Scînteia, noiembrie 1960 (Anul 29, nr. 4979-5004)

1960-11-01 / nr. 4979

E­xpunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej (Urmare din pag. I-a) arăturilor adinei şi folosirea în­tregii cantităţi de îngrăşăminte naturale. O atenţie deosebită trebuie a­­cordată îmbunătăţirii muncii S.M.T.-urilor pentru executarea arăturilor la adîncimea corespun­zătoare solului şi culturilor. Trebuie pus capăt cu toată hotărîrea deficienţelor semnalate în mai toate regiunile ţării în le­gătură cu calitatea slabă a lucră­rilor efectuate de S.M.T.-uri, care, în goana după cît mai mulţi hah­­tri, fac arături superficiale, lasă la capătul terenurilor porţiuni goale nelucrate care aduc însem­nate pagube economiei. Munca S.M.T.-urilor trebuie apreciată după calitatea lucrărilor executate, după producţia obţinută la hec­tar pe terenurile lucrate de ele. Actualul sistem de salarizare, care este legat numai de executarea unui număr cît mai mare de han­­tri, trebuie îmbunătăţit astfel ca la baza veniturilor lucrătorilor din S.M.T. să stea rezultatele obţi­nute în creşterea producţiei la hectar. Ca urmare a aplicării hotărîri­­lor plenara­ C.C. al P.M.R. din de­cembrie 1959 cu privire la creşte­rea animalelor, In primele 9 luni ale acestui an numărul vacilor de lapte a crescut în gospodăriile agricole de stat cu circa 21.030 capete, iar în gospodăriile agricole colective cu peste 100.000. In ace­laşi timp a sporit contribuţia secto­rului socialist la formarea fondu­lui de stat la carne, lapte, lină. în 1950, gospodăriile agricole de stat dau la fondul de stat 1.509.000 hl. lapte, cu 500.090 hl. mai mult de­cit în 1959, iar gospodăriile agri­cole colective au livrat pînă la 1 octombrie 1950, 1.109.000 hl. lapte, de peste 2 ori mai mult decît în întreg anul 1959. Este necesar ca în gospodăriile agricole colective să se acorde o şi mai mare atenţie creşterii efec­tivului de vaci proprietate obşteas­că, asigurîndu-se astfel sporirea veniturilor băneşti prin folosirea mai intensă a forţelor de muncă în tot cursul anului. In acest scop este necesară se­lecţionarea şi creşterea tineretului bovin bun de prăsilă, de rase supe­rioare şi cu producţii mari, asigu­­rînd totodată şi creşterea tinere­tului bovin inapt reproducţiei, pen­tru sporirea producţiei de carne. Să dezvoltăm cu toată hotărîrea baza furajeră în vederea obţinerii unor cantităţi îndestulătoare de nutreţuri. Vor trebui luate măsuri pentru îngrijirea şi gospodărirea mai bună a celor 4 milioane ha. de păţuri şi fineţe naturale, care reprezintă­­o rezervă însemnată pentru creşterea bazei furajere. Producţia porumbului siloz a fost în anul acesta cu 1,5 milioa­ne tone mai mare decît în 1959, dar planul pe 1960 nu a fost pe deplin realizat. Trebuie aplica­te cu perseverenţă indicaţiile date de partid cu privire la extinderea culturii şi folosirii porumbului si­loz, asigurîndu-se în acest scop maşini pentru recoltare şi însilo­­zare. Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective tre­buie să ia măsuri pentru asigura­rea construcţiilor necesare adă­postită efectivelor de animale în continuă creştere, folosind în acest scop experienţa acumulată în construirea adăposturilor ief­tine şi realizabile în termen scurt, utilizînd din plin materialele lo­cale, aplicînd soluţii constructive din cele mai economicoase, potri­vit condiţiilor concrete din fiecare regiune şi raion. Pe măsura dezvoltării creşterii animalelor în ferme mari este ne­voie să se introducă mecanizarea principalelor procese de producţie şi în mod deosebit a transportului şi pregătirii furaj­elor, precum şi a aprovizionării cu apă. Pentru a­­ceasta să se asigure dotarea acestora cu agregatele necesare. In ultimii trei ani statul a in­vestit în lucrări de hidroamelio­raţii 860 milioane lei, pentru exe­cutarea lucrărilor de îndiguiri şi desecări pe o suprafaţă de 215.000 ha. şi amenajări pentru irigaţii pe 135.000 ha. Rezultatele obţinute de multe gospodării agricole de stat şi colective dovedesc că lu­crările de îmbunătăţiri funciare, atunci cînd sunt judicios efectuate şi raţional exploatate, reprezintă un mijloc important pentru obţi­nerea de producţii