Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)

1958-02-08 / nr. 4134

Nr. 4134 15 ani de la asasinarea lui Petre Gheorghe In zilele lui februarie 1943, cînd Armata Sovietică obţinuse istorica victorie de la Stalingrad şi cînd soarta războiului devenise limpede pentru oricine, dictatura militaro­­fascistă şi cotropitorii hitlerişti şi-au intensificat teroarea şi repre­siunile antipopulare. Fasciştii de la Siguranţă şi Gestapou schingiuiesc şi extermină fii dintre cei mai buni ai poporului, luptători pentru liber­tatea patriei. La Ploeşti, în dimi­neaţa de 8 februarie, a fost ucis mişeleşte dîrzul luptător comunist Petre Gheorghe. Fiu al unor muncitori săraci din Dobrogea, Petre Gheorghe s-a năs­cut în însîngeratul an 1907, cînd mii şi mii de ţărani plăteau cu viaţa în­drăzneala de a fi năzuit spre o via­ţă omenească. Cu toată dorinţa fierbinte de a învăţa, abia cu multe sacrificii reu­şeşte să termine patru clase de li­ceu. Situaţia materială grea a fami­liei îi determină să se angajeze mun­citor într-o întreprindere de con­strucţii. Aici ia cunoştinţă de miş­carea muncitorească, se alătură cu încredere luptei revoluţionare a pro­letariatului, pe care n-o va mai pă­răsi pînă la sfîrşitul zilelor sale. La începutul activităţii sale, tî­­nărul Petre Gheorghe participă la organizarea cercurilor de studiere a marxismului printre muncitori. Ce­va mai tîrziu, el activează în Orga­nizaţia Revoluţionară din Dobrogea (D.R.O.), înfiinţată şi îndrumată de Partidul Comunist din Romînia. In anul 1928 tînărul muncitor Pe­tre Gheorghe este primit în U.T.C., în cadrul căruia îndeplinește munci de răspundere, devenind în anul 1932 membru și apoi secretar al Comitetului Central al U.T.C. în a­­ceastă perioadă este primit în rîn­­durile Partidului Comunist din Ro­mînia. Cu prilejul marilor lupte re­voluţionare ale ceferiştilor şi petro­liştilor din anul 1933, Petre Gheor­ghe, activist cu experienţă, desfă­şoară alături de Ilie Pintilie o vie activitate la Iaşi, contribuind la pre­gătirea grevei de la Atelierele C.F.R.­­Nicolina. Arestat şi întemniţat de mai multe ori, neînfricatul luptător nu dă niciodată înapoi, ci continuă cu şi mai multă hotărîre lupta împo­triva asupritorilor poporului. In în­chisoare, sub îndrumarea comunişti­lor încercaţi, el îşi îmbogăţeşte cu­noştinţele marxist-leniniste. In vara anu­lui 1941, clica fas­cistă antonesciană, tîrăşte ţara noastră în criminalul război anti­­sovietic. Petre Gheorghe lucrează în acel timp ca secretar al Comitetului Judeţean Ilfov al P.C.R., care, din adîncă ilegalitate, conduce şi îndru­mă lupta comuniştilor şi a oameni­lor muncii din Bucureşti, împotri­va războiului antisovietic, pen­tru scoaterea ţării noastre din război şi pentru eliberarea ei de sub jugul fascismului. El munceşte zi şi noapte la organizarea acţiunilor de sabotare a maşinii de război fas­ciste, la redactarea şi tipărirea de manifeste care demască scopul mîr­­şav al războiului. Acţiunile patrio­ţilor bucureşteni stîrnesc furia fas­ciştilor. După mai multe luni de ur­mărire Petre Gheorghe este ares­tat. La proces el demască cu curaj sîngeroasa dictatură antonesciană. Judecătorii şi procurorii, slugi ale exploatatorilor, au cerut pedeapsa capitală. Dîrzul şi neînfricatul pa­triot comunist este­ condamnat la moarte. Pilda vieţii comunistului Petre Gheorghe, eroismul cu care a lup­tat pentru înfăptuirea ţelurilor no­bile ale partidului, pentru liberta­tea şi fericirea poporului muncitor, vor rămîne de neuitat. Poporul nos­tru, pentru care el s-a jertfit, îşi va aduce aminte întotdeauna de Petre Gheorghe, cinstindu-l alături de toţi eroii clasei muncitoare, căzuţi pen­tru libertatea şi fericirea patriei. Asistenţa sanitara a muncitorilor din industria grea Pentru muncitorii din industria grea s-a creat o largă reţea de uni­tăţi medico-sanitare, care apropie asistenţa medicală de locul de pro­ducţie Anul trecut, de pildă, pe lingă întreprinderile metalurgice şi electrotehnice au fost date în folo­sinţă noi unităţi medico-sanitare, printre care serviciul medico-sani­­tar al Combinatului metalurgic Re­şiţa, dotat cu un spital de 170 de paturi şi o policlinică, serviciul me­dical de la uzinele „Bocşa Romî­­nă“, dotat cu un spital de 60 de paturi şi un dispensar, etc. De ase­menea, s-au creat spitale la uzinele: Cugir, „Steagul Roşu“-Oraşul