Scînteia, aprilie 1955 (Anul 24, nr. 3247-3272)

1955-04-29 / nr. 3271

Nr. 3271 Reducerea preţurilor — imbold spre noi succese In oraşele şi satele patrie­, oamenii muncii continuă să comenteze cu însu­fleţire Hotărârea Consiliului de Miniştri cu privire la noile reduceri de preţuri. Mulţi cetăţeni îşi revizuiesc proiectele de cumpărături, ţinînd seama de faptul că cu aceiaşi bani ei îşi pot procura mai multe lucruri necesare gospodăriei. Magazinele cunosc în zilele acestea o mare animaţie. Muncitorii şi ţăranii se interesează de noile preţuri afişate în vitrine, discută avanta­jele pe care le-au dobîndit în urma re­centelor reduceri, îşi exprimă cu căl­dură încrederea în politica justă a parti­dului şi hotărîrea lor de a o sprijini cu noi succese în muncă, creînd astfel con­diţiile pentru luarea de noi măsuri în vederea creşterii nivelului de trai al po­porului muncitor. ...A fost o plăcută surpriză pentru ce­tăţenii Iaşului când au ascultat la radio şi apoi au văzut luni dimineaţa noile pre­ţuri afişate în vitrine. In cursul primei zile după apariţia hotărîrii, lucrătorii din magazine au dovedit cu greu afluxul mare de cumpărători. Numai la un singur ma­gazin, la Alimentara nr. 216, în cursul unei singure dimineţi s-au vînduit cu 50 kg. paste făinoase, cu 20 kg. săpun de rufe, cu 70 cutii şi borcane de conserve mai mult ca în zilele precedente. O gospodină bucuroasă îi spunea vân­zătorului : — Am pus deoparte nişte bani pentru diferite cumpărături de 1 Mai. Cu ei văd că pot cumpăra acum mai multe decit mi-am pus în gînd. Ce bine o să le pară soţului şi copiilor mei cînd o să vin acasă cu at­îtea bunătăţi ! Vînzătorii de la magazinele nr. 109 şi 114 au servit rapid şi conştiincios un mare număr de cumpărători. In dimineaţa zilei de luni s-au vîndut cu circa 40-50 p­erechi de încălţăminte de vară mai mult ca în alte zile. De altfel, şi magazinele de con­fecţii, de articole de menaj şi de pălării au cunoscut o mare afluenţă de cumpă­rători. In prima zi după reducerea preţurilor, cazangiul Emil Bor­­deianu de la atelierele C. F. R. „Ilie Pintilie­“ a spus bucuros tovarăşilor săi : — Aşteptam să-mi iau salariul pe luna asta ca să complectez suma pentru mobilă. Cu reduce­rea asta, mă bate gindul să-mi iau şi un costum de haine — că-mi răm­în cîteva sute de la cumpărarea mobilei. Şi, către un tovarăş de Ungă dînsul: — Ai înţeles a cum ? Munca noastră duce la scăderea preţu­rilor. Şi dacă om munci mai bine, o să scadă şi mai mult! Mai mult ofer patriei Grijii partidului şi guvernului pentru buni starea poporului muncitor, prim-to­­pitorii şi oţelarii din cetatea Hunedoarei i-au răspuns cu noi succese în muncă, a elaborat în prima zi după apariţia ho­tărîrii o şarjă normală în patru ore şi 45 minute, reducând consumul de păcură cu 60 kg. pe tona de oţel. Şi prim-topito­­rul Vaier Lăbuneţ a elaborat o şarjă în 5 ore şi 35 minute, depăşind Indicele de utilizare a cuptorului cu 100%. Prim-topitorul Costache Vasile a spus după ieşirea din schimb : — Cum ne putem arăta mai bine dra­gostea pentru partid, decît urmînd cu sfinţenie sfatul lui. Să dăm patriei mai mult oţel, mai mult,, mai bun şi mai ief­tin. Eu dau, începîhd de azi, oţel în con­tul­­lunii viitoare... Şi brigada lui Lăbuneţ s-a angajat să dea în ultimele patru zile ale lunii pro­ducţie în contul lunii mai. ...Reşiţa. La cocserie, la fabrica de lo­comotive, la ateliere, agitatorii Juică Pa­vel, Melnic Nicolae, Gheorghe Telescu, Mi­hai Carol au stat de vorbă cu munci­torii despre noua hotărire. — De noi, de munca noastră, depinde să avem produse mai ieftine şi mai bune — a spus prim-topitorul Them Petru de la furnale. E drept, în primul trimestru am dat cu aproape 3% mai mult metal, iar de la începutul lunii planul de pro­ducţie pe echipă a fost depăşit cu peste 4%. Dar putem da mai mult dacă ne or­ganizăm mai bine munca... şi roadele mun­cii noastre le vedeţi — termină el, ară­­tînd textul hotărîrii în ziar. Mihei Platon, şeful brigăzii nr. 13 de la secţia