mari şi con­stante. Cu toate că sunt evidente spo­rurile de producţie ce se obţin prin irigarea culturilor, impor­tante suprafeţe amenajate nu sunt încă irigate, iar pe alte suprafeţe irigarea culturilor se face încă în mod defectuos. Folosirea neraţională a suprafe­ţelor amenajate pentru irigaţii, se datorează lipsei de gospodărire din partea unor gospodării agri­cole de stat, trusturi regionale şi organe ale sfaturilor populare, precum şi controlului insuficient din partea Ministerului Agricul­turii, în domeniul îmbunătăţirilor fun­ciare, eforturile vor trebui con­centrate în direcţia terminării lu­crărilor începute şi folosirii raţio­nale a suprafeţelor amenajate. Totodată va trebui asigurată punerea în exploatare a tuturor suprafeţelor amenajate pentru iri­gaţii şi aplicarea unei agrotehnici diferenţiate, corespunzătoare cul­turilor irigate. începerea lucrărilor de irigaţii şi desecări va trebui să fie apro­bată de forurile superioare pe baza proiectelor şi studiilor tehnico­­economice ; la elaborarea acestora trebuie să se ţină seama de folo­sirea complexă şi raţională a ape­lor — în cadrul planului de an­samblu de amenajare a bazinelor hidrografice — şi de asigurarea la culturile irigate a unor producţii sporite şi la un preţ de cost redus faţă de culturile neirigate, care constituie criteriile fundamentale pentru aprobarea lucrărilor. Va trebui să se extindă expe­rienţa cîştigată în irigarea cultu­rilor, să fie pregătite un număr suficient de cadre superioare şi medii, pentru utilizarea în condi­ţii optime a lucrărilor de îmbu­nătăţiri funciare şi pentru agro­tehnica culturilor irigate. Tovarăşi, Dezvoltarea economiei naţionale determină creşterea traficului to­tal de mărfuri cu mijloace de de­servire generală cu peste 8 la sută în 1951, faţă de realizările prelimi­nate din 1950. In anul viitor se va continua modernizarea tracţiunii trenuri­lor prin înzestrarea căilor ferate cu încă 12 locomotive Diesel elec­trice de 2100 C.P. şi vor începe lucrările de electrificare a liniei Bucureşti-Braşov, parcul de va­goane marfă al căilor ferate va fi dotat cu 3100 vagoane noi, mo­derne. Parcul transporturilor publice auto va fi înzestrat cu peste 4100 autocamioane. Va fi continuată acţiunea de modernizare a drumurilor; orga­nizaţiile de construcţii vor trebui să reducă in continuare preţul de cost şi să îmbunătăţească calita­tea lor. Se va dezvolta capacitatea por­turilor prin dotarea acestora cu macarale şi alte utilaje mecanice de mare productivitate. Flota ma­ritimă va fi sporită cu 8 nave noi, avînd un total de 46.000 tone, iar flota fluvială cu 29 vase, cu o ca­pacitate de 29.000 tone, din economie va creşte in anul viitor cu peste 200 mii. Veniturile băneşti ale oamenilor muncii pro­venite din salarii vor fi cu a­­proape 11 la sută mai mari dectt in 1950. In ce priveşte ţărănimea, se prevede ca veniturile ei băneşti provenite din vînzările de produse agricole către stat să crească in anul următor cu peste 1 miliard lei. Corespunzător cu sporirea pu­terii de cumpărare a oamenilor muncii, comerţul socialist va des­face populaţiei un volum de măr­furi cu aproape 15 la sută mai mare decât in 1950 ; va spori, de asemenea, cu 10 la sută volumul serviciilor prestate populaţiei. Congresul partidului nostru a subliniat importanţa pregătirii cadrelor calificate de toate gra­dele, necesitatea extinderii şi îm­bunătăţirii şcolarizării. Numărul studenţilor din anul I, la cursurile de zi, creşte cu peste 7 000 faţă de anul trecut. Pentru a se asigura condiţii mai bune de activitate în­­văţămîntului superior, anul viitor vor fi date în folosinţă săli de cursuri, laboratoare, etc., în su­prafaţă totală de peste 36.000 m.p., va începe construcţia Institutului Politehnic din Bucureşti. Se vor construi cămine studenţeşti cu a­­proape 11.000 locuri şi cantine pentru circa 12.500 de studenţi. Capacitatea şcolilor de cultură ge­nerală va creşte cu încă 3.200 săli de clasă, lărgindu-se în continua­re şi capacitatea şcolilor profe­sionale şi tehnice. Volumul inves­tiţiilor pentru necesităţile dezvol­tării invăţămtntului va fi in 1951 de 429 milioane lei, ceea ce repre­zintă o creştere