Sta­lin, „Vasile Tudose“-Colibaşi etc. In prezent funcţionează pentru muncitorii din industria grea 31 de servicii medico-sanitare cu policli­nici şi spitale de întreprindere, nu­meroase puncte de sănătate deser­vite de medici, precum şi puncte de sănătate deservite de personal sanitar mediu. Anul acesta, printre noile unităţi medico-sanitare care se vor da în fo­losinţa muncitorilor din industria grea se află o policlinică modernă pentru muncitorii uzinelor „23 Au­gust“ şi „Republica“ din Bucureşti. De asemenea, se vor termina lu­crările de construcţie ale unui nou spital pentru muncitorii uzinelor „23 August“. Realizările colectiviştilor din Cod­lea in sporirea producţiei animalelor (Urmare din pag. 1-a) animale, trebuie să viziteze gospo­dăriile fruntaşe pentru a vedea practic experienţa acestor gospo­dării, măsură faptului că în ultima vre­me comitetul raional de partid şi sfatul popular raional au început să acorde o atenţie mai mare creşterii animalelor. Acum există mai multă grijă pentru asigurarea furajelor necesare, a unor adăposturi cores­punzătoare şi a aplicării metodelor zootehnice avansate. Merită să fie cunoscute iniţiativele luate, de pil­dă, pentru generalizarea experien­ţei privind hrănirea animalelor, şi îndeosebi a vacilor, cu mari canti­tăţi de nutreţuri suculente. Anul trecut, gospodăriile colective din ra­ion au asigurat peste 9.580 tone de nutreţuri suculente, în special po­rumb însilozat. In toate gospodăriile colective se practică metoda amestecului de fu­raje suculente cu pleavă şi cu alte nutreţuri fibroase, care sínt astfel consumate în întregime de către a­­nimale. In gospodăria colectivă din Harman, vacile sínt hrănite, pe lin­gă alte furaje, şi cu nutreţ însi­lozat, format din trifoi, lucernă şi ierburi, asigurîndu-se astfel şi ne­voile de albustină, pentru a spori producţia de lapte. Toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntaşe! Conducătorii raionului Codlea se mîndresc pe bună dreptate cu rea­lizările obţinute de gospodăriile co­lective fruntaşe în creşterea anima­lelor. Deşi în aproape tot raionul, po­sibilităţile sunt asemănătoare, unele gospodării colective obţin totuşi re­zultate slabe. Ele cresc animale pu­ţine, cu o productivitate scăzută, vînd statului cantităţi mici de pro­duse animale şi realizează venituri băneşti mici. Gospodăriile co­lective din Cărpiniş, Săcele, Vul­can, Satu Nou, Rîşnov, Rotbav au un număr mic de animale, ceea ce face ca media pe raion a numărului de animale pro­prietate obştească din gospodăriile colective să fie scăzută. Cam la fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte productivitatea animialelor. Colecti­viştii din Rotbav au obţinut anul trecut numai 817 litri lapte pe cap de vacă furajată, cei din Vulcan 1.100 litri, iar cei din Prejmer 1.295 litri lapte. Gospodăria colectivă din Vulcan, cu toate că posedă 955 ha. teren agricol, din care 436 ha. fineţe, are doar 68 taurine din care 20 vaci, 15 scroafe şi 250 oi. Din această cauză, gospodăria a obţinut, anul trecut, numai 95.724 lei venituri bă­neşti din sectorul zootehnic. Pentru a ridica gospodăriile răma­se în urmă la nivelul gospodăriilor colective fruntaşe este necesară ex­tinderea experienţei gospodăriilor colective fruntaşe în ceea ce pri­veşte creşterea animalelor. Colec­tiviştii, şi mai files îngrijitorii de Planurile pot deveni realitate In ultimul timp, comitetul raional de partid a început să se preocupe mai serios de îndrumarea gospodă­riilor colective ca să dezvolte creş­terea animalelor. Cu sprijinul tehni­cienilor, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective au revăzut planurile de producţie pe anul aces­ta şi au înscris în plan să sporeas­că numărul de animale cu circa 25—30%, faţă de numărul animale­lor existente la sfîrşitul anului 1957. Colectiviştii din Hărman vor con­tracta cu statul 14 vagoane de lap­te, 251 porci graşi (cu 200 mai mult faţă de prevederile iniţiale), 13.000 kg. carne de vită, vor creşte 100 de miei etc. Colectiviştii din Măieruş au hotă­­rît să mărească numărul vacilor de la 27 la 70, al scroafelor de la 25 la 40 şi să îngraşe, pe bază de con­tract, 60 de boi şi 50 de porci. Pentru ca cifrele privitoare la sporirea numărului de animale şi a producţiei marfă de produse ani­male să devină realitate, o grijă deosebită trebuie acordată întăririi bazei