Scînteia, noiembrie 1960 (Anul 29, nr. 4979-5004)

1960-11-01 / nr. 4979

Nr. 4979 Manifestări cultural-artistice Sărbătorirea Lunii prieteniei ro­mîno-sovietice prilejuieşte în conti­nuare numeroase manifestări în Ca­pitală şi în întreaga ţară. Un mare număr de oameni ai muncii din CAPITALA au partici­pat duminică la numeroase mani­festări artistice printre care festiva­lul literar „Poeţii români şi sovie­tici cîntă pacea şi prietenia“, în sala Teatrului Evreiesc de Stat şi con­certul de muzică uşoară romînească şi sovietică prezentat în sala Casei prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. Luni, în sala Institutului de Cer­cetări Agronomice din Capitală a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice organizată în cinstea Lunii prieteniei romîno-sovietice de Insti­tutul de studii romîno-sovietic şi Institutul de cercetări agronomice al Academiei R. P. Române. In cadrul ciclului de conferinţe cu tema „Roade ale colaborării econo­mice romîno-sovietice“, organizat de Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S., tov. ing. Ion Marinescu, director tehnic în Ministerul Indus­triei Petrolului și Chimiei, a vorbit despre „Colaborarea romîno-sovie­­tică în domeniul industriei chimice“. ★ La OLTENIŢA a avut loc un fes­tival al prieteniei romîno-sovietice la care au participat numeroşi lo­cuitori ai oraşului. Ion Moraru, se­cretar al Consiliului General A.R.L.U.S., a ţinut conferinţa : „Co­existenţa paşnică, necesitate vitală a epocii noastre". Scriitorii Al. Sa­­highian şi O. Pancu-Iaşi au vorbit elevilor despre „Prietenia româno­­sovietică în proză şi poezie“, iar dr. Florica Bagdasar, vicepreşedinte al Crucii Roşii a R. P. Române, a vor­bit femeilor din localitate despre „Grija statului sovietic pentru asi­gurarea sănătăţii mamei şi copilu­lui". In REGIUNEA AUTONOMA MA­GHIARĂ au avut loc sute de confe­rinţe, simpozioane şi seri literare şi s-au amenajat numeroase expoziţii despre dezvoltarea economiei Uniunii Sovietice, a ştiinţei, artei şi literaturii sovietice. Muncitori şi colectivişti care au vizitat Uniunea Sovietică şi-au împărtăşit impresiile lor des­pre U.R.S.S. TIMIŞOARA.­­ La clubul mun­citorilor ceferişti din Timişoara a avut loc duminică o manifestare cul­turală consacrată scriitorilor sovie­tici. Poetul Radu Boureanu a vorbit despre viaţa şi opera poeţilor Maia­­kovski, Blok şi Esenin. Tot dumi­nică, oameni de ştiinţă şi cadre di­dactice de la Institutul politehnic din localitate au organizat un sim­pozion avînd ca temă noutăţile teh­nice şi ştiinţifice din U.R.S.S. DEVA.­­ Numeroşi muncitori de la Combinatul siderurgic Hunedoara au luat parte la consfătuirea care a avut loc la „Casa tehnicianului“ din localitate, avînd ca temă „Car­tea tehnică sovietică, sprijin preţios în muncă", PLOIEŞTI. La cinematograful „Progresul“ din localitate, un nu­meros public a luat parte la confe­rinţa intitulată „Chipul moral al oamenilor sovietici oglindit în lite­ratură". A vorbit prof. univ. Mihai Novicov. In raioanele Mizil, Pucioa­sa, Cîmpina, Buzău şi Tîrgovişte a avut loc duminică Festivalul citito­rilor şi recitatorilor artistici cu tema „Prietenia romîno-sovietică“, BACAU. In sala Filarmonicii de stat din oraşul Bacău a avut loc luni seara un simpozion despre „Dezvoltarea ştiinţelor istorice şi fi­lologice în U.R.S.S. şi R. P. Romînă“. ★ ORADEA. Numeroşi