Scînteia, aprilie 1955 (Anul 24, nr. 3247-3272)
1955-04-29 / nr. 3271
Pag. 4 Interviul acordat de Cin En-lai unui corespondent al revistei americane „Nation“ DJAKARTA 28 (Agerpres). — Chin* Două transmite : La 24 aprilie, Cin En-lai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, a acordat un Interviu lui A. Jaffe, corespondent al revistei americane ,,Nation“. 1. întrebare : De ce a inclus primul ministru declaraţia cu privire la hotărirea guvernului său de a elibera Taiwanul In cuvîntarea rostită la închiderea conferinţei ţărilor Asiei şi Africii ? Răspuns : Problema eliberării Taivanului este o chestiune politică Internă a Chinei. Poporul chinez are dreptul s-o ceară şi s-o înfăptuiască. In ceea ce priveşte încordarea din regiunea Taiwanului, ea a fost provocată de intervenţia Statelor Unite. Aceasta este o problemă Internaţională. In scopul slăbirii încordării în regiunea Taiwanului, China propune ca reprezentanţii Chinei şi ai Statelor Unite să se întâlnească şi să ducă tratative pentru a se ajunge la o soluţionare a acestei probleme. 3. întrebare : Doreşte Republica Populară Chineză să se întîlnească cu reprezentanţi ai guvernului Statelor Unite şi ai guvernului naţionalist chinez pentru a discuta problema Taiwanului ? Răspuns : Acestea sunt două chestiuni cu totul diferite. Relaţiile dintre China şi Statele Unite constituie o problemă de ordin internaţional. Relaţiile dintre Republica Populară Chineză şi clica lui Cian Kai-şi constituie o problemă de politică internă. Aceste două probleme nu trebuie amestecate. 3. întrebare : Consideră primul ministru că actuala situaţie din regiunea Taiwanului este atît de încordată încît ar putea da naştere unui al treilea război mondial ? Răspuns : In actuala situaţie din regiunea Taiwanului există criza care ar putea duce la dezlănţuirea unui nou război mondial. Cu toate acestea, dacă actuala situaţie va duce sau nu la dezlănţuirea unui război mondial, aceasta depinde de Statele Unite, deoarece în prezent nu există stare de război între China şi Statele Unite. Dorinţa poporului chinez a fost arătată în declaraţia făcută la 23 aprilie de către premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze.Trebuie amintit că la 23 aprilie ,şefii delegaţiilor Birmaniei, Ceylonului, R. P. Chineze, Indiei, Indoneziei, Pakistanului, Filipinelor şi Tailandei s-au întrunit pentru a discuta probleme în legătură cu micşorarea încordării în Extremul Orient, în special în regiunea Taiwanului. Cu acest prilej, premierul R. P. Chineze, Ciu Enlai, a făcut următoarea declaraţie : „Poporul chinez nutreşte sentimente de prietenie faţă de poporul american. Poporul chinez nu doreşte un război cu Statele Unite ale Americii. Guvernul chinez este gata să ia loc la masa unei conferinţe şi să înceapă tratative cu guvernul Statelor Unite pentru a discuta problema reducerii încordării în Extremul Orient și in special problema micșorării încordării în regiunea Taiwanului”). Cuvîntarea rostită de Ciu En-lai la posturile de radio indoneziene DJAKARTA 28 (Agerpres). — China nouă transmite : La 27 aprilie, premierul Ciu En-lai a rostit la posturile de radio indoneziene următoarea cuvîntare adresată poporului Indonezian : Domnilor și doamnelor, Consider drept o mare cinste faptul că am prilejul să adresez prin radio o cuvîntare poporului indonezian în cursul vizitei mele în ţara dvs., după conferinţa ţărilor din Asia şi Africa. în primul rînd doresc ca în numele poporului chinez să exprim întreaga mea stimă faţă de poporul indonezian. In cele zece zile care au trecut de la sosirea mea in Indonezia m-am putut convinge cit de harnic şi inteligent este poporul dvs., cît de frumoasă şi bogată este ţara dvs. Entuziasmul şi eforturile dvs. închinate cauzei păcii mondiale precum şi ospitalitatea de care aţi dat dovadă, au făcut asupra noastră o