piscicolă Tulcea, Condratov M. Simion şi Mihei Alexe, pescari, ne-au tri­mis următoarea scrisoare : „Duminică dimineaţa ne aflam mai mulţi pescari în centrul oraşului, cînd am aflat vestea despre reducerile de preţuri. Vestea ne-a bucurat mult de tot.. Am văzut că drept a spus partidul că numai prin mărirea producţiei şi a productivităţii muncii, prin reducerea preţului de cost, putem ajunge să ne fa­cem o viaţă mai bună. Noi, pescarii de la Tulcea, ne-am pus la inimă cuvintul şi învăţătura partidului. Numai în ultimele trei luni am dat peste plan pen­tru fraţii noştri muncitori şi ţă­rani peste 2.100 kg. peşte. Dar noi putem da mai mult, nici vorbă. Avem tot ce ne trebuie pentru asta. Statul ne-a dat anul trecut unelte noi şi ambar­caţiuni de tot felul. Mulţi dintre noi le-am îngrijit şi păstrat ca pe ochii din cap — aşa că şi anul acesta am putut lucra tot cu ele şi n-a fost nevoie să se cumpere altele. Asta a scăzut preţul de cost. Noi asigurăm partidul că vom munci cu şi mai mult spor de acum înainte. Ne-am bucurat mult cînd am văzut fraţi de-ai noştri ieşind cu mai multe cutii de conserve de peşte, din astea, cu preţuri reduse. Ne legăm nu numai să pescuim mai mult peşte, dar să şi micşorăm cit mai mult cheltuielile de pescuit. Cuvintul partidului se transformă in fapte Lîngă panoul de la intrarea Staţiunii de maşini şi tractoare Floreşti, raionul Focşani, primii veniţi s-au oprit o clipă. Pe pa­­nou era afişată hotărîrea cu re­ducerea preţurilor. Oamenii ci­teau cu atenţie, iar unii îşi fă­ceau tot felul de socoteli pe nişte carnete cu coperţile mînjite de motorină. — Vedeţi—a spus tovarăşul Ion Roşcan. Cuvintul partidului se transformă în fapte. După des­fiinţarea cartelelor partidul a spus că dacă o să muncim cu toţii ca să ridicăm produc­tivitatea muncii, o să urmeze şi reduceri de preţuri. Şi uite... Toţi erau bucuroşi. Marin Frăsin firum- Brigada prim-topitorului Vasîle Costache Iaşul din brigada a 6-a K.D. care cumpă­rase de-a­bia în urmă cu cîteva zile un cos­tum de haine, bocanci, trei cămăşi şi o şapcă a rămas puţin p­e gînduri. — Numai necazuri de-astea să avem — îi spune rîzînd Gheorghe Paise, şeful bri­găzii a 8-a. Cit ai cîştigat luna trecută ? — 800 lei în mai puţin de 15 zile. — Păi, vezi. N-au intrat zilele în sac. Acum, cu­ banii pe care o să-i câştigi luna asta, ai să-ţi poţi cumpăra şi altele cu preţuri mai mici. Şi cu tine nu mi-i grijă... Intr-adevăr, Marin Frăsin, aplicind me­toda graficului orar, şi-a realizat sarci­nile de plan pe campanie cu 300% ; el de­păşeşte zilnic norma cu 2-3 hantri. Peste tot pe unde a fost, şi la Odobeşti, şi la Bonţeşti, şi la Cîmpineanca, a fă­cut numai lucrări de bună calitate. Şi o părticică din munca lui, din munca staţiunii, din lupta mecanizatorilor pen­tru depăşirea normelor, pentru reducerea preţului de cost , stă la baza noilor re­duceri de preţuri. In cinstea zilei de 1 Mai, S.M.T.-ul de la Floreşti şi-a realizat, primul pe ţară, sar­cina de plan în campanie. Productivitatea pe tractor s-a dublat, s-au economisit 83.152 lei la reparaţii şi 3237 lei la com­bustibil. Insămiînţările din urgenţa I-a sunt terminate. Şi, fericiţi că munca lor îşi arată roa­dele, mecanizatorii au pornit din nou cu tractoarele pe cîmpuri.. Scrisoare de la pescari Un număr tot mai mare de cetăţeni vizitează magazinele de stat din Capitală, bine aprovizionate, şi fac diverse cum­părături de mărfuri cu preţuri reduse. In clişeu : Un grup de cetăţeni, mulţumiţi de cumpănătu­rile făcute, se îndreaptă voioşi spre casă. Turneul Teatrului secuiesc de stat din Tg. Mureş „Făclia“ de Illyés Gyula Teatrul secuiesc de stat din Tg. Mureş prezintă, cu ocazia turneului său la Bucureşti, drama „Făclia” a scriitorului din R. P. Ungară Illyés Gyula, laureat al Premiului Kossuth, înaltul nivel artistic şi tensiunea dramatică a operei au fost redate de o realizare regizorală şi actori­cească întru totul corespunzătoare. Publi­cul român şi maghiar a aplaudat din toată inima ansamblul