să scăpăm de sărăcie, ş’om scăpa, că nu e nici o putere să ne poată sta împotrivă, că doar şi Statul e azi al nostru, nu al bogătanilor. Dar nu trebue să uităm nicio clipă, tovarăşi, că duşmanii noştri, chiaburii ca alde Dane, Stănescu, Buzucu, încearcă să lovească în noi, c’ar vrea să trăim veşnic în sărăcie şi să le fim slugi ca şi altădată. Astăzi, tovarăşi, voi aţi făcut foarte bine, aţi ajutat Comitetul nostru Provizoriu ca să-i cunoască mai bine pe chiaburi şi să le poată zădărnici planurile. Aşa să faceţi mereu. Iar de mâine încolo, să zorim aratul cu toţii, că arătura asta de toamnă e aur nu alta... Oamenii au ascultat numai ochi şi urechi. Apoi, împreună cu Comitetul Provizoriu, au alcătuit un plan de muncă şi au hotărît să zorească arăturile, să vegheze ca toţi chiaburii să-şi lucreze pământurile, să nu-i slăbească nicio clipită, până ce nu i-or vedea cu planul încheiat. Iar de-o mai încerca vreunul să saboteze, o să-l dea în vileag, să ţină minte cât o trăi. A. Munteanu Cum au demascat ţăranii muncitori din Spanţov-Ilfov pe chiaburii sabotori SCÂNTEIA Uzina „Industria Fierului“ poate sa accelereze viteza de circulaţie a fondului de rulment . Uzina „Industria Fierului“ este una dintre cele 20 de întreprinderi din ţara noastră, care au fost dotate cu fond de rulment propriu. Înzestrarea *■ acestei întreprinderi cu fond de rulment propriu a ridicat în faţa tuturor muncitorilor şi tehnicienilor de la „Industria Fierului” noi şi deosebite sarcini. Problema esenţială pe care ei trebue să o rezolve este aceea de a asigura o bună circulaţie a fondului de rulment, de a măr viteza de circulaţie a acestui fond, adică de a urmări trecerea cât mai grabnică a fondului de rulment prin cele trei faze: de aprovizionare, de fabricaţie şi de desfacere. O BUNĂ CIRCULAŢIE A FONDULUI DE RULMENT Până nu de mult, întreprinderea „Industria Fierului” imobiliza serioase fonduri băneşti în rezerve inutile de mărfuri şi materiale. Astfel, în luna Septembrie, întreprinderea a stocat cantitatea de 1700 tone ţagle, cantitate cu mult prea mare faţă de necesităţile producţiei. Pentru a putea plăti această cantitate de materie primă, întreprinderea a fost nevoită să deschidă un credit de 69 milioane lei, iar din încasări să repartizeze, pentru acelaş scop, alte 36 milioane. Iată cum, din pricina unei proaste gospodăriri, au fost „îngheţate” mai bine de 125 milioane lei, pentru un timp îndelungat. Dealtfel, acesta nu-i unicul caz. Altădată, în decurs de patru luni întreprinderea s’a aprovizionat cu o cantitate de ţagle suficientă pentru a asigura producţia pe un an de zile ! La „Industria Fierului”, mi există numai sistemul de a sfi face stocaje masive de materii prime, dar de multe ori se strâng în magazii şi unele materiale dea dreptul inutile. Aşa de pildă, se găseau la un moment dat cantităţi de cărămidă refractară, etc. Chiar cu câteva zile înainte ca întreprinderea să fie dotată cu fond de rulment, ea a făcut o comandă pentru 15 tone cărămidă refractară deşi se ştia că n’o va folosi decât peste 6 luni de zile. Iată cum fără motiv temeinic şi aici s’au imobilizat din fondurile întreprinderii mai bine de 350.000 lei. SCURTAREA CICLULUI DE FABRICAŢIE GRĂBEŞTE VITEZA DE CIRCULAŢIE A FONDULUI DE RULMENT O altă cale care duce la mărirea vitezei de circulaţie a fondului de rulment este aceea a scurtării ciclului de fabricaţie, adică a micşorării timpului de transformare a materiei prime în marfă finită. La „Industria Fierului”, se fabrică fier beton. Materia primă o constitue taglele. Ele se introduc în cuptoarele uzinei unde sunt încălzite la o temperatură de 1200 grade, apoi sunt trase afară, trecute prin laminor, transformate în fier beton de diferite calibre, după dimensiunile dorite. Se pune întrebarea: există în acest simplu şi