Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)
1958-02-08 / nr. 4134
Nr. 4134 15 ani de la asasinarea lui Petre Gheorghe In zilele lui februarie 1943, cînd Armata Sovietică obţinuse istorica victorie de la Stalingrad şi cînd soarta războiului devenise limpede pentru oricine, dictatura militarofascistă şi cotropitorii hitlerişti şi-au intensificat teroarea şi represiunile antipopulare. Fasciştii de la Siguranţă şi Gestapou schingiuiesc şi extermină fii dintre cei mai buni ai poporului, luptători pentru libertatea patriei. La Ploeşti, în dimineaţa de 8 februarie, a fost ucis mişeleşte dîrzul luptător comunist Petre Gheorghe. Fiu al unor muncitori săraci din Dobrogea, Petre Gheorghe s-a născut în însîngeratul an 1907, cînd mii şi mii de ţărani plăteau cu viaţa îndrăzneala de a fi năzuit spre o viaţă omenească. Cu toată dorinţa fierbinte de a învăţa, abia cu multe sacrificii reuşeşte să termine patru clase de liceu. Situaţia materială grea a familiei îi determină să se angajeze muncitor într-o întreprindere de construcţii. Aici ia cunoştinţă de mişcarea muncitorească, se alătură cu încredere luptei revoluţionare a proletariatului, pe care n-o va mai părăsi pînă la sfîrşitul zilelor sale. La începutul activităţii sale, tînărul Petre Gheorghe participă la organizarea cercurilor de studiere a marxismului printre muncitori. Ceva mai tîrziu, el activează în Organizaţia Revoluţionară din Dobrogea (D.R.O.), înfiinţată şi îndrumată de Partidul Comunist din Romînia. In anul 1928 tînărul muncitor Petre Gheorghe este primit în U.T.C., în cadrul căruia îndeplinește munci de răspundere, devenind în anul 1932 membru și apoi secretar al Comitetului Central al U.T.C. în această perioadă este primit în rîndurile Partidului Comunist din Romînia. Cu prilejul marilor lupte revoluţionare ale ceferiştilor şi petroliştilor din anul 1933, Petre Gheorghe, activist cu experienţă, desfăşoară alături de Ilie Pintilie o vie activitate la Iaşi, contribuind la pregătirea grevei de la Atelierele C.F.R.Nicolina. Arestat şi întemniţat de mai multe ori, neînfricatul luptător nu dă niciodată înapoi, ci continuă cu şi mai multă hotărîre lupta împotriva asupritorilor poporului. In închisoare, sub îndrumarea comuniştilor încercaţi, el îşi îmbogăţeşte cunoştinţele marxist-leniniste. In vara anului 1941, clica fascistă antonesciană, tîrăşte ţara noastră în criminalul război antisovietic. Petre Gheorghe lucrează în acel timp ca secretar al Comitetului Judeţean Ilfov al P.C.R., care, din adîncă ilegalitate, conduce şi îndrumă lupta comuniştilor şi a oamenilor muncii din Bucureşti, împotriva războiului antisovietic, pentru scoaterea ţării noastre din război şi pentru eliberarea ei de sub jugul fascismului. El munceşte zi şi noapte la organizarea acţiunilor de sabotare a maşinii de război fasciste, la redactarea şi tipărirea de manifeste care demască scopul mîrşav al războiului. Acţiunile patrioţilor bucureşteni stîrnesc furia fasciştilor. După mai multe luni de urmărire Petre Gheorghe este arestat. La proces el demască cu curaj sîngeroasa dictatură antonesciană. Judecătorii şi procurorii, slugi ale exploatatorilor, au cerut pedeapsa capitală. Dîrzul şi neînfricatul patriot comunist este condamnat la moarte. Pilda vieţii comunistului Petre Gheorghe, eroismul cu care a luptat pentru înfăptuirea ţelurilor nobile ale partidului, pentru libertatea şi fericirea poporului muncitor, vor rămîne de neuitat. Poporul nostru, pentru care el s-a jertfit, îşi va aduce aminte întotdeauna de Petre Gheorghe, cinstindu-l alături de toţi eroii clasei muncitoare, căzuţi pentru libertatea şi fericirea patriei. Asistenţa sanitara a muncitorilor din industria grea Pentru muncitorii din industria grea s-a creat o largă reţea de unităţi medico-sanitare, care apropie asistenţa medicală de locul de producţie Anul trecut, de pildă, pe lingă întreprinderile metalurgice şi electrotehnice au fost date în folosinţă noi unităţi medico-sanitare, printre care serviciul medico-sanitar al Combinatului metalurgic Reşiţa, dotat cu un spital de 170 de paturi şi o policlinică, serviciul medical de la uzinele „Bocşa Romînă“, dotat cu un spital de 60 de paturi şi un dispensar, etc. De asemenea, s-au creat spitale la uzinele: Cugir, „Steagul Roşu“-Oraşul Stalin, „Vasile Tudose“-Colibaşi