de 42 la sută faţă de 1950. Se va lărgi baza tehnico-mate­­rială necesară activităţii cultura­le, prin punerea în funcţiune a încă 22 cinematografe, cu o capa­citate de 14.000 locuri, înfiinţarea în mediul rural a încă 640 cine­matografe săteşti, instalarea a două posturi noi de radio, con­struirea unei staţii de televiziune. Pentru îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii se vor da în funcţiune 20 de poli­clinici raionale şi orăşeneşti şi noi capacităţi în spitalele din diferi­te oraşe şi centre muncitoreşti. Fonduri cu 13 la sută mai mari decît cele din 1960 vor fi alocate gospodăriei comunale, îndeosebi pentru lucrările de alimentare cu apă şi canalizare în oraşe. Astfel, în anul 1961 se vor construi încă circa 320 km. conducte de distri­buţia apei şi se va extinde reţeaua de canalizare cu 140 km. In continuarea eforturilor pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii, in 1951 va fi construită şi dată in fo­losinţă o suprafaţă locuibilă de 1,1 milioane m.p., corespunzătoare cu circa 37.000 de apartamente, ceea ce reprezintă o creştere de peste 20 la sută faţă de rezultatele anu­lui în curs. Pentru asigurarea îndeplinirii acestei sarcini, vor trebui elimina­te lipsurile care s-au manifestat în 1960. Vor trebui stabilite din timp amplasamentele noilor construcţii şi asigurate proiectele, folosind cele mai reuşite şi economicoase proiecte tip. In ultimii ani s-au ridicat multe clădiri frumoase, care au fost construite într-un ritm rapid şi care se bucură de aprecierea me­ritată a oamenilor muncii. Cu toate acestea, mai sunt încă deficienţe îndeosebi la calitatea finisajelor şi a instalaţiilor interioare. Tre­buie pornit cu toată hotărîrea la Îmbunătăţirea substanţială a ca­lităţii finisajelor şi a lucrărilor de instalaţii din locuinţe, pentru a construi apartamente durabile, frumoase şi confortabile. Pentru realizarea acestor sarcini, între­prinderile producătoare de mate­riale de instalaţii şi finisaj, de tîmplărie de binare să treacă grab­nic la îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sortimentului acestor ma­teriale. întreprinderile de con-­ strucţii trebuie să organizeze şcoli de pregătire a muncitorilor şi teh­nicienilor în toate specialităţile lu­crărilor de instalaţii şi de finisaj, care să dispună de ateliere pro­prii de însuşire a cunoştinţelor profesionale, organizînd în acelaşi timp practica elevilor pe şantiere. Trebuie îmbunătăţit sistemul de salarizare a muncitorilor instala­tori şi finisori de pe şantierele de construcţii, pentru a creşte cointe­resarea lor în executarea lucrări­lor de calitate superioară. Organele locale de partid şi co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să asigure folo­sirea chibzuită a fondurilor pen­tru construcţia de locuinţe, ur­mărind realizarea şi predarea în termen a noilor apartamente, să acorde totodată grija necesară problemelor legate de calitatea construcţiilor, în aşa fel încît, în 1961, să se construiască cu mijloa­ce echivalente locuinţe mai bune, mai confortabile. Acestea sunt, tovarăşi, prevede­rile de bază ale proiectului de plan de dezvoltare a economiei naţio­nale pe 1961. ★ Trebuie apreciat ca un rezultat pozitiv al activităţii noastre de planificare faptul că, pe baza di­rectivelor şi hotărîrilor Biroului Politic, Comitetul de Stat al Pla­nificării, ministerele, comitetele executive ale sfaturilor populare şi întreprinderile au pregătit proiec­tul de plan în mai bune condi­ţii şi cu 3 luni înainte de în­ceperea anului. Cu prilejul trimiterii planurilor la întreprinderi, comitetele regio­nale de partid au organizat şe­dinţe de lucru pe ramuri de pro­ducţie, cu participarea miniştrilor, miniştrilor adjuncţi, a secretarilor generali, directorilor generali, di­rectorilor şi a altor cadre din C.S.P. şi ministere, conducerii în­treprinderilor, a organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.M., unde s-au analizat realizările pla­nului pe primele 9 luni ale anului 1960 şi s-au dezbătut sarcinile de plan pe 1961, scoţîndu-se în evi­denţă noi rezerve în creşterea pro­ducţiei, a productivităţii muncii şi realizării de economii. In prezent, în