oameni ai muncii s-au adunat duminică în piaţa I. V. Stalin din Oradea, unde au salutat sosirea purtătorilor şta­fetei prieteniei româno-sovietice, a­­dusă de grupuri de motociclişti şi atleţi care purtau mesajele oameni­lor muncii din raioanele regiunii Oradea. (Agerpres) ★ -o®o-★ ★ * * Vizitele delegaţiilor sindicale de peste hotare Delegaţiile Federaţiei Sindicale Mondiale şi ale sindicatelor din U.R.S.S., R. P. Chineză, R. S. Ceho­slovacă, R. D. Germană, R. F. Ger­mană, Italia, R. P. Albania, R. P. Mongolă, Franţa şi R. P. Ungară, care au participat la lucrările celui de-al IV-lea Congres al Sindicate­lor 4 al R­ P. Romînă, au vizitat întreprinderea „Fructexport“ din Focşani şi gospodăria de stat Odo­­beşti. In seara aceleiaşi zile, delegaţiile de peste hotare au poposit în ora­şul Bacău. Al doilea grup format din dele­gaţi ai sindicatelor din Anglia, Ar­gentina, R. P. Bulgaria, Cipru, R. P. D. Coreeană, Grecia, Guineea, Indonezia, Iran, R. P. F. Iugoslavia şi Uniunea Sud-Africană au vizitat rafinăria nr. 3 Teleajen şi Uzinele constructoare de utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploieşti. Oaspeţii au vizitat muzeul Dof­­tana, iar seara s-au oprit la Si­naia. In etapa a IX-a a campionatului de fotbal Cuplajul de pe stadionul Repu­blicii, unde au evoluat două echipe nou promovate în categoria A — C.S.M.S.-Iaşi şi Corvinul Hunedoa­ra — în compania gazdelor bucu­­reştene „Progresul“ şi „Dinamo“, a oferit celor peste 30.000 de specta­tori două meciuri de o calitate mo­destă, care au satisfăcut doar prin numărul mare de goluri înscrise. „Progresul“, cu echipa completă, a marcat o uşoară revenire. Ieşenii, handicapaţi de lipsa lui Unguroiu şi de accidentarea lui Alexandrescu, au jucat în zece oameni, trebuind să părăsească terenul învinşi. „Dinamo“, în formă, continuă şi după această etapă să se menţină în fruntea clasamentului. Jucătorii hunedoreni s-au mişcat mult pe teren şi au construit unele acţiuni bine gîndite. Ei nu au putut înscrie nici un gol dinamoviştilor, datorită lipsei de precizie şi de forţă a şutu­rilor. In schimb, dinamoviştii, cu o teh­nică superioară, în momentele cînd au practicat un joc curgător, fără ţinerea inutilă a mingei, au găsit cale liberă spre poarta lui Nicu­­lescu, au creat faze periculoase şi au marcat. Dacă scorul nu a luat proporţii aceasta se datoreşte por­tarului hunedorean, nespus de bine inspirat, şi care în ciuda celor patru goluri primite, a fost unul dintre cei mai buni jucători ai oaspeţi­lor. Urmărind şi meciul disputat în­tre Steagul Roşu şi Dinamo Bacău, am constatat că victoria echipei lo­cale (1-0) este meritată, dar că to­tuşi calitatea jocului a lăsat de do­rit. (Spectatorilor le-a plăcut mai mult meciul din deschidere dintre Tractorul şi Drobeta — echipe de categoria B­­). Dinamoviştii băcă­­oani s-au deplasat hotărîţi să ob­ţină un meci nul (însuşi antrenorul a declarat aceasta). Ei şi-au orga­nizat jocul astfel încît toată înain­tarea — mai puţin Gram — a ju­cat... în apărare. Importanţa exa­gerată acordată acumulării de punc­te pentru clasament reduce preocu­parea pentru îmbunătăţirea ele­mentelor tehnice şi pentru promo­varea concepţiei moderne de joc. In unele întîlniri disputate dumi­nică au fost întrecute pe alocuri limitele jocului bărbătesc. Arbitrii au trecut cu vederea o serie de faul­turi și „intrări“ mai tari ale unor jucători, aplicînd pare-se legea a­­vantajului. Despre ce fel de­., avan­taj poate fi vorba cînd jucătorii se accidentează şi nu mai pot continue meciul ? (vezi, cazul lui Alexandres­cu, de la C.S.M.S.