scurt proces de producţie momente de încetineală, „gâtuiri” de producţie? La o cercetare mai adâncă se observă că producţia întreprinderii întrece cu mult capacitatea de degajare a halei, cu alte cuvinte, munca manuală care efectuează transportul nu poate să ţină pasul procesului de producţie mecanizat. Pentru a remedia această situaţie, conducerea tehnică a întreprinderii, îndrumată de organizaţia de Partid, va introduce în cel mai scurt timp în hală, semimecanizarea transportului (o linie ferată şi vagonetă). Se ştie că în accelerarea procesului de producţie contribue, într-o măsură destul de importantă, şi folosirea cât mai completă a zilei de muncă, îngrijirea utilajului și uneltelor pentru a se preîntâmpina eventualele stricăciuni, înfilnirea disciplinei în muncă și ridicarea de noi cadre calificate. Astăzi, când întreprinderea a căpătat fond de rulment propriu, acesta probleme trebue să stea în centrul preocupărilor organizaţiei de Partid, direcţiei şi sindicatului. ALTE ELEMENTE CARE INFLUENŢEAZĂ CIRCULAŢIA FONDULUI DE RULMENT Scăderea preţului de cost al produselor duce de asemeni la grăbirea circulaţiei fondului de rulment. La „Industria Fierului” s-au întreprins unele acţiuni in această direcţie. Prin înlocuirea consumului de motorină cu curent electric şi a celui de păcură cu gaz metan, s’au redus simţitor cheltuelile de combustibil. Aceasta însă este numai un început. Pe viitor trebue dusă lupta cu mai multă hotărire, lupta pentru scăderea sistematică a preţului de cost al produselor, prin introducerea unui regim sever de economii, prin folosirea din plin a rezervelor interne. Dar nu numai scurtarea procesului de producţie şi lichidarea stocurilor inutile de materie primă asigură o bună circulaţie a fondului de rulment. Tot atât de important este ca în magaziile întreprinderii să nu se adune stocuri de marfă finită. La întreprinderea „Industria Fierului” s-a constatat însă, că la fiecare sfârşit de lună se îngrămădesc în magazii peste 200 tone fier beton. Aceasta înseamnă că şi aici se „îngheaţă” în fiecare lună aproape 5 milioane şi jumătate de lei! Este deci necesar ca produsele, odată fabricate, să fie cât mai repede vândute. In conformitate cu dispoziţiunile în vigoare, întreprinderea nu încasează direct de la cumpărător sumele care i se cuvin din vânzarea acestor produse. Banca de Stat este singura în măsură să lichideze conturile dintre întreprinderile creditoare şi debitoare. De multe ori însă operaţiile de trecere in contul întreprinderii „Industria Fierului” suferă întârzieri simţitoare. Un calcul sumar arată că, numai în decursul ultimelor două luni, n’a fost trecută în contul întreprinderii „Industria Fierului” de către Banca de Stat suma de aproape 28 milioane lei. Iată o situaţie de natură sa stânjenească buna circulaţie a fondului de ruliment. ★ Acestea ar fi numai câteva din problemele mai importante ridicate în întreprinderea „Industria Fierului” în urma dotării ei cu fond de rulment propriu Întrecerea socialistă, pornită în cinstea zilei tovarăşului Stalin, trebue să însemne pentru muncitorii şi tehnicienii de la „Industria Fierului” un minunat prilej de infirmare a capacităţii lor de a se gospodări cât mai chitiguit, de a scoate la iveală rezervele interne ale întreprinderii, de a da produse mai multe, mai bune şi mai eftine. S-a terminat electrificarea a peste o suta comune rurale Departamentul Gospodăriei Locale din Ministerul Afacerilor Interne a dat în acest an o deosebită importanţă electrificării rurale. Prin Direcţiunea întreprinderilor Edilitare, Departamentul Gospodăriei Locale a reuşit să termine până în prezent lucrările de electrificare în peste 100 comune din judeţele: Braşov, Gorj, Vaslui, Bacău, Constanţa, Ialomiţa, Hunedoara, Prahova, Arad, Alba, Timiş - Torontal, Târnava - Mică, Mehedinţi şi Târnava- Mare. Reuşita acestor lucrări se datoreşte faptului că ţărănimea muncitoare, mobilizată de Partid, a dat acestor lucrări un preţios sprijin prin muncă voluntară şi materiale. Departamentul Gospodăriei Locale din Ministerul Afacerilor Interne continuă lucrările de electrificare rurală prevăzute în Planul de Stat pe anul 1949, depunând eforturi pentru terminarea lor înainte de termen și începerea altor lucrări noui. Nr. 158! Academicianul sovietic A. I. Oparin a plecat din ţară Sâmbătă dimineaţă, academicianul A. I. Oparin, director al Institutului de Biochimie al Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S., membru al delegaţiei sovietice care a participat la festivităţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice, a părăsit ţara noastră. Academicianul sovietic a fost salutat pe aeroport de: N. Popescu-Doreanu, ministrul Invăţământului Public, vicepreşedinte al A.R.L.U.S.-ului, prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, Al. Buican, ministru adjunct al Învăţământului Public, L. Csikó, consilier la Ministerul învăţământului Public, acad. dr. St. S. Nicolau, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei R.P.R., acad. N. Gh. Lupu, rectorul Institutului Medico-Farmaceutic, I. A. Maximovski, reprezentantul V.O.R.S-ului în R.P.R., dr. I. Bogdan, vicepreşedinte al A.R.L.U.S.-ului, dr. C. Dimitriu, secretar general ai A.R.L.U.S.-ului, numeroşi activişti ai A.R.L.U.S.-ului, muncitori şi muncitoare. Asistenţa aflată pe aeroport a manifestat călduros pentru prietenia româno-sovietică, pentru marea Ţară a Socialismului victorios şi pentru iubitul conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă, prietenul şi eliberatorul poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin. Ciclu de referate despre lucrările juridice sovietice Urmărind răspândirea şi popularizarea ştiinţei juridice sovietice în rândurile magistraţilor şi func-' ţionarilor, Ministerul Justiţiei a luat: ‘niţiativa organizării unui ciclu de referate despre lucrările juridice sovietice, la care vor participa funcţionari superiori din Ministere şi magistraţi. Scopul acestor referate estedej a prezenta şi face cunoscute o seamă de lucrări juridice sovietice, pentru ca astfel ştiinţa juridică a marii Ţări a Socialismului să poată fi folosită de juriştii noştri. I Radio Moscova răspunde la susorile ascultătorilor din R.P.R. Cum 20 Noembrie, intre orele 21—22, se transmite pe posturile România pe 1875 m. și Radio București 1 364,5 m. lungimi de undă, răspunsul postului de Radio Moscova la scrisorile ascultătorilor din Republica Populară Română. Dăm mai jos lista celor cărora li se răspunde în această emisie: MARGINEANU SIMION, strungar la Atelierele Ministerului Sănătăţii „Recas”, Bucureşti. MIHADAŞ, lucrător la fabrica „bear“, Bucureşti. WEISMANN SIMION, bobinator la fabrica „Dinamo" Bucureşti. CESAR EUGEN, miner dela Petrila, Valea Jiului. SCHILER GHEORGHE, miner dela Petrila, Valea Jiului. PLUSCAL GHEORGHE, Regionala electrică Braşov, URZICA GAVRILA, învăţător din corn. Subcetate jud. Mureş, şi IOLANDA TEODOSIU, învăţătoare, din Târgul Mureş. Clubul C.Fr.Griviţa Roşie şi-a început activitatea Primul program săptămânal programul Clubului CFR „Griviţa Roşie11 CALENDAR 6 Noembrie •- 7 Noembrie 8 Noembrie Duminică ora 17 Sala Festivităţi Luni ora 17 Ansamblu artistic al Mare/ ora 16.30 Sala inovatorilor! Va rula: Jurnal Nr. 64 Griviţei Roşii va da un program Tom.In^D.aconescu^va^awa o Aureola Boreală compus din: Piesă, Cer, Dansuri şi supra inovaliei 8aie. Omul şi Maimuţa Orchestra de Balalaici ora 16.30 sala de muzică. Conf.pt. Tineret a 31 aniversare a Comsomolului, ora ÎS Sala de Festivităţi rulează: Jurnal, Aureola Boreală, Omul şi ______________________ _Maimuţa. . . ............. 