cadrul întreprin­derilor, planul se defalcă pe sec­ţii, sectoare şi ateliere, urmînd ca, după plenară, planul fiecărei între­prinderi să fie dezbătut cu toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii. Cunoaşterea de către ministere şi întreprinderi a sarcinilor de plan pe 1951, cu 5 luni inainte de începerea anului, trebuie să fie folosită din plin pentru luarea tu­turor măsurilor tehnice, organiza­torice şi economice care să asigure incă din primele zile ale anului desfăşurarea un ritm susţinut a producţiei. Precizarea sarcinilor ca revin întreprinderilor, secţiilor, serviciilor şi atelierelor, elaborarea materialelor tehnico-documentare, încheierea contractelor economice pentru aprovizionarea întreprin­derilor şi desfacerea producţiei, stabilirea caracteristicilor maşini­lor şi utilajelor ce se vor fabrica în ţară şi a celor ce se vor aduce din import, întocmirea graficelor de elaborare a proiectelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, re­crutarea şi pregătirea cadrelor ne­cesare realizării planului trebuie să asigure desfăşurarea ritmică a activităţii întregii economii naţio­nale. Va trebui să se întocmească in mod amănunţit planurile de coo­perare între întreprinderi care colaborează la realizarea unor produse complexe, stabilindu-se pentru fiecare sarcinile cantitati­ve, calitative și graficele de livrare. Ansamblul de măsuri organiza­torice care trebuie luate pînă la începerea noului an vor trebui să asigure o cunoaștere precisă a sarcinilor în fiecare întreprindere, o mai mare stabilitate a indica­torilor planului de stat, evitîndu­­se schimbările sarcinilor de plan şi perturbarea desfăşurării ritmice a activităţii de producţie. Planul de beneficii din activita­tea de bază a unităţilor economice trebuie să fie in concordanţă cu planul de producţie şi cu planul de reducere a cheltuielilor de pro­ducţie. Pentru aceasta este necesar să se asigure ca planul financiar al fiecărei întreprinderi economi­ce pe anul 1961 să fie definitivat pînă la sfirşitul acestui an. Ministerul Finanţelor, ministe­rele şi comitetele executive ale sfaturilor populare să asigure co­relarea beneficiilor cu indicatorii economici din planul de stat, iar, după aprobarea planurilor finan­ciare, să urmărească respectarea acestei corelaţii pe tot parcursul îndeplinirii planului. Tovarăşi, îndeplinirea planului pe anul 1961 cere îmbunătăţirea în conti­nuare a muncii ministerelor, or­ganelor economice centrale, co­mitetelor executive ale sfaturilor populare, conducerilor întreprin­derilor şi ale tuturor unităţilor economice. Organele şi organizaţiile­ de partid trebuie să desfăşoare o in­tensă muncă politică şi organiza­torică de mobilizare a oamenilor muncii pentru îndeplinirea planu­lui de producţie, creşterea produc­tivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, intrarea în producţie la termenele prevăzute a construc­ţiilor şi introducerea în producţie a tehnicii noi. Organele şi organizaţiile de par­tid din întreprinderile noastre au acumulat o experienţă bogată în conducerea luptei pentru producti­vitate mai înaltă, pentru reduce­rea continuă a preţului de cost, pentru descoperirea şi valorifica­rea rezervelor interne ale produc­ţiei. Importantele angajamente luate de oamenii muncii, rezulta­tele obţinute în realizarea lor au arătat clar în ultimii ani ce mare forţă constituie iniţiativa şi spiri­tul gospodăresc, izvorîte din con­ştiinţa socialistă a celor ce mun­cesc. Trebuie ca experienţa pre­ţioasă a organizaţiilor de partid în mobilizarea energiei creatoare a oamenilor muncii, în analiza te­meinică a posibilităţilor concrete ale fiecărui loc de muncă, să fie generalizată în scopul îndeplini­rii în cele mai bune condiţii a planului pe 1961. Organele de partid, sindicale şi de U.T.M., conducerile întreprin­derilor trebuie să se ocupe mai te­meinic şi să acorde o atenţie mai mare problemelor de planificare şi defalcare a planurilor, probleme­lor financiare, de cooperare intre întreprinderi, luind măsuri pentru înlăturarea lipsurilor care mai există, asigurînd o conducere mai calificată a economiei. Sunteţi încredinţaţi că, sub con­ducerea