-Iaşi sau Popa de la Dinamo, care a continuat să ră­­mînă pe teren grav lovit). Preocupări „extrasportive“ au manifestat pe teren şi jucătorii din meciul dintre Steagul Roşu şi Di­namo Bacău. Vătafu şi Campo şi-au adus injurii reciproce. Dinamovis­­tul Gross, al cărui joc a fost apre­ciat pînă nu de mult, l-a lovit in­tenţionat pe Seredai, arbitrul eli­­minîndu-l de pe teren abia în ul­timul minut de joc ! Unii arbitri continuă să dea do­vadă de lipsă de personalitate, de nehotărîre în luarea de măsuri dras­tice împotriva jucătorilor care su­plinesc lipsa unei pregătiri tehnice printr-un joc brutal. Arbitrii au da­toria să urmărească cu mai multă atenţie jocul prestat de fotbalişti — să-i elimine de pe teren pe acei care în locul tehnicii şi al fanteziei în executarea jocului preferă pie­dica sau violenţa ciocnirilor de berbec, ce se soldează cu acciden­taţi. Publicul nostru spectator — cu­noscut pentru entuziasmul şi dra­gostea ce o nutreşte acestui sport — va primi cu satisfacţie, va aplauda la scenă deschisă asemenea măsuri, chiar dacă cel sancţionat este unul din jucătorii echipei lui favorite. M. D. competiţii, rezultate • In finala Olimpiadei de şah de la Leipzig, şahiştii români au susţinut trei partide: R.P.R.—S.U.A. 1/2 — 3 1/2 ; R.P.R.—Argentina 2—2 ; R.P.R. — R.F. Germană 2—2. • In cadrul preliminariilor campio­natelor mondiale de volei care se des­fășoară în Brazilia, reprezentativa R. P. Romíné a învins în primul meci cu 3—0 echipa Perului. Duminică seara, R. P. Polonă a întrecut Peru tot cu 3—0. Indiferent de rezultatul meciului dintre ele, echipele R. P. Ro­mâne și R. P. Polone s-au calificat pentru turneul final care va începe la 3 noiembrie. Alte rezultate : mascu­lin : R. P. Ungară-Argentina 3—0 ; Ja­­ponia-Paraguai 3—1 ; S.U.A.-Franța 3—2 ; feminin : R. P. Polonă-Argenti­­na 3—0 ; Japonia-Uruguai 3—0 ; U.R.S.S.-R. S. Cehoslovacă 3-0. • Clubul Dinamo-Bucureşti organi­zează luna aceasta un turneu interna­ţional de fotbal pentru juniori. Au fost invitate echipele : Gwardia-Var­şovia, Újpest Dozsa-Budapesta, Spar­­tak-Sofia, Dinamo-Bucureşti şi Rapid- Bucureşti. • Finala tradiţionalului cros de toamnă al U.R.S.S., desfăşurată la Harkov, s-a încheiat cu victoria ne­aşteptată a lui Alexandr Artiniuk, care l-a învins pe campionul olimpic Piotr Bolotnikov. • Etapa a IX-a, la fotbal — cate­goria A : Petrolul-Ştiinţa Cluj 4—0 ; Steagul Roşu-Dinamo Bacău 1—0 ; Progresul-C.S.M.S. 3—1 ; Minerul-Ra­­pid 2—0; Ştiinţa Timişoara-Farul 4—3; C.C.A.-U.T.A. 2—1 ; Dinamo Bucu­­reşti-Corvinul 4—0. Au început campionatele republicane (masculin şi temb­­­in) de baschet. Surpriza primei etape a campionatului masculin : Ştiinţa Craiova—Ştiinţa Bucureşti 78—72. Foto­­grafia din stingă redă o fază din meciul Ştiinţa I.C.F.