furajere. Aceasta se poate re­aliza prin sporirea producţiei la hec­tar a plantelor furajere, prin însi­­lozarea unor cantităţi mai mari de porumb, trifoi, lucernă şi borceag în amestec, frunze şi colete de sfe­clă, prin îmbunătăţirea păşunilor şi a fîneţelor existente. De asemenea, este necesar să fie ex­tinsă treptat, în toate gospodăriile co­lective, experienţa bună cîştigată de gospodăria colectivă din Hălchiu şi de alte gospodării, privind plata suplimentară a îngrijitorilor. O atenţie mare trebuie dată îm­bunătăţirii­ raselor de animale. In cele mai multe gospodării colective nu se face o selecţie a animalelor pe bază de producţie, pe baza cunoaş­terii provenienţei animalelor şi a calităţii produşilor lor şi de aceea este frînată îmbunătăţirea raselor existente. Organizarea selecţiei va da putinţa să fie reformate anima­lele slab productive, iar animalele cu o mare valoare zootehnică vor putea fi cunoscute şi folosite în vederea obţinerii de animale cu o capacitate mai mare de producţie. Este necesar ca rezervele nefolo­site pînă acum să fie puse în va­loare pentru ca în scurt timp gos­podăriile colective să poată vinde cantităţi tot mai mari de produse animale. Astfel gospodăriile colecti­ve vor da o contribuţie mai mare la aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe cu carne, lapte şi cu alte produse, se vor întări econo­mic şi organizatoric, iar colectiviştii­­vor obţine venituri mai mari. SCENTEIA Intîlnire cu membrii ansamblului de balet din Leningrad Vineri după-amiază, conducătorii şi membri ai Ansamblului de balet al Teatrului Academic de stat de operă şi balet „S. M. Kirov“ din Leningrad, care va da, începînd de astă seară, o serie de spectacole în Capitală, s-au întîlnit la Casa Zia­riştilor cu reprezentanţi ai presei române şi corespondenţi ai presei străine. G. N. Orlov, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., director al tea­trului, a transmis salutul lucrători­lor din domeniul artei din Lenin­grad, exprimînd bucuria pe care o resimt membrii ansamblului pentru faptul că sosirea lor în R. P. Ro­­mînă a coincis cu zilele în care s-a sărbătorit aniversarea a 10 ani de la semnarea tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală în­tre cele două ţări prietene. G. N. Orlov a prezentat apoi pe membrii ansamblului şi a dat amă­nunte asupra repertoriului pe care-l va prezenta ansamblul de balet so­vietic. Oaspeţii au răspuns apoi întrebă­rilor puse de ziarişti. Conducătorul artistic al ansamblului, B. A. Fen­ster, artist al poporului din R.S.F.S.R., a vorbit despre felul cum ansam­blul a rezolvat problema împletirii tradiţiilor baletului clasic rus cu tendinţele inovatoare. In faţa coregrafilor sovietici — a spus B. Fenster — s-a ridicat pro­blema de a găsi un limbaj nou, îm­bogăţit. In această privinţă dansul popular a constituit un bogat izvor de inspiraţie şi putem spune că îm­binarea armonioasă a tradiţiilor ba­letului clasic rus cu dansul popular constituie noul în baletul sovietic. Artistul poporului al U.R.S.S. Kon­stantin Sergheev a răspuns apoi unei întrebări privitoare la perspectivele de dezvoltare a baletului cu teme contemporane. Pentru a rezolva cu succes problemele care se pun în in­terpretarea baletului cu teme con­temporane — a spus K. Sergheev — este necesară îmbogăţirea continuă a cunoştinţelor noastre despre ac­tualitatea sovietică. La întrebarea pusă de ziarişti a­­supra impresiei pe care oaspeţii so­vietici au păstrat-o din vizionarea baletului „Călăreţul de aramă“ în interpretarea ansamblului Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Române, a răspuns artista poporului din U.R.S.S. Natalia Dudinskaia. Am fost surprinşi şi foarte plăcut impre­sionaţi cînd am văzut cit de minu­nat a fost prezentat baletul, pînă în cele mai mici amănunte. Corpul de balet a dansat foarte bine. Soliştii, în special interpreţii rolurilor Pa­­raşa şi Evgheni au întruchipat cu măiestrie rolurile lor. Am auzit lu­cruri frumoase despre ansamblul Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Român, atît în ce priveşte pre­gătirea lui profesională, cit şi re­pertoriul, dar trebuie să spun — a încheiat Natalia Dudinskaia — că spectacolul la care am asistat ne-a uimit şi ne-a impresionat profund. In numele ziariştilor prezenţi, tov. Gh. Dinu, secretar al Uniunii Zia­riştilor din R. P. Romînă a mulţu­mit