etc. In prezent funcţionează pentru muncitorii din industria grea 31 de servicii medico-sanitare cu policlinici şi spitale de întreprindere, numeroase puncte de sănătate deservite de medici, precum şi puncte de sănătate deservite de personal sanitar mediu. Anul acesta, printre noile unităţi medico-sanitare care se vor da în folosinţa muncitorilor din industria grea se află o policlinică modernă pentru muncitorii uzinelor „23 August“ şi „Republica“ din Bucureşti. De asemenea, se vor termina lucrările de construcţie ale unui nou spital pentru muncitorii uzinelor „23 August“. Realizările colectiviştilor din Codlea in sporirea producţiei animalelor (Urmare din pag. 1-a) animale, trebuie să viziteze gospodăriile fruntaşe pentru a vedea practic experienţa acestor gospodării, măsură faptului că în ultima vreme comitetul raional de partid şi sfatul popular raional au început să acorde o atenţie mai mare creşterii animalelor. Acum există mai multă grijă pentru asigurarea furajelor necesare, a unor adăposturi corespunzătoare şi a aplicării metodelor zootehnice avansate. Merită să fie cunoscute iniţiativele luate, de pildă, pentru generalizarea experienţei privind hrănirea animalelor, şi îndeosebi a vacilor, cu mari cantităţi de nutreţuri suculente. Anul trecut, gospodăriile colective din raion au asigurat peste 9.580 tone de nutreţuri suculente, în special porumb însilozat. In toate gospodăriile colective se practică metoda amestecului de furaje suculente cu pleavă şi cu alte nutreţuri fibroase, care sínt astfel consumate în întregime de către animale. In gospodăria colectivă din Harman, vacile sínt hrănite, pe lingă alte furaje, şi cu nutreţ însilozat, format din trifoi, lucernă şi ierburi, asigurîndu-se astfel şi nevoile de albustină, pentru a spori producţia de lapte. Toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntaşe! Conducătorii raionului Codlea se mîndresc pe bună dreptate cu realizările obţinute de gospodăriile colective fruntaşe în creşterea animalelor. Deşi în aproape tot raionul, posibilităţile sunt asemănătoare, unele gospodării colective obţin totuşi rezultate slabe. Ele cresc animale puţine, cu o productivitate scăzută, vînd statului cantităţi mici de produse animale şi realizează venituri băneşti mici. Gospodăriile colective din Cărpiniş, Săcele, Vulcan, Satu Nou, Rîşnov, Rotbav au un număr mic de animale, ceea ce face ca media pe raion a numărului de animale proprietate obştească din gospodăriile colective să fie scăzută. Cam la fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte productivitatea animialelor. Colectiviştii din Rotbav au obţinut anul trecut numai 817 litri lapte pe cap de vacă furajată, cei din Vulcan 1.100 litri, iar cei din Prejmer 1.295 litri lapte. Gospodăria colectivă din Vulcan, cu toate că posedă 955 ha. teren agricol, din care 436 ha. fineţe, are doar 68 taurine din care 20 vaci, 15 scroafe şi 250 oi. Din această cauză, gospodăria a obţinut, anul trecut, numai 95.724 lei venituri băneşti din sectorul zootehnic. Pentru a ridica gospodăriile rămase în urmă la nivelul gospodăriilor colective fruntaşe este necesară extinderea experienţei gospodăriilor colective fruntaşe în ceea ce priveşte creşterea animalelor. Colectiviştii, şi mai files îngrijitorii de Planurile pot deveni realitate In ultimul timp, comitetul raional de partid a început să se preocupe mai serios de îndrumarea gospodăriilor colective ca să dezvolte creşterea animalelor. Cu sprijinul tehnicienilor, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective au revăzut planurile de producţie pe anul acesta şi au înscris în plan să sporească numărul de animale cu circa 25—30%, faţă de numărul animalelor existente la sfîrşitul anului 1957. Colectiviştii din Hărman vor contracta cu statul 14 vagoane de lapte, 251 porci graşi (cu 200 mai mult faţă de prevederile iniţiale), 13.000 kg. carne de vită, vor creşte 100 de miei etc. Colectiviştii din Măieruş au hotărît să mărească numărul vacilor de la 27 la 70, al scroafelor de la 25 la 40 şi să îngraşe, pe bază de contract, 60 de boi şi 50 de porci. Pentru ca cifrele privitoare la sporirea numărului de animale şi a producţiei marfă de produse animale să devină realitate, o grijă deosebită trebuie acordată întăririi bazei furajere. Aceasta se poate