profundă impresie. Acum, conferinţa ţărilor din Asia şi Africa s-a încheiat, realizînd un acord unanim. Conferinţa a întruchipat dorinţa comună a ţărilor din Asia şi Africa de a se opune colonialismului, de a apăra pacea generală şi de a promova colaborarea prietenească dintre ele. Această conferinţă va ajuta fără îndoială la continuarea luptei pentru cauza comună a popoarelor asiatice şi africane. Aceste realizări ale conferinţei ţărilor din Asia şi Africa trebuie în multe privinţe să fie atribuite eforturilor uriaşe depuse de guvernul şi poporul indonezian. Aci noi putem vedea pretutindeni că guvernul şi poporul Republicii Indonezia luptă pentru apărarea păcii şi se opun războiului, salvgardează drepturile naţionale şi se opun colonialismului şi urmăresc cu perseverenţă dezvoltarea colaborării prieteneşti între popoare. Acesta eforturi ale guvernului şi poporului Republicii Indonezia au avut un mare rol la asigurarea succesului conferinţei ţărilor din Asia şi Africa. Atît China cît şi Indonezia sînt ţări recent eliberate de sub dominaţia imperialistă. Economia şi cultura noastră se află într-o stare de înapoiere şi avem nevoie de o trainică atmosferă internaţională de pace pentru a construi ţările noastre. Totodată China, ca şi Indonezia, n-a realizat independenţa şi unificarea deplină. Teritoriul nostru Taiwanul, la fel ca şi Irianul de vest al Indoneziei, n-a fost încă eliberat. Ambele ţări continuă să lupte pentru înfăptuirea suveranităţii şi integrităţii lor teritoriale. Exprimăm întreaga noastră simpatie şi sprijinul nostru deplin faţă de dorinţele şi cererea poporului indonezian de a-şi apăra suveranitatea şi a salvgarda pacea mondială, deoarece acestea sunt şi propriile noastre dorinţe şi cereri. Experienţa noastră comună şi dorinţele noastre comune au format baza dezvoltării colaborării prieteneşti dintre China şi Indonezia. Colaborarea prietenească dintre cele două ţări ale noastre corespunde intereselor celor două popoare ale noastre şi intereselor păcii în întreaga lume. Prietenia dintre poporul chinez şi cel indonezian datează din timpuri străvechi. Deşi colonialismul străin ne-a împiedicat să stabilim între noi legături ca state independente, recent, după ce am făurit noile noastre ţări, relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări ale noastre au înregistrat imediat o nouă dezvoltare, iar legăturile culturale şi economice au fost de asemenea întărite. Relaţiile dintre noi se bazează pe principiile respectului mutual al integrităţii teritoriale şi suveranităţii fiecărei ţări, pe neagresiune, pe neamestecul în treburile interne ale altor ţări, pe egalitate şi avantaj reciproc, precum şi pe coexistenţa paşnică. Tratatul dintre R. P. Chineză şi Republica Indonezia cu privire la problema dublei naţionalităţi, care a fost semnat acum cinci zile la Bandung, este un important indiciu că colaborarea prietenească dintre cele două ţări ale noastre se va dezvolta mai departe. O problemă dificilă existentă între ţările noastre, decurgînd din factorii istorici datînd de mulţi ani, a fost soluţionată in mod rezonabil în conformitate cu principiile egalităţii şi avantajelor reciproce, ale neamestecului în treburile interne ale celuilalt şi pe baza colaborării prieteneşti. Acest lucru dovedeşte că orice problemă care s-ar putea ivi între cele două ţări ale noastre poate fi rezolvată pe calea tratativelor, potrivit aceloraşi principii şi că dezvoltarea colaborării prieteneşti dintre noi are perspective nemărginite. Poporul chinez preţuieşte mult prietenia poporului indonezian. El vrea ca mină în mină cu poporul indonezian să meargă înainte pe calea măreţei cauze a apărării drepturilor lor naţionale şi a asigurării păcii în întreaga lume. Trăiască prietenia dintre popoarele chinez şi indonezian ! Trăiască pacea în Asia şi Africa ! Trăiască