maeştrilor baletului sovietic pen­tru bunăvoinţa şi amabilitatea cu care au răspuns întrebărilor. Intil­­nirea a decurs într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) Vizita unei delegaţii de petrolişti chinezi Timp de 2 luni o delegaţie de pe­trolişti chinezi ne-a vizitat ţara, fă­­cînd schimb de experienţă cu petro­liştii români, în problemele forajului şi extracţiei de ţiţei şi gaz metan. Ei au avut întrevederi cu conducă­tori ai Ministerului Industriei Pe­trolului şi Chimiei şi au stabilit re­laţii de strînsă colaborare cu specia­liştii români din schele, rafinării, uzine şi din institutele de cercetări şi proiectări petrolifere. Delegaţia a părăsit ţara noastră înapoindu-se în patrie. Noi amănunte în legătură cu greaua pierdere suferită de fotbalul englez LONDRA­­ (Agerpres).­­ După cum s-a anunţat, la 6 februarie, un avion de călători al companiei britanice „British European Air­ways“, care transporta de la Bel­grad la Londra echipa de fotbal „Manchester United“ şi alţi pasa­geri, s-a prăbuşit la decolarea de pe aeroportul din München, unde fă­cuse escală. Avionul n-a putut lua înălţime şi s-a lovit de un bloc de locuinţe prăbuşindu-se de la 20 m. In acest tragic accident şi-au gă­sit moartea 22 persoane, printre care se numără 7 jucători ai cunoscutei echipe engleze şi 8 ziarişti sportivi, care însoţiseră formaţia la Belgrad, unde „Manchester United“ făcuse miercuri joc egal 3—3 cu Steaua Ro­şie şi se calificase pentru semifi­nalele cupei campionilor europeni. Din cei 17 membri ai echipei au murit Byrne, de 30 de ori selecţio­nat în echipa Angliei, centrul ata­cant Tommy Taylor, de 18 ori în echipa Angliei, mijlocaşii Colman şi Jones, fundaşul Bent, înaintaşii Whelan şi iPegg. Alţi 10 jucători sunt răniţi, mulţi dintre ei foarte grav, şi este puţin probabil că vor mai putea juca. Acest accident constituie o grea pierdere pentru fotbalul britanic. Echipa „Manchester United“ cam­pioană a Angliei, consecutiv în anii 1956 şi 1957, de 2 ori Câştigăitoare a Cupei Angliei, era cotată printre cele mai bune formaţii de pe glob şi cea mai populară în insula bri­tanică. In memoria jucătorilor echipei „Manchester United“ care şi-au gă­sit sfîrşitul în chip atît de tragic, echipa iugoslavă Steaua Roşie a pro­pus ca formaţia engleză să fie pro­clamată campioană de onoare a Cu­pei campionilor europeni de fotbal. Condoleantele sportivilor români Vestea tragicului accident de avion de la München în care şi-au pierdut viaţa şi numeroşi membri ai echipei engleze de fotbal Manchester United a produs o profundă îndurerare în rîndul sportivilor români. In numele sportivilor din R.P. Romînă, tov. Ma­nole Bodnăraş, preşedintele U.C.F.S., a trimis o telegramă de condoleanţe federaţiei engleze de fotbal. O telegramă de condoleanţe a tri­mis federaţiei engleze de fotbal şi federaţia română de fotbal. De ase­menea în cursul zilei de vineri echi­pa campioană a R. P. Române la fotbal, C.C.A., a trimis o telegramă de condoleanțe conducerii clubului Manchester United. Ştiri sportive CAIRO 7 (Agerpres). Continuîndu-şi turneul în ţările Orientului mijlociu, echipa de fotbal „Petrolul“ Ploeşti a susţinut două în­tâlniri. In primul meci, disputat la Port Said, fotbaliştii români au ter­minat la egalitate : 3—3 (2—0) cu o selecţionată locală, iar în meciul următor, la Cairo, au fost întrecuţi cu 2—1 (1—0) de formaţia Nacional. Duminică, la Alexandria echipa „Petrolul“ Ploeşti va întîlni selecţio­nata oraşului. ★ ROMA 7 (Agerpres). In oraşul italian Viareggio a în­ceput vineri tradiţionalul turneu in­ternaţional de fotbal pentru echi­pele de juniori la care participă şi formaţia Progresul C.P.C.S. Bucu­reşti. In prima zi a competiţiei s-a disputat o singură intîlnire: Mo­dena (Italia) — Spartak Praga. Vic­toria a revenit cu 1—0 (0—0) fotba­liştilor italieni. Astăzi, 8 februarie, în oraşul Ca­­maiore fotbaliştii romîni susţin prima intîlnire cu echipa Fiorentina. * Echipele de handbal redus ale Ro­mâniei, Ungariei, Islandei și Ceho­slovaciei fac parte din grupa III-a a campionatului mondial masculin ce va începe la 27 februarie In dife­rite oraşe din R. D. Germană. In total participă la campionat 16 echipe, cele mai bune din lume. ★ Intre 3 şi 6 aprilie se va desfă­şura pe o distanţă de 3.000 km. tra­diţionala cursă automobilistică raliul „Acropole“, organizată de