—Pe­trolul Ploieşti (43—38). La rugbi, Progresul—Metalul 6—0 (fo­­tografia din dreapta). SetITEIA încheierea festivităţilor consacrate centenarului Universităţii „Al. I. Cuza“ La Iaşi s-au încheiat duminică manifestările consacrate împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Uni­versităţii „Al. I. Cuza“. La adunarea ţinută cu acest prilej în aula festivă „Mihail Emi­­nescu“ a universităţii ieşene au fost prezenţi academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R. P. Române, rectori, alţi membri ai conducerii şi cadre­ didactice de la universităţile „Al. I. Cuza“, „C. I. Parho­n“ din Bucureşti, „Babeş-Bolyai“ din Cluj şi alte instituţii de învăţămînt superior din ţară, cadre ştiinţifice de la institute ale Academiei R. P. Ro­mâne şi filialele ei, de la alte in­stitute şi centre de cercetări ştiin­ţifice din ţară, oaspeţi de peste notare reprezentând 37 universi­tăţi din 23 de ţări, studenţi. In cuvîntul de închidere a fes­tivităţilor Centenarului, prof. Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, a spus. Zilele de sărbătoare în cinstea Centenaru­lui Universităţii „Al. I. Cuza“ au constituit o frumoasă şi impor­tantă manifestare de simpatie şi de preţuire pentru universitatea ieşeană, pentru cultura ţării noa­stre. Universitatea a intrat în cel de-al doilea veac al existenţei sale în momentul cînd întregul popor, sub conducerea Partidului Munci­toresc Român, îşi înteţeşte efortu­rile în opera de desăvârşire a con­struirii socialismului în patria noastră. Universitatea din Iaşi este che­mată să-şi aducă contribuţia în formarea de cadre bine pregătite de profesori şi cercetători la ni­velul epocii în care trăim. Vorbitorul a prezentat apoi perspectivele de dezvoltare în ur­mătorii ani a universităţii. Referindu-se la sesiunea ştiinţi­fică a universităţii, prof. I. Crean­gă a spus că prin tematica abor­dată, prin valoarea comunicărilor făcute, sesiunea a dovedit preocu­pări ştiinţifice de înalt nivel. Vorbitorul a adus mulţumiri Partidului Muncitoresc Romín, gu­vernului Republicii Populare Ro­míne pentru sprijinul dat în dez­voltarea universităţii, pentru înal­ta preţuire acordată. El a mulţu­mit de­ asemenea tuturor partici­panţilor din ţară şi de peste hotare la sărbătorirea universită­ţii ieşene. In încheiere, prof. Ion Creangă a spus : „Cu avînt şi însufleţire cadrele didactice, studenţii şi per­sonalul tehnico-administrat­iv al universităţii vor lupta permanent pentru a ridica prestigiul Univer­sităţii ieşene tot mai sus în înde­plinirea sarcinilor majore care îi revin“. Seara, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, prof. Ion Creangă, a ofe­rit în sala de consiliu a universi­tăţii un cocteil în onoarea partici­panţilor din ţară şi de peste ho­tare­ la festivităţile Centenarului. Duminică s-au terminat lucrări­le sesiunii ştiinţifice jubiliare a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. In cadrul sesiunii, care a durat timp de 3 zile, au fost ţinute aproa­pe 400 de comunicări din dome­niile : ştiinţe matematice, mecani­­că-fizică, ştiinţe chimice, ştiinţe biologice şi agronomice, ştiinţe geografice şi geologice, ştiinţe me­dicale, ştiinţe filozofice,­ economi­ce şi juridice, istorie, limbă şi lite­ratură. Comunicările au fost ela­borate de cadre de la universităţile din Iaşi, Bucureşti, Cluj şi de la alte instituţii de învăţămînt supe­rior şi ştiinţifice din ţară. Oaspeţii de peste hotare au pre­zentat 21 de expuneri. Comunică­rile au fost audiate cu mult inte­res de profesori, studenţi şi alţi in­vitaţi. Paralel cu această sesiune, s-au desfăşurat lucrările sesiunii cerce­tărilor ştiinţifice studenţeşti din centrul universitar Iaşi, care a cu­prins comunicări din domeniile: istoria