Teatrului secuiesc de stat, care a scos în mod deplin la iveală esenţialul din conţinutul de idei al operei: adînca dragoste de popor şi patriotismul gata de orice sacrificiu. Lupta pe viaţă şi pe moarte a forţelor care se înfruntă ne este prezentată în pre­­ziua înfrângerii revoluţiei din 1848-49. Lupta pentru libertate a revoluţionarilor unguri de la 1848 îşi trăieşte ultimele ore, dar mai există speranţă de reuşită. Trădarea nobililor alungă şi această ul­timă speranţă. Dar o poate zdrobi oare într-adevăr ? La această întrebare auto­rul dă un răspuns plin de dramatism, pă­truns de suflul poetic. „Făclia" îşi propune să dezvăluie ade­văratele cauze ale revoluţiei ungare din 1848-49. Piesa exprimă în imagini arti­stice numeroase învăţăminte istorice valabile. Conflictul principal se desfăşoară între reprezentantul forţelor luptei de eliberare, Kossuth Lajos, şi reprezentantul forţelor antipopulare, generalul Görgey Artur. Deşi în faţa noastră se înfruntă, cu o as­cuţime dusă pînă la extrem, doi oameni, se simte din fiecare amănunt al ciocni­rii că în centrul luptei stă soarta popo­rului. Conducătorul popular Kossuth luptă pentru viitor, pentru indepen­denţa naţională, iar generalul nobil Görgey pentru restabilirea trecutului, pentru păstrarea robiei „veşnice" a po­porului. Görgey este un trădător con­ştient, ambiţia şi scopurile sale personale exprimînd pe deplin interesele şi scopu­rile clasei sale, ale orânduirii grofilor. Tensiunea dramatică provine şi din faptul că autorul aruncă o lumină clară asupra contradicţiilor conducerii luptei de eliberare, în fruntea revoluţiei burgheze* ROBOTOS IMRE democratice maghiare din 1848 şi a luptei pentru eliberarea naţională din 1849 nu stau elemente legate de popor, interesat* în cucerirea victoriei , ci unii reprezen­tanţi ai nobilimii. Drama începe ch­iar cu zugrăvirea acestui conflict istoric. Guvernul ungar ţine şedinţă în noaptea de 10 august 1849. Trupele imperiale a­u şi ocupat o mare parte a ţării. Nici în acest moment critic Ungaria revoluţionară n-are o armată unitară, un comandament militar unic. Chiar în sinul guvernului părerile sunt radical împărţite, bîntuie şovăiala, lipsa de încredere, nesiguranţa. Acest gu­vern revoluţionar de nobili urăşte, ce-i drept, despotismul străin, dar în majori-, tatea sa se teme să se sprijine pe forţele populare. Se teme de singura forţă care ar fi în stare să cucerească victoria. Lucrul acesta este fatal pentru soarta luptei de eliberare şi poartă în sine ger­menul trădării, al capitulării necondiţio­nate. De acest lucru devine conştient Kossuth Lajos cînd pronunţă principalul învăţă­­mînt al luptei pentru libertate : „A de­venit clar cine în această ţară vrea în­tr-adevăr libertatea. Cine apără liberta­tea acestei ţări. Acei cărora ea le-a lipsit cel mai mult. Milioanele netunse, jefuite". In piesă, figura lui Görgey personifică trădarea. Dar generalul Görgey nu este un fenomen­­izolat în ura sa faţă de lupta pentru libertate, în dispreţul său faţa de popor, în punerea intereselor de clasă ale nobilimii mai presus de interesele naţio­nale. In el apar într-o formă mai concen­trată trăsături de caracter ale castei no­biliare. Singur, izolat, el n-ar fi putut duce la pierzanie lupta pentru libertate. L-au ajutat în această operă contradicţiile, şo­văielile din sinul guvernului, corpul ofiţe­resc format din nobili, o conducere ruptă de interesele reale ale poporului etc. Numai în cadrul acestui ansamblu de legături poate fi înţeleasă izbînda perfidiei lui Görgey, căruia­ i se opune,: ferm numai Kossuth, marele conducător popular. Dar *i fermitatea lui Kossuth se clatină. Kossuth priveşte forţele în luptă din­­tr-un punct de vedere abstract. El îi vorbeşte lui Görgey despre viito­rul patriei, înţelegînd abia mai tîrziu că pentru acesta arginţii trădării sînt mai „sfinţi" decît slujirea intereselor naţiunii şi poporului. Drama lui Illyés Gyula ridică un mo­nument artistic lui Kossuth Lajos, mare conducător popular ungur. Este