Scȃnteia, noiembrie 1949 (Anul 18, nr. 1570-1594)

1949-11-14 / nr. 1581

Să seism steagiii Tntrecerii sodiste a fost destul ajutaţi în organizarea întrecerii, că la schela Băicoi tehnicienii aproape nu au luat parte la întrecere, că la filatura Lupeni gazeta de perete nu oglindeşte eforturile şi succesele muncitorilor în întrecere ! Deasemenea, trebuie spus că în unele întreprinderi se mai practică încă metoda angajamentelor minimale — cu mult sub posibilităţile reale ale fabricii respective. Asemenea angajamente nu numai că nu mobilizează pe nimeni, dar constituie deadreptul o frână în calea avântului creator al muncitorilor. Toate aceste lipsuri şi deficienţe ale întrecerii socialiste trebuiesc lichidate fără întârziere. întrecerea socialistă în cinstea zilei de 21 Decembrie, când, alături de oamenii muncii din lumea întreagă, poporul muncitor din ţara noastră va sărbători aniversarea a 70 de ani de la naşterea marelui geniu al omenirii muncitoare, continuatorul operei lui Marx, Engels şi Lenin, conducătorul popoarelor din U.R.S.S., şi învăţătorul oamenilor muncii de pretutindeni, eliberatorul şi prietenul ţării noastre , Iosif Vissarionovici Stalin, trebuie să aducă noui victorii în lupta pentru construirea socialismului în ţara noastră, întrecerea legată de numele scump al marelui Stalin — numele pe care luptătorii pentru libertate şi democraţie din toate colţurile lumii îl poartă cu dragoste în inimile lor, trebuie să constituie un imbold puternic pentru fiecare muncitor, tehnician şi funcţionar în parte de a lupta cu forţe sporite pentru a da Patriei celor ce muncesc produse din ce în ce mai multe, mai bune şi mai ieftine. îndeplinirea înainte de termen şi depăşirea Planului de Stat, iată care este obiectivul principal al acestei întreceri. Este o cinste pentru fiecare salariat ca întreprinderea din care face parte să fie în rândul întreprinderilor fruntaşe, care lucrează în contul anului 1950! Pentru aceasta, este necesar ca fiecare muncitor și tehnician în parte să-şi organizeze mai bine lucrul, să aplice din plin metodele înaintate, să lupte din toate puterile pentru realizarea şi depăşirea propriilor sale angajamente. Organizaţiile de Partid şi sindicatele trebue să acorde cea mai mare însemnătate extinderii formelor noui care se ivesc în întrecerea socialistă. Trebue acordat tot sprijinul muncitorilor care păşesc la aplicarea înaintatelor metode sovietice, care introduc inovaţii şi invenţii în procesul de fabricaţie. De asemenea, trebue larg extinsă mişcarea pentru gospodărirea întreprinderii prin mijloace proprii, pentru introducerea evidenţei operative zilnice, în vederea reducerii preţului de cost, etc. întrecerea socialistă în cinstea zilei tovarăşului Stalin trebue să constitue un stimulent puternic pentru utilizarea din plin a imenselor rezerve care există în fiecare din întreprinderile noastre, cu sprijinul şi colaborarea activă a marei masse a salariaţilor, trebue să trecem la stabilirea şi introducerea, în toate fabricile a indicilor tehnicoeconomici, în vederea folosirii complete a capacităţii de producţie a utilajului industrial. In munca şi lupta noastră pentru realizarea şi depăşirea Planului, pentru desvoltarea economiei noastre, să avem mereu în faţă exemplul luminos al oamenilor sovietici. In raportul la şedinţa solemnă a Sovietului din Moscova cu prilejul celei de a 32-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, tovarăşul Malencov a anunţat că prevederile iniţiale ale primului plan cincinal de după război al U.R.S.S., privitor producţia industrială au şi fost depăşite. Acest uriaş succes al popoarelor sovietice — demonstraţie strălucită a superiorităţii economiei socialiste asupra celei capitaliste — trebue să constitue un stimulent puternic pentru oamenii muncii din ţara noastră, de a-şî îndeplini şi depăşi sarcinile Planului de Stat pe 1949, pregătind astfel condiţiile pentru realizarea Planului pe 1950 prima etapă a planului de perspectivă. In cinstea celei de a 70-a aniversări a tovarăşului Stalin, genialul conducător şi învăţător al oamenilor muncii din lumea întreagă să desfăşurăm larg steagul de Partid se poate explica faptul că salariaţii deja în întrecerii socialiste, pentru treprinderile de construcţii îndeplinirea şi depăşirea din Jimbolia şi Lugoj nu au Planului de Stat . In aceste zile, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din aproape toate întreprinderile din ţară analizează — în adunări speciale — rezultatele întrecerii de 7 Noembrie, exprimându-şi totodată hotărîrea vie de a da un avânt şi mai mare întrecerii socialiste în cinstea celei de a 70-a aniversări a tovarăşului Stalin. întrecerea socialistă în întâmpinarea celei de a 32-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a cuprins sute şi sute de mii de oameni ai muncii, însufleţiţi de avânt patriotic, mobilizaţi de Partid, muncitorii şi tehnicienii din fabrici, uzine, mine, şantiere de construcţii, etc. au intensificat bătălia pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru reducerea preţului de cost. Planul de producţie, pe întreaga industrie, a fost depăşit, în cel de-al treilea trimestru, cu 8,91l/o , cea mai mare depăşire realizată până acum. A crescut productivitatea muncii, a crescut şi salariul mediu al muncitorilor, faţă de trimestrele precedente. Avântaţi în întrecerea socialistă, muncitorii din numeroase întreprinderi şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile Planului. Publicăm astăzi, la loc de frunte, tabelul de onoare al întreprinderilor care, îndeplinindu-şi sarcinile pe 1949, lucrează acum în contul anului 1950. Nenumărate secţii, echipe şi schimburi din numeroase alte fabrici şi-au îndeplinit deasemenea înainte de termen sarcinile Planului. In focul întrecerii, muncitorii — educaţi şi sprijiniţi de Partid — reuşesc să înlăture multe din lipsurile şi slăbiciunile care există încă în producţie, izbutesc să-şi organizeze mai bine lucrul, să aplice metode noui, avansate. Peste 300 echipe de pe mai toate şantierele de construcţii lucrează acum după înaintatele metode sovietice de zidărie, aplicate pentru prima dată la noi în ţară de către tov. Luigi Strenati şi Uivaroşi Iosif. Datorită acestor metode, norma prevăzută pentru 8 ore poate fi realizată într’o singură oră ! In sectorul feroviar, acţiunea pentru sporirea razei de parcurs a unei locomotive — acţiune pornită pentru întâia dată de mecanicii Teodorescu Marin şi Dima Ion — s-a extins la 24 depouri, cu rezultate însemnate. In industria metalurgică prelucrătoare, sistemul brigăzilor complexe — introdus la început la uzina „Sovromtractor“ din Braşov — este folosit acum în numeroase fabrici, contribuind la creşterea productivităţii muncii, la reducerea timpilor morţi. In lupta pentru reducerea preţului de cost tot mai multe întreprinderi încep să introducă metoda evidenţei operative zilnice, aplicată entru întâia dată — cu une rezultate — la uzinele „Sovrommetal“ Reşiţa. In cursul acestei întreceri, muncitorii şi tehnicienii din multe întreprinderi au început să acorde mai multă grijă pentru calitatea produselor, silindu-se totodată să reducă procentul rebuturilor şi deşeurilor care irosesc materii prime preţioase şi scumpesc producţia. Numeroşi muncitori şi tehnicieni au realizat şi pus în aplicare o serie de invenţii şi inovaţii care contribuie în mod simţitor la creşterea producţiei şi productivităţii muncii. Tot mai mulţi muncitori, educaţi de Partid, încep să-şi dea seama că pe măsură ce vom lucra cu o producţie şi o productivitate mai mare, cu atât vom izbuti să lichidăm mai repede moştenirea grea a blestematului trecut de exploatare capitalistă, vom reuşi să desvoltăm şi să întărim economia noastră socialistă, chezăşie sigură a independenţei Patriei noastre, vom făuri o viaţă îndestulată pentru toţi cei ce muncesc. Pe lângă aceste succese, întrecerea socialistă de 7 Noembrie a scos la iveală şi o seamă de lipsuri, care mai există încă în unele din întreprinderile noastre. Astfel, şi de data aceasta s’a vădit că mai sunt organizaţii de Partid care, dintr’o gravă subapreciere politică a importanţei deosebite a întrecerii socialiste, nu acordă tot sprijinul sindicatelor în munca de mobilizare şi organizare a salariaţilor în întrecere. Cum altfel decât numai prin slăbiciunile pe care le mai au încă organizaţiile respective PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! * SERIA IN ANUL XVIII No. 1581 6 PAGINI 4 LEI | Luni 14 Noembrie 1848 Cinste muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderile care şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile Planului! Luptând cu avânt în întrecerea socialistă, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii dintr-o seamă de întreprinderi din ţară au reuşit — sprijiniţi de organizaţiile de Partid — să-şi îndeplinească înainte de termen sarcinile Planului. In prezent, aceste întreprinderi produc în contul anului 1950. Succesele acestor muncitori fruntaşi constitue o contribuţie însemnată în lupta pentru desvoltarea economiei noastre, pentru întărirea Patriei noastre, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Realizările muncitorilor şi tehnicienilor din aceste întreprinderi constitue o pilda vie a patriotismului lor fierbinte, a devotamentului lor neţărmurit faţă de Partid şi clasa muncitoare. In munca şi lupta lor, ei sunt călăuziţi de convingerea că, întărind Patria noastră, contribue la întărirea lagărului păcii şi democraţiei împotriva imperialiştilor anglo-americani, aţâţători la război. CINSTE MUNCITORILOR SI TEHNICIENILOR DIN ÎNTREPRINDERILE CARE ŞI-AU ÎNDEPLINIT ÎNAINTE DE TERMEN SARCINILE PLANULUI! SA URMAM PILDA LOR PATRIOTICA, SA NE AVANTAM CU FORŢE SPORITE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA IN CINSTEA ZILEI TOVARĂŞULUI STALIN! SUB CONDUCEREA PARTIDULUI, ÎNAINTE PENTRU DEPĂŞIREA PLANULUI DE STAT! Metrom-Farola Braşov 5.XI.949 Metalica București 15.X.949 9 Mai Cernavodă 15.X.949 INDUSTRIA EXTRACTIVĂ Partizanul Bacău 15.X.949 Străduinţa Iţcani-Suceava 15.X.949 Tăbăcăria Bucovăţ Dolj 15.X.949 Fabrica „Coop. Muncitorului Pielar” Arad 30.X.949 Coop. „Ghiaţa” Sibiu 15.X.949 Coop. Talpa Baia Mare 15.X.949 MATERIALE CONSTRUCȚIE SILVICULTURA-LEMN-FORESTIER Fabrica de ciment Fabrica de sticlărie Fabrica de porţelan Vulturul Speranța Reconstrucţia Industriile de lut Fabrica de carămizi Nr. 1 Fabrica de carămizi Nr. 2 Fabrica Sântimbru Fabrica ceramică Fabrica de cărămizi, ţigle Ind. Ceramică Fabrica 30 Decembrie Fabrica de teracotă Timişoara Azuga-Prahova Turda Cluj Comarnic-Prahova Medgidia Constanţa Feldioara-Braşov Ghiriş-Arieş. C. Turzii-Turda Bucureşti—Dudeşti-Cioplea Bucureşti—Dudeşti-Cioplea Sântimbru-Alba Mofleni-Dolj Mureşeni-Mureş Vaslui Simileasca-Buzău Timişoara faurica magura uotitei nocuea-Braşov Fabrica de cherestea Nehoi-Buzău Fabrica de cherestea Sovromlemn P. Neamţ Fabrica de cherestea (I.P.E.I.L.) Moldoviţa-C. Lung Fabrica de cherestea * ’ (fost Moroeni) Gugeşti-R. Sărat Fabrica de cherestea Sovromlemn No. 1 Vatra Dornei-C. Lung Fabrica de butoaie Piteşti-Argeş Fabrica de cherestea Sadova-C. Lung I.P.E.I.L. M. Ciuc-Ciuc Fabrica de cherestea Putna-Rădăuţi Fabrica de cherestea Cacica-Suceava Fabrica de cherestea Molidul-Câmpu Lung Fabrica de cherestea (fost Regna) Sovromlemn Vatra Dornei Fabrica de cherestea Ghilvaci-Sălaj Fabrica de cherestea Vama-C. Lung Fabrica de cherestea Argestru-C. Lung Fabr. de cherestea nr.2 Turnu Severin Fabrica de impregnat traverse Iţcani Iţcani-Suceava Fabrica de impregnat traverse Aiud-Alba Fab. de cherestea nr.2 Sebeş.Alba Fabrica de cherestea Vicovul de Jos-Rădăuți Fab. de cherestea nr. 3 Dorna-Arieş-C. Lung 15.X.949 5.XI.949 15.X.949 15.X.949 15.X.949 20.X.949 15.X.949 30.X.949 30.X.949 5.XI.949 15.X.949 15.X.949 25.X.949 5.XI.949 15.X.949 15.X.949 15.X.949 15.X.949 20.X.949 5.X.949 20.X.949 15.X.949 15.X.949 15.X.949 15.X.949 15.X.949 30.X.949 Denumirea întreprinderii Localitatea Data la care s-a îndeplinit planul Sovromtrastor Republica I.R.M.C. Semănătoarea Uzinele Metalurgice Cugir Brenner Bella Metalo-ductil Ancora Română Ion Fonaghi Monotehnica Armătura Solidaritatea Fabrica de scule Râşnov Menajul Şantierul S.R.L. Şantierul naval Olteniţa Electro-precizia Electro-casnica METALURGIE Braşov Bucureşti Ghirdoveni-Prahova Bucureşti Cugir-Hunedoara Braşov Bucureşti Timişoara Râşnov-Braşov Cluj Galaţi Olteniţa Braşov Bucureşti 15.X.949 15.X.949 5.XI.949 15.X.949 20.X.949 15.X.949 15.X.949 1.X.949 15.X.949 15.X.949 15.X.949 15.X.949 5.XI.949 5.XI.949 5.XI.949 25.X.949 15.X.949 15.X.949 METALURGIA NEFEROASA Exploatarea Ghelar Hunedoara 29.IX.949 Teliuc „ 3.XI.949 Lueta Odorheiu 22.IX.949 Feneş Caraş 3.XI.949 Dubova Severin 1.X.949 Musarîu Hunedoara 15.VIII.949 Brădişor „ 24.X.949 Herja’ I Satu Mare 7.VII.949 Her ja II Satu Mare 30.X.949 Herja III „ „ 20.X.949 Mina Sit. loan I „ „ 6.VII.949 „ „ II .. 18.IX.949 „ „ IU .. 1.XI.949 Capnic I „ „ 3.X.949 , II „ „ 21.X.949 IU „ „ 1 .XI .949 Baia Sprie „ „ 16.X.949 Băiuţi „ „ 10.X.949 ,.23 August” „ „ 30.IX.949 Valea Roşie „ „ 2.VIII.949 Săsar „ „ 6.XI.949 Roşia Montana I Alba 30.X.949 „ II „ 20.X.949 Săcărâmb I Hunedoara 10.X.949 II „ 18.X.949 Băiţa Satu Mare 12.IX.949 Almaşul Mare I Alba 1.X.949 „ „ II 18.VIII.949 Aliantepe Tulcea 7.XI.949 Zlatna I Alba 1.IX.949 „ II „ 10.IX.949 Valea Dosului Alba 1.IX.949 Şotânga Dâmboviţa 7.XI.949 Baia Nouă Severin 7.XI.949 Sinersig T. Torontal 7.XI.949 Armeniş Severin 7.XI.949 Lupac Caraş 7.XI.949 Ojasca Buzău 7.XI.949 Mina „Gh. Apostol” Anina Caraş 11.IX.949 Schela Górj Górj 13.IX.949 Aghireş Cluj 29.X.949 Tg. Ocna Bacău 20.X.949 Ocnele Mari Vâlcea 30.X.949 CHIMIE, CELULOZA ŞI HÂRTIE. ARTE GRAFICE Stela București 15.X.949 Colorom Codlea-Braşov 15.X.949 13 Septembrie Bucureşti 15.X.949 Grupul Industriilor Chimice „ 15.X.949 Unio-chimică „ 15.X.949 Zankl-Fn Oradea 15.X.949 Policrom Arad 15.X.949 Policolor Galaţi 15.X.941 Mira Jilava-Ilfov 15.X.94S Reconstrucţia P. Neamţ 1.X.949 Republica Braşov 15.X.949 Universal Satu Mare 15.X.940 Guttenberg Arad 15.X.94Í Zorile Cluj 15.X.94Í Drapelul Roşu Bucureşti 15.X.941 Turnătorie română litere Făgăraş 15.X.941 Dobrogeanu Gherea Bucureşti 19.X.94E TEXTILE Corona Ghimbav-Braşov 20-25.X.941 Mătasea Roșie Cisnădie-Sibiu 15.X.94! Gallia București 15.X94! România Muncitoare Cluj 20-25.X.94! Mureş- Sibiu 15.X.94! Fabrica de postav nr. 4 Cisnădie-Sibiu 30.X.94! Firul Roşu Talmaciu-Sibiu 25.X.94! Textile Ardeleană Satu Mare 15.X.94! înainte Timisoara 20.X.94! Crinul " G. Sadului-Sibiu 30.X.94! Denumirea întreprinderii Localitatea INDUSTRIA ALIMENTARA Manufact. tutun Belvedere Manufact. tutun Manufact. tutun Manufact. tutun Manufact. tutun Manufact. tutun Manufact. tutun Fabrica de chibrituri Filaret Fabrica de chibrituri Fabrica de conserve Buftea Fabrica de bere Azuga Munca Delta Berea Sibiului înainte Fabrica de bere Solea Flacăra 11 Iunie Moara Aiudului Solidaritatea Atlas Fabrica de mezeluri Pandurul Moldova Fabrica de mezeluri Astra Feleacul Tulcea Bucureşti R. Sărat Timişoara Tg. Jiu-Gorj Cluj Iaşi Sft. Gheorghe Trei Scaune Bucureşti Timişoara Buftea-Ilfov Azuga-Prahova Oradea Brăila Sibiu Cluj Solca-Suceava Curtuiuşeni-Sălaj Buzău Aiud-Alba Miercurea Ciuc Galaţi Bacău Craiova Galaţi P. Neamţ Sibiu Cluj Satu Mare 14. X.949 19.X.949 11.X.949 19.X.949 31.X.949 15.IX.949 4. XI.949 9.X.949 26.X.949 20-25.X.949 15. X.949 15.X.949 15.X.949 15.X.949 5. XI.949 15.X.949 15-20.X.949 15.X.949 15.X.949 15-20.X.949 5.XI.949 15.X.949 15.X.949 25-30.X.949 15.X.949 25-30.X.949 5.XI.949 15-20.X.949 PIELĂRIE Data la care s-a îndeplinit planul 30.X.949 20.X.949 20.X.949 20.X.949 30.IX.949 20.X.949 15.X.949 15.X.949 5.XI.949 20.X.949 Până la data de 10 Noembrie s’a realizat 34 la sută din planul arăturilor de toamnă Până la data de 10 Noembrie s’a realizat 340/* din planul arăturilor de toamnă. Judeţele fruntaşe sunt: Cluj, unde s’a arat 95,4°/« din plan, Braşov 90,1/o, Argeş 73,7V», Romanaţi 67,4*/«, Ciuc 66,6°/o, Vâlcea 63,3*/«, Turda 63»/» precum şi jud. Constanţa, Ilfov, Olt, Târnava Mare şi Mureş, care au arat între 50a/» şi 62"/« din plan. Au rămas mult dl după judeţele: Năsăud, care a arat abia 8,5*/« din plan, Ialomiţa 9,3°/«, Covurlui 9,4»/, Timiş 10,4%, Mehedinţi 11,8*/», R. Sărat 13,1*/., Buzău 14,5*/(1. Comitetele Provizorii din judeţele codaşe trebue să folosească timpul prielnic, să grăbească muncile, pentru a asigura îndeplinirea planului de arături in timpul cel mai scurt. Oţelarii dela cuptorul Nr. 2 al uzinelor Oţelul Roşu lucrează în contul anului 1950 OŢELUL ROŞI (Prin telefon). — Muncind cu avânt sporit în cadrul întrecerii socialiste pornite în cinstea zilei tovarăşului Stalini, echipele de oţelari dela cuptorul Siemens Martin Nr. 2 dela uzinele Oţelul Roşu au obţinut un deosebit succes în muncă, îndeplinindu-şi inainte de termen programul anual de producţie. In ziua de 10 Noembrie, la orele 9.25, echipa prim-topitorului Jude Petru a dat ultima şarjă de oţel prevăzută în contul anului 1949. In aceeaş zi, echipele prim-topitorilor Novac Mihai și Căciulat Ionică au dat fiecare câte o șarjă de oțel în contul anului 1950. « In numărul de azi: ŞI CUM AU DEMASCAT ŢĂRANII MUNCITORI DIN SPANŢOV-ILFOV PE CHIABURII SABOTORI(Pag. 2-a) 9 Din experienţa P. C. (b) al U.R.S.S: DIRECTORUL ÎNTREPRINDERII SOVIETICE ŞI ORGANIZAŢIA DE PARTID. de M. BONAREV , CLICA LUI TITO A TRANSFORMAT APARATUL ORGANIZAŢIILOR DE MASSA INTR'O UNEALTĂ A POLITICII SALE FASCISTE (Articol apărut în „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară! ) de RADONJA GOLUBOVICI 9 CINCI ANI DE EXISTENŢĂ A A.R.L.U.S.-ului. (Pag. 5-a) • SUPLIMENTUL DE DUMINICA. (Pag In cadrul întrecerii in cinstea zilei tovarăşului Stalin numeroase întreprinderi In întâmpinarea zilei tovarăşului Stalin, muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile noastrei au hotarit sa se avânte cu mai multă însufleţire în întrecere socialista, pentru a da ţării produse mai multe, mai bune şi mai Q’jtiîlS. Urmând exemplul muncitorilor şi tehnicienilor de la Sovrommetal-Reşiţa, în tot mai multe întreprinderi muncitorii luptă pentru introducerea evidenţei operative zilnice a preţului de cost, spre a putea dixe în mod organizat bătălii pentru oftinirea produselor. Prin introducerea evidenţei zilnice furnaliştii de la uzinele „Victoria“-Calan reduc preţul de cost al fontei CALAN (prin telefon). Acţiunea patriotică pornită de furnaliştii reşiţeni pentru reducerea preţului de cost, prin introducerea evidenţei zilnice, a avut un larg ecou în rândurile muncitorilor dela „Victoria”-Calan. Sprijiniţi de către organizaţia de Partid şi comitetul sindical, la începutul acestei luni, jurnaliştii au pornit lupta pentru scăderea preţului de cost, prin aplicarea evidenţei operative zilnice. Chiar din primele zile evidenţa operativă s-a dovedit a fi un puternic îndreptar şi stimulent în lupta jurnaliştilor pentru reducerea preţului de cost al fontei. In primele zile ale lunii Noembrie, muncind cu un deosebit elan în cadrul întrecerii socialiste, organizând mai bine munca la sortarea minereului şi asigurând zilnic încărcarea în bune condiţiuni a furnalului, ei au reuşit să scadă preţul de cost al fontei. Pentru a se obţine rezultate şi mai însemnate este necesar să se întocmească de urgenţă grafice pe fiecare schimb care să ajute pe muncitorii jurnalişti să poată urmări zi de zi rezultatele obţinute de fiecare schimb în parte în lupta pentru reducerea preţului de cost. La „Industria Lânei“-Timişoara şi „Flamura Roşie“-Bucureşti Muncitorii şi tehnicienii din tot mai multe întreprinderi textile îşi dau seama că vor putea lupta şi ei cu mai mult succes pentru a micşora preţul de cost al mărfurilor pe care le produc dacă vor introduce evidenţa zilnică operativă. Astfel, sprijiniţi puternic de Uniunea Textilă şi Direcţia Centralei Industriale a Lânei şi Mătăsii, muncitorii de la „Industria Lânei”-Temişoara au introdus de câteva zile şi în fabrica lor evidenţa zilnică. Deasemenea, în sectorul mătăsii, evidenţa zilnică a preţului de cost a fost introdusă la „Flamura Roşie”, Bucureşti. r /Adu/Jtfs'i/i/te CASA SCÂNTEII 1. Profira lui Efrim din Bucium ajută la construirea „Casei Scânteii" are să mai Anul trecut pe vremea asta. Profira lui Efrim din Bucium, de pe meleagurile laşului nu avea habar că înveţe buchea cărţii. Era ea mulţumită că măcar omul ei ştie să ţină creionul în mână. Nu de mult, s’a înscris la şcoală. E drept, la început i-a fost cam ruşine. Dar odată ce a făcut pasul înainte nu s’a mai dat înapoi. Azi citeşte bine, se descurcă în socoteli, fără să mai alerge pentru nimica toată la bărbatul său, care munceşte la cooperativă. Deosebit de aceasta, din ceea ce citeşte învaţă şi pe alţii. Nu degeaba îi merge vestea în sat că este printre cei dintâi la „politică”. Numai Elena lui Manea o întrece şi poate Ioana Acepcoiste, fiindcă sunt mai umblate ca dânsa. Zilele acestea a aflat că începe subscrierea pentru „Casa Scânteii”. — Vezi să ai grijă că are să vină Grigore Chichiriţă cu lista. Vom da şi noi cât ne stă în putinţă — i-a spus bărbatul său — că multă nevoie se simte şi la noi în Bucium, la căminul cultural, bunăoară, de cărţi cu învăţătură de folos pentru noi. A mai auzit Profira despre „Casa Scânteii" şi la o serbare dată la şcoală. Dar şi mai mult s-a lămurit cum stau lucrurile, atunci când a citit cu ochii ei în ziarul „Scânteia” ce spuneau oamenii muncii de prin fabrici şi uzine şi cum se leagă ei, din dragoste pentru lumina ştiinţei, să ajute ridicarea măreţei clădiri. De atunci a tot aşteptat să vină cineva cu lista ceea. S’a întâmplat însă că zilele trecute a venit o comisie întreagă. Să intre în pământ de ruşine Profira Efrim, când s’a pomenit cu comisia în curte, că nu era numai Chichiriţă singur, ci era şi Luca Neaga şi Elena Manea şi învăţătorul dela şcoală. Şi ea nu avea înodaţi în batistă atâţia gologani câţi ar fi vrut să dea. A ieşit în prag sfioasă, ea care de obicei te străpungea cu privirea. O clipă ar fi voit să-i lase baltă în ogradă pe cei din comisie şi să alerge la bărbatul său la cooperativă, ca să mai rotunjească suma. Grigore Chichiriţă însă i-a simţit neliniştea. — Lasă că mergem noi singuri acolo. Profira însă nu era deloc împăcată. Apoi, scoţând batista şi deslegând-o, a prins a vorbi: „Ştiu eu câ-l găsiţi, dar ce-oţi lua dela dânsul se cheamă că-i partea lui. Iacă şi dela mine cât am aici. Tare-i puţin faţă de câţi bani or fi trebuind pentru aşa lucrare mare şi faţă de lumina ce ne-o dă nouă Partidul. Dar mai veniţi, c’oi mai da şi altă dată”, a spus ea. Apoi, a iscălit apăsat pe hârtie. Mulţi ţărani muncitori din Bucium s’au grăbit să ajute şi ei ridicarea „Casei Scânteii”. Aşa sunt de pildă, Niculae Hubeliu cu Acepcoiste Ioana, Butnaru Gheorghe împreună cu nevastă-sa, Mihăi Băzgă, Sandu Radu, fierarul, şi Maria lui Grigore Popovici şi mulţi alţii. Au dat cât le stă în putere, dar au dat din inimă, pentru că ei ştiu că această „Casă a Scânteii" va fi casă de lumină pentru poporul muncitor. Deaceea tot poporul muncitor trebue să pună ban la ban, s’o zidească. I. Istrate coresp. I COMUNICAT Vineri 11 Noembrie au început la Galaţi lucrările primei sesiuni a Comisiunii Dunării, instituită prin Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre semnată la 18 August 1948 şi intrată în vigoare la 11 Mai 1949. La această sesiune participă ca membri ai Comisiunii, reprezentanţii următoarelor ţări: U.R.S.S., BULGARIA, UNGARIA, ROMÂNIA, CEHOSLOVACIA, IUGOSLAVIA. După cuvântul de deschidere rostit de reprezentantul guvernului român în Comisiunea Dunării, Teodor Rudenco, Comisiunea a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Alegerea preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiunii Dunării pe termen de 3 ani (art. 6 al Convenţiei). 2. Elaborarea regulilor de procedură ale Comisiunii (art. 7 al Convenţiei). 3. Elaborarea actului de organizare a Secretariatului Comisiunii şi a aparatului său de lucru (art. 9 al Convenţiei). 4. Elaborarea ordinei de zi pentru sesiunea următoare a Comisiunii şi stabilirea datei acestei sesiuni (art. 7 al Convenţiei). Lucrările Comisiunii continuă.