9 Noembrie In fiecare zi 10 Noembrie Miercuri ora 16,30 Sala Inovatorilor: La dispoziţia tov. Jet ora 10,30 Sala inovatorilor: Tov. Tov. ing. Miron o consfătuire Cu Biblioteca ora 9-12 —14-19 ing.______________va vorbi șefii de ateliere despre: „Normare” gala.de Lectură 14-21 despre sistemul Sovietic de sudura ora 16,30-18 Sala de Şah-Concurs ... * . .. de Şah între secţiile Vagoane şi Sala de Şah 16-21 locomotivelor, Locomotive ora 16,30 Citit cu Copii Sala Corului Ora 17: Film. 11 Noembrie 12 Noembrie 12 Ndsmbns Vineri ora 16,30 sala inovatorilor: Sâmbătă ora 18 Sala Festivităţi: Duminică ora i1 dim. Film pt.copii Consfătuirea cu tov. de la Vagoane Rulează filmul „Întâlnire pe Elba“ ora 16 Ansamblul Criviţa Roşie. K Â c..»i ««•"»»>'• »*“' pentru începători ora 17 Sala Cor. Cenaclu literar. ________• . 1 ' * . 1 _ * _ Deschis în cinstea zilei de 1 Noembrie, clubul . C.F.R.Griviţa Roşie şi-a alcătuit din timp programul ^de activitate pe prima săptămână. Programul pe care îl reproducem mai sus, în format în care a fost tipărit şi răspândit la Griviţa Roşie, este destul de bine alcătuit pentru început şi lasă să se întrevadă multiplele posibilităţi care permit ca el sa fie desvoltat. După cum se vede şi din program, conferenţiarul pentru consfătuirea de .Tot nu a fost fixat dinainte. Pe viitor programul va trebui alcătuit numai pe baze concrete, fiind necesar să se stabilească din timp şi numele conferenţiarilor. începutul activităţii clubului Griviţa Roşie, pe baza unui program săptămânal dinainte fixat, este un merit al conducerii clubului şi un exemplu pentru alte întreprinderi. Pe viitor însă este necesară alcătuirea unui program PE O PERIOADA MAI ÎNDELUNGATA. Pentru ca programul să poată deveni din ce în ce mai bun şi să fie complectat cu cercuri de lectură, audiţii muzicale, concursuri de ping-pong, etc. trebuesc antrenaţi în muncă membrii colectivului de conducere a clubului şi este necesară organizarea culegerii de sugestii în această privinţă de la muncitori, prin şedinţe speciale, cutii pentru propuneri. O atenţie specială trebue acordată studiului în colectiv al broşurilor de ideologie, aceasta mai ales prin faptul că existenţa Cabinetului de Partid în cadrul clubului, va putea fi de un mare ajutor pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic al C.F.R.iştilor şi al familiilor lor. Pentru a atrage un număr cât mai mare de muncitori spre activitatea clubului, trebue dusă o intensă muncă de agitaţie Mai multă grijă din partea Comitetului Provizoriu judeţean şi a celui orăşenesc pentru buna aprovizionare a populaţiei muncitoare de la Reşiţa Populaţia muncitoare din marele nostru centru industrial Reşiţa trăia în regimul burghezo-moşieresc o viaţă plină de mizerie şi greutăţi. Străzile periferice impracticabile, dispensare puţine şi murdare, un număr insuficient de şcoli, lipsa aşezămintelor pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului — iertă câteva trăsături ale dezinteresării criminale a capitaliştilor faţă de grijile miilor de muncitori. In trecut, greutăţile aprovizionării muncitorimii din Reşiţa serveau speculanţilor, care se îmbogăţeau mereu, furând ultimul ban obţinut cu grea trudă. In regimul nostru de democraţie populară, pe măsura desvoltării comerţului de Stat şi cooperatist, pe măsura creşterii producţiei, se obţin însemnate succese în lupta pentru o bună aprovizionare a populaţiei muncitoare. Lupta pentru buna aprovizionare a populaţiei muncitoare din Reşiţa este grea deoarece multe elemente capitaliste s’au refugiat în sectorul comerţului privat cu amănuntul, de unde caută să pună piedici şi să exploateze orice neajuns al comerţului de Stat şi cooperatist, pentru a se îmbogăţi şi a lovi în poporul muncitor. Comitetul Provizoriu al oraşului