evident că măreţia lui Kossuth n-a ajuns la apogeu tocmai în noaptea cînd pleca în emi­graţie. In viaţa sa nu momentul fugii a fost cel mai puternic, ci perioada eliberării iobagilor în 1848 şi eforturile titanice ale organizării luptei de eliberare naţională. Atunci l-a numit întreg poporul părintele său. Insă meritul piesei este acela că nu vedem în căderea lui Kossuth triumful vechiului, ei presimţim dreptatea de neclintit şi victoria inevitabilă a cau­zei poporului. In zugrăvirea artistică de către autor, idealul kossuthian al liber­tăţii poporului ajunge la apogeu în mo­mentul dramatic al înfrîngerii lui Kossuth. Arta dramatică a lui Illyés Gyula a îm­bogăţit dramaturgia istorică ungară cu o operă de mare valoare, distinsă cu Pre­miul Kossuth de gradul întii. Cu ocazia prezentării piesei la Budapesta, pe lîngă aprecierea pozitivă a operei, critica un­gară a ridicat problema idealizării figurii lui Kossuth, care vorbeşte aici cu argumentele revoluţionarului din po­por. Aceasta corespunde mai purind imaginii pe care poporul şi-a format-o despre Kossuth în diferite cîntece şi basme populare decît figurii istorice. Tot critica a arătat că se creează imaginea unei depline înţelegeri şi încrederi reci­proce intre Kossuth şi ţărănime, lucru pe care faptele istorice nu-l confirmă îndea­juns. Fireşte, s-ar mai putea obiecta şi faptul că nu e arătată critic poziţia lui Kos­suth faţă de problema naţională, care a avut un rol esenţial în desfăşurarea revo­luţiei, însă asemenea lacune nu întunecă forţa şi farmecul piesei, p­rin faptul că ea inspiră dragoste puternică pentru ideile revoluţiei, pentru popor. Trebuie menţionată în mod deosebit frumuseţea limbii dramei lui Illyés Gyula, suflul său poetic, bogatul conţinut de idei al dialogurilor sale. Acest lucru este va­labil îndeosebi pentru actul al doilea — dialogul dintre Kossuth şi Görgey. Cu­noşteam dinainte, din perspectiva istori­că a unui secol, soarta acestui duel. Forţa sa ni se impune totuşi şi îl urmărim cu interes pasionant: va reuşi oare încerca­rea de a-l alătura pe Görgey cauzei lup­tei pentru libertate ? Forţa artistică dătătoare de viaţă a dramei te cucereşte. Spectacolul cu piesa „Făclia” se remar­că în şirul frumoaselor realizări ale Tea­trului secuiesc de stat. Trebuie să men­ţionăm înainte de toate matura realizare artistică a regiei. Munca regizorală a lui Szabó Ernő, artist emerit, laureat al Pre­miului de Stat, asigură pînă la sfîrşit cre­şterea conflictului dramatic. Szabó Ernő a reuşit să sublinieze conţinutul de idei, nu prin efecte exterioare, ci prin crearea unei minunate armonii a muncii artistice colective. Maturitatea regiei a deschis ca­lea unor interpretări de înalt nivel. Marele erou al dramei este Kossuth. Cea mai puternică creaţie actoricească a spectacolului este interpretarea rolului lui Kossuth de către Kovács György. Ni se pare că interpretarea dată acestui rol este o piatră unghiulară în cariera de actor a acestui artist emerit, laureat al Premiului de Stat. Rolul lui Kossuth impune cea mai mare exigență în inter­pretare. Aici fiecare cuvânt îşi are rezo­nanţa lui specifică ; nu se poate opera cu soluţii exterioare. In interpretarea lui Kovács, Kossuth e măreţ şi în căderea sa; în suferinţele şi îndoielile sale se oglin­desc frămîn­tările marelui om de stat. Kovács György trăieşte atît de intens ro­lul incit simţim parcă bătaia inimii lui Kossuth în lupta sa cu Görgey. Şi ce încercare a forţelor actoriceşti este acest duel, acest dialog! Kovács György desfăşoară aici o întreagă gamă a sentimentelor; uneori, e patetic şi pasio­nat, alteori plin de demnitate diplomatică, cînd energic şi plin de sensibilitate, furios şi spiritual, cînd obosit, dar ferm — şi toa­te acestea cu mult simţ al măsurii, la un înalt nivel de zugrăvire a caracterului. La fel creează Kovács György şi figura lui Kossuth bătrîn; în­ţelegem nu numai concepţiile, ci şi sufle­tul său, din care se revarsă dragostea faţă de popor şi credinţa faţă de patrie. E