Automo­bil-Clubul Greciei şi Automobil- Clubul Iugoslaviei. Plecările se vor da de la Atiena şi Triest R. P. Romînă a aderat la „seminarul internaţional pentru învăţămîntul politehnic“ Delegaţii ţărilor socialiste, printre care şi din ţara noastră, participanţi la conferinţa privind învăţămîntul po­litehnic care a avut loc de curînd­ la Bratislava, au subliniat că dezvolta­rea educaţiei tineretului din ţările so­cialiste e legată în momentul de faţă de dezvoltarea, întărirea şi perfecţio­narea sistemului învăţămîntului poli-­ tehnic. Pentru crearea unor strînse legături de conlucrare a ţărilor socialiste în vederea rezolvării problemelor teore­tice şi practice ale învăţămintului po­litehnic, la această conferinţă s-a con­stituit „Seminarul internaţional pen­tru învăţămîntul politehnic“, organi­zaţie internaţională menită să asigu­re această colaborare prin sesiuni a­­nuale, schimb sistematic de experien­ţă, informaţii, publicaţii etc. Ministerul învăţămintului şi Cultu­rii anunţă că Republica Populară Ro­mînă a aderat recent la „Seminarul internaţional pentru învăţămîntul po­­litehnic". INFORMAŢII ■ K'm­ Bem Dik, ambasadorul R.P.D. Coreene, a vorbit vineri după-amiază la posturile noastre de radio despre „Cea de-a 10-a aniversare a creării Armatei Populare Coreene“, care se sărbăto­reşte în ziua de 8 februarie. ■ Vineri la amiază s-a deschis în sa­la de expoziţii a Casei prieteniei ro­­mîno-sovietice expoziţia „Din viaţa oamenilor sovietici“, organizată de Consiliul General A.R.L.U.S. ■ Vineri după-amiază membrii de­legaţiei de profesor­ şi învăţători din R. P. Bulgaria care ne vizitează ţara, s-au întîlnit la Casta Universităţii cu cadre didactice din învăţămîntul supe­rior şi de cultură generală, din Capi­­tală. ■ De cîteva zile se află în Capitală, la invitaţia Comitetului Central al Sin­dicatului lucrătorilor din învăţămînt şi cultură, învăţătorul chilian Cesar Gu­­doy Urrutia, vicepreşedinte al Federa­ţiei internaţionale sindicale din învăţă­­mînt (Fise). Oaspetele a vizitat în acest timp di­ferite instituţii de învăţămînt şi cul­tură din Capitală. ■ Vineri după-amiază în sala de conferinţe a muzeului de artă populară al R. P. Romín, prof. UîifV. H. Wou­­ters din Belgia, oaspete al ţării noastre, a vorbit despre „Etnografia şi folcorul în Belgia“. ■ S.R.S.C. în colaborare cu Liga ro­mînă de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa au organizat vineri seara în Aula Bibliotecii Centrale un simpo­zion pe tema : „Impresii de la confe­rinţa de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii“. ■ La tragerea Loto Central din seara zilei de 7 februarie 1938 au fost extrase din urnă următoarele 9 numere : 59 88 60 83 7B 55 26 10 32 Fondul general de premii pe ţară este de 2.238.741 lei. (Agerpres) Numărul săptămînal în 6 pa­gini al „Scinteii“ va apare mii­ne duminică 9 februarie. CRONICA Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri s-a înființat, pe lingă Con­siliul de Miniştri „Ceremonialul de Stat al R.P. Romíné“. Conducătorul acestei instituții a fost numit tov. Dionisie Ionelescu cu titlul de „Ministru al Ceremonia­lului de Stat al R.P. Romíné". Programul spectacolelor teatrale de la 10 la 16 februarie 1958 BALETUL TEATRULUI ACADEMIC DE STAT DE OPERA SI BALET „S. M. K­IROV“ DIN LENINGRAD (O.S.T.A. — salia Teatrului de Operă și Balet al R. P. Româno) Recital de balet — luni (orele 19,30), duminică (orele 11,30); Floarea de piatră — miercuri, joi (orele 19,30); Giselle — Vineri (orele 19,30); Lacul lebedelor — duminică (orele 19,30); TEATRUL DE STAT DE OPERETA Liliacul — marţi (orele 19,30) ; Vinză­­torul de păsări—miercuri (orele 19,30), duminică (orele 10,30); Vis de fericire — joi, duminică (orele 19,30); Căsăto­ria secretă — vineri (orele 19,30); Plu­taşul de pe Bistriţa — sîmbătă (orele 19,30) . TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE" (sala Comedia) Regele Lear — marţi (orele 19,30); Bădăranii — miercuri (orele 19,30); sîmbătă (orele 15) ; Visul nopţilor noas­tre — joi, sîmbătă (orele 19,30) ; Ovi­­diu — vineri (orele 19,30); Steaua fără nume —­ duminică (orele 15); Bleste­matele fantome — duminică (orele 19,30) . TEATRUL NAŢIONAL „L L. CARAGIALE“ (sala Studio) Arborele genealogic — marţi, vineri (orele 19,30), duminică (orele 15); Omul cu mârţoaga — miercuri (orele 19,30) , sîmbătă (orele 15), duminică (orele 10); Reţeta fericirii — joi (orele 19,30) ; Judecata focului — sîmbătă (orele 19,30); Ziariştii — duminică (o­­rele 19,30). TEATRUL ARMATEI (sala Magheru) Nunta lui Figaro—marţi (orele 19,30); Fîntîna Blanduziei — miercuri (orele 19,30) , duminică (orele 15); Umbra ba­roanei — joi, sîmbătă (orele 19,30); Femeia îndărătnică — vineri (orele 19,30) , duminică (orele 10); Prăbuşirea — duminică (orele 19,30); TEATRUL ARMATEI (sala Modern) O zi de odihnă — joi, sîmbătă (orele 20); Casa liniştită — vineri, duminică (orele 20); Dragoste tîrzie — duminică (orele 10); Suflete de hîrtie — dumi­nică (orele 16); TEATRUL ARMATEI (sala Uranus) Vlaicu Vodă — marti (orele 19,30) duminică (orele 10); Pupăza din tei — miercuri (orele 19,30), sîmbătă (orele 16), duminică (orele 15); Ecaterina Teo­­doroiu — joi, sîmbătă (orele 19.30); Avarul — duminică (orele 19.30). TEATRUL ARMATEI (sala C.C.S.) Tragedia optimistă — vineri (Cele 19.30) . TEATRUL MUNICIPAL (sala ,,M. Millo") Ce fel de om ești tu ? — mart' (orele 20); Nebuna din Chaillot — miercuri (orele 20); Pădurea — joi (orele 20); Don Carlos — vineri, duminică (orele 20); Trei generaţii — sîmbătă (orele 20); Harap alb — duminică (orele 16). TEATRUL MUNICIPAL (sala „Filiim­on Sîrbu") Cinstea noastră cea de toate zilele — marţi (orele 20); Take, lanke şi Cadîr — miercuri (orele 20); Omul care aduce ploaie — joi (orele 20), duminică (o­­rele 10); Profesiunea canei Warren — vineri, sâmbătă, duminică (orele 20); Cocoşelul neascultător — duminică (o­rele 16). TEATRUL TINERETULUI Suflete tari — marţi, joi (orele 20); Bunbury — miercuri (orele 20); Insir­te mărgărite — joi (orele 16), vineri (o­­rele 20), duminică (orele 10); Hoţii — sîmbătă (orele 15); Flacăra vie — sîm­bătă (orele 20,30); Mult zgomot pentru nimic — duminică (orele 16); Roman­ticii — duminică (orele 20). STUDIOUL ACTORULUI DE FILM „C. NOTTARA" Nota zero la purtare — marţi (orele 19,30) ; Nora — miercuri (orele 19,30), duminică (orele 10); Seara răspunsuri­lor - joi (orele 19,30); Patriotica ro­mână — vineri (orele­ 19,30); Hotel As­toria — sîmbătă (orele 20); Mătrăguna — duminică (orele 16); Microbii — du­minică (orele 20). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. GIULEŞTI Mizerabilii — marţi, miercuri (orele 19) ; Rapsodia ţiganilor — joi (orele 19.30) ; Romeo şi Julietta la Mizil şi Chiriţa în provincie — vineri (orele 19.30) ; Zile de februarie — premieră — sîmbătă (orele 19.30) ; Doctor în filozo­fie — duminică (orele 10) ; Domnişoara Nastasia — duminică (orele 15) ; Baia — duminică (orele 19.30); TEATRUL EVREIESC DE STAT Almanahul melodiilor — marţi, vi­neri (orele 20) ; Jurnalul Annei Frank — miercuri (orele 20), duminică (orele 10.30) ; Un vis goldfadenian — joi (orele 20) ; Raiul pe pămînt — sîmbătă (orele 20) ; Generaţia din pustiu — du­minică (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala Orfeu) Ursuleţii veseli — marţi, miercuri (orele 16), duminică (orele 17); Micul Muck — joi, vineri (orele 16) ; Albă ca zăpada - sâmbătă (orele 16), dumini­că (orele 11), 2—0 pentru noi — dumi­nică (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala din str Academiei) Galoşul fermecat — marți, miercuri,, joi, vineri, sîmbătă (orele 16) ; Mingică, Piciulică și gîscănelul — duminică (orele 11) ; Povestea porcului — dumi­nică (orele 17). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (sala Savoy) Revista 58 — miercuri, vineri, sâm­­bătă (orele 20), marţi, joi (orele 16,30 şi orele 20), duminică (orele 11 şi orele 20). O.S.T.A. (CIRCUL DE STAT) Parisul pe gheaţă — luni, marţi, miercuri, vineri (orele 20,30), joi, sâm­­bâtă, duminică (orele 17 şi orele 20,30). TELEGRAME EXTERNE Declaraţia Ministerulu­i Afacerilor Externe al R. P. Chineze — Guvernul R. P. Chineze este gata să se consulte cu guvernul R.P.D. Coreene în problema retragerii din Coreea a voluntarilor chinezi — PEKIN­G (Agerpres). -­ China Nouă transmite: Departamentul presei de pe lingă Ministerul Afacerilor Externe al R. P. Chineze a transmis spre publi­care o declaraţie in care se spune, între altele : La 5 februarie 1958, guvernul Re­publicii Populare Democrate Co­reene a dat publicităţii o declaraţie în problemele unificării paşnice a Coreei. Aceasta reprezintă un nou efort important al guvernului R.P.D. Co­reene în scopul rezolvării paşnice a problemei