realiza prin sporirea producţiei la hectar a plantelor furajere, prin însilozarea unor cantităţi mai mari de porumb, trifoi, lucernă şi borceag în amestec, frunze şi colete de sfeclă, prin îmbunătăţirea păşunilor şi a fîneţelor existente. De asemenea, este necesar să fie extinsă treptat, în toate gospodăriile colective, experienţa bună cîştigată de gospodăria colectivă din Hălchiu şi de alte gospodării, privind plata suplimentară a îngrijitorilor. O atenţie mare trebuie dată îmbunătăţirii raselor de animale. In cele mai multe gospodării colective nu se face o selecţie a animalelor pe bază de producţie, pe baza cunoaşterii provenienţei animalelor şi a calităţii produşilor lor şi de aceea este frînată îmbunătăţirea raselor existente. Organizarea selecţiei va da putinţa să fie reformate animalele slab productive, iar animalele cu o mare valoare zootehnică vor putea fi cunoscute şi folosite în vederea obţinerii de animale cu o capacitate mai mare de producţie. Este necesar ca rezervele nefolosite pînă acum să fie puse în valoare pentru ca în scurt timp gospodăriile colective să poată vinde cantităţi tot mai mari de produse animale. Astfel gospodăriile colective vor da o contribuţie mai mare la aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe cu carne, lapte şi cu alte produse, se vor întări economic şi organizatoric, iar colectiviştiivor obţine venituri mai mari. SCENTEIA Intîlnire cu membrii ansamblului de balet din Leningrad Vineri după-amiază, conducătorii şi membri ai Ansamblului de balet al Teatrului Academic de stat de operă şi balet „S. M. Kirov“ din Leningrad, care va da, începînd de astă seară, o serie de spectacole în Capitală, s-au întîlnit la Casa Ziariştilor cu reprezentanţi ai presei române şi corespondenţi ai presei străine. G. N. Orlov, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., director al teatrului, a transmis salutul lucrătorilor din domeniul artei din Leningrad, exprimînd bucuria pe care o resimt membrii ansamblului pentru faptul că sosirea lor în R. P. Romînă a coincis cu zilele în care s-a sărbătorit aniversarea a 10 ani de la semnarea tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele două ţări prietene. G. N. Orlov a prezentat apoi pe membrii ansamblului şi a dat amănunte asupra repertoriului pe care-l va prezenta ansamblul de balet sovietic. Oaspeţii au răspuns apoi întrebărilor puse de ziarişti. Conducătorul artistic al ansamblului, B. A. Fenster, artist al poporului din R.S.F.S.R., a vorbit despre felul cum ansamblul a rezolvat problema împletirii tradiţiilor baletului clasic rus cu tendinţele inovatoare. In faţa coregrafilor sovietici — a spus B. Fenster — s-a ridicat problema de a găsi un limbaj nou, îmbogăţit. In această privinţă dansul popular a constituit un bogat izvor de inspiraţie şi putem spune că îmbinarea armonioasă a tradiţiilor baletului clasic rus cu dansul popular constituie noul în baletul sovietic. Artistul poporului al U.R.S.S. Konstantin Sergheev a răspuns apoi unei întrebări privitoare la perspectivele de dezvoltare a baletului cu teme contemporane. Pentru a rezolva cu succes problemele care se pun în interpretarea baletului cu teme contemporane — a spus K. Sergheev — este necesară îmbogăţirea continuă a cunoştinţelor noastre despre actualitatea sovietică. La întrebarea pusă de ziarişti asupra impresiei pe care oaspeţii sovietici au păstrat-o din vizionarea baletului „Călăreţul de aramă“ în interpretarea ansamblului Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Române, a răspuns artista poporului din U.R.S.S. Natalia Dudinskaia. Am fost surprinşi şi foarte plăcut impresionaţi cînd am văzut cit de minunat a fost prezentat baletul, pînă în cele mai mici amănunte. Corpul de balet a dansat foarte bine. Soliştii, în special interpreţii rolurilor Paraşa şi Evgheni au întruchipat cu măiestrie rolurile lor. Am auzit lucruri frumoase despre ansamblul Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Român, atît în ce priveşte pregătirea lui profesională, cit şi repertoriul, dar trebuie să spun — a încheiat Natalia Dudinskaia — că spectacolul la care am asistat ne-a uimit şi ne-a impresionat profund. In numele ziariştilor prezenţi, tov. Gh. Dinu, secretar al Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă a mulţumit maeştrilor