remarcabilă interpretarea lui Andrási Márton în rolu­l lui Józsa Mihály, repre­zentantul ţărănimii sărace ungare. Józsa Mihály păşeşte pe scenă, se mişcă printre miniştri cu atîta demnitate omenească, încît ne face să înţelegem că lupta pen­tru libertate a trezit conştiinţa ţărănimii sărace. Józsa Mihály nu se mai simte legat de servituţile iobăgiei, el se simte om liber. Andrási Márton a dovedit o în­ţelegere adincă a posibilităţilor existente în figura lui Józsa şi le-a dezvăluit cu mult talent artistic. Frumuseţea şi simpli­tatea interpretării sale se desfăşoară mai ales în epilog. El a venit la Kossuth, în emigraţia din Torino, după patruzeci de ani, ca să se convingă de credinţa acestuia faţă de popor. Interpretarea lui Andrási ne face să înţelegem că la Kossuth n-a venit o veche cunoştinţă, ci trimisul întregului popor muncitor ungur. A treia remarcabilă interpretare din spectacol este cea a lui Szabó Ottó în rolul lui Görgey Artur. Chiar din momentul apa­riţiei sale, tînărul şi talentatul actor su­gerează orgoliul rece al lui Görgey, am­biţia sa nemăsurată, dorinţa sa de parve­nire care calcă orice în picioare. Vedem nu numai violenţa generalului nobil, dar simţim — în dosul atitudinii provocatoare —, şi micimea sa; actorul luminează prin interpretarea sa nu numai setea nemăr­ginită de putere a lui Görgey, ci şi goli­ciunea sa sufletească. Interpretarea scoate la iveală şi faptul că Görgey pretinde funcţia de comandant suprem nu numai în scopuri personale, ci şi pentru salvgar­darea cauzei nobilimii. Lohinszky Loránd interpretează de asemenea cu multă pu­tere de convingere rolul generalului Görgey. Cercurile actoriceşti ale Capitalei şi publicul larg au salutat cu dragoste fierbinte ansamblul Teatrului secu­iesc de stat. Şi într-adevăr, între­gul colectiv — Bányai Mária, Kiss László, Borovszky Oszkár, Csorba András, Kovács Dezső, Váradi Rudolf şi ceilalţi — au contribuit din plin la succesul spec­tacolului. Cu spectacolul „Făclia“, Teatrul secuiesc de stat a păşit pe o treaptă mai înaltă a realizărilor sale artistice. Apre­cierea caldă a publicului Capitalei va sti­mula fără îndoială colectivul teatrului în dezvoltarea mai departe a muncii sale ar­tistice, pentru crearea unor spectacole de valoare, spectacole inspirate din vremea noastră de azi. 8 C­1 W T­E­I­A Atitudinea cercurilor oficiale din S.U.A. față de propunerile premierului Ciu En-lai Conferinţa­ de presa a preşedintelui Eisenhower WASHINGTON 29 (Agerpres). — TASS transmite: Răspunzînd la întrebările coresponden­ţilor în cadrul unei conferinţe de presă, care a avut loc la 27 aprilie, preşedintele S.U.A., Eisenhower, a declarat că sprijină pe de-a întregul poziţia pe care s-a situat Dulles la 26 aprilie în problema tratati­velor cu guvernul chinez cu privire­ la aşa-numita încetare a focului în strîm­­toarea Taiwanului. Eisenhower a spus că în declaraţia sa din săptămâna trecută (este vorba de declaraţia din 23 aprilie în care au fost expuse condiţiile prelimi­nare pentru tratativele cu Republica Populară Chineza — N.R.), Departamen­tul de Stat a făcut poate o greşeală în formularea declaraţiei sale. Eisenhower a declarat că el aprobă aceste tratative ca o încercare a bunelor intenţii ale părţii Chineze. Preşedintele a spus că tratativele ar putea include în afară de încetarea fo­cului, probleme generale ale păcii. Cu toate acestea, Eisenhower­­a adăugat că nu ar dori să se atingă de chestiunile pri­vind pe naţionaliştii chinezi (adică pe d­an­­baisişti — N. R.), care sunt prieteni şi aliaţi ai Statelor Unite. La întrebarea dacă el consideră că în ultima vreme încordarea dintre Răsărit şi Apus s-a micşorat într-o oarecare mă­sură, Eisenhower a răspuns că, după pă­rerea lui, în ultimul timp în relaţiile din­tre Răsărit şi Apus se observă o persean înviorare. El a subliniat că aceasta nu este decît o impresie şi că fiecărui momen pozitiv i se opune un moment negativ. La întrebările privind tratatul cu Au­stria, Eisenhower a răspuns că în