Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)

1958-02-08 / nr. 4134

Pal. 4 „Cheia pentru rezolvarea problemei germane trebuie căutată la Bonn şi la Berlin“ Un interviu al lui N. S. HRUŞCIOV acordat ziarului vest-german „Die Welt“ MOSCOVA 7 (Agerpres), — TASS transmite, în cadrul convorbirii pe care a avut-o la 29 ianuarie cu editorul vest-german Axel Springer şi cu Hans Zehrer, redactorul şef al ziarului „Die Welt“, care apare la Hamburg, N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., a răspuns la o serie de întrebări legate de situaţia internaţională şi de situaţia din Germania. O problemă care se pune pentru prima oară în istorie Referindu-se la problema restabilirii unităţii naţionale a Germaniei, N. S. Hruşciov a spus: „Cheia pentru re­zolvarea acestei probleme care fră­­mîntă pe toţi germanii nu trebuie căutată nici la Moscova, nici la Was­hington, Paris sau Londra, ci la Bonn şi la Berlin". Astăzi, a spus N. S. Hruşciov, sta­tele germane sînt despărţite unul de celălalt printr-o brazdă adîncă şi pentru a construi o punte în vederea unificării lor trebuie trase în primul rînd concluziile necesare din faptul e­­vident că R. D. Germană şi R. F. Ger­mană sînt nu numai state în care trăiesc şi muncesc oameni de aceeaşi naţionalitate, care vorbesc aceeaşi limbă, ci şi state avînd baze diferite ale vieţii economice, avînd o orînduire politică şi socială" diferită.. " Este vorba, a subliniat N. S. Hruş­­ciov, de unificarea paşnică a două state suverane cu orinduiri social-eco­­nomice diferite, problemă care se pune pentru prima oară în istorie. N. S. Hruşciov a amintit propunerea prezentată de guvernul R. D. Germane privind crearea unei confederaţii a ce­lor două state germane. Nu văd a spus el, şi probabil că, în general, nu există alte propuneri îndreptate spre rezolvarea sarcinii unificării Germa­niei care să poată fi încununate de su­cces. ■ ■ . Nu va fi exagerat să se spună, a continuat N. S. Hruşciov, că dacă Re­publica Federală Germană, împreună cu Uniunea Sovietică şi cu alte state, îşi vor îndrepta eforturile în direc­ţia slăbirii încordării internaţionale şi a preîntîmpinării primejdiei unui nou război, atunci pacea pe continentul european ar fi trainic asigurată. Din păcate, a remarcat N. S. Hruş­ciov, deocamdată nu se observă încă hotărîrea guvernului federal de a ac­ţiona în această direcţie. Ce lipseşte pentru ca zona denuclearizată să ia fiinţă Guvernul Poloniei, a arătat N. S. Hruşciov, a manifestat o iniţiativă preţioasă pronunţîndu-se pentru crea­rea, în Europa, a unei zone fără arme atomice în care, în afară de Polonia, ar putea intra Cehoslovacia, Republi­ca Democrată Germană şi Republica Federală Germană. Guvernele Ceho­slovaciei şi R.D. Germane au consim­ţit ca statele lor să participe la a­­ceastă zonă. Pentru ca această zonă să existe într-adevăr, lipseşte de fapt numai sprijinul guvernului Germaniei Occidentale. Explicînd poziţia guvernului so­vietic în această problemă, N. S. I Hruşciov a declarat că U.R.S.S. este gata, împreună cu alte state, să apere prin garanţii internaţio­nale trainice neutralitatea atomică a statelor participante la această zonă denuclearizată, cu scopul de a se exclude eventualitatea folosirii armelor atomice în această zonă. In afară de aceasta, Uniunea So­vietică consideră posibil ca statele respective să se înţeleagă în pri­vinţa aplicării unor largi forme de control asupra măsurilor legate de crearea unei astfel de zone. Conţinutul şi menirea avertismentelor sovietice Referindu-se, în continuare, la pro­blema amplasării în Germania occi­dentală a unor baze atomice şi ram­pe americane pentru lansarea rache­telor, N. S. Hruşciov a spus: Aş vrea ca în Occident să se înţeleagă, în sfîrşit, că noi n-am ameninţat şi nu intenţionăm să ameninţăm pe ci­neva şi că nimic nu-i este mai străin statului sovietic decît politica „de pe poziţii de forţă“,­­căreia îi sînt carac­teristice metodele de intimidare şi de presiuni. In avertismentele noastre date gu­vernului şi populaţiei Germaniei occi­dentale, a