coreene. Avînd drept obiectiv înlăturarea impasului din problema coreeană, sprijinirea rezolvării paşnice a aces­tor probleme, precum şi slăbirea în­cordării din Extremul Orient, gu­vernul R. P. Chineze consideră că toate trupele străine trebuie să pă­răsească Coreea la anumite termene și declară că guvernul chinez este gata să se consulte cu guvernul R. P.D. Coreene in problema retra­gerii din Coreea a voluntarilor chi­nezi. Guvernul chinez cere ca guver­nul S.U.A. şi guvernele tuturor ce­lorlalte ţări, care întreţin unităţi in cadrul trupelor Naţiunilor Unite, să ia măsuri similare in vederea retra­gerii din Coreea de sud a trupelor S. U.A. şi ale tuturor celorlalte ţări. Guvernul chinez îşi exprimă spe­ranţa, că toate ţările interesate în menţinerea păcii din Extremul Orient şi din lumea întreagă vor lua măsuri pentru a contribui la retra­gerea din Coreea a tuturor trupelor străine, pentru a înlesni rezolvarea paşnică a problemei coreene,­­ceea ce va crea condiţii favorabile pentru a­­sigurarea păcii in Extremul Orient şi lumea întreagă. O delegaţie guvernamentală chineză va vizita R.P.D. Coreeană PEKIN 7 (Agerpres).­­ S-a anun­ţat oficial că la invitaţia guvernului Republicii Populare Democrate Co­reene, guvernul Republicii Populare Chineze a hotărît să trimită în Co­reea, intr-o vizită de prietenie, la mijlocul lunii februarie, o delegaţie guvernamentală în frunte cu pre­mierul Consiliului de Stat, Ciu­ En-lai. Din delegaţie vor face parte : Cit En-lai, premierul Consiliului de Stat, Cen­­, vicepremier, Cian Ven-tian, locţiitor al ministrului Afacerilor ■Externe, Su Iui, șeful statului ma­jor general al armatei populare de eliberare a Chinei, Tiao Siao-guan, ambasadorul R. P. Chineze în R.P.D. Coreeană. -------- ♦......... four.3 Succesele economiei naţionale a Ceho­slovaciei PRAGA 7 (Agerpres). CETERA. La 6 februarie a fost publicat comunicatul cu privire la rezultatele îndeplinirii planului de stat al Republicii Ceho­slovace pe anul 1957. In 1957, planul producţiei industria­le globale a fost îndeplinit în propor­ţie de 102,3 la sută. In comparaţie cu anul 1856, producţia industrială a Ce­hoslovaciei a crescut cu 10,2 la sută, din care producţia mijloacelor de pro­ducţie a sporit cu 9,7 la sută, iar pro­ducţia bunurilor de consum — cu 10,9 la sută. In 1957 au fost extrase 24,2 mi­lioane tone de cărbune de piatră, 49 milioane tone de cărbune brun, 2,2 milioane tone de lignit. A fost produsă o cantitate de energie electrică de 17,7 miliarde kWh. Extracţia minereului de fier a atins 2,8 milioane tone. S-au produs 3,8 milioane tone de fon­tă, 5,2 milioane tone de oţel, 3,5 miliorane tone de laminate. S-au produs 21.954 maşini-unelte pentru aşchierea metalelor, 16.259 motoare Diesel, 34.561 autoturisme, 138.347 motociclete, 21.236 tractoare, 254.169 apărate de radio, 79.107 tele­­vizoare, 66.143 frigidere, 291.696 ma­i şicri electrice de spălat rufe etc. Anul 1957 a constituit o etapă is­torică pentru dezvoltarea agriculturii cehoslovace. In cursul anului trecut, în R. Cehoslovacă au fost înfiinţate 3.074 noi cooperative agricole unice. Astfel, la sfîrşitul anului 1957, în Ce­hoslovacia existau 11.090 cooperative agricole unice, care deţineau 57,4 la sută din suprafaţa totală ,a terenu­rilor agricole, dintre care 61,1 la­ sută pămînturi arabile. Sectorul socialist în ansamblu — cooperativele agricole unice şi gospodăriile agricole de stat — definea 65,5 la sută din totalul te­renurilor agricole. Ca şi în anii precedenţi, Cehoslova­cia a făcut comerţ cu toate ţările din lume. .nî. AnDi­ A crescut consider­abil nivelul dan tral al populației. In partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti Convocarea congresului P. S. U. A. BERLIN 7 (Agerpres). — Ziarul „Neues Deutschland“ publică, la 7 februarie, Comunicatul cu privire la cea de-a 35-a plenară a Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania. Comitetul Central a luat în una­nimitate hotărîrea ca, în conformi­tate cu statutul partidului, să con­voace cel de-al V-lea Congres al partidului în luna iulie 1958. Pregătirea congresului partidului — se arată în Comunicat — trebuie să se desfășoare sub semnul dezvoltării continue a partidului pe o­­bază narxist-lennista. Dezvolta­rea continuă a P.S.U.G. ca organi­zaţie de luptă marxist-leninista con­stituie o premiză pentru succese