pacea în întreaga lume ! Declaraţia comună semnată de Ciu En-lai şi Ani Sastroamidjojo DJAKARTA 28 (Agerpres). — China nouă transmite : La 28 aprilie, premierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze, Ciu En-lai, şi primul ministru al Republicii Indonezia, An Sastroamidjojo, au semnat la Djakarta următoarea declaraţie comună : 28 aprilie 1955, Djakarta. După încheierea lucrărilor conferinţei ţărilor Asiei şi Africii, excelenţa sa premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Ciu En-lai, a sosit la Djakarta, capitala Republicii Indonezia, la invitaţia guvernului Republicii Indonezia. El a fost timp de două zile oaspetele oficial al excelenţei sale Sukarno, preşedintele Republicii Indonezia. In acest timp, premierul Ciu En-lai a avut schimburi de vederi sincere şi prieteneşti cu preşedintele Sukarno, vice-preşedintele Mohammed Hatta, primul ministru An Sastroamidjojo, ministrul Afacerilor Externe Sunarjo şi alţi conducători ai Republicii Indonezia în chestiuni de interes comun pentru cele două ţări. In urma acestor schimburi de vederi, premierul Ciu En-lai şi primul ministru Ai Sastroamidjojo au făcut următoarea declaraţie comună : 1. Cei doi prim-miniştri reafirmă că vor depune eforturi unite în vederea realizării dorinţei comune exprimate de conferinţa ţărilor Asiei şi Africii şi în declaraţia cu privire la promovarea păcii şi colaborării internaţionale, adoptată de această conferinţă. 2. Cei doi prim-miniştri îşi exprimă satisfacţia pentru faptul că China şi Indonezia întreţin relaţii paşnice de bună vecinătate pe baza principiilor respectului reciproc pentru suveranitatea şi integritatea teritorială, ale neagresiunii, neamestecului în treburile interne ale altei ţări, egalităţii şi avantajelor reciproce. Ei sunt ferm convinşi că relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări se vor dezvolta în continuare pe baza acestor principii. 3. Primii miniştri îşi exprimă satisfacţia faţă de încheierea „tratatului dintre R.P. Chineză şi Republica Indonezia în chestiunea dublei naţionalităţi”. Ei consideră că acest tratat este un bun exemplu de reglementare pe calea tratativelor prieteneşti a problemelor internaţionale complicate şi dificile. Ei declară că după ratificarea acestui tratat vor respecta cu stricteţe litera şi spiritul tratatului şi vor uşura aplicarea prevederilor acestuia. 4. Cei doi prim-miniştri declară că poporul oricărei ţări are dreptul inalienabil de a-şi apăra propria sa suveranitate şi integritate teritorială. El îşi exprimă adînca simpatie şi sprijinul faţă de eforturile celor două ţări în scopul apărării propriei lor suveranităţi şi integrităţi teritoriale. 5. Cei doi prim-miniştri speră să dezvolte în mod amplu ajutorul reciproc şi colaborarea dintre cele două ţări în domeniile economic şi cultural pe baza respectului reciproc, egalităţii şi avantajelor reciproce. Ei consideră că un asemenea ajutor reciproc şi o asemenea colaborare între cele două ţări vor contribui atît la dezvoltarea paşnică a acestor ţări, cît şi la cauza păcii mondiale. 6. Cei doi prim-miniştri sunt de acord că Republica Populară Chineză şi Republica Indonezia trebuie să menţină o colaborare strinsă pentru a întări înţelegerea reciprocă şi relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări. Cei doi prim-miniştri sunt foarte fericiţi de a fi avut posibilitatea de a se întîlni şi de a avea un schimb de vederi. Ei cred că aceasta va promova cauza păcii. o întrevedere între Sukarno şi Ciu En-lai DJAKARTA 28 (Agerpres). — TASS La 27 aprilie a avut loc o întrevedere între Sukarno, preşedintele Republicii Indonezia, şi Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze. La întrevedere au fost de faţă: din partea indoneziană — Hatta, vicepreşedintele republicii, Sastroamidjojo, primul ministru, Sunarjo, ministrul Afacerilor