subliniat N. S. Hruşciov, nu există nimic în afară de date o­­biective ale ştiinţei şi tehnicii moderne, nimic în afară de analize multilate­rale şi concluzii competente, dictate de situaţia care se creează în prezent. N. S. Hruşciov s-a referit, în con­tinuare, la problema retragerii trupe­lor străine de pe teritoriile statelor uniunii nord-atlantice şi Tratatului de la Varşovia, cu lichidarea conco­mitentă a bazelor militare străine. Atitudinea negativă a guvernului fe­deral, a spus el, faţă de propunerea privind reducerea şi retragerea ulte­rioară a trupelor străine din Germa­nia nu contribuie la rezolvarea pro­blemelor întăririi securităţii în Euro­pa şi slăbirii încordării internaţionale. Refuzul guvernului federal, a con­tinuat N. S. Hruşciov, de a-şi norma­liza relaţiile cu o serie de ţări din Europa răsăriteană şi Asia, printre care ţări care au fost victime ale agresiunii hitleriste, contravine inte­reselor destinderii încordării interna­ţionale. Nici un fel de surogate nu pot înlocui un tratat de pace Trecînd la problema tratatului de pace cu Germania, N. S. Hruşciov a spus: Nici un fel de surogare, î­n ge­nul acordurilor de la Paris, nu pot în­locui un tratat de pace. N. S. Hruş­ciov a subliniat că, în întreaga perioa­dă postbelică guvernul sovietic s-a pronunţat pentru reglementarea fun­damentală a problemei germane prin încheierea tratatului de pace cu Ger­mania. Devine tot mai evidentă, a subliniat N. S. Hruşciov, intenţia guvernului R. F. Germane de a înzestra Bundes­­wehrul vest-german cu arma atomică şi arma rachetă, de a participa la acti­vitatea de cercetări în vederea fabri­cării celor mai noi tipuri de armă. Cele două state germane, a spus N. S. Hruşciov, trebuie să renunţe necondiţionat la toate tipurile de arme de exterminare în masă şi să nu ad­mită amplasarea pe teritoriul lor a unor baze atomice şi de rachete ale altor state. Situaţia creată la Berlin nu poate fi considerată ca normală In continuare N. S. Hruşciov a spus că situaţia care s-a creat în pre­zent la Berlin nu poate fi considerată ca normală. Berlinul — după cum se ştie — a spus el, este capitala R.D. Germane; totodată partea occi­dentală a oraşului şi anume : sectoa­rele american, englez şi francez sunt un fel de insulă în interiorul R.D. Germane. Ca urmare a politicii S.U.A., An­gliei, Franţei, precum şi R. F. Ger­mane, a spus N. S. Hruşciov, Berli­nul occidental s-a transformat în­­tr-unul din cele mai periculoase fo­care ale „războiului rece“. In intere­sul populaţiei Berlinului trebuie în­lăturată actuala încordare în relaţiile dintre autorităţile germane ale Ber­linului răsăritean şi ale celui occiden­tal, trebuie pusă la punct colaborarea dintre ele atît în domeniul conducerii comunale a oraşului, cît şi in alte do­menii. Relaţiile dintre U.R.S.S. şi R.F.G. N. S. Hruşciov a vorbit apoi des­pre dezvoltarea relaţiilor dintre Uniu­nea Sovietică şi Republica Federală Germană. El a amintit că bunăstarea Germaniei a fost întotdeauna însoţită de intensificarea legăturilor reciproce, de lărgirea colaborării economice şi de altă natură cu Estul şi, în primul rînd, în trecut — cu Rusia, iar în timpurile noastre — cu Uniunea So­vietică. N. S. Hruşciov a declarat că există toate temeiurile să se presupună că tratativele care au foc în prezent la Moscova între delegaţiile guverna­mentale ale U.R.S.S. şi R.F. Germa­ne vor duce la rezultate pozitive a­­supra tuturor problemelor aflate în discuţie. In încheierea convorbirii, N. S. Hruşciov a spus că, după părerea sa, la înfăptuirea cotiturii necesare în re­laţiile dintre cele două ţări în direc­ţia îmbunătăţirii acestora ar putea contribui, printre altele, stabilirea de contacte între parlamente, precum şi între diferiţi oameni de stat şi frun­taşi ai vieţii publice, precum şi în­cetarea propagandei calomnioase. Subtitlurile şi sublinierile aparţin redacţiei. Răs£ans_taJ^reb^iU_citUorilo^ Planul creării unei „zone denuclearizate" în centrul Europei Mai mulţi cititori ai ziarului nos­tru ne-au cerut lămuriri asupra pla­nului de creare