momen­tul de faţă nu consideră necesară o întîl­nire la nivelul cel mai înalt, dar că o ase­menea întîlnire poate să devină posibil, dacă conferinţa celor patru miniştri a Afacerilor Externe cu privire la proble­ma Austriei va da naştere speranţei într-o înţelegere ceva mai largă. El a declara că, după părerea lui, întîlnirea între ce patru miniștri ai Afacerilor Externe va avea loc, deși etapa cea mai apropiată va fi o întîlnire între ambasadori. Ecouri la declaraţia lui Dulles NEW YORK 28 (Agerpres). — TASS transmite: Presa americană comentează pe larg declaraţia făcută de secretarul de stat Dulles în cadrul conferinţei de presă din 26 aprilie în legătură cu declaraţia din 23 aprilie a premierului Consiliului ■ de Stat al Republicii Populare Chineze, Ciu En­­lai. Analizînd aceste declaraţii, presa ame­ricană ajunge la concluzia că S.U.A. sunt gata să discute cu China, pe calea unor tratative bilaterale fără participarea d­­an­­baisiştilor, unele probleme privind Extre­mul Orient, întrebat dacă este de acord cu propu­nerea senatorului George, potrivit căreia Statele Unite trebuie să accepte trata­tive cu R. P. Chineză chiar dacă gomiin­­daniştii nu vor participa poate la aceste tratative, Dulles a răspuns : „Aceasta de­pinde de chestiunile care vor fi discutate şi de existenţa dovezilor că asemenea tra­tative vor fi duse cu bună credinţă de amîndouă părţile”. La altă întrebare, Dulles a răspuns: ,,In primul rînd trebuie să lămurim dacă există posibilitatea încetării focului in această regiune. Aceasta este tocmai problema care, după cit se pare, poate fi discutată pe o bază bilaterală sau în ca­drul Organizaţiei Naţiunilor Unite, sau poate în alte împrejurări. Dar eu consi­der încetarea focului ca o condiţie prea­labilă obligatorie pentru orice acţiuni ulterioare. Cînd vom trece la alte pro­bleme, interesele naţionaliştilor chinezi (adică ale ciankaişi­ştilor — N. R.) vor în­cepe bineînţeles să joace un rol foarte mare”. Un corespondent a întrebat dacă a în­ţeles bine din cele declarate de Dulles că participarea ciankaişiştilor nu va fi obli­gatorie pentru discutarea problemei înce­tării focului. Dulles a răspuns: „Nu va fi obligato­rie, întrucît aceasta priveşte încetarea focului, chestiune care afectează even­tualele interese ale Statelor Unite, care şi-au asumat obligaţia să răspundă în cazul unui atac asupra Formozei. Daci am putea obţine garanţii că Formoza nu va fi atacată, noi am accepta aceste ga­ran­ţii". Corespondentul din Washington al zia­rului „New York Times", Reston, subli­niază că la conferinţa de presă secre­tarul de stat Dulles a făcut în mai multe rînduri ,o distincţie între tratativele ei comuniştii cu privire la încetarea focu­lui şi tratativele cu ei în alte probleme privind interesele Chinei naţionaliste.. Dar, în declaraţia oficială a Departamen­tului de Stat publicată la 23 aprilie nu era făcută niici o distincţie de acest fel.. Schimbarea poziţiei guvernului se ex­plică, după cum se pare, prin trei fac­tori : presiunea făţişă şi fermă a senato­rului George, «care insistă asupra uno­­rratative cu privire la încetarea focului fie cu participarea naţionaliştilor, fii fără ei, presiunea analoagă exercitată de englezi şi de cîteva ţări asiatice... şi în­toarcerea d-lui Dulles la chestiunile de stat“. In continuare, Reston scrie că după ce Dulles s-a înapoiat la Washington şi a luat cunoştinţă de declaraţiile de la Ban­dung şi de discursul senatorului George care a cerut să se dea un răspuns pozitiv la propunerea lui Ciu En-lai, el a ajun la concluzia că s-a creat o situaţie care cere un răspuns întrucâtva diferit de ce pe care l-a dat Departamentul de Stat 1: 23 aprilie. Comentatorul ziarului ,,New York He­ral­d Tribune", Stewart Alsop, scrie că nimeni nu se aşteaptă ca R. P. Chinezi să consimtă la încetarea oficială a focu­lui, deoarece aceasta ar însemna o re­n­untare la pretenţiile asupra Taiwanului „In loc de aceasta, acum se exprimă sup­renta într-o formulă care ar permite sal­­varea