partidului, care va împlini­­ anul viitor 40 de ani de viaţi şi de lupţi pentru fericirea celor ce muncesc, oamenii muncii vor asi­gura îndeplinirea planului de dez-­­­voltare a economiei naţionale pe | 1951, vor obţine no! şi însemnate | succese in lupta pentru înflorirea | continui a patriei noastre. Pag. 2 Sporirea volumului de investiţii Acumulările sporite ale econo­miei fac posibil ca, în 1951, volu­mul investiţiilor din fondurile sta­tului să se ridice la 27,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de 24 la sută faţă de volumul ce se va realiza în 1950. Investiţiile prevăzute în proiec­tul planului pe anul 1961 asigură — atît prin volumul lor, cît şi prin repartiţia pe ramuri — necesită­ţile de dezvoltare, proporţională, a economiei naţionale. Din totalul investiţiilor, indus­tria va primi 15,5 miliarde lei, cu 25 la sută mai mult decît în 1950, din care aproape o treime sunt destinate industriei energetice şi a combustibilului, peste 24 la sută industriei metalurgice şi construc­ţiilor de maşini, 20 la sută indus­triei chimice, celulozei şi hîrtiei şi 7,6 la sută pentru exploatarea fo­restieră şi industria prelucrării lemnului. In anul 1951 vor intra in func­ţiune 25 întreprinderi şi 54 secţii noi, iar 95 de întreprinderi şi secţii vor fi dezvoltate şi reutilate. Investiţiile alocate agriculturii, din fondurile statului, vor creşte cu 20 la sută, pentru dezvoltarea şi modernizarea transporturilor şi a telecomunicaţiilor cu 27 la sută, iar fondurile de investiţii alocate pen­tru acţiunile sociale, culturale şi ştiinţifice cu 15,5 la sută. Pentru anul 1961, proiectul de plan prevede punerea în funcţiune de fonduri fixe într-un volum to­tal de 25,5 miliarde lei. Punerea în funcţiune a obiecti­velor la termenele planificate este cel mai important indicator al pla­nului de investiţii. In acest scop, ministerele trebuie să ia măsuri pentru asigurarea la timp a pro­iectelor, a aprovizionării şantiere­lor cu materiale şi utilaje­ de con­strucţii, pentru procurarea din timp a maşinilor şi instalaţiilor necesare punerii în producţie şi pregătirea cadrelor pentru noile întreprinderi. Desfăşurarea normală a lucrări­lor pe şantiere este uneori stînje­­nită de­ lipsa proiectelor ; trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţi­rea activităţii institutelor de pro­iectare prin folosirea mai judi­cioasă a documentaţiei tehnice existente, simplificarea şi reduce­rea duratei de elaborare a proiec­telor. Proiectele trebuie supuse, înainte de a fi prezentate spre aprobare forurilor superioare, unei analize aprofundate, îndeosebi în legătură cu nivelul tehnic, capaci­tatea, soluţiile constructive, eco­nomicitatea producţiei propuse şi variantele de amplasare. Realizarea volumului sporit de investiţii şi construcţii impune o folosire mai raţională a proiec­tanţilor cu pregătire superioară, astfel încît cunoştinţele şi expe­rienţa acestora să fie valorificată din plin în munca de concepţie şi îndrumare. Conducerea ministerelor şi co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să îndrumeze ac­tivitatea institutelor de proiectare şi a consiliilor tehnico-ştiinţifice, întărind aceste organe cu cadre care au cea mai înaltă pregătire profesională în ramurile respec­tive, în scopul adoptării, la întoc­mirea proiectelor, a celor mai ra­ţionale soluţii tehnice şi econo­mice. Planul de comerţ exterior pre­vede pentru anul 1951 o creştere a schimburilor comerciale cu circa 11 la sută faţă de 1950 Exportul pe anul viitor se ca­racterizează printr-o structură îmbunătăţită, asigurînd astfel o valorificare superioară a resurse­lor noastre destinate exportului. Creşte exportul de maşini şi uti­laje cu 31 la sută, de produse ale industriei chimice cu 35 la sută, ale industriei lemnului cu 13 la sută, ale industriei alimentare cu 7 la sută, în special pe seama produselor prelucrate. Cresc cu 11 la sută importurile de instalaţii, utilaje şi maşini de mare tehnicitate, necesare dotării industriei noastre cu tehnica nouă şi cu 10 la sută importurile de ma­terii prime şi materiale. In actualele condiţii, cînd ţara noastră dispune de mai multe şi mai variate resurse pentru