a unei zone denu­clearizate în centrul Europei. Le răspundem prin materialul de mai jos. Manifestîndu-şi sincera şi pro­funda lor dorinţă de pace, ţările socialiste depun continue eforturi în direcţia slăbirii încordării interna­ţionale, luînd mereu noi şi valoroa­se iniţiative în acest scop. O astfel de iniţiativă este şi aceea a guver­nului R.P. Polone, care propune crearea unei zone denuclearizate în centrul Europei. Cu prilejul dezbaterilor în cadrul celei de-a XlI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., ministrul de Ex­terne al R. P. Polone, Adam Ra­­packi, a prezentat, la 2 octombrie 1957, în numele guvernului polonez, propunerea de a se crea în centrul Europei o zonă în care să nu se producă şi să nu se stocheze arme nucleare. Propunerea avea în ve­dere iniţial trei ţări — R. P. Polonă, R.D.G. şi R.F.G. — la care a aderat ulterior şi R. Cehoslovacă, adică în total patru ţări cu o suprafaţă de 800.000 km. pătraţi şi cu o popu­laţie de 100.000.000 de oameni. Astfel, proiectul polonez care este cunoscut în­ presă şi sub nu­mele de „planul Rapacki“, vizea­ză întărirea securităţii în centrul Europei, incluzînd Germania, de unde au început trecutele războaie mondiale şi care reprezintă şi astăzi, din cauza politicii revanşarde a unor cercuri vest-germane, un primejdios izvor de încordare. Polonia, ca una din ţările care a suferit cel mai mult de pe urma agresiunii hitleri­ste, a luat iniţiativa de mai sus, pornind tocmai de la interesul ge­neral al popoarelor europene şi al poporului german însuşi de a nu ad­mite reînvierea militarismului ger­man şi înzestrarea lui cu cele mai teribile arme de exterminare. Crea­rea unei zone denuclearizate în Eu­ropa ar constitui un prim şi promi­ţător pas spre rezolvarea altor pro­bleme litigioase, care preocupă po­poarele şi în special a problemei dezarmării. Intr-un moment cînd tratativele cu privire la dezarmare sînt în impas datorită poziţiei pute­rilor occidentale, care refuză atît un plan global de dezarmare cît şi inter­zicerea armelor atomice, propune­rea guvernului R. P. Polone are me­ritul de a prezenta o soluţie parţială a problemei dezarmării şi deci mai uşor de realizat. Propunerea Poloniei a trezit un larg ecou şi a fost primită fa­vorabil de opinia publică mon­dială şi de numeroase cercuri politice. Ţările socialiste aprobă şi sprijină această propunere. In me­sajele adresate de N. A. Bulganin preşedintelui Eisenhower şi altor şefi de guverne din Apus se subli­niază deosebita importanţă a pro­iectului de denuclearizare a centru­lui Europei şi este propus acest pro­iect ca una din acele probleme ur­gente şi posibile de rezolvat în ca­drul unei conferinţe la cel mai înalt nivel între conducătorii ţărilor din Est şi din Vest. Alături de guver­nele celorlalte ţări socialiste, guver­nul român, adînc interesat în asi­gurarea securităţii europene, spriji­nă proiectul de creare a unei zone dezatomizate în centrul Europei. Recent ministrul Afacerilor Externe al R.P. Române a arătat că guvernul român acordă o deosebită atenţie propunerii guvernului R.P. Polone şi consideră că ea poate constitui de asemenea o bază pentru negocieri constructive în cadrul conferinţei la cel mai înalt nivel, propusă de Uniunea Sovietică. Este semnificativ că iniţiativa po­loneză a trezit interes în Occident. Astfel, la sesiunea Consiliului N.A.T.O. din decembrie trecut „pla­nul Rapacki“ a constituit obiectul unor vii discuţii. Anglia şi Franţa nu au fost de acord cu poziţia total negativă a S.U.A. şi au propus să se ceară lămuriri suplimentare asupra planului. Atitudinea reprezentanţi­lor francez şi englez se datora toc­mai puternicei atracţii pe care o exercită propunerea poloneză asu­pra popoarelor Europei. O largă popularitate şi-a cîşti­­gat propunerea poloneză mai ales în Germania occidentală. Faptul este cît se poate de firesc. Populaţia vest-germană devine din ce în ce mai îngrijorată de planurile de înarmare atomică şi de instalare a rampelor de lansare de rachete pe teritoriul R.F. Germane, dîndu-şi seama de gravele consecinţe care ar decurge din aceasta pentru popu­laţia densă a Germaniei , în even­tualitatea unui război nuclear. Această stare de lucruri este re­flectată astfel în ziarul „Die Welt“ : „...