prestigiului. In fond e vorba de salvarea prestigiului S.U.A...". Conferinţa de la Londra a experţilor celor trei puteri occidentale LONDRA 28 (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia Reuter, la 27 aprilie a început la Londra conferinţa experţilor englezi, francezi şi americani care vor discuta problema legată de pregătirile tratativelor dintre puterile occidentale şi Uniunea Sovietică „cu privire la slăbirea încordării în Europa". Agenţi® Reuter precizează că experţii au la dispoziţie zece zile pentru a elabora recomandările concrete care vor fi prezentate miniştrilor Afacerilor Externe. „Cînd experţii se vor ocupa de problemele Germaniei, cărora le va fi consacrată cea mai mare parte a timpului — se spune în ştirea transmisă de agenţie — ei vor fi ajutaţi de repre­zentantul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei­­accidentale, Blankenhorn” Comentatorul diplomatic al ziarului „Times" referindu-se la conferinţa ex­­perţilor, scrie că ei vor examina „posibi­litatea reducerii armamentelor" în Eu­ropa, precum şi problema germană. Co­mentatorul se teme că „recenta propunere a Rusiei de a încheia un tratat cu Austria pe baza neutralizării... (Austriei—N.R.) poate să deschidă germanilor perspectiva unificării în condiţii asemănătoare“ şi îi va îndemna „să rupă cu Uniunea Atlan­ticului de nord“. Pda. 3 Apelul O. I. Z. adresat lucrătorilor din presă din întreaga lume PRAGA 28 (Agerpres). — Ceteria Organizaţia internaţională a ziariştilor a dat publicităţii un apel adresat lucră­torilor din presă din întreaga lume. In apel se subliniază că ziariştii nu pot să stea deoparte în lupta popoarelor pentru pace, pentru interzicerea producţiei de arme atomice şi pentru distrugerea stocu­rilor existente. „Organizaţia internaţională a ziarişti­­lor — se arată în apel — sprijină toate eforturile îndreptate spre rezolvarea paş­nică a problemelor litigioase. Ea consi­deră că atingerea acestui ţel va permite printre altele să se întărească legăturile de prietenie între ziarişti, să se extinde vizitele reciproce şi schimbul de expe­rienţă. Intre 22 şi 29 iunie va avea loc le Helsinki adunarea mondială a reprezen­tanţilor forţelor iubitoare de pace la care vor fi discutate problemele" arzătoare ale luptei pentru pace. Organizaţia Interna­ţională a ziariştilor cheamă pe toţi lu­crătorii din presă să sprijine prin toate eforturile acest congres important al re­prezentanţilor forţelor iubitoare de pace din întreaga lume". Şedinţa festivă a parlamentului austriac VIENA 28 (Agerpres). — TASS La 27 aprilie, cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a restabilirii Republicii Aus­­triace, a avut loc o şedinţă festivă a celor două camere ale parlamentului austriac. La şedinţă au luat parte preşedintele Re­publicii Körner, cancelarul federal Raab, membrii guvernului federal. In lojile pentru oaspeţi se aflau înaltul comisar al U.R.S.S., Ilieev, înaltul comi­sar american, Thompson, înaltul comisar al Angliei, Wallinger, înaltul comisar ad­­interim al Franţei, Lalouette, şefii uri şi serii de ambasade şi legaţii, acreditaţi la Viena. In cuvîntarea sa, preşedintele Repu­blicii Austriace, Körner, a spus: „Sărbă­torirea celei de-a 10-a aniversări a repu­blicii are loc într-o atmosferă deosebit de îmbucurătoare, deoarece libertatea de­plină a ţării noastre, în care am sperat şi spre realizarea căreia am năzuit, nu mai este de cîteva zile doar visul frumos al unui viitor îndepărtat". A luat apoi cuvintul cancelarul Raab, care a declarat : „Caracterul şedinţei convocate astăzi s-a schimbat în untla evenimentelor din ultimele săptămîni. Uniunea Sovietică este gata să semneze tratatul de stat și invită celelalte trei puteri aliate să-l semneze și­ ele. Astfel se deschide posibilitatea pentru ca rugămin­tea adresată în repetate rînduri de Aus­tria puterilor aliate — cu privire la sem­narea tratatului de stat — să fie reali­zată. Poporul austriac a primit aceas­ă veste cu mare bucurie şi speră că în cu­­rînd