Externe, şi Monamutu, ambasadorul Indoneziei în R. P. Chineză , din partea chineză — Cen I, locţiitor al premierului Consiliului de Stat, Ci-ciuan, ministrul Comerţului Exterior, Cian Han-fu, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe, și Huan Cijen, ambasadorul R. P. Chineze în Indonezia. Primul ministru indonezian va vizita R. P. Chineză DJAKARTA 28 (Agerpres). — TASS La 27 aprilie, ambasadorul Republicii Populare Chineze, Huan Cijen, a oferit o mare recepţie în cinstea lui Ciu En-lai. La recepţie au participat preşedintele Republicii Indonezia, Sukamo, miniştri din guvernul indonezian în frunte cu primul ministru Sastroamidjojo, membri ai parlamentului şi ai corpului diplomatic. Agenţia Antara transmite că la 27 aprilie, în cursul convorbirii din palatul preşedintelui Sukarno, Ciu En-lai l-a invitat pe premierul guvernului Indonezian Sastroamidjojo să viziteze Republica Populară Chineză. Sastroamidjojo a acceptat invitația. Plecarea din Indonezia a DJAKARTA 28 (Agerpres). — TASS transmite : La 28 aprilie, delegaţia Republicii Populare Chineze la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii în frunte cu premierul Ciu Enlai a plecat din Indonezia spre patrie. Pe aerodromul din Djakarta, delegaţia Republicii Populare Chineze a fost însoţită de membri ai guvernului indonezian, în frunte cu primul ministru Sastroamidjojo, deputaţi ai parlamentului indonezian, reprezentanţi ai vieţii publice, precum şi de personalul ambasadei chineze în frunte cu ambasadorul Huan Cijen, ambasadorul sovietic D. A Jukov, consulul general cehoslovac, şefii delegaţiilor comerciale ale Ungariei, Poloniei şi Cehoslovaciei, înainte de plecare, Ciu Eu-lai a făcut următoarea declaraţie : „Părăsim minunata capitală a Republicii Indonezia. Aş vrea să exprim sincere mulţumiri excelenţei sale preşedintele Sukamo, precum şi guvernului şi poporului Republicii Indonezia. In timpul şederii noastre aici am fost profund impresionaţi de primirea călduroasă şi de ospitalitatea cu care ne-au înconjurat guvernul şi poporul Republicii Indonezia. Căldura şi bunăvoinţa cu care am fost primiţi demonstrează grăitor delegaţiei R. P. Chineze prietenia dintre popoarele celor două târî ale noastre. In timpul vizitei noastre, primii miniştri ai Republicii Populare Chineze şi Republicii Indonezia au avut convorbiri în legătură cu problemele întăririi continue a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări şi promovării păcii mondiale. In legătură cu aceasta va fi dată publicităţii o declaraţie. Eu consider că convorbirile dintre cei doi prim-miniştri şi declaraţia lor comună corespund intru totul intereselor comune ale popoarelor celor două ţări ale noastre şi în acelaşi timp constituie o contribuţie remarcabilă la îndeplinirea rezoluţiilor adoptate în unanimitate la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii. Delegaţia Republicii Populare Chineze duce cu ea impresii profunde, deşi şederea ei în Republica Indonezia a fost de scurtă durată. Căldura sentimentelor şi înţelepciunea poporului Indoneziei, atitudinea lui prietenească faţă de poporul chinez vor rămîne întotdeauna in memoria noastră. Urez ca prietenia dintre Republica Populară Chineză şi Republica Indonezia să continue să crească, iar colaborarea prietenească dintre cele două ţări ale noastre în ceea ce priveşte pacea generală să înregistreze succese şi mai mari. Ciu En-lal a sosit la Rangoon RANGOON 28 (Agerpres). — China nouă transmite : La 28 aprilie a sosit la Rangoon, venind de la Djakarta, Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, care se află în drum spre patrie de la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii. SCINTEIA TELEGRAME Excelenţei sale domnului mareşal KLIMENT VOROŞILOV, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA Rog Excelenţa Voastră să primească şi să transmită Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S S. mulţumirile mele cele mai sincere pentru felicitările transmise de dvs. personal, precum şi din partea Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a eliberării Austriei de sub dominaţia hitleristă şi a restabilirii Republicii Austriace, precum şi pentru urările de succes adresate poporului austriac in opera de restabilire a unei Austrii independente, libere şi democrate. preşedinte federal, _________ THEODOR KOERNER Excelenţei sale domnului preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, mareşal N. A. BULGANIN MOSCOVA Vă rog să primiţi In numele meu, precum şi In numele guvernului federal austriac cele mai calde mulţumiri pentru felicitările pe care mi le-aţi adresat cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a restabilirii independenţei Republicii Austriace. împărtăşesc convingerea dvs. că tratativele sovieto-austriace de la Moscova vor avea ca urmare restabilirea în viitorul apropiat a mult aşteptatei independenţe depline a Austriei şi că ele vor constitui o bază sigură pentru asigurarea păcii între popoare şi a unor relaţii prieteneşti între ţările noastre, şi urmăresc cu deplină speranţă dezvoltarea viitoare a tratativelor. _________ JULIUS RAAB Excelenţei sale domnului VIACESLAV MIHAILOVICI MOLOTOV, ministrul Afacerilor Externe al U. R. S. S. MOSCOVA Vă rog să primiţi călduroasele mele mulţumiri pentru felicitările atît de cordiale pe care mi le-aţi transmis cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a eliberării Austriei şi restabilirii Republicii. Guvernul federal austriac şi poporul austriac aşteaptă de asemenea cu speranţă încheierea tratatului de stat care va aduce Austriei suveranitatea mult aşteptată. LEOPOLD FIGL - --------- ♦ ♦------------------------ în alegeri La 17 şi 24 aprilie au avut loc în Franţa alegeri cantonale. Cantonul este o unitate administrativă care grupează mai multe sate sau cătune. Marile oraşe sunt împărţite de asemenea în cantoane. Fiecare canton alege cite un consilier general. In atribuţiile consilierilor generali intră rezolvarea anumitor probleme administrative locale, precum și alegerea senatorilor. Reînnoirea mandatelor de consilieri generali nu se face dintr-o dată. Mandatele a căror durată este de 6 ani se reînnoiesc in două jumătăţi, alegerile cantonale avînd loc din trei în trei ani. Consilierii sunt aleşi în primul tur cu majoritate absolută ; în caz de balotaj, se procedează la un al doilea tur de scrutin şi in acest caz mandatul este atribuit cu majoritate relativă. La 17 şi 24 aprilie trebuiau să fie reînnoite în întreaga ţară 1666 mandate. La primul tur au fost atribuite 902 mandate ; celelalte 764, rămase în balotaj, au constituit obiectul celui de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc duminica trecută. Mai multe concluzii importante se desprind din aceste alegeri. Prima este că, în ciuda maşinaţiilor partidelor reacţionare coalizate împotriva sa, în ciuda unei campanii furibunde de calomnii, duse de presa burgheză şi de radioul oficial, Partidul Comunist Francez rămîne primul partid al Franţei în ce priveşte numărul total de voturi obţinute. Candidaţii partidului comunist au obţinut într-adevăr, la primul tur de scrutin, 1.316.701 voturi, adică un procent de 21% din voturi. La cel de-al doilea scrutin procentul voturilor obţinutede candidaţii comunişti a fost şi mai mare — 22,5%. Celelalte formaţii politice s-au situat departe după comunişti. Socialiştii au obţinut în primul tur de scrutin 1.113.400 voturi, adică 17®/o ; radicalii şi partidele înrudite 1.004.985 voturi, adică 16,1 % ; M.R.P. (partidul catolic) 560.438 voturi — 9% ; republicanii sociali (gaulliştii) 346.081 voturi — 5,5o/n etc. Succesul partidului comunist In alegerile cantonale este de cea mai mare importanţă în viaţa politică a Franţei. Trebuie subliniat cu tărie faptul că, în le cantonale , GEORGES SORIA corespondentul „Scînteii“ la Paria Întreaga lor campanie electorală, comuniştii au denunţat cu curaj primejdia renaşterii militarismului german indusă în acordurile de la Paris, că ei au chemat poporul la lupta hotărîtă pentru o politică de asigurare a independenţei naţionale, a păcii, libertăţii şi progresului social. Voturile acordate comuniştilor în alegerile cantonale, primele alegeri care au avut loc după nefasta hotărîre luată de parlament cu privire la ratificarea acordurilor de la Paris, înseamnă în primul rînd o aprobare fermă a programului de luptă al comuniştilor pentru pace şi democraţie. Cititorul necunoscător al combinaţiilor şi escrocheriilor electorale din ţările capitaliste ar fi tentat să tragă concluzia că cele peste 22% din voturi asigură Partidului Comunist Francez aproape 400 locuri de consilieri generali Or, potrivit statisticilor electorale publicate de serviciile Ministerului de Interne, numai 43 locuri sunt atribuite comuniştilor. Prin ce scamatorie monstruoasă partidul comunist a fost jefuit de aproape 350 locuri ? Printr-un procedeu pe care burghezia franceză îl practică de multă vreme şi care constă în a îmbucătăţi circumscripţiile electorale în aşa fel încît să jefuiască partidul clasei muncitoare de locurile care i se cuvin. După calculele făcute de ziarul ,,‘Humanité‘‘ reiese că, datorită acestor îmbucătăţiri ale circumscripţiilor electorale, un consilier general comunist reprezintă 57.000 alegători, un consilier general socialist reprezintă 7.731, un consilier radical 5.778 şi un consilier moderat 4.844. De fapt, aceste citeva cifre spun mai mult decit orice comentariu: ele scot in lumină caracterul fraudulos al sistemului electoral al unei ţări capitaliste ca Franţa şi spulberă toată vorbăria propagandei occidentale asupra conţinutului democraţiei în condiţiile dictaturii burgheziei. A doua concluzie care se desprinde din alegerile cantonale este prilejuită de suc in Franţa cesele obţinute de acţiunea unită a comuniştilor şi socialiştilor, acolo unde ea a putut fi înfăptuită. Se ştie intr-adevăr că, între primul şi al doilea tur de scrutin, Biroul Politic al P.C.F. a publicat o declaraţie prin care chema pe socialişti la unitate de acţiune şi anunţa că candidaţii comunişti se vor retrage în favoarea candidaţilor socialişti care au obţinut mai multe voturi şi care acceptă un program minimal de apărare a păcii, a libertăţilor democratice şi de revendicări economice. Aplicarea acestui program n-a fost acceptată de conducătorii de dreapta ai partidului socialist în frunte cu Guy Mollet — secretarul general — care au respins propunerile partidului comunist şi s-au străduit prin toate mijloacele să stânjenească realizarea unităţii de acţiune. In ciuda acestor presiuni, in 130 de cantoane s-au încheiat între comunişti şi socialişti acorduri care au închegat, pe plan local, o puternică unitate de acţiune. Dacă pînă la urmă socialiştii au obţinut 279 locuri de consilieri generali în alegerile cantonale, aceasta se datoreşte într-o anumită măsură acordurilor încheiate între federaţiile comuniste şi socialiste. Dacă conducătorii socialişti n-ar fi pus totul în mişcare pentru a frina tendinţa maselor în direcţia acţiunii comune, clasa muncitoare franceză ar fi înregistrat o victorie cu mult mai mare. Sistemul inventat de burghezie pentru a jefui clasa muncitoare franceză de voturile sale s-ar fi întors ca un bumerang împotriva burgheziei. După cum se ştie, Franţa va intra acum într-o perioadă aproape continuă de consultări electorale importante. Intr-adevăr, după alegerile cantonale urmează să aibă loc alegerile senatoriale, iar după acestea, alegerile legislative, a căror dată n-a fost încă stabilită, dar care, după toate aparenţele, vor avea loc înainte de expirarea, în iunie 1956, a mandatului actualei Adunări Naţionale. In aceste condiţii, victoria unităţii de acţiune a clasei muncitoare cîştigată în alegerile cantonale va avea o mare importanţă în regruparea forţelor democratice şi în continuarea victorioasă a acţiunii lor comune pentru revendicări economice, pentru apărarea libertăţilor democratice şia păcii. Corespondenţă telefonică Succesul partidului comunist Nr. 827 f Plenara C. C. al Partidului Muncii din Albania TIRANA 28 (Agerpres). — A.T.A. Intre 25—27 aprilie a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania. Plenara a ascultat și a dezbătut raportul Biroului Politic al Comitetului Central cu privire la munca ideologică și cu privire la măsurile pentru îmbunătățirea acesteia. Raportul a fost prezentat de Liri Belishova, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania. Pe marginea raportului a fost adoptată o hotărîre. SCURTE ŞTIRI EXTERNE • In legătură cu dorinţa guvernului R. D. Germane de a-şi crea un serviciu propriu de primire şi deservire a avioanelor aviaţiei civile, în ultima vreme au avut loc tratative între guvernele R. D. Germane şi U.R.S.S. In urma acestor tratative, la 27 aprilie a fost semnat la Berlin un acord cu privire la folosirea aeroportului Schoenefeld. Potrivit acestui acord, aeroportul Schoenefeld este dat în folosinţă organelor aviaţiei civile a R. D. Germane. • In urma cutremurelor care au bîntuit în oraşul Volos (Grecia) şi în împrejurimi, populaţia a avut foarte mult de suferit. Pentru a uşura soarta populaţiei oraşului, şi avînd in vedere rugămintea adresată de organizaţiile de masă din oraşul Volos, Uniunea Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din U.R.S.S. pune la dispoziţia Comitetului Executiv al Crucii Roşii din Grecia suma de 100.000 de ruble. • După cum anunţă agenţia France Presse, la Saigon se desfăşoară în prezent lupte aprige intre trupele armate ale sectelor şi trupele lui Ngo Dinh Diem. Oraşul este atacat cu tunuri şi mitraliere. Detaşamentele sectelor au ocupat căpitănia portului Saigon. O mare mulţime de femei, bărbaţi şi copii se evacuează din cartierele unde se dau lupte. Greva muncitorilor portuari din Genova De mai bine de 3 luni de zile, muncitorii din portul Genova, cel mai mare port al Italiei, se află în grevă. Ei duc lupta împotriva unul grup de mari proprietari de vase şi împotriva administraţiei portului. Această luptă are cauze vechi şi adinei. In primul rînd este vorba de a se împiedica aplicarea unui articol din regulamentul impus de direcţia portului, potrivit căruia proprietarii de vase ar avea dreptul să angajeze pentru operaţiunile de încărcare şi descărcare a mărfurilor şi pentru reparaţii muncitori care nu fac parte din asociaţiile de muncitori portuari genovezi. Aceste asociaţii muncitoreşti, foarte vechi şi bine organizate, constituie o armă puternică în mâinile muncitorilor pentru apărarea intereselor nu numai ale celor înscrişi în ele, ci ale întregii populaţii muncitoreşti din Genova. Cererea patronilor de vase urmăreşte pe de o parte să submineze autoritatea acestor asociaţii, iar pe de altă parte, să capete posibilitatea de a angaja cu un salariu mai mic muncitori şomeri din alte părţi ale ţării, împotriva acestei cereri a patronilor, cunoscută sub numele de „libera alegere“, muncitorii din asociaţiile portuare duc o luptă hotărîtă de zeci de ani. De curind, un ziar din Genova a reprodus un articol scris în anul 1903 de către actualul preşedinte al republicii, Luigi Einaudi, care era pe vremea aceea ziarist şi se ocupa cu studiul problemelor economice. In acel articol, el trata acelaşi subiect care pasionează astăzi întreaga presă politică şi sindicală din Italia : Lupta greviştilor din Genova împotriva pretinsei „libere alegeri". In acel articol, scris acum 52 de ani, Luiigi