înzestrarea Bundeswehrului cu arme atomice şi înjghebarea unor baze pentru lansarea rachetelor te­leghidate pe teritoriul R.F. Germa­ne ar zdruncina din temelii un po­por care acum 12 ani a ieşit de sub ruine şi dărîmături... ar pune în mişcare forţe pe care nici un gu­vern nu ar putea să le oprească“. O atitudine favorabilă propunerii poloneze şi în acelaşi timp de cri­tică la adresa guvernului vest-ger­man a fost adoptată de partidul li­beral-democrat cît şi de pături largi ale partidului social-democrat, ai cărui conducători au cerut să nu se respingă ideea dezatomizării cen­trului Europei. Propunerea polone­ză este sprijinită şi de numeroşi savanţi, cunoscuţi activişti pe tă­­rîm social, diferite organizaţii. Co­respondentul din Bonn al ziarului elveţian „Neue Zürcher Zeitung“ relata recent că „ideea de a face parte dintr-o zonă în care să nu existe nici un fel de arme atomice surîde majorităţii covîrşitoare a populaţiei germane“. Or, cercurile conducătoare de la Bonn încearcă să convingă opinia publică că e mai bine să sacrifice liniştea căminelor germane şi din ţările vecine, să sporească poverile înarmării în dauna nivelului de trai, să renunţe la reunificarea ţării pe cale paşnică, să pună piedici în ca­lea rezolvării problemei dezarmării şi a altor probleme internaţionale importante, toate acestea de dragul planurilor revanşarde ale monopolu­rilor vestgermane şi pentru promo­varea intereselor agresive urmărite de politica nord-atlantică. Pentru a-şi justifica atitudinea negativă, adversarii propunerilor R.P. Polone, invocă diferite pretexte care nu rezistă criticii. Astfel, este prezentată drept „argument“ afirma­ţia că acceptarea „planului Rapacki“ ar determina o recunoaştere diplo­matică implicită a R. D. Germane — ceea ce guvernul de la Bonn refuză — şi ar perpetua astfel scindarea Germaniei. Cea mai elementară lo­gică răstoarnă un asemenea raţio­nament. In primul rînd, cele două state germane — R.F.G. şi R.D.G. — cu orinduiri sociale diferite, există şi aceasta este o realitate istorică ce nu poate fi ocolită. Dar, în timp ce înarmarea atomică a R.F.G. ridică obstacole de netrecut în calea uni­ficării Germaniei, orice plan şi orice măsuri îndreptate spre înlăturarea primejdiei reînarmării Germaniei serveşte cauzei reunificării ţării şi corespunde intereselor şi năzuinţe­lor poporului german şi celorlalte popoare europene. De aceea realiza­rea zonei denuclearizate în centrul Europei, din care ar face parte am­bele state germane, ar constitui un pas spre apropierea şi colaborarea lor, singura cale posibilă de reali­zare paşnică a unităţii Germaniei. Paul Struge, preşedintele grupului parlamentar al partidului socialist­­creştin în senatul Belgiei, a arătat că „declaraţia poloneză poate să contribuie la reunificarea Germaniei, ceea ce este foarte important pen­tru pacea în Europa şi în întreaga lume“. Răspunzînd aspiraţiilor po­porului german, guvernul R. D. G. s-a declarat de acord cu proiectul­­polonez şi a propus guvernului de la Bonn organizarea în întreaga Ger­manie a unui referendum popular asupra acestui proiect. „ In unele cercuri de la Bonn, se pretinde de asemenea că o astfel de zonă denuclearizată nu ar fi un ob­stacol pentru zborul rachetelor cu rază lungă de acţiune, deoarece aces­tea ar putea trece pe deasupra aces­tei zone. Aceleaşi cercuri susţin că, in cazul unui conflict, Germania occidentală ar rămîne descoperi­tă şi nu s-ar putea apăra. Nici această obiecţie nu stă în picioa­re. Este limpede că dacă într-o anumită zonă nu vor exista arme a­­tomice, această zonă va fi la adă­post de riscul unei contralovituri cu astfel de arme. Şi-apoi nu este vorba dacă rachetele să treacă sau nu peste o zonă sau alta, ci ca ele să nu mai treacă deloc. Or, tocmai acestui ţel dorit de popoare îi serveşte propu­nerea R. P. Polone, a cărei adoptare ar arăta că este posibilă interzicerea armelor atomice mai întîi într-o zonă limitată, apoi, eventual şi în alte zone (se ştie că U.R.S.S. a pro­pus crearea de noi zone denucleari­zate în Orientul apropiat) şi, astfel, s-ar putea ajunge la interzicerea ar­melor atomice pe tot globul. Lipsit de temei este şi argumentul anumitor cercuri occidentale în sen­sul că planului de denuclearizare a centrului Europei i-ar lipsi o poziţie clară în problema controlului. După cum se ştie, în urma întîlnirii din­tre miniştrii de Externe ai U.R.S.S. şi R. P. Polone, s-a dat publicităţii un comunicat în care se precizează că cele două guverne sunt gata să participe la examinarea şi realiza­rea unui sistem eficace de control în zona propusă. Mai mult, aşa cum se arată în comunicatul amintit, „ex­perienţa obţinută de pe urma apli­cării sistemului de control în această zonă teritorial limitată, ar putea fi folosită în acordurile viitoare mai largi cu privire la dezarmare“. Tot­odată, nu ar fi dificilă o înţelegere între statele ce compun zona res­pectivă cu privire la reducerea e­­fectivului trupelor străine şi a ar­mamentelor clasice. .Sprijinind toate iniţiativele care pot să ducă la slăbirea încordării internaţionale, popoarele cer puteri­lor occidentale să răspundă pozi­tiv unui plan a cărui înfăptuire ar duce la întărirea păcii şi securităţii generale. L. RODESCU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa. t SVK­I­ I'LT'MELE STIJIRI S­C­Î­N­T­E­I­A NOI ŞI SEMNIFICATIVE LUĂRI DE POZIŢIE Pentru o conferinţa internaţionala la nivel inalt LANDON: „De ce nu am lua loc in jurul unei mese“ NEW YORK 7 (Agerpres). — Bu­letinul „Congressional Record“, al Congresului S.U.A. publică textul cu­­vîntării rostite la conferinţa învăţăto­rilor care a avut loc la Mignole (sta­tul Kansas) de A. Landon, candi­datul în anul 1936 al partidului re­publican pentru funcţia de preşedinte. In cuvîntarea sa, Landon cere ca Statele Unite să renunţe la politica lor externă negativă şi să adopte o atitudine pozitivă faţă de problemele internaţionale. Landon a criticat pe secretarul de stat al S.U.A., Dulles. „In prezent, a declarat el, se intensifică fricţiunile dintre incapabilul nostru secretar de stat şi Harold Stassen“. „Poziţia in­transigentă a­ secretarului de stat Dul­les, care este împotriva convocării unei conferinţe la nivel înalt cu Uni­unea Sovietică... duce lumea pe o cale primejdioasă“. „De ce nu am lua loc în jurul unei mese şi am incepe să discutăm, în loc să respingem propu­nerile Uniunii Sovietice cu privire la convocarea unei conferinţe la nivel înalt ?“ — se întreabă Landon. Landon a acordat o deosebită atenţie problemei dezarmării. El a declarat: „Ar fi nereal să se afirme că toate ţările trebuie să consimtă la inspecţii din avion drept condiţie pentru reali­zarea unui acord eficient cu privire la dezarmare". REVAN: Propuneril« sovietice pro­mit posibilitatea realizării unui acord suficient de larg LONDRA 7 (Agerpres).­­ Săptă­­mînalul „Tribune“ publică un amplu articol semnat de deputatul Aneurin Bevan, unul din liderii partidului la­burist englez, care se pronunţă pentru convocarea unei conferinţe la nivel înalt. Bevan respinge afirmaţia că propu­nerea Uniunii Sovietice privind orga­nizarea unei conferinţe a şefilor gu­vernelor din Apus şi Răsărit urmă­reşte scopuri propagandistice. „Cred, scrie el, că această suspiciune este neîntemeiată. De la convorbirea mea cu Hruşciov la Yalta în toamna tre­cută, am ajuns la concluzia că ruşii au fost şi rămîn ferm convinşi de necesitatea unor noi încercări ale ma­rilor puteri de a atenua războiul rece. Aceasta este semnificaţia scrisorilor lui Bulganin". După părerea lui Revan, propunerile guvernului sovietic „promit, fireşte, posibilitatea realizării unui acord su­ficient de larg şi important pentru a justifica convocarea conferinţei la ni­vel Înalt. Dacă puterile occidentale, scrie Be­van, stăruie asupra includerii proble­melor cu privire la care probabil nu se va realiza un acord, ce rămîne din argumentul lor privind faptul că un eşec al tratativelor la nivel înalt este mai rău decît lipsa acestor tratative ? De ce să se stăruie asupra unui do­meniu în care se aşteaptă un eşec, dacă un succes, fie şi limitat, poate fi realizat ? Bevan consideră util „să se stabi­lească data conferinţei la nivelul cel mai înalt". „DAILY EXPRESS“: „Poporul vrea tratative la nivel înalt LONDRA 7 (Agerpres). — „Poporul vrea tratative la nivel înalt“ — scrie ziarul Daily Express“, subliniind că în cadrul unei anchete organizate recent de ziar 83 la sută din cei întrebaţi s-au pronunţat pentru tratative. Adep­ţii tuturor partidelor sunt unanimi in această problemă“, declară ziarul. Presiuni americane asupra cercuri­lor guvernante engleze După cum reiese din relatările pre­sei, faptul că în Anglia se cer tot mai insistent tratative la nivel înalt pen­tru reglementarea problemelor litigioa­se nu este pe placul conducătorilor politicii externe a S.U.A., care caută în fel şi chip să influenţeze cercurile guvernante din Anglia pentru a amina aceste tratative. Ziarul „Daily Wor­ker“ scrie că răspunsul guvernului en­glez la mesajul lui N. A. Bulganin, care a fost gata la începutul acestei săptămîni, este acum, sub presiunea S.U.A., în curs de revizuire. R. P. F. Iugoslavia este pentru tratative la nivel înalt forturile actuale pentru convocarea unei conferinţe la nivel înalt în ve­derea rezolvării celor mai impor­tante probleme internaţionale. O asemenea conferinţă, a spus I. Petrici, este după cum a declarat recent preşedintele Tito, extrem de necesară pentru a începe tratative în scopul găsirii unei ieşiri din si­tuaţia care ameninţă pacea şi al creării posibilităţii de rezolvare treptată a problemelor litigioase. O intîlnire la nivel înalt, a spus in continuare purtătorul de cuvînt al secretariatului de stat, ar contri­bui la încetarea războiului rece şi la rezolvarea ulterioară a probleme­lor internaţionale în cadrul Organi­zaţiei Naţiunilor Unite. Referindu-se la o eventuală parti­cipare a Iugoslaviei la lucrările con­ferinţei la nivel înalt în conformi­tate cu propunerile guvernului so­vietic, I. Petrici a spus : „Dacă Iugoslavia ar fi invitată să partici­pe la conferinţă, ea ar accepta a­­ceastă invitaţie“. In legătură cu unele articole şi declaraţii date publicităţii în Occi­dent pe marginea recentului proces al unui grup de cetnici, vorbitorul şi-a exprimat regretul faţă de fap­tul că unele cercuri din Occident şi-au angajat autoritatea lor ca să apere asemenea elemente. BELGRAD 7 (Agerpres). — După cum transmite agenţia Tanjug la conferinţa de presă care a avut loc la 7 februarie la Belgrad, I. Petrici, purtătorul de cuvînt al secretariatu­lui de stat pentru Afacerile Exter­ne, a fost întrebat cum apreciază :- Sosirea la Washington a noului ambasador sovietic WASHINGTON 7 (Agerpres). - TASS transmite : La 6 februarie a sosit la Washing­ton pe bordul unui avion sovietic cu reacţie de pasageri „Tu-104“ M. A. Menşikov, noul ambasador al Uniunii Sovietice în Statele Unite. Pe aeroport, ambasadorul sovietic a fost întîmpinat de Bukhanan, şe­ful protocolului Departamentului de Stat, reprezentantul personal al preşedintelui S.U.A., Frees, şeful Di­recţiei pentru problemele ţărilor din Europa răsăriteană a Departamen­tului de Stat, ambasadorii ţărilor de democraţie populară şi alţi membri ai corpului diplomatic, ziarişti ame­ricani şi străini. La sosire, M. A. Menşikov, amba­sadorul U.R.S.S., a făcut următoa­rea declaraţie pentru presă : „Sunt bucuros că am sosit din nou în Statele Unite. Sunt trimis aici de guvernul meu ca sol al păcii, priete­niei şi colaborării. Mă voi strădui să depun toate eforturile pentru a stabili o atmosferă de înţelegere între cele două ţări ale noastre. Vreau să mă folosesc de posibilita­tea ce mi se oferă, pentru a declara că poporul ţării mele nutreşte un sen­timent de profund respect faţă de po­porul american. Acordul cu privire la schimbul in domeniul culturii, tehnicii şi invăţămintului, încheiat recent, constituie un pas însemnat pe calea stabilirii relaţiilor de prietenie dintre popoarele celor două ţări ale noastre. Vreau să-mi exprim speranţa că vom normaliza, şi aceasta în viitorul cel mai apropiat, relaţiile economice dintre ţările noastre şi, îndeosebi, co­merţul reciproc avantajos dintre or­ganizaţiile sovietice şi cercurile de a­­faceri din S.U.A. Nu sunt pentru prima oară în Sta­tele Unite. Am mai stat aici aproxi­mativ trei ani, ceea ce mi-a dat posi­bilitatea să cunosc ţara dv., economia ei şi aptitudinile poporului american pe care il respect profund. Vreau să transmit prin dv. poporului american un salut cordial şi cele mai bune Urări“. La 7 februarie M. A. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A., a făcut o vizită de curtoazie secre­tarului de stat al S.U.A. Dulles. După întrevedere Dulles a declarat reprezentanţilor presei că ambasa­dorul U.R.S.S. şi el au avut o con­vorbire „obişnuită“ în cadrul pri­mei lor luări de contact. Dulles a spus de asemenea că în timpul con­vorbirii atît ambasadorul sovietic cît şi el şi-au exprimat speranţa că în timpul şederii lui M. A. Menşikov în S.U.A. ca ambasador al Uniunii Sovietice, relaţiile dintre cele două ţări se vor îmbunătăţi în interesele fiecăreia din ţări şi în interesul lu­mii întregi. ★ Declaraţia P.S.D.G. BONN 7 (Agerpres).„ In comuni­catul asupra şedinţei conducerii Par­tidului social democrat din Germania, care a avut loc la 7 februarie la Bonn se spune printre altele: „Partidul social democrat din Ger­mania sprijină cererea de a se con­voca o conferinţă internaţională la care marile puteri să discute deschis problemele destinderii încordării inter­naţionale şi ale dezarmării. P.S.D.G. vede in destinderea încordării şi in dezarmare o premiză pentru rezolva­rea cu succes a cauzei reunificării Germaniei şi a înlăturării scindării Europei. Nu prin participarea la cursa înarmărilor atomice — se spune în comunicat — ci numai prin destinde­rea încordării dintre est și vest se poate asigura adevărata securitate a poporului german­“. S. U. A. se împotrivesc planului polonez WASHINGTON 7 (Agerpres). - Departamentul de Stat a comuni­cat oficial că a adus la cunoştinţa ţărilor membre ale N.A.T.O. că S.U.A. se împotrivesc cu hotărîre planului propus de Polonia cu pri­vire la crearea în Europa a unei zone denuclearizate. White, reprezentantul Departa­mentului de Stat, a declarat la o conferinţă de presă că planul polo­nez „va fi studiat de N.A.T.O. şi de ţările membre ale N.A.T.O. la care planul se referă direct“. White a spus că S.U.A. „consideră că planul are lipsuri serioase în for­ma în care este prezentat“. Răspun­zînd la întrebările corespondenţilor, White a încercat să creeze impresia că transpunerea în viață a planului creării unei zone denuclearizate ar implica o primejdie pentru Europa occidentală. Nr. 4134 GLASUL POPORULUI ENGLEZ Conducători ai mişcării pentru pace, savanţi şi lideri sindicali au form­at recent o delegaţie pentru a sprijini Apelul Comitetului englez pentru pace, adresat partidelor la­burist, conservator şi liberal. La mitingul de susţinere a dele­gaţiei participanţii au cerut: •ir să înceteze zborurile avioane­lor americane care au pe bord bom­ba H; ir să fie anulate acordurile refe­ritoare la stocarea de rachete nucle­are în Anglia; ir să se pună imediat capăt expe­rienţelor nucleare ; ir să se convoace o conferinţă la cel mai înalt nivel, pentru a se ob­ţine stabilirea unei zone denucleari­zate în Europa Centrală şi un acord asupra dezarmării. Conducătorul delegaţiei, cunoscu­tul savant englez J.D. Bernal, a de­clarat că ea­ a fost primită de con­ducerea partidului laburist, dar că R. A. Butler, din partea partidului conservator, a refuzat s-o primească, pe motiv că „nu vede vreun scop pentru care ar primi delegaţia". In clişeu: Un aspect al marşului de noapte organizat la Londra de susţinătorii apelului lansat de Co­mitetul englez pentru pace. Noul ambasador al R. P. Romíne în Egipt a sosit la Cairo CAIRO 7 (Agerpres).