permanente în construirea orându­irii socialiste în R. D. Germană şi în reunificarea Germaniei ca stat democrat şi iubitor de pace. Cea mai importantă sarcină în pregătirea Congresului partidului este ridicarea conştiinţei socialiste a maselor. Răspîndirea în rândurile oamenilor muncii a materialismului dialectic — concepţia despre lume a partidului clasei muncitoare — con­stituie în prezent cea mai impor­tantă verigă, deoarece numai astfel se poate înţelege dezvoltarea socie­tăţii pe baza unor legi bine deter­minate, necesitatea construirii so­cialismului şi a îndeplinirii sarcini­lor în perioada de trecere de la ca­pitalism la socialism. In legătură cu îndeplinirea sarcinilor economice, politice şi culturale, care decurg din hotărîrile Comitetului Central cu privire la cel de-al doilea plan cin­cinal, este necesar de a duce lupta împotriva ideologiei burgheze, a ma­nifestărilor oportunismului şi revi­zionismului, precum şi împotriva dogmatismului. Această sarcină de bază, partidul­­ poate rezolva cu succes numai dacă el se dezvoltă ca partid marxist-lem­pist, dacă este strîns unit şi îşi exercită în toate domeniile rolul conducător. In cuvîntul de închidere, Walter Ulbricht a tras concluziile discuţii­lor şi a răspuns la o serie de între­bări. Herbert Warn­ke a prezentat ra­portul cu privire la sarcinile sindi­catelor din R. D. Germană. Plenara C. C. al P. C. din Grecia BERLIN 7 (Agerpres).— In ianua­rie 1958 a avut loc plenara a VIII-a a Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia. In comunicatul Prezidiului Ple­narei, publicat de ziarul „Neues Deutschland“, se arată că plenara a aprobat pe deplin Declaraţia şi Ma­nifestul Păcii adoptate la consfătui­rile de la Moscov­a ale partidelor Comuniste şi Muncitoreşti, a cons­tatat cu satisfacţie unitatea de ne­zdruncinat şi întărirea continuă a coeziunii mişcării comuniste inter­naţionale cu centrul ei — Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — şi şi-a reafirmat fidelitatea faţă de principiul internaţionalismului pro­letar. Plenara a aprobat raportul de activitate al delegaţiei P.C. din Gre­cia, care a luat parte la consfătui­rea celor 64 de partide Comuniste şi muncitoreşti. Plenara consideră că aderarea Greciei la „Doctrina Eisenhower — Dulles“ şi acceptarea ca pe terito­riul ţării să fie create baze ameri­cane pentru un război în care să se folosească arme atomice şi rache­te reprezintă o primejdie care a­­meninţă însăşi existenţa Greciei. Plenara consideră că sarcina cen­trală a partidului este lupta pentru preîntîmpinarea primejdiei instală­rii de baze americane pentru ra­chete şi lupta pentru pace şi subli­niază necesitatea unei strînse cola­borări cu toate forţele, partidele şi persoanele care îşi dau seama de a­­ceastă primejdie şi declară că sunt gata să acţioneze în comun pentru preîntâmpinarea ei. Plenara C.C. al P.C. din Grecia apreciază că succesele mişcării populare din Grecia sânt strins le­gate de cotitura efectuată de plena­rele a Vl-a şi a Vll-a ale C.C. al partidului, de lupta împotriva dog­matismului şi sectarismului. Plena­ra a constatat în acelaşi timp că, în cadrul îndreptării greşelilor din tre­cut, în partid s-au observat tendin­ţe de revizionism, ai căror adepţi subapreciază forţele luptei victorioa­se antiimperialiste, neagă rolul con­ducător al Partidului Comunist din Grecia şi al clasei muncitoare, re­vizuiesc principiile de bază ale par­tidului leninist. Aceste tendinţe sunt însoţite de subminarea fracţionistă a unităţii partidului. Plenara consideră că principala sarcină a partidului este lupta împotriva revizionismu­lui, care reprezintă astăzi principa­lul pericol, fără a renunţa nici un minut la lupta împotriva rămăşiţe­lor dogmatismului şi sectarismului, care mai reprezintă încă un obsta­col serios în munca partidului. Po­trivit cu aceasta, plenara a luat a­­numite măsuri organizatorice pen­tru a pune capăt acţiunii fracţio­­niste şi pentru a menţine unitatea partidului, în spiritul criticii şi autocriticii de partid, cea de-a VIII-a plenară a examinat problema lipsurilor din munca C.C. şi a întregului partid şi a subliniat sarcinile lor. Cea de-a VIII-a plenară a aprobat rapoartele Biroului Politic al C.C. al Partidu­lui Comunist din Grecia şi a adre­sat mesaje de salut poporului luptă­tor din Cipru şi luptătorilor greci deţinuţi şi deportaţi.

Next