literaturii, matematică, bio­logie, agronomie şi medicină. ★ In cursul dimineţii de duminică, oaspeţi de peste hotare care par­ticipă la festivităţile Centenarului Universităţii „Al. I. Cuza“ au vi­zitat Institutul agronomic şi Bi­blioteca centrală universitară. Rectorul Universităţii din Jena, prof. dr. Otto Schwartz, a depus o coroană de flori la cimitirul „Eter­nitatea“ în memoria eroilor români căzuţi în lupta împotriva fascis­mului. In seara zilei de duminică, în holul mare al Universităţii „Al. I. Cuza“ a avut loc o reuniune a ca­drelor didactice şi studenţilor din centrul universitar Iaşi. ■k In noua cantină studenţească „30 Decembrie“, mii de tineri au luat parte la balul Centenarului. Reuniuni asemănătoare s-au mai desfăşurat la Casa de cultură a studenţilor şi la căminele stu­denţeşti din oraşul Iaşi. ★ In dimineaţa zilei de luni oas­peţi de peste hotare care au par­ticipat la festivităţile Centenaru­lui Universităţii din Iaşi au plecat într-o excursie prin ţară, însoţiţi de prof. Ion Creangă, rectorul Uni­versităţii „Al. I .Cuza“ şi prof. Jean Livescu, rectorul Universităţii „C. I. Parhon“ şi de un grup de profe­sori ai universităţii din Iaşi, oas­peţii străini au vizitat luni Fabrica de ţevi de la Roman şi staţiunea climaterică Lacul Roşu. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii guvernamentale economice a R.P F. Iugoslavia Luni dimineaţă a sosit în Capi­tală o delegaţie guvernamentală economică a R.P.F. Iugoslavia, condusă de Slavoljub Petrovici, ambasador în Secretariatul de Stat pentru Afacerile Externe al R.P.F. Iugoslavia. Delegaţia va purta tratative în vederea încheierii protocolului pri­vind schimburile de mărfuri pe anii 1981—1965, precum şi a proto­colului comercial pe anul 1961. Membrii delegaţiei au fost salu­taţi la sosire, în gara de Nord, de tovarăşa Ana Toma, adjunct al ministrului Comerţului, precum şi de funcţionari superiori din Mi­nisterul Afacerilor Externe şi Mi­nisterul Comerţului. Au fost de faţă Arso Milatovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) INFORMAŢII • Tenorul Dimitr Uzunov şi soprana Katia Gheorghieva, prim-solişti ai O­­perei din Sofia, care ne vizitează ţara, şi-au dat concursul luni seara într-un spectacol pe scena Teatrului de Ope­ră şi Balet al R. P. Romíno, interpre­­tînd rolurile principale din opera „Othello“ de Verdi. • Mezzosopranele Zenaida Palii de la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Româno şi Ecaterina Vîlcovici de la Opera Română din Cluj au plecat în R.P.F. Iugoslavia pentru o serie de spectacole. • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 31 octombrie 1960, au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de litere : 1. H.G.K. ; 2.H.N.G. ; 3. N.T.X. ; 4. L.Z.X. ; 5. T.L.S. ; 6. R.J.O. ; 7. U.A.Y. ; 8. I.M.G. (Agerpres) T­ELEGRAME EXTERNE Propunerile sovietice — singura cale practică de preîntîmpinare a războiului CAIRO 29 (Agerpres). — TASS: Consiliul naţional al partizanilor păcii din regiunea egipteană a R.A.U. a dat publicităţii o declara­ţie în legătură cu lucrările celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Gene­rale a O.N.U. „Nikita Hruşciov a făcut să apară la ordinea zilei a istoriei omenirii în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea problema urgentă a li­chidării definitive a colonialismu­lui, a lichidării bazelor militare şi a blocurