Scînteia, aprilie 1955 (Anul 24, nr. 3247-3272)

1955-04-29 / nr. 3271

Pag. 4 Interviul acordat de Cin En-lai unui corespondent al revistei americane „Nation“ DJAKARTA 28 (Agerpres). — Chin* Două transmite : La 24 aprilie, Cin En-lai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, a acordat un Interviu lui A. Jaffe, cores­pondent al revistei americane ,,Nation“. 1. întrebare : De ce a inclus primul ministru declaraţia cu privire la hotări­­rea guvernului său de a elibera Taiwanul In cuvîntarea rostită la închiderea confe­rinţei ţărilor Asiei şi Africii ? Răspuns : Problema eliberării Taivanu­­lui este o chestiune politică Internă a Chinei. Poporul chinez are dreptul s-o ceară şi s-o înfăptuiască. In ceea ce pri­veşte încordarea din regiunea Taiwanu­­lui, ea a fost provocată de intervenţia Statelor Unite. Aceasta este o problemă Internaţională. In scopul slăbirii încor­dării în regiunea Taiwanului, China pro­pune ca reprezentanţii Chinei şi ai State­lor Unite să se întâlnească şi să ducă tra­tative pentru a se ajunge la o soluţionare a acestei probleme. 3. întrebare : Doreşte Republica Popu­lară Chineză să se întîlnească cu repre­zentanţi ai guvernului Statelor Unite şi ai guvernului naţionalist chinez pentru a discuta problema Taiwanului ? Răspuns : Acestea sunt două chestiuni cu totul diferite. Relaţiile dintre China şi Statele Unite constituie o problemă de ordin internaţional. Relaţiile dintre Repu­blica Populară Chineză şi clica lui Cian Kai-şi constituie o problemă de politică internă. Aceste două probleme nu trebuie amestecate. 3. întrebare : Consideră primul ministru că actuala situaţie din regiunea Taiwanu­lui este atît de încordată încît ar putea da naştere unui al treilea război mondial ? Răspuns : In actuala situaţie din regiu­nea Taiwanului există criza care ar putea duce la dezlănţuirea unui nou război mon­dial. Cu toate acestea, dacă actuala si­tuaţie va duce sau nu la dezlănţuirea unui război mondial, aceasta depinde de Statele Unite, deoarece în prezent nu există stare de război între China şi Statele Unite. Dorinţa poporului chinez a fost arătată în declaraţia făcută la 23 aprilie de către pre­mierul Consiliului de Stat al R. P. Chi­neze.­­Trebuie amintit că la 23 aprilie ,şefii delegaţiilor Birmaniei, Ceylonului, R. P. Chineze, Indiei, Indoneziei, Pakistanului, Filipinelor şi Tailandei s-au întrunit pen­tru a discuta probleme în legătură cu mic­şorarea încordării în Extremul Orient, în special în regiunea Taiwanului. Cu acest prilej, premierul R. P. Chineze, Ciu En­­lai, a făcut următoarea declaraţie : „Poporul chinez nutreşte sentimente de prietenie faţă de poporul american. Po­porul chinez nu doreşte un război cu Sta­tele Unite ale Americii. Guvernul chinez este gata să ia loc la masa unei conferinţe şi să înceapă tratative cu guvernul Sta­telor Unite pentru a discuta problema re­ducerii încordării în Extremul Orient și in special problema micșorării încordării în regiunea Taiwanului”). Cuvîntarea rostită de Ciu En-lai la posturile de radio indoneziene DJAKARTA 28 (Agerpres). — China nouă transmite : La 27 aprilie, premierul Ciu En-lai a rostit la posturile de radio indoneziene următoarea cuvîntare adresată poporului Indonezian : Domnilor și doamnelor, Consider drept o mare cinste faptul că am prilejul să adresez prin radio o cu­­vîntare poporului indonezian în cursul vizitei mele în ţara dvs., după conferinţa ţărilor din Asia şi Africa. în primul rînd doresc ca în numele poporului chinez să exprim întreaga mea stimă faţă de po­porul indonezian. In cele zece zile care au trecut de la sosirea mea in Indonezia m-am putut con­vinge cit de harnic şi inteligent este po­porul dvs., cît de frumoasă şi bogată este ţara dvs. Entuziasmul şi eforturile dvs. închinate cauzei păcii mondiale precum şi ospita­litatea de care aţi dat dovadă, au făcut asupra noastră o profundă impresie. Acum, conferinţa ţărilor din Asia şi Africa s-a încheiat, realizînd un acord unanim. Conferinţa a întruchipat dorinţa comună a ţărilor din Asia şi Africa de a se opune colonialismului, de a apăra pa­cea generală şi de a promova colaborarea prietenească dintre ele. Această conferinţă va ajuta fără îndo­ială la continuarea luptei pentru cauza comună a popoarelor asiatice şi africane. Aceste realizări ale conferinţei ţărilor din Asia şi Africa trebuie în multe pri­vinţe să fie atribuite eforturilor uriaşe de­puse de guvernul şi poporul indonezian. Aci noi putem vedea pretutindeni că guvernul şi poporul Republicii Indonezia luptă pentru apărarea păcii şi se opun războiului, salvgardează drepturile naţio­nale şi se opun colonialismului şi urmă­resc cu perseverenţă dezvoltarea colabo­rării prieteneşti între popoare. Acesta eforturi ale guvernului şi poporului Repu­blicii Indonezia au avut un mare rol la asigurarea succesului conferinţei ţărilor din Asia şi Africa. Atît China cît şi Indonezia sînt ţări re­cent eliberate de sub dominaţia imperia­listă. Economia şi cultura noastră se află într-o stare de înapoiere şi avem nevoie de o trainică atmosferă internaţională de pace pentru a construi ţările noastre. Tot­odată China, ca şi Indonezia, n-a reali­zat independenţa şi unificarea deplină. Teritoriul nostru Taiwanul, la fel ca şi Irianul de vest al Indoneziei, n-a fost încă eliberat. Ambele ţări continuă să lupte pentru înfăptuirea suveranităţii şi integrităţii lor teritoriale. Exprimăm în­treaga noastră simpatie şi sprijinul nos­tru deplin faţă de dorinţele şi cererea po­porului indonezian de a-şi apăra suvera­nitatea şi a salvgarda pacea mondială, deoarece acestea sunt şi propriile noastre dorinţe şi cereri. Experienţa noastră comună şi dorinţele noastre comune au format baza dezvol­tării colaborării prieteneşti dintre China şi Indonezia. Colaborarea prietenească dintre cele două ţări ale noastre cores­punde intereselor celor două popoare ale noastre şi intereselor păcii în întreaga lu­me. Prietenia dintre poporul chinez şi cel indonezian datează din timpuri străvechi. Deşi colonialismul străin ne-a împiedicat să stabilim între noi legături ca state in­dependente, recent, după ce am făurit noile noastre ţări, relaţiile prieteneşti din­tre cele două ţări ale noastre au înregis­trat imediat o nouă dezvoltare, iar legă­turile culturale şi economice au fost de asemenea întărite. Relaţiile dintre noi se bazează pe principiile respectului mutual al integrităţii teritoriale şi suveranităţii fiecărei ţări, pe neagresiune, pe neames­tecul în treburile interne ale altor ţări, pe egalitate şi avantaj reciproc, precum şi pe coexistenţa paşnică. Tratatul dintre R. P. Chineză şi Repu­blica Indonezia cu privire la problema dublei naţionalităţi, care a fost semnat acum cinci zile la Bandung, este un im­portant indiciu că colaborarea priete­nească dintre cele două ţări ale noastre se va dezvolta mai departe. O problemă dificilă existentă între ţările noastre, de­­curgînd din factorii istorici datînd de mulţi ani, a fost soluţionată in mod re­zonabil în conformitate cu principiile egalităţii şi avantajelor reciproce, ale nea­mestecului în treburile interne ale celui­lalt şi pe baza colaborării prieteneşti. Acest lucru dovedeşte că orice problemă care s-ar putea ivi între cele două ţări ale noastre poate fi rezolvată pe calea trata­tivelor, potrivit aceloraşi principii şi că dezvoltarea colaborării prieteneşti dintre noi are perspective nemărginite. Poporul chinez preţuieşte mult priete­nia poporului indonezian. El vrea ca mină în mină cu poporul indonezian să meargă înainte pe calea măreţei cauze a apărării drepturilor lor naţionale şi a asigurării păcii în întreaga lume. Trăiască prietenia dintre popoarele chi­nez şi indonezian ! Trăiască pacea în Asia şi Africa ! Trăiască pacea în întreaga lume ! Declaraţia comună semnată de Ciu En-lai şi Ani Sastroamidjojo DJAKARTA 28 (Agerpres). — China nouă transmite : La 28 aprilie, premierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze, Ciu En-lai, şi primul ministru al Republicii Indonezia, An­ Sas­troamidjojo, au semnat la Djakarta urmă­toarea declaraţie comună : 28 aprilie 1955, Djakarta. După încheierea lucrărilor conferinţei ţărilor Asiei şi Africii, excelenţa sa pre­mierul Consiliului de Stat al R. P. Chi­neze, Ciu En-lai, a sosit la Djakarta, ca­pitala Republicii Indonezia, la invitaţia guvernului Republicii Indonezia. El a fost timp de două zile oaspetele oficial al ex­celenţei sale Sukarno, preşedintele Repu­blicii Indonezia. In acest timp, premierul Ciu En-lai a avut schimburi de vederi sincere şi prieteneşti cu preşedintele Su­karno, vice-preşedintele Mohammed Hatta, primul ministru An­ Sastroamidjojo, mi­nistrul Afacerilor Externe Sunarjo şi alţi conducători ai Republicii Indonezia în chestiuni de interes comun pentru cele două ţări. In urma acestor schimburi de vederi, premierul Ciu En-lai şi primul ministru Ai Sastroamidjojo au făcut ur­mătoarea declaraţie comună : 1. Cei doi prim-miniştri reafirmă că vor depune eforturi unite în vederea realizării dorinţei comune exprimate de conferinţa ţărilor Asiei şi Africii şi în declaraţia cu privire la promovarea păcii şi colaborării internaţionale, adoptată de această con­ferinţă. 2. Cei doi prim-miniştri îşi exprimă sa­tisfacţia pentru faptul că China şi Indo­nezia întreţin relaţii paşnice de bună ve­cinătate pe baza principiilor respectului reciproc pentru suveranitatea şi integri­tatea teritorială, ale neagresiunii, neame­stecului în treburile interne ale altei ţări, egalităţii şi avantajelor reciproce. Ei sunt ferm convinşi că relaţiile prieteneşti din­tre cele două ţări se vor dezvolta în con­tinuare pe baza acestor principii. 3. Primii miniştri îşi exprimă satisfac­ţia faţă de încheierea „tratatului dintre R.P. Chineză şi Republica Indonezia în chestiunea dublei naţionalităţi”. Ei con­sideră că acest tratat este un bun exem­plu de reglementare pe calea tratativelor prieteneşti a problemelor internaţionale complicate şi dificile. Ei declară că după ratificarea acestui tratat vor respecta cu stricteţe litera şi spiritul tratatului şi vor uşura aplicarea prevederilor acestuia. 4. Cei doi prim-miniştri declară că po­porul oricărei ţări are dreptul inalienabil de a-şi apăra propria sa suveranitate şi integritate teritorială. El îşi exprimă adînca simpatie şi sprijinul faţă de efor­turile celor două ţări în scopul apărării propriei lor suveranităţi şi integrităţi te­ritoriale. 5. Cei doi prim-miniştri speră să dez­volte în mod amplu ajutorul reciproc şi colaborarea dintre cele două ţări în do­meniile economic şi cultural pe baza res­pectului reciproc, egalităţii şi avantaje­lor reciproce. Ei consideră că un aseme­nea ajutor reciproc şi o asemenea cola­borare între cele două ţări vor contribui atît la dezvoltarea paşnică a acestor ţări, cît şi la cauza păcii mondiale. 6. Cei doi prim-miniştri sunt de acord că Republica Populară Chineză şi Republica Indonezia trebuie să menţină o colaborare strinsă pentru a întări înţelegerea reci­procă şi relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări. Cei doi prim-miniştri sunt foarte fericiţi de a fi avut posibilitatea de a se întîlni şi de a avea un schimb de vederi. Ei cred că aceasta va promova cauza păcii. o întrevedere între Sukarno şi Ciu En-lai DJAKARTA 28 (Agerpres). — TASS La 27 aprilie a avut loc o întrevedere între Sukarno, preşedintele Republicii Indonezia, şi Ciu En-lai, premierul Con­siliului de Stat al R. P. Chineze. La întrevedere au fost de faţă: din partea indoneziană — Hatta, vicepre­şedintele republicii, Sastroamidjojo, pri­mul ministru, Sunarjo, ministrul Aface­rilor Externe, şi Monamutu, ambasadorul Indoneziei în R. P. Chineză , din partea chineză — Cen I, locţiitor al premierului Consiliului de Stat,­­ Ci-ciuan, ministrul Comerţului Exterior, Cian Han-fu, loc­țiitor al ministrului Afacerilor Externe, și Huan Cijen, ambasadorul R. P. Chineze în Indonezia. Primul ministru indonezian va vizita R. P. Chineză DJAKARTA 28 (Agerpres). — TASS La 27 aprilie, ambasadorul Republicii Populare Chineze, Huan Cijen, a oferit o mare recepţie în cinstea lui Ciu En-lai. La recepţie au participat preşedintele Republicii Indonezia, Sukamo, miniştri din guvernul indonezian în frunte cu pri­mul ministru Sastroamidjojo, membri ai parlamentului şi ai corpului diplomatic. Agenţia Antara transmite că la 27 apri­lie, în cursul convorbirii din palatul pre­şedintelui Sukarno, Ciu En-lai l-a invitat pe premierul guvernului Indonezian Sas­troamidjojo să viziteze Republica Popu­lară Chineză. Sastroamidjojo a acceptat invitația. Plecarea din Indonezia a DJAKARTA 28 (Agerpres). — TASS transmite : La 28 aprilie, delegaţia Republicii Popu­lare Chineze la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii în frunte cu premierul Ciu En­­lai a plecat din Indonezia spre patrie. Pe aerodromul din Djakarta, delegaţia Repu­blicii Populare Chineze a fost însoţită de membri ai guvernului indonezian, în frunte cu primul ministru Sastroamidjojo, deputaţi ai parlamentului indonezian, re­prezentanţi ai vieţii publice, precum şi de personalul ambasadei chineze în frunte cu ambasadorul Huan Cijen, ambasado­rul sovietic D. A Jukov, consulul ge­neral cehoslovac, şefii delegaţiilor comer­ciale ale Ungariei, Poloniei şi Cehoslo­vaciei, înainte de plecare, Ciu Eu-lai a făcut următoarea declaraţie : „Părăsim minunata capitală a Republi­cii Indonezia. Aş vrea să exprim sincere mulţumiri excelenţei sale preşedintele Sukamo, precum şi guvernului şi poporu­lui Republicii Indonezia. In timpul şederii noastre aici am fost profund impresionaţi de primirea căldu­roasă şi de ospitalitatea cu care ne-au în­conjurat guvernul şi poporul Republicii Indonezia. Căldura şi bunăvoinţa cu care am fost primiţi demonstrează grăitor delegaţiei R. P. Chineze prietenia dintre popoarele celor două târî ale noastre. In timpul vizitei noastre, primii miniştri ai Republicii Populare Chineze şi Repu­blicii Indonezia au avut convorbiri în legătură cu problemele întăririi continue a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări şi promovării păcii mondiale. In le­gătură cu aceasta va fi dată publicităţii o declaraţie. Eu consider că convorbirile dintre cei doi prim-miniştri şi declaraţia lor comună corespund intru totul intere­selor comune ale popoarelor celor două ţări ale noastre şi în acelaşi timp consti­tuie o contribuţie remarcabilă la îndepli­nirea rezoluţiilor adoptate în unanimitate la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii. Delegaţia Republicii Populare Chineze duce cu ea impresii profunde, deşi şede­rea ei în Republica Indonezia a fost de scurtă durată. Căldura sentimentelor şi înţelepciunea poporului Indoneziei, atitu­dinea lui prietenească faţă de poporul chinez vor rămîne întotdeauna in memo­ria noastră. Urez ca prietenia dintre Re­publica Populară Chineză şi Republica In­donezia să continue să crească, iar cola­borarea prietenească dintre cele două ţări ale noastre în ceea ce priveşte pacea generală să înregistreze succese şi mai mari. Ciu En-lal a sosit la Rangoon RANGOON 28 (Agerpres). — China nouă transmite : La 28 aprilie a sosit la Rangoon, venind de la Djakarta, Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, care se află în drum spre pa­trie de la conferinţa ţărilor Asiei şi Afri­cii. SCINTEIA TELEGRAME Excelenţei sale domnului mareşal KLIMENT VOROŞILOV, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA Rog Excelenţa Voastră să primească şi să transmită Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S S. mulţumirile mele cele mai sincere pentru felicitările transmise de dvs. personal, precum şi din partea Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a eliberării Austriei de sub dominaţia hitle­­ristă şi a restabilirii Republicii Austriace, precum şi pentru urările de succes adre­sate poporului austriac in opera de restabilire a unei Austrii independente, libere şi democrate. preşedinte federal, _________ THEODOR KOERNER Excelenţei sale domnului preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, mareşal N. A. BULGANIN MOSCOVA Vă rog să primiţi In numele meu, precum şi In numele guvernului federal austriac cele mai calde mulţumiri pentru felicitările pe care mi le-aţi adresat cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a restabilirii independenţei Republicii Austriace. împărtăşesc convingerea dvs. că tratativele sovieto-austriace de la Moscova vor avea ca urmare restabilirea în viitorul apropiat a mult aşteptatei independenţe depline a Austriei şi că ele vor constitui o bază sigură pentru asigurarea păcii între popoare şi a unor relaţii prieteneşti între ţările noastre, şi urmăresc cu deplină speranţă dezvoltarea viitoare a tratativelor. _________ JULIUS RAAB Excelenţei sale domnului VIACESLAV MIHAILOV­ICI MOLOTOV, ministrul Afacerilor Externe al U. R. S. S. MOSCOVA Vă rog să primiţi călduroasele mele mulţumiri pentru felicitările atît de cordiale pe care mi le-aţi transmis cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a eliberării Austriei şi restabilirii Republicii. Guvernul federal austriac şi poporul austriac aşteaptă de asemenea cu speranţă încheierea tratatului de stat care va aduce Austriei suveranitatea mult aşteptată. LEOPOLD FIGL - --------- ♦ ♦------------------------­ în alegeri La 17 şi 24 aprilie au avut loc în Franţa alegeri cantonale. Cantonul este o uni­tate administrativă care grupează mai multe sate sau cătune. Marile oraşe sunt împărţite de asemenea în cantoane. Fie­care canton alege cite un consilier ge­neral. In atribuţiile consilierilor generali intră rezolvarea anumitor probleme ad­ministrative locale, precum și alegerea senatorilor. Reînnoirea mandatelor de consilieri generali nu se face dintr-o dată. Mandatele a căror durată este de 6 ani se reînnoiesc in două jumătăţi, ale­gerile cantonale avînd loc din trei în trei ani. Consilierii sunt aleşi în primul tur cu majoritate absolută ; în caz de balotaj, se procedează la un al doilea tur de scrutin şi in acest caz mandatul este atri­buit cu majoritate relativă. La 17 şi 24 aprilie trebuiau să fie reînnoite în întreaga ţară 1666 mandate. La primul tur au fost atribuite 902 man­­date ; celelalte 764, rămase în balotaj, au constituit obiectul celui de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc duminica trecută. Mai multe concluzii importante se des­prind din aceste alegeri. Prima este că, în ciuda maşinaţiilor partidelor reacţio­nare coalizate împotriva sa, în ciuda unei campanii furibunde de calom­nii, duse de presa burgheză şi de ra­dioul oficial, Partidul Comunist Francez rămîne primul partid al Franţei în ce pri­veşte numărul total de voturi obţinute. Candidaţii partidului comunist au obţinut într-­adevăr, la primul tur de scrutin, 1.316.701 voturi, adică un procent de 21% din voturi. La cel de-al doilea scrutin pro­centul voturilor obţinute­­de candidaţii co­munişti a fost şi mai mare — 22,5%. Ce­lelalte formaţii politice s-au situat departe după comunişti. Socialiştii au obţinut în primul tur de scrutin 1.113.400 voturi, adică 17®/o ; radicalii şi partidele înrudite 1.004.985 voturi, adică 16,1 % ; M.R.P. (partidul catolic) 560.438 voturi — 9% ; republicanii sociali (gaulliştii) 346.081 vo­turi — 5,5­o/n etc. Succesul partidului comunist In alege­rile cantonale este de cea mai mare im­portanţă în viaţa politică a Franţei. Trebuie subliniat cu tărie faptul că, în le cantonale , GEORGES SORIA corespondentul „Scînteii“ la Paria Întreaga lor campanie electorală, comu­niştii au denunţat cu curaj primejdia renaşterii militarismului german indusă în acordurile de la Paris, că ei au chemat poporul la lupta hotărîtă pentru o politică de asigurare a independenţei naţionale, a păcii, libertăţii şi progresului social. Vo­turile acordate comuniştilor în alegerile cantonale, primele alegeri care au avut loc după nefasta hotărîre luată de parla­ment cu privire la ratificarea acordurilor de la Paris, înseamnă în primul rînd o aprobare fermă a programului de luptă al comuniştilor pentru pace şi democraţie. Cititorul necunoscător al combinaţiilor şi escrocheriilor electorale din ţările capi­taliste ar fi tentat să tragă concluzia că cele peste 22% din voturi asigură Parti­dului Comunist Francez aproape 400 locuri de consilieri generali­ Or, potrivit statis­ticilor electorale publicate de serviciile Ministerului de Interne, numai 43 locuri sunt atribuite comuniştilor. Prin ce sca­matorie monstruoasă partidul comunist a fost jefuit de aproape 350 locuri ? Printr-un procedeu pe care burghe­zia franceză îl practică de multă vre­me şi care constă în a îmbucătăţi cir­cumscripţiile electorale în aşa fel încît să jefuiască partidul clasei muncitoare de locurile care i se cuvin. După calculele făcute de ziarul ,,­‘Humanité‘‘ reiese că, datorită acestor îmbucătăţiri ale circum­scripţiilor electorale, un consilier general comunist reprezintă 57.000 alegători, un consilier general socialist reprezintă 7.731, un consilier radical 5.778 şi un consilier moderat 4.844. De fapt, aceste citeva cifre spun mai mult decit orice comenta­riu: ele scot in lumină caracterul fraudu­los al sistemului electoral al unei ţări ca­pitaliste ca Franţa şi spulberă toată vor­băria propagandei occidentale asupra con­ţinutului democraţiei în condiţiile dictatu­rii burgheziei. A doua concluzie care se desprinde din alegerile cantonale este prilejuită de suc­ in Franţa cesele obţinute de acţiunea unită a co­muniştilor şi socialiştilor, acolo unde ea a putut fi înfăptuită. Se ştie intr-adevăr că, între primul şi al doilea tur de scrutin, Biroul Politic al P.C.F. a publicat o de­claraţie prin care chema pe socialişti la unitate de acţiune şi anunţa că candidaţii comunişti se vor retrage în favoarea can­didaţilor socialişti care au obţinut mai multe voturi şi care acceptă un program minimal de apărare a păcii, a libertăţilor democratice şi de revendicări economice. Aplicarea acestui program n-a fost accep­tată de conducătorii de dreapta ai parti­dului socialist în frunte cu Guy Mollet — secretarul general — care au respins propunerile partidului comunist şi s-au străduit prin toate mijloacele să stânje­nească realizarea unităţii de acţiune. In ciuda acestor presiuni, in 130 de cantoane s-au încheiat între comunişti şi socialişti acorduri care au închegat, pe plan local, o puternică unitate de acţiune. Dacă pînă la urmă socialiştii au obţinut 279 locuri de consilieri generali în alegerile canto­nale, aceasta se datoreşte într-o anumită măsură acordurilor încheiate între fede­raţiile comuniste şi socialiste. Dacă con­ducătorii socialişti n-ar fi pus totul în mişcare pentru a frina tendinţa maselor în direcţia acţiunii comune, clasa munci­toare franceză ar fi înregistrat o victorie cu mult mai mare. Sistemul inventat de burghezie pentru a jefui clasa muncitoare franceză de voturile sale s-ar fi întors ca un bumerang împotriva burgheziei. După cum se ştie, Franţa va intra acum într-o perioadă aproape continuă de con­sultări electorale importante. Intr-adevăr, după alegerile cantonale urmează să aibă loc alegerile senatoriale, iar după acestea, alegerile legislative, a căror dată n-a fost încă stabilită, dar care, după toate apa­renţele, vor avea loc înainte de expira­rea, în iunie 1956, a mandatului actua­lei Adunări Naţionale. In aceste condiţii, victoria unităţii de acţiune a clasei mun­citoare cîştigată în alegerile cantonale va avea o mare importanţă în regruparea for­ţelor democratice şi în continuarea victo­rioasă a acţiunii lor comune pentru re­vendicări economice, pentru apărarea li­bertăţilor democratice şi­­a păcii. Corespondenţă telefonică Succesul partidului comunist Nr. 827 f Plenara C. C. al Partidului Muncii din Albania TIRANA 28 (Agerpres). — A.T.A. Intre 25—27 aprilie a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania. Plenara a ascultat și a dez­bătut raportul Biroului Politic al Com­i­­tetului Central cu privire la munca ideo­logică și cu privire la măsurile pentru îmbunătățirea acesteia. Raportul a fost prezentat de Liri Belishova, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania. Pe marginea raportului a fost adoptată o hotărîre. SCURTE ŞTIRI EXTERNE • In legătură cu dorinţa guvernului R. D. Germane de a-şi crea un serviciu pro­priu de primire şi deservire a avioanelor aviaţiei civile, în ultima vreme au avut loc tratative între guvernele R. D. Ger­mane şi U.R.S.S. In urma acestor trata­tive, la 27 aprilie a fost semnat la Berlin un acord cu privire la folosirea aeropor­tului Schoenefeld. Potrivit acestui acord, aeroportul Schoenefeld este dat în folo­sinţă organelor aviaţiei civile a R. D. Ger­mane. • In urma cutremurelor care au bîn­­tuit în oraşul Volos (Grecia) şi în îm­prejurimi, populaţia a avut foarte mult de suferit. Pentru a uşura soarta popu­laţiei oraşului, şi avînd in vedere rugă­mintea adresată de organizaţiile de masă din oraşul Volos, Uniunea Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din U.R.S.S. pune la dispoziţia Comitetului Executiv al Crucii Roşii din Grecia suma de 100.000 de ruble. • După cum anunţă agenţia France Presse, la Saigon se desfăşoară în prezent lupte aprige intre trupele armate ale sectelor şi trupele lui Ngo Dinh Diem. Oraşul este atacat cu tunuri şi mitraliere. Detaşamentele sectelor au ocupat căpită­nia portului Saigon. O mare mulţime de femei, bărbaţi şi copii se evacuează din cartierele unde se dau lupte. Greva muncitorilor portuari din Genova De mai bine de 3 luni de zile, munci­torii din portul Genova, cel mai mare port al Italiei, se află în grevă. Ei duc lupta împotriva unul grup de mari proprietari de vase şi împotriva administraţiei por­tului. Această luptă are cauze vechi şi adinei. In primul rînd este vorba de a se împie­dica aplicarea unui articol din regulamen­tul impus de direcţia portului, potrivit căruia proprietarii de vase ar avea dreptul să angajeze pentru operaţiunile de încăr­care şi descărcare a mărfurilor şi pentru reparaţii muncitori care nu fac parte din asociaţiile de muncitori portuari genovezi. Aceste asociaţii muncitoreşti, foarte vechi şi bine organizate, constituie o armă pu­ternică în mâinile muncitorilor pentru apărarea intereselor nu numai ale celor înscrişi în ele, ci ale întregii populaţii muncitoreşti din Genova. Cererea patroni­lor de vase urmăreşte pe de o parte să submineze autoritatea acestor asociaţii, iar pe de altă parte, să capete posibilita­tea de a angaja cu un salariu mai mic muncitori şomeri din alte părţi ale ţării, împotriva acestei cereri a patroni­lor, cunoscută sub numele de „libera alegere“, muncitorii din asociaţiile por­tuare duc o luptă hotărîtă de zeci de ani. De curind, un ziar din Genova a reprodus un articol scris în anul 1903 de către ac­tualul preşedinte al republicii, Luigi Ei­­naudi, care era pe vremea aceea ziarist şi se ocupa cu studiul problemelor econo­mice. In acel articol, el trata acelaşi su­biect care pasionează astăzi întreaga presă politică şi sindicală din Italia : Lupta greviştilor din Genova împotriva pretin­sei „libere alegeri". In acel articol, scris acum 52 de ani, Luiigi Einaudi susţinea că muncitorii din Genova aveau tot drep­tul să-şi apere munca lor, întărind înainte de toate organizaţiile lor sindicale şi îm­­piedicîndu-i pe patroni să-i şantajeze pe MAURIZZIO FERRARA corespondentul „Sctntell“ la Roma muncitori cu ameninţarea că recurg la armata de rezervă a şomerilor. Astăzi, lupta muncitorilor genovezi urmăreşte acelaşi ţel. Există însă şi o di­ferenţă profundă, şi anume forţa sporită a clasei muncitoare din Italia în general şi a muncitorilor din Genova în special. Astăzi, lupta care se duce la Genova a devenit o luptă de importanţă naţională, un simbol al luptei eroice a întregii clase muncitoare italiene pentru apărarea orga­nizaţiilor sale sindicale, a salariului său şi a unităţii sale. Prin amploarea şi com­bativitatea ei, greva muncitorilor din por­tul Genova este una din cele mai impor­tante mişcări din ultimii ani ale clasei muncitoare italiene. In jurul muncitorilor grevişti s-a în­chegat solidaritatea tuturor muncitorilor din portul Genova : zilele trecute, portul a fost complect blocat de o grevă generală a tuturor sectoarelor. 75 de vapoare şi trenuri întregi de marfă venite din Italia şi din Europa centrală n-au putut fi des­cărcate. încercând să zdruncine unitatea de luptă a muncitorilor şi să determine încetarea grevei, proprietarii de vapoare au dus o intensă propagandă în rindul miilor de şomeri din provincia Genova, încercînd să-i convingă să reia lucrul în locul greviştilor. Această acţiune a pro­prietarilor de vapoare s-a soldat însă cu un eşec total. Numai un număr infim de şomeri s-au prezentat la lucru, iar atunci cînd muncitorii grevişti le-au explicat mo­­tivele luptei lor, aceştia au plecat. Pe de altă parte, dacă se ţine seamă de faptul că munca muncitorilor din porturi este o muncă calificată, se înţelege uşor că în­cercările patronilor de a-i dezbina pe muncitori întâmpină greutăţi serioase. Acţiunea de solidarizare cu muncitorii din Genova a luat de altfel o mare am­ploare în toate centrele muncitoreşti din Italia şi chiar din străinătate. Ca răspuns la apelul lansat de Confederaţia Generală a Muncii (C.G.L.) pentru solidaritatea populară au fost strînse sume importante de bani în toate fabricile din Italia. So­lidaritatea populară îmbracă pe zi ce trece forme tot mai concrete. Din Verce­­lli, de exemplu, a pornit spre Genova un camion cu 10 quintale de orez, din ora­șele regiunii Emillia au fost expediate nu­meroase pachete cu alimente, iar din Mo­dena a plecat spre Genova o coloană de camioane încărcate cu alimente şi îmbră­căminte. Acelaşi lucru îl fac alte zeci şi zeci de oraşe şi sate. Zilele trecute, Camera de muncă din Genova a organizat o mare manifestaţie publică, la care au participat reprezen­tanţi sindicali ai celor mai mari oraşe italiene — Milano, Torino, Bologna, Ales­sandria, Florenţa, care au rugat pe con­ducătorii sindicatelor din Genova să ac­cepte darurile muncitorilor din oraşele lor pentru muncitorii genovezi. Datorită acestui ajutor, muncitorilor din Genova le-a fost asigurați, în timpul celor aproape 100 de zile de grevă, ajutorul cel mai larg şi mai generos. Din porturile Franţei au sosit mesaje de salut şi de îmbărbătare în luptă. De asemenea, muncitorii din Csepel (Unga­ria) au trimis un mesaj de solidaritate. In jurul grevei eroice a muncitorilor din portul Genova s-a unit întreaga clasă muncitoare Italiană. Aceasta urmăreşte cu simpatie măreaţa acţiune a proletaria­tului genovez, care-şi apără cuceririle sale obţinute în urma unor lupte grele, lupte care au situat Genova în avangarda ora­şelor muncitoare ale Italiei. REDACŢIA 31 ADMINISTRAŢIA l Bucureşti, Piat» „Sctntell*. TeL 7.60.10, 7.60.20, 7.00.40, 7.61.00. — Abonamentele te lie la oficiile poetele, lectorii poftaH e­ diluxorii voluntari din întreprinderi •( lasticutii. Tipenii i Combinatul Poligrafie Casa Sctntell „I. V. Stalin*.

Next