Einaudi susţinea că muncitorii din Genova aveau tot dreptul să-şi apere munca lor, întărind înainte de toate organizaţiile lor sindicale şi împiedicîndu-i pe patroni să-i şantajeze pe MAURIZZIO FERRARA corespondentul „Sctntell“ la Roma muncitori cu ameninţarea că recurg la armata de rezervă a şomerilor. Astăzi, lupta muncitorilor genovezi urmăreşte acelaşi ţel. Există însă şi o diferenţă profundă, şi anume forţa sporită a clasei muncitoare din Italia în general şi a muncitorilor din Genova în special. Astăzi, lupta care se duce la Genova a devenit o luptă de importanţă naţională, un simbol al luptei eroice a întregii clase muncitoare italiene pentru apărarea organizaţiilor sale sindicale, a salariului său şi a unităţii sale. Prin amploarea şi combativitatea ei, greva muncitorilor din portul Genova este una din cele mai importante mişcări din ultimii ani ale clasei muncitoare italiene. In jurul muncitorilor grevişti s-a închegat solidaritatea tuturor muncitorilor din portul Genova : zilele trecute, portul a fost complect blocat de o grevă generală a tuturor sectoarelor. 75 de vapoare şi trenuri întregi de marfă venite din Italia şi din Europa centrală n-au putut fi descărcate. încercând să zdruncine unitatea de luptă a muncitorilor şi să determine încetarea grevei, proprietarii de vapoare au dus o intensă propagandă în rindul miilor de şomeri din provincia Genova, încercînd să-i convingă să reia lucrul în locul greviştilor. Această acţiune a proprietarilor de vapoare s-a soldat însă cu un eşec total. Numai un număr infim de şomeri s-au prezentat la lucru, iar atunci cînd muncitorii grevişti le-au explicat motivele luptei lor, aceştia au plecat. Pe de altă parte, dacă se ţine seamă de faptul că munca muncitorilor din porturi este o muncă calificată, se înţelege uşor că încercările patronilor de a-i dezbina pe muncitori întâmpină greutăţi serioase. Acţiunea de solidarizare cu muncitorii din Genova a luat de altfel o mare amploare în toate centrele muncitoreşti din Italia şi chiar din străinătate. Ca răspuns la apelul lansat de Confederaţia Generală a Muncii (C.G.L.) pentru solidaritatea populară au fost strînse sume importante de bani în toate fabricile din Italia. Solidaritatea populară îmbracă pe zi ce trece forme tot mai concrete. Din Vercelli, de exemplu, a pornit spre Genova un camion cu 10 quintale de orez, din orașele regiunii Emillia au fost expediate numeroase pachete cu alimente, iar din Modena a plecat spre Genova o coloană de camioane încărcate cu alimente şi îmbrăcăminte. Acelaşi lucru îl fac alte zeci şi zeci de oraşe şi sate. Zilele trecute, Camera de muncă din Genova a organizat o mare manifestaţie publică, la care au participat reprezentanţi sindicali ai celor mai mari oraşe italiene — Milano, Torino, Bologna, Alessandria, Florenţa, care au rugat pe conducătorii sindicatelor din Genova să accepte darurile muncitorilor din oraşele lor pentru muncitorii genovezi. Datorită acestui ajutor, muncitorilor din Genova le-a fost asigurați, în timpul celor aproape 100 de zile de grevă, ajutorul cel mai larg şi mai generos. Din porturile Franţei au sosit mesaje de salut şi de îmbărbătare în luptă. De asemenea, muncitorii din Csepel (Ungaria) au trimis un mesaj de solidaritate. In jurul grevei eroice a muncitorilor din portul Genova s-a unit întreaga clasă muncitoare Italiană. Aceasta urmăreşte cu simpatie măreaţa acţiune a proletariatului genovez, care-şi apără cuceririle sale obţinute în urma unor lupte grele, lupte care au situat Genova în avangarda oraşelor muncitoare ale Italiei. REDACŢIA 31 ADMINISTRAŢIA l Bucureşti, Piat» „Sctntell*. TeL 7.60.10, 7.60.20, 7.00.40, 7.61.00. — Abonamentele te lie la oficiile poetele, lectorii poftaH e diluxorii voluntari din întreprinderi •( lasticutii. Tipenii i Combinatul Poligrafie Casa Sctntell „I. V. Stalin*.