va veni ziua libertăţii depline a ţării noastre". Referindu-se la desfăşurarea tratative­lor de la Moscova, Raab a arătat că ele au avut loc într-o atmosferă deosebit de prietenească. Referindu-se în continuare la apropiata semnare de acorduri comerciale cu Uniu­nea Sovietică, Raab a spus : „Fireşte că sîntem interesaţi în a stabili relaţii eco­nomice normale cu Uniunea Sovietică“. „Cred — a continuat Raab — că voi ex­prima sentimentele poporului austriac sipunînd că noi salutăm sincer convocarea grabnică a unei conferinţe a ambasadori­lor celor patru mari puteri cu partici­parea Austriei. Convocarea grabnică a acestei conferinţe dovedeşte că toţi cei patru aliaţi sînt" Interesaţi în încheierea rapidă a tratatului de stat". Symposion despre presa sovietică In întimpinarea „Zilei presei comu­niste”, joi după-amiază a avut loc la Casa ziariştilor un Symposion despre presa so­vietică. Membri ai delegaţiei de ziarişti din ţara noastră, care au vizitat recent Uniunea Sovietică, au prezentat aspecte variate din activitatea presei sovietice, din metodele de organizare a muncii din redacţii. Expunerile au fost ascultate cu viu in­teres de un mare număr de ziarişti din Capitală. (Agerpres) Selecţionata tineretului din R. P. Chineză la egalitate cu „Flamura Roşie-U. T. A." ARAD (Coresp. „Scînteii”). Ieri pe sta­dionul „30 Decembrie" din Arad în faţa a 20.000 spectatori, s-a desfăşurat întîlni­rea de fotbal dintre selecţionata tinere­tului din R. P. Chineză şi echipa locală „Flamura Roşie-UTA“. Tinerii jucători chinezi au dovedit din nou că posedă o tehnică înaintată şi au creat faze spectaculoase, răsplătite cu aplauze de publicul spectator. în repriza doua oaspeţii marchează pri­mul punct prin Tan Hun-cen. In minutul 63, Birău, centrul înaintaş al echipei arădene, aduce egalarea. Pînă la sfîrşitul jocului ambele echipe luptă pentru modi­ficarea scorului care însă rămîne egal: 1-1. Informaţii Joi după amiază a sosit in Capitală echi­pa­ selecţionată de box a Elveţiei, care va susţine două întîlniri în ţara noastră. Lo­tul sportivilor elveţieni cuprinde pe cei mai valoroşi pugilişti în frunte cu camp­a­nii F. Handschin, H. Spiess, J. Buchi, J. Michaud şi E. Monier. (Agerpres). SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: Teatrul de Operă şi Balat al R.P.R.: Traviata; Teatrul de Stat de Operetă: Lăsaţi-mâ să cînt; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“: (Sala Comedia): Matei Millo; (Sala Studio): Viaţă nouă; Teatrul Municipal: Visul unei nopţi de vară; Tea­trul Armatei (Sala din Bd. Magheru): De partea cealaltă; (Sala din Calea 13 Septembrie): Jucătorii de cărţi şi Căsătoria; Teatrul Tineretului: David Copperfield; Teatrul Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti): Intrigă şi iubire; Ansamblul de Estradă; (Sala Libertatea): O seară de muzică uşoară ; Teatrul Ţăndărică­ (Sala Orfeu): Găinuşa harnică şi că­suţa iepuraşului ; Turneul Teatrului secuiesc de stat din Tîrgu-Mureş (Sala C.C.S. din str. Lipscani nr. 53): Făclia. CINEMATOGRAFE: Patria, Al. Sahia, Mioriţa, Donca Simo: Copiii din Hiroshima: I. C. Frimu: încercarea fidelităţii: Elena Pavel: Doi acri de pă­­mînt; Aurel Vlaicu, Popular: Directorul nostru şi Pui de şoimi; înfrăţirea între popoare, Bucureşti, Republica, Tineretului: Libelula şi Pe drumul 1.Zei­tăţii; Maxim Gorki, Al. Popov: Pădurea şoimilor albaştri şi Scaunul magic; Unirea: Castelul de cărţi; Timpuri Noi: Alaeştri înotători sub apă, In lumea Jucăriilor Grădina de liliac, Sportul sovietic nr. 12; Victoria: Cei 13; Lumina, Gh. Doja, 23 Au­gust, Libertăţii: Mînuitorul de păpuşi; Cultural: Ex­­presul de Nürnberg şi Gelozia bat-o vina; 8 Mar­tie: Dincolo de Dunăre; Vasile Roaită: Scăpat din ghiarele demonului; C. David: Alarmă la circ; Flacăra: Ceapaev; T. Vladimirescu: Descoperirea misterioasă; Munca: Mizerabilii (ambele serii); M. Eminescu: Dama cu camelii; Moşilor: Aten­ţiune ! Bandiţi ! ; Ilie Pintilie: Din Argentina In Mexic, 8 Mai: Alexandr Matrosov»

Next