baletului sovietic pentru bunăvoinţa şi amabilitatea cu care au răspuns întrebărilor. Intilnirea a decurs într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) Vizita unei delegaţii de petrolişti chinezi Timp de 2 luni o delegaţie de petrolişti chinezi ne-a vizitat ţara, făcînd schimb de experienţă cu petroliştii români, în problemele forajului şi extracţiei de ţiţei şi gaz metan. Ei au avut întrevederi cu conducători ai Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei şi au stabilit relaţii de strînsă colaborare cu specialiştii români din schele, rafinării, uzine şi din institutele de cercetări şi proiectări petrolifere. Delegaţia a părăsit ţara noastră înapoindu-se în patrie. Noi amănunte în legătură cu greaua pierdere suferită de fotbalul englez LONDRA (Agerpres). După cum s-a anunţat, la 6 februarie, un avion de călători al companiei britanice „British European Airways“, care transporta de la Belgrad la Londra echipa de fotbal „Manchester United“ şi alţi pasageri, s-a prăbuşit la decolarea de pe aeroportul din München, unde făcuse escală. Avionul n-a putut lua înălţime şi s-a lovit de un bloc de locuinţe prăbuşindu-se de la 20 m. In acest tragic accident şi-au găsit moartea 22 persoane, printre care se numără 7 jucători ai cunoscutei echipe engleze şi 8 ziarişti sportivi, care însoţiseră formaţia la Belgrad, unde „Manchester United“ făcuse miercuri joc egal 3—3 cu Steaua Roşie şi se calificase pentru semifinalele cupei campionilor europeni. Din cei 17 membri ai echipei au murit Byrne, de 30 de ori selecţionat în echipa Angliei, centrul atacant Tommy Taylor, de 18 ori în echipa Angliei, mijlocaşii Colman şi Jones, fundaşul Bent, înaintaşii Whelan şi iPegg. Alţi 10 jucători sunt răniţi, mulţi dintre ei foarte grav, şi este puţin probabil că vor mai putea juca. Acest accident constituie o grea pierdere pentru fotbalul britanic. Echipa „Manchester United“ campioană a Angliei, consecutiv în anii 1956 şi 1957, de 2 ori Câştigăitoare a Cupei Angliei, era cotată printre cele mai bune formaţii de pe glob şi cea mai populară în insula britanică. In memoria jucătorilor echipei „Manchester United“ care şi-au găsit sfîrşitul în chip atît de tragic, echipa iugoslavă Steaua Roşie a propus ca formaţia engleză să fie proclamată campioană de onoare a Cupei campionilor europeni de fotbal. Condoleantele sportivilor români Vestea tragicului accident de avion de la München în care şi-au pierdut viaţa şi numeroşi membri ai echipei engleze de fotbal Manchester United a produs o profundă îndurerare în rîndul sportivilor români. In numele sportivilor din R.P. Romînă, tov. Manole Bodnăraş, preşedintele U.C.F.S., a trimis o telegramă de condoleanţe federaţiei engleze de fotbal. O telegramă de condoleanţe a trimis federaţiei engleze de fotbal şi federaţia română de fotbal. De asemenea în cursul zilei de vineri echipa campioană a R. P. Române la fotbal, C.C.A., a trimis o telegramă de condoleanțe conducerii clubului Manchester United. Ştiri sportive CAIRO 7 (Agerpres). Continuîndu-şi turneul în ţările Orientului mijlociu, echipa de fotbal „Petrolul“ Ploeşti a susţinut două întâlniri. In primul meci, disputat la Port Said, fotbaliştii români au terminat la egalitate : 3—3 (2—0) cu o selecţionată locală, iar în meciul următor, la Cairo, au fost întrecuţi cu 2—1 (1—0) de formaţia Nacional. Duminică, la Alexandria echipa „Petrolul“ Ploeşti va întîlni selecţionata oraşului. ★ ROMA 7 (Agerpres). In oraşul italian Viareggio a început vineri tradiţionalul turneu internaţional de fotbal pentru echipele de juniori la care participă şi formaţia Progresul C.P.C.S. Bucureşti. In prima zi a competiţiei s-a disputat o singură intîlnire: Modena (Italia) — Spartak Praga. Victoria a revenit cu 1—0 (0—0) fotbaliştilor italieni. Astăzi, 8 februarie, în oraşul Camaiore fotbaliştii romîni susţin prima intîlnire cu echipa Fiorentina. * Echipele de handbal redus ale României, Ungariei, Islandei și Cehoslovaciei fac parte din grupa III-a a campionatului mondial masculin ce va începe la 27 februarie In diferite oraşe din R. D. Germană. In total participă la campionat 16 echipe, cele mai bune din lume. ★ Intre 3 şi 6 aprilie se va desfăşura pe o distanţă de 3.000 km. tradiţionala cursă automobilistică raliul „Acropole“, organizată de