Reşiţa a obţinut unele succese în direcţia aprovizionării populaţiei muncitoareIn primul rând a contribuit la dezvoltarea reţelei magazinelor de Stat, restaurantelor de Stat etc. Intr’un moment când aprovizionarea cu zarzavaturi mergea greu, Comitetul Provizoriu a intervenit activ, obţinând pentru Reşiţa repartizarea unor cantităţi mai mari de zarzavaturi. Deasemenea datorită măsurilor luate din timp, aprovizionarea de iarnă a populaţiei cu legume, cartofi, ceapă, este de acum asigurată. Totuşi mai sunt lipsuri însemnate în ceea ce priveşte aprovizionarea populaţiei muncitoare din Reşiţa. Unele cantine primesc cantitaţi de alimente mai mici decât au nevoe. Aprovizionarea cu petrol se face defectuos. Aceste lipsuri însemnate au mai multe cauze. Pe de o parte centrele de colectare din Oraviţa, datoare să sprijine aprovizionarea Reşiţei, subapreciază importanţa acestei sarcini. Ouăle, untul şi alte alimente cumpărate prin cooperativele din sate, se distribuie cu precădere la Oraviţa şi numai în cazuri rare se trimit la Reşiţa. Greşelile unor Centrocomuri provoacă deasemenea greutăţi serioase în aprovizionarea populaţiei. Astfel din cauza dispoziţiilor contradictorii, s-a tărăgănit multă vreme obţinerea unei cantităţi de grăsime pentru populaţia muncitoare din Reşiţa Reprezentantul Magazinului Alimentar de Stat a fost îndrumat să ridice această cantitate de grăsime de la Cluj. Dar în momentul în care o încărca în tren, s-a sosit o altă dispoziţie care prevedea că grăsimea urmează să fie ridicată de la Sibiu. Comitetul Provizoriu judeţean Cetraş a făcut prea puţin pentru a îndrepta această situaţie. La rândul lui, Comitetul Provizoriu din Reşiţa care în alte domenii a obţinut succese de seamă ar fi putut face mult mai mult pentru buna aprovizionare a populaţiei. Astfel, se tărăgănează de luni de zile deschiderea unor noui magazine „Aprozar", în diferite cartiere ale oraşului. Aprovizionarea cu unele zarzavaturi şi cu fructe se face dezorganizat, întâmplător, la intervale mari. Această situaţie e speculată de samsarii ce roesc pe pieţele Reşiţei. Comitetul Provizoriu care trebue să se îngrijească de toate problemele ce privesc munca şi viaţa populaţiei muncitoare nu a dat atenţia cuvenită nici folosirii juste a resurselor locale. Cu toate că exista posibilitatea de a se cumpăra din satele din jurul Reşiţei ouă, fructe, mazăre şi altele, Magazinul Alimentar de Stat nu s’a ocupat serios de această problemă, iar Comitetul Provizoriu nu a combătut cu suficientă tărie aceasta lipsă. Problema posibilităţii depozitării unor stocuri mai mari de mărfuri în oraş nu este încă rezolvată, din care cauză mărfurile sunt dirijate întâi la Oraviţa — localitate situată la circa 100 kilometri depărtare. Comitetele Provizorii Caraş şi Reşiţa trebue să înţeleagă că ele, ca organe locale ale puterii de Stat, sunt RĂSPUNZĂTOARE şi de problemele aprovizionării populaţiei muncitoare. Un puternic accent trebue pus pe valorificarea resurselor locale, desfăşurând larg schimbul de produse între cooperativele orăşeneşti şi cele săteşti. De felul cum e asigurată aprovizionarea Reşiţei, depind în însemnată măsură succesele în producţie ale oamenilor muncii din acest centru industrial de o deosebită importanţă. Organizând consfătuiri publice, primind propunerile oamenilor muncii, formând un activ larg şi bine închegat de cetăţeni în jurul său, Comitetul Provizoriu va putea contribui cu mult mai mult succes la acţiunea de îmbunătăţire a aprovizionării oraşului. Nici o posibilitate pentru îmbunătăţirea aprovizionării nu trebue scăpată din vedere. Astfel muncitorii din Reşiţa vor fi sprijiniţi şi pe această cale în munca lor dârza pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, N. Câmpeanu redactor responsabil al ziarului „Flamura Roşie”-Reşiţa