­­ La 6 fe­bruarie a sosit la Cairo Constantin Stănescu, noul ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Romine în Egipt. La sosi­re Constantin Stănescu a fost întîmpinat de şeful protocolului din Ministerul Afacerilor Externe al E­­giptului, de şefii unor misiuni diplo­matice acreditaţi la Cairo, precum şi de membri ai ambasadei R. P. Romíne la Cairo. --------| ♦------­CIPRU. Organizaţia cipriotă de eli­berare naţională (EOKA) a difuzat la 6 februarie în Nikosia, manifeste, che­­mînd la reluarea luptei active pentru dreptul Ciprului la autodeterminare. Manifestele au fost răspîndite ca răs­puns la declaraţia radiodifuzată a gu­vernatorului englez al Insulei, H. Foot, care a încercat să intimideze pe pa­trioţii ciprioţi. La 6 februarie, peste 150 de patrioţi deţinuţi în închisoarea cen­trală din Nikosia au declarat o grevă a foamei de şase zile în semn de pro­test împotriva pedepselor crunte la care au fost supuşi de autorităţile închisorii« SCĂDEREA PRODUCŢIEI INDUS­TRIEI GRELE A S.U.A. Presa publică date din care reiese că în luna ianua­rie a.c., Industria oţelului a lucrat cu numai 54 la sută din capacitate, faţă de 56 la sută în luna decembrie 1957. Institutul american al fierului şi oţe­­lului a enunţat că noile investiţii de capital în industria oţelului vor fi în 1958 cu 750 milioane dolari mai mici decît în 1957. Continuă reducerea pro­ducţiei în industria de automobile. Pro­ducţia de autoturisme s-a micşorat îrt luna ianuarie cu 8,5 la sută în compa­raţie cu luna decembrie şi cu 23,7 la sută în comparaţie cu luna ianuarie 1957. AGRESIUNEA ENGLEZA ÎN OMAN. Reprezentantul Omanului In Egipt, care se află în prezent în capitala Si­riei, a declarat că trupele engleze care au întreprins o nouă ofensivă de mari proporţii în regiunea Djebel Ahdar, bombardează cu cruzime satele lipsite de apărare, mitraliază populaţia paş­nică. YEMEN. La sfârşitul unei întrevederi cu conducătorii egipteni, prinţul moşte­­nitor al Yemenului, El Badr, a declarat că cele două părţi au căzut de acord în linii mari asupra creării unei fede­raţii între Yemen şi noua Republică A­­nală Unită. SPECTACOLELE DE AZI CONCERT LECŢIE : (orele 17) — sala Dalles. TELEVIZIUNE : orele 19.00 — Agen­dă electorală şi cronica actualităţii; Din creaţia populară bihoreană ; Hune­doara azi; La clubul televiziunii; Film documentar : Buletin de ştiri. CINEMATOGRAFE : Articolul 420 - Patria, Bucureşti, Gh. Doja, Alex. Sa­­h­a ; Soldaţii — Republica, Elena Pa­vel ; O lecţie a istoriei — Magheru, Lumina ; Oaia cu cinci picioare — V. Alecsandri, I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare ; Salariul groazei — Central ; Mîndrie — Victoria, Flacăra, Drumul Serii ; Erupţia — Doina, Unirea ; Cră­iasa zăpezii — Maxim Gorki ; O zînă ca-n poveşti şi Balonul Roşu — Tim­puri Noi ; Moulin Rouge — Tineretului , Ispita — Al. Popov, Libertăţii ; Lup­tătorul şi Clovnul — 1 Mai ; Un om obişnuit — Griviţa, Popular, Coşbuc ; Fiul pescarului — Vasile Roaită, Mio­riţa ; Simfonia Leningradului — Cul­tural, Aurel Vlaicu ; Romanță berline­­ză — Const. David ; Prologul — Arta : Don Juan — Munca ; Lumea tăcerii — 23 August ; S-a tntîmplat la Belgrad — Dinca Simo ; Intîlnire la bal — IFe Pint­lle ; Două lozuri — M. Eminescu ; Taifun la Nagasaki — Volga ; Dansez cu tine — N. Bălcescu ; Cicatricea — Olga Bancic ; Vrăjitoarea — Alianţa. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea se va răci uşor în toate regiu­­nile ţării, mai accentuat în Transilva­nia şi nordul Moldovei. Cerul va­ fi un­ mult acoperit. Precipitaţii sub formă de ninsoare vor continua să cadă în jumă­tatea de nord a ţări, iar sub formă de ploaie şi lapoviţă în celelalte regiuni. Vînt potrivit pînă la tare din sectorul vestic. Temperatura în scădere : noap­­tea va coborî pînă la minus 10 grade în Transilvania şi nordul Moldovei, iar în celelalte regiuni pînă la minus 5 grade. Ziua, cele mai ridicate tempera­turi vor fi cuprinse între 0 și plus 12 grade. „Scinteii. Tel.7.30.10, 7.60.40, 7.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale,­­actorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi IneUh­ţJL Ţipând: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin*.

Next