Automobil-Clubul Greciei şi Automobil- Clubul Iugoslaviei. Plecările se vor da de la Atiena şi Triest R. P. Romînă a aderat la „seminarul internaţional pentru învăţămîntul politehnic“ Delegaţii ţărilor socialiste, printre care şi din ţara noastră, participanţi la conferinţa privind învăţămîntul politehnic care a avut loc de curînd la Bratislava, au subliniat că dezvoltarea educaţiei tineretului din ţările socialiste e legată în momentul de faţă de dezvoltarea, întărirea şi perfecţionarea sistemului învăţămîntului poli- tehnic. Pentru crearea unor strînse legături de conlucrare a ţărilor socialiste în vederea rezolvării problemelor teoretice şi practice ale învăţămintului politehnic, la această conferinţă s-a constituit „Seminarul internaţional pentru învăţămîntul politehnic“, organizaţie internaţională menită să asigure această colaborare prin sesiuni anuale, schimb sistematic de experienţă, informaţii, publicaţii etc. Ministerul învăţămintului şi Culturii anunţă că Republica Populară Romînă a aderat recent la „Seminarul internaţional pentru învăţămîntul politehnic". INFORMAŢII ■ K'm Bem Dik, ambasadorul R.P.D. Coreene, a vorbit vineri după-amiază la posturile noastre de radio despre „Cea de-a 10-a aniversare a creării Armatei Populare Coreene“, care se sărbătoreşte în ziua de 8 februarie. ■ Vineri la amiază s-a deschis în sala de expoziţii a Casei prieteniei romîno-sovietice expoziţia „Din viaţa oamenilor sovietici“, organizată de Consiliul General A.R.L.U.S. ■ Vineri după-amiază membrii delegaţiei de profesor şi învăţători din R. P. Bulgaria care ne vizitează ţara, s-au întîlnit la Casta Universităţii cu cadre didactice din învăţămîntul superior şi de cultură generală, din Capitală. ■ De cîteva zile se află în Capitală, la invitaţia Comitetului Central al Sindicatului lucrătorilor din învăţămînt şi cultură, învăţătorul chilian Cesar Gudoy Urrutia, vicepreşedinte al Federaţiei internaţionale sindicale din învăţămînt (Fise). Oaspetele a vizitat în acest timp diferite instituţii de învăţămînt şi cultură din Capitală. ■ Vineri după-amiază în sala de conferinţe a muzeului de artă populară al R. P. Romín, prof. UîifV. H. Wouters din Belgia, oaspete al ţării noastre, a vorbit despre „Etnografia şi folcorul în Belgia“. ■ S.R.S.C. în colaborare cu Liga romînă de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa au organizat vineri seara în Aula Bibliotecii Centrale un simpozion pe tema : „Impresii de la conferinţa de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii“. ■ La tragerea Loto Central din seara zilei de 7 februarie 1938 au fost extrase din urnă următoarele 9 numere : 59 88 60 83 7B 55 26 10 32 Fondul general de premii pe ţară este de 2.238.741 lei. (Agerpres) Numărul săptămînal în 6 pagini al „Scinteii“ va apare miine duminică 9 februarie. CRONICA Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri s-a înființat, pe lingă Consiliul de Miniştri „Ceremonialul de Stat al R.P. Romíné“. Conducătorul acestei instituții a fost numit tov. Dionisie Ionelescu cu titlul de „Ministru al Ceremonialului de Stat al R.P. Romíné". Programul spectacolelor teatrale de la 10 la 16 februarie 1958 BALETUL TEATRULUI ACADEMIC DE STAT DE OPERA SI BALET „S. M. KIROV“ DIN LENINGRAD (O.S.T.A. — salia Teatrului de Operă și Balet al R. P. Româno) Recital de balet — luni (orele 19,30), duminică (orele 11,30); Floarea de piatră — miercuri, joi (orele 19,30); Giselle — Vineri (orele 19,30); Lacul lebedelor — duminică (orele 19,30); TEATRUL DE STAT DE OPERETA Liliacul — marţi (orele 19,30) ; Vinzătorul de păsări—miercuri (orele 19,30), duminică (orele 10,30); Vis de fericire — joi, duminică (orele 19,30); Căsătoria secretă — vineri (orele 19,30); Plutaşul de pe Bistriţa — sîmbătă (orele 19,30) . TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE" (sala Comedia) Regele Lear — marţi (orele 19,30); Bădăranii — miercuri (orele 19,30); sîmbătă (orele 15) ; Visul nopţilor noastre — joi, sîmbătă (orele 19,30) ; Ovidiu — vineri (orele 19,30); Steaua fără nume — duminică (orele 15); Blestematele fantome — duminică (orele 19,30) . TEATRUL NAŢIONAL „L L. CARAGIALE“ (sala Studio) Arborele genealogic — marţi, vineri (orele 19,30), duminică (orele 15); Omul cu mârţoaga — miercuri (orele 19,30) , sîmbătă (orele 15), duminică (orele 