export, în sortimente mai bogate şi de o calitate mai bună, Ministerul Co­merţului trebuie să intensifice prospectarea pieţelor externe în vederea lărgirii schimburilor co­merciale. Este necesar să fie întărit con­trolul de calitate şi recepţie a mărfurilor destinate exportului, atît din partea conducerii tehnice a întreprinderilor producătoare, cît şi din partea întreprinderilor de comerţ exterior. Produsele pe care le exportăm să oglindească posi­bilităţile şi nivelul tehnic de care dispune ţara noastră. Se impune mai multă atenţie pentru problema rentabilităţii pro­duselor la export. Pentru a se ob­ţine rezultate economice favora­bile în operaţiunile de comerţ ex­terior, este necesar ca ministe­rele şi întreprinderile să cunoască şi să se preocupe îndeaproape de reducerea costului produselor, ast­fel încît să se realizeze un curs de revenire al valutei cît mai scăzut la mărfurile ce se exportă şi cre­şterea continuă a rentabilităţii acestora. Creşterea volumului comerţului exterior face necesar ca Ministe­rul Comerţului să întărească a­­genţiile economice din străinătate cu tehnicieni şi economişti com­petenţi şi să acorde mai multă a­­tenţie instruirii şi pregătirii ca­drelor din exterior. Pentru creşterea acumulărilor, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii Tovarăşi, Planul financiar pe 1961 pre­vede mijloace băneşti într-un vo­lum care asigură finanţarea inte­grală a sarcinilor de dezvoltare a economiei naţionale pe anul vii­tor. Cea mai importantă contri­buţie în acoperirea financiară a nevoilor economiei o au acumulă­rile date de întreprinderile socia­liste de stat, care cresc de la 48 la sută din totalul veniturilor in 1950, la aproape 51 la sută în 1951, ajungînd la suma de peste 58 mi­liarde lei. Creşterea necontenită a investi­ţiilor şi a altor acţiuni economice ale statului nostru cere ca orga­nele de partid şi de stat să dea toată atenţia realizării şi depăşirii acumulărilor. Ca fapt pozitiv în această direc­ţie este de subliniat că, datorită unei preocupări serioase şi a unor eforturi sistematice, a crescut ren­tabilitatea întreprinderilor. Astfel, unităţile Ministerului Economiei Forestiere, faţă de sarcina de re­­ducere a preţului de cost în pri­mele 8 luni ale anului cu 180 mi­lioane, au realizat o reducere de 241 milioane lei, ceea ce arată ma­rile rezerve existente încă în eco­nomia naţională. Este necesar ca ministerele şi întreprinderile să se ocupe şi mai intens de descoperirea şi valorifi­carea acestor rezerve, de creşterea continuă a rentabilităţii întreprin­derilor. Aducerea în circuitul econo­mic a valorilor materiale imo­bilizate încă în stocuri supranor­mative constituie o sursă impor­tantă pentru realizarea unei pro­ducţii suplimentare şi a unui vo­lum sporit de investiţii. Cît de importantă este această sarcină se vede din faptul că, la mijlocul anului 1960, stocurile supranorma­­tive din întreaga economie însu­mau circa 3 miliarde lei. In vede­rea valorificării stocurilor supra­­normative existente și înlăturării cauzelor care generează formarea acestora, conducerile ministerelor şi întreprinderilor, precum și co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să ia măsuri ho­­tărîte pentru a asigura corelarea operativă a aprovizionării cu sar­cinile de producţie, fabricarea nu­mai de produse care au desface­rea asigurată, întărirea simţului de răspundere la emiterea comen­zilor şi intensificarea controlului asupra calităţii producţiei. Este necesar să fie îmbunătăţită reglementarea privind valorifica­rea stocurilor supranormative, ast­fel încît aducerea acestora în cir­cuitul economic să se facă mult mai operativ. Ministerul Finanţe­lor, Banca de Stat, Banca de In­vestiţii şi Banca Agricolă trebuie să intensifice controlul pentru identificarea şi valorificarea stocurilor supranormative şi pre­venirea formării de noi stocuri. Dezvoltarea un ritm susţinut a ramurilor producţiei materiale se reflectă în sporirea venitului na­ţional, care se prevede să crească in 1951 cu aproximativ 15 la sută faţă de 1950. Aceasta creează noi posibilităţi de a se asigura, para­lel cu lărgirea continuă a produc­ţiei, creşterea sistematică a nive­lului de trai al celor ce muncesc. Odată cu creşterea productivi­tăţii muncii, numărul salariaţilor S­C­I­N­T­E­I­A 0* *0- 18.500 tone fontă peste plan CALAN (coresp. „Scînteii“).­­ Furnaliştii de la uzinele „Victoria" Călan au produs pînă acum, peste sarcinile de plan, aproape 18.500 tone fontă. Concomitent cu sporirea produc­ţiei de metal, colectivul de munci­tori, tehnicieni şi ingineri din aceas­tă secţie au obţinut importante suc­cese şi în ceea ce priveşte reduce­rea preţului de cost al metalului. Topitorii care deservesc furnalul nr. 1 au economisit în acest an 1.800 tone cocs. Furnaliştii au realizat de asemenea, prin reducerea consumu­lui de energie, apă industrială etc., economii de peste 1.200.000 lei. Suma totală a economiilor realizate în acest an de către jurnaliștii din Călan se ridică la peste 2.600.000 lei. Economii prin aplicarea procedeelor tehnologice înaintate La uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“, procedeele tehno­logice moderne îşi găsesc o tot mai largă aplicare în producţie. La secţia forjă, o preocupare la ordinea zilei este extinderea pro­cedeului de forjare în matriţe în­chise, în loc de forjarea liberă. Numai prin matriţarea arborelui cotit, consumul specific de metal scade cu 14 kg. Un nou procedeu tehnologic ce se aplică cu succes în uzină este turnarea de precizie în forme cu modele uşor fuzibile. Introducerea şi extinderea debi­tării complexe a reperelor din ta­blă este, de asemenea, un pro­cedeu care aduce însemnate eco­nomii de materiale prin utilizarea cît mai judicioasă a tablei. Astfel, prin aplicarea acestei metode la un număr de 230 repere, norma de consum de tablă pe autoca­mion se reduce cu circa 13 kg. ---------o»o ....... Noi gospodării colective Regiunea Bucureşti VIDRA (coresp. „Scînteii"). — An de an gospodăriile colective din ra­ionul Vidra au înregistrat succese însemnate în dezvoltarea lor multi­laterală, în creşterea veniturilor co­lectiviştilor. Rezultatele obţinute au stîrnit interesul a numeroşi ţărani muncitori care, vizitînd gospodăriile colective şi pe colectivişti acasă, s-au convins că munca în gospodă­ria colectivă aduce recolte şi veni­turi mari. Ţăranii întovărăşiţi din Obedeni, comuna Vărăşti, au vizitat în mai multe rînduri pe colectiviştii din Valea Roşie, din Vărăşti şi din Do­­breni şi au văzut că aceştia au ob­ţinut cu 800 kg. grîu la ha. în me­die mai mult decît ei. Dumi­nică 30 octombrie, ţăranii mun­citori din Obedeni au pus bazele gospodăriei colective „Răscoala din 1907“, în care au intrat peste 350 familii cu 770 ha. pămînt. In aceeaşi zi în regiunea Bucu­reşti s-au mai inaugurat 11 gospo­dării colective, în raioanele Videle, Drăgăneşti-Vlaşca, Răcari şi Sna­­gov. Regiunea Cluj CLUJ (coresp. „Scînteii"). — De mai mulţi ani ţăranii muncitori din Jucul de Jos muncesc în întovără­şire agricolă şi obţin recolte mai mari ca înainte. Satul este însă în­conjurat din toate părţile de gos­podării colective puternice, unele cum sînt Răscruci şi Bonţida — mi­lionare. Colectiviştii obţin recolte cu cite 300—400 kg. de grîu şi po­rumb la hectar mai mari decît în­tovărăşirea, au ferme cu sute de vaci, porci, turme de oi etc., şi-au făcut construcţii. Iată de ce duminică, peste 300 de familii din Jucul de Jos — aproape întreg satul — au întemeiat gospo­dăria colectivă „Gheorghe Bariţiu“. Ca avere obştească ei au adus în gospodărie peste 600 ha. de pămînt, peste 100 de vaci şi bivoliţe şi in­ventarul necesar. In satul Racîş, din raionul Jibou, 243 familii au întemeiat gospodăria colectivă „Ogorul Nou“, iar în satul Tăureni s-a inaugurat cea de-a 65-a gospodărie colectivă din raio­nul Luduş In care s-au înscris 269 familii de ţărani muncitori. Tot duminică au luat fiinţă în ra­ionul Huedin trei noi gospodării colective în satele Tămaşa, Rugi­­noasa şi Stoboru, Regiunea Piteşti PITEŞTI (coresp. „Scînteii"). Membrii celor două întovărăşiri a­­gricole „30 Decembrie“ şi „Olga Bancic" din satul Ciumeşti au vi­zitat numeroase gospodării colec­tive din raion. La gospodăria co­lectivă de la Bascov, de pildă, au aflat că anul trecut valoarea zilei­­muncă a ajuns la peste 60 lei , s-au interesat aici de organizarea mun­cii, de sectoarele cele mai aducă­toare de venituri, au aflat care este traiul colectiviştilor. Şi ce văd ochii, crede inima... Duminică 30 octombrie, cele două întovărăşiri agricole din satul Ciu­meşti, raionul Piteşti, s-au transfor­mat în gospodărie colectivă. Cele 217 familii au denumit gospodăria lor „Drumul fericirii“. * Duminică 30 octombrie un nu­măr de 163 familii, întreg satul Lin­gurari, raionul Bîrlad, cu peste 300 ha. teren au transformat întovărăși­rea lor în gospodărie colectivă. 0­0 Constructorii grăbesc ritmul lucrărilor Pe strada Jiului din Capitală se înalţă un nou cvartal de locuinţe. Vor fi ridicate 24 de blocuri, care vor însuma 604 apartamente. Gră­bind ritmul lucrărilor, constructorii au terminat pînă acum 316 aparta­mente în care s-au şi mutat loca­tarii. La celelalte 288 apartamente stadiul lucrărilor este avansat. In prezent se lucrează la finisarea lor. Angajamentul constructorilor este de a termina și aceste apartamente cu cîteva zile înainte de sfirșitul anului. ­► 10- Expoziţie de artă plastică la sate Muzeul raional din Caracal a or­ganizat o expoziţie volantă de artă plastică, cuprinzînd reproduceri după lucrările pictorilor C. Baba, C. Ressu, Al. Ciucurencu, Marius Bunescu, Gavril Miklossy şi alţii. Expoziţia este prezentată în diferite sate ale raionului și a fost vizitată de peste 4.500 țărani muncitori. o ro­­ CORESPONDENŢII VOLUNTARI NE INFORMEAZĂ Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază • După ce au ascultat darea de seamă, membrii de partid Gheor­ghe Bojoacă, Gheorghe Chiriguţ, Ion Florea şi alţii din secţia montaj a uzinelor metalurgice din Tirgovişte, s-au referit în cuvîntul lor la mun­ca rodnică desfăşu­rată de secreta­rul organizaţiei de bază, tov. Ale­xandru Saioc. Om cu experienţă în­delungată în producţie, destoinic şi priceput, tov. Saioc se bucură de încrederea şi stima întregului co­lectiv al secţiei. Ori de cîte ori este nevoie, peste tot, maistrul şi secre­tarul Saioc se află prezent şi se străduieşte să rezolve toate proble­mele ce se ivesc în secţie. Din anul 1946 a fost ales mereu în biroul or­ganizaţiei de bază al secţiei, iar din 1955 este secretar al acestei organi­zaţii. Pentru meritele sale, maistrul Alexandru Saioc a fost reales, pen­tru a şasea oară, secretar al orga­nizaţiei de bază de la montaj. PETRE STAICU Tirgovişte • In sectorul al V-lea al fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej" din Capitală, pe la începutul anului trecut nu se îndeplineau indicii de calitate. Biroul organizaţiei de bază analizând situaţia a luat o serie de măsuri menite să ducă la îmbună­tăţirea calităţii produselor. O parte dintre membrii şi candidaţii de partid cu experienţă au primit sar­cini concrete legate de fazele im­portante ale procesului de produc­ţie. Alţii l-au ocupat cu grijă de educarea tinerilor muncitori în spiritul unei înalte exigenţe faţă de calitatea muncii lor. Despre toate acestea s-a vorbit în adunarea de dare de seamă şi alegeri a organi­zaţiei de bază. Vorbitorii au subli­niat realizările obţinute. Sectorul V este astăzi fruntaş pe fabrică (s-au produs anul acesta peste plan 8.307 costume de haine, s-au realizat însemnate economii) planul de calitate este de asemenea îndeplinit. ALEXANDRINA ROMOCEA Bucureşti • In centrul dezbaterilor din ca­drul adunării pentru dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază de la sectorul cuie al uzinei „Lamino­rul" din Brăila au stat problemele îmbunătăţirii continue a procesului de producţie. S-a subliniat că în cursul acestui an au fost introduse mai multe inovaţii şi raţionalizări; o serie de operaţii care înainte se executau manual au fost mecani­zate. Numeroşi participanţi la dis­cuţii au scos în evidenţă activitatea unor membri de partid ca Bucur Andronache, Gheorghe Neacşu, An­ton Petelea, Mihalache Oprea şi alţii care au adus o contribuţie pre­ţioasă la buna organizare a întrece­rii şi au constituit un exemplu însufleţitor pentru întregul colec­tiv. Ca secretar al organizaţiei de bază a fost reales pentru a 8-a oară tov. Răducan Mocanu. MARIN MARIN BrăiU Nr. 4079

Next