10); Reţeta fericirii — joi (orele 19,30) ; Judecata focului — sîmbătă (orele 19,30); Ziariştii — duminică (orele 19,30). TEATRUL ARMATEI (sala Magheru) Nunta lui Figaro—marţi (orele 19,30); Fîntîna Blanduziei — miercuri (orele 19,30) , duminică (orele 15); Umbra baroanei — joi, sîmbătă (orele 19,30); Femeia îndărătnică — vineri (orele 19,30) , duminică (orele 10); Prăbuşirea — duminică (orele 19,30); TEATRUL ARMATEI (sala Modern) O zi de odihnă — joi, sîmbătă (orele 20); Casa liniştită — vineri, duminică (orele 20); Dragoste tîrzie — duminică (orele 10); Suflete de hîrtie — duminică (orele 16); TEATRUL ARMATEI (sala Uranus) Vlaicu Vodă — marti (orele 19,30) duminică (orele 10); Pupăza din tei — miercuri (orele 19,30), sîmbătă (orele 16), duminică (orele 15); Ecaterina Teodoroiu — joi, sîmbătă (orele 19.30); Avarul — duminică (orele 19.30). TEATRUL ARMATEI (sala C.C.S.) Tragedia optimistă — vineri (Cele 19.30) . TEATRUL MUNICIPAL (sala ,,M. Millo") Ce fel de om ești tu ? — mart' (orele 20); Nebuna din Chaillot — miercuri (orele 20); Pădurea — joi (orele 20); Don Carlos — vineri, duminică (orele 20); Trei generaţii — sîmbătă (orele 20); Harap alb — duminică (orele 16). TEATRUL MUNICIPAL (sala „Filiimon Sîrbu") Cinstea noastră cea de toate zilele — marţi (orele 20); Take, lanke şi Cadîr — miercuri (orele 20); Omul care aduce ploaie — joi (orele 20), duminică (orele 10); Profesiunea canei Warren — vineri, sâmbătă, duminică (orele 20); Cocoşelul neascultător — duminică (orele 16). TEATRUL TINERETULUI Suflete tari — marţi, joi (orele 20); Bunbury — miercuri (orele 20); Insirte mărgărite — joi (orele 16), vineri (orele 20), duminică (orele 10); Hoţii — sîmbătă (orele 15); Flacăra vie — sîmbătă (orele 20,30); Mult zgomot pentru nimic — duminică (orele 16); Romanticii — duminică (orele 20). STUDIOUL ACTORULUI DE FILM „C. NOTTARA" Nota zero la purtare — marţi (orele 19,30) ; Nora — miercuri (orele 19,30), duminică (orele 10); Seara răspunsurilor - joi (orele 19,30); Patriotica română — vineri (orele 19,30); Hotel Astoria — sîmbătă (orele 20); Mătrăguna — duminică (orele 16); Microbii — duminică (orele 20). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. GIULEŞTI Mizerabilii — marţi, miercuri (orele 19) ; Rapsodia ţiganilor — joi (orele 19.30) ; Romeo şi Julietta la Mizil şi Chiriţa în provincie — vineri (orele 19.30) ; Zile de februarie — premieră — sîmbătă (orele 19.30) ; Doctor în filozofie — duminică (orele 10) ; Domnişoara Nastasia — duminică (orele 15) ; Baia — duminică (orele 19.30); TEATRUL EVREIESC DE STAT Almanahul melodiilor — marţi, vineri (orele 20) ; Jurnalul Annei Frank — miercuri (orele 20), duminică (orele 10.30) ; Un vis goldfadenian — joi (orele 20) ; Raiul pe pămînt — sîmbătă (orele 20) ; Generaţia din pustiu — duminică (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala Orfeu) Ursuleţii veseli — marţi, miercuri (orele 16), duminică (orele 17); Micul Muck — joi, vineri (orele 16) ; Albă ca zăpada - sâmbătă (orele 16), duminică (orele 11), 2—0 pentru noi — duminică (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala din str Academiei) Galoşul fermecat — marți, miercuri,, joi, vineri, sîmbătă (orele 16) ; Mingică, Piciulică și gîscănelul — duminică (orele 11) ; Povestea porcului — duminică (orele 17). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (sala Savoy) Revista 58 — miercuri, vineri, sâmbătă (orele 20), marţi, joi (orele 16,30 şi orele 20), duminică (orele 11 şi orele 20). O.S.T.A. (CIRCUL DE STAT) Parisul pe gheaţă — luni, marţi, miercuri, vineri (orele 20,30), joi, sâmbâtă, duminică (orele 17 şi orele 20,30). TELEGRAME EXTERNE Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al R. P. Chineze — Guvernul R. P. Chineze este gata să se consulte cu guvernul R.P.D. Coreene în problema retragerii din Coreea a voluntarilor chinezi — PEKING (Agerpres). - China Nouă transmite: Departamentul presei de pe lingă Ministerul Afacerilor Externe al R. P. Chineze a transmis spre publicare o declaraţie in care se spune, între altele : La 5 februarie 1958, guvernul Republicii Populare Democrate Coreene a dat publicităţii o declaraţie în problemele unificării paşnice a Coreei. Aceasta reprezintă un nou efort important al guvernului R.P.D. Coreene în scopul rezolvării paşnice a problemei coreene. Avînd drept obiectiv înlăturarea impasului din problema coreeană, sprijinirea rezolvării paşnice a acestor probleme, precum şi slăbirea încordării din Extremul Orient, guvernul R. P. Chineze consideră că toate trupele străine trebuie să părăsească Coreea la anumite termene și declară că guvernul chinez este gata să se consulte cu guvernul R. P.D. Coreene in problema retragerii din Coreea a voluntarilor chinezi. Guvernul chinez cere ca guvernul S.U.A. şi guvernele tuturor celorlalte ţări, care întreţin unităţi in cadrul trupelor Naţiunilor Unite, să ia măsuri similare in vederea retragerii din Coreea de sud a trupelor S. U.A. şi ale tuturor celorlalte ţări. Guvernul chinez îşi exprimă speranţa, că toate ţările interesate în menţinerea păcii din Extremul Orient şi din lumea întreagă vor lua măsuri pentru a contribui la retragerea din Coreea a tuturor trupelor străine, pentru a înlesni rezolvarea paşnică a problemei coreene,ceea ce va crea condiţii favorabile pentru asigurarea păcii in Extremul Orient şi lumea întreagă. O delegaţie guvernamentală chineză va vizita R.P.D. Coreeană PEKIN 7 (Agerpres). S-a anunţat oficial că la invitaţia guvernului Republicii Populare Democrate Coreene, guvernul Republicii Populare Chineze a hotărît să trimită în Coreea, intr-o vizită de prietenie, la mijlocul lunii februarie, o delegaţie guvernamentală în frunte cu premierul Consiliului de Stat, Ciu En-lai. Din delegaţie vor face parte : Cit En-lai, premierul Consiliului de Stat, Cen, vicepremier, Cian Ven-tian, locţiitor al ministrului Afacerilor ■Externe, Su Iui, șeful statului major general al armatei populare de eliberare a Chinei, Tiao Siao-guan, ambasadorul R. P. Chineze în R.P.D. Coreeană. -------- ♦......... four.3 Succesele economiei naţionale a Cehoslovaciei PRAGA 7 (Agerpres). CETERA. La 6 februarie a fost publicat comunicatul cu privire la rezultatele îndeplinirii planului de stat al Republicii Cehoslovace pe anul 1957. In 1957, planul producţiei industriale globale a fost îndeplinit în proporţie de 102,3 la sută. In comparaţie cu anul 1856, producţia industrială a Cehoslovaciei a crescut cu 10,2 la sută, din care producţia mijloacelor de producţie a sporit cu 9,7 la sută, iar producţia bunurilor de consum — cu 10,9 la sută. In 1957 au fost extrase 24,2 milioane tone de cărbune de piatră, 49 milioane tone de cărbune brun, 2,2 milioane tone de lignit. A fost produsă o cantitate de energie electrică de 17,7 miliarde kWh. Extracţia minereului de fier a atins 2,8 milioane tone. S-au produs 3,8 milioane tone de fontă, 5,2 milioane tone de oţel, 3,5 miliorane tone de laminate. S-au produs 21.954 maşini-unelte pentru aşchierea metalelor, 16.259 motoare Diesel, 34.561 autoturisme, 138.347 motociclete, 21.236 tractoare, 254.169 apărate de radio, 79.107 televizoare, 66.143 frigidere, 291.696 mai şicri electrice de spălat rufe etc. Anul 1957 a constituit o etapă istorică pentru dezvoltarea agriculturii cehoslovace. In cursul anului trecut, în R. Cehoslovacă au fost înfiinţate 3.074 noi cooperative agricole unice. Astfel, la sfîrşitul anului 1957, în Cehoslovacia existau 11.090 cooperative agricole unice, care deţineau 57,4 la sută din suprafaţa totală ,a terenurilor agricole, dintre care 61,1 la sută pămînturi arabile. Sectorul socialist în ansamblu — cooperativele agricole unice şi gospodăriile agricole de stat — definea 65,5 la sută din totalul terenurilor agricole. Ca şi în anii precedenţi, Cehoslovacia a făcut comerţ cu toate ţările din lume. .nî. AnDi A crescut considerabil nivelul dan tral al populației. In partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti Convocarea congresului P. S. U. A. BERLIN 7 (Agerpres). — Ziarul „Neues Deutschland“ publică, la 7 februarie, Comunicatul cu privire la cea de-a 35-a plenară a Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania. Comitetul Central a luat în unanimitate hotărîrea ca, în conformitate cu statutul partidului, să convoace cel de-al V-lea Congres al partidului în luna iulie 1958. Pregătirea congresului partidului — se arată în Comunicat — trebuie să se desfășoare sub semnul dezvoltării continue a partidului pe obază narxist-lennista. Dezvoltarea continuă a P.S.U.G. ca organizaţie de luptă marxist-leninista constituie o premiză pentru succese permanente în construirea orânduirii socialiste în R. D. Germană şi în reunificarea Germaniei ca stat democrat şi iubitor de pace. Cea mai importantă sarcină în pregătirea Congresului partidului este ridicarea conştiinţei socialiste a maselor. Răspîndirea în rândurile oamenilor muncii a materialismului dialectic — concepţia despre lume a partidului clasei muncitoare — constituie în prezent cea mai importantă verigă, deoarece numai astfel se poate înţelege dezvoltarea societăţii pe baza unor legi bine determinate, necesitatea construirii socialismului şi a îndeplinirii sarcinilor în perioada de trecere de la capitalism la socialism. In legătură cu îndeplinirea sarcinilor economice, politice şi culturale, care decurg din hotărîrile Comitetului Central cu privire la cel de-al doilea plan cincinal, este necesar de a duce lupta împotriva ideologiei burgheze, a manifestărilor oportunismului şi revizionismului, precum şi împotriva dogmatismului. Această sarcină de bază, partidul poate rezolva cu succes numai dacă el se dezvoltă ca partid marxist-lempist, dacă este strîns unit şi îşi exercită în toate domeniile rolul conducător. In cuvîntul de închidere, Walter Ulbricht a tras concluziile discuţiilor şi a răspuns la o serie de întrebări. Herbert Warnke a prezentat raportul cu privire la sarcinile sindicatelor din R. D. Germană. Plenara C. C. al P. C. din Grecia BERLIN 7 (Agerpres).— In ianuarie 1958 a avut loc plenara a VIII-a a Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia. In comunicatul Prezidiului Plenarei, publicat de ziarul „Neues Deutschland“, se arată că plenara a aprobat pe deplin Declaraţia şi Manifestul Păcii adoptate la consfătuirile de la Moscova ale partidelor Comuniste şi Muncitoreşti, a constatat cu satisfacţie unitatea de nezdruncinat şi întărirea continuă a coeziunii mişcării comuniste internaţionale cu centrul ei — Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — şi şi-a reafirmat fidelitatea faţă de principiul internaţionalismului proletar. Plenara a aprobat raportul de activitate al delegaţiei P.C. din Grecia, care a luat parte la consfătuirea celor 64 de partide Comuniste şi muncitoreşti. Plenara consideră că aderarea Greciei la „Doctrina Eisenhower — Dulles“ şi acceptarea ca pe teritoriul ţării să fie create baze americane pentru un război în care să se folosească arme atomice şi rachete reprezintă o primejdie care ameninţă însăşi existenţa Greciei. Plenara consideră că sarcina centrală a partidului este lupta pentru preîntîmpinarea primejdiei instalării de baze americane pentru rachete şi lupta pentru pace şi subliniază necesitatea unei strînse colaborări cu toate forţele, partidele şi persoanele care îşi dau seama de această primejdie şi declară că sunt gata să acţioneze în comun pentru preîntâmpinarea ei. Plenara C.C. al P.C. din Grecia apreciază că succesele mişcării populare din Grecia sânt strins legate de cotitura efectuată de plenarele a Vl-a şi a Vll-a ale C.C. al partidului, de lupta împotriva dogmatismului şi sectarismului. Plenara a constatat în acelaşi timp că, în cadrul îndreptării greşelilor din trecut, în partid s-au observat tendinţe de revizionism, ai căror adepţi subapreciază forţele luptei victorioase antiimperialiste, neagă rolul conducător al Partidului Comunist din Grecia şi al clasei muncitoare, revizuiesc principiile de bază ale partidului leninist. Aceste tendinţe sunt însoţite de subminarea fracţionistă a unităţii partidului. Plenara consideră că principala sarcină a partidului este lupta împotriva revizionismului, care reprezintă astăzi principalul pericol, fără a renunţa nici un minut la lupta împotriva rămăşiţelor dogmatismului şi sectarismului, care mai reprezintă încă un obstacol serios în munca partidului. Potrivit cu aceasta, plenara a luat anumite măsuri organizatorice pentru a pune capăt acţiunii fracţioniste şi pentru a menţine unitatea partidului, în spiritul criticii şi autocriticii de partid, cea de-a VIII-a plenară a examinat problema lipsurilor din munca C.C. şi a întregului partid şi a subliniat sarcinile lor. Cea de-a VIII-a plenară a aprobat rapoartele Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist din Grecia şi a adresat mesaje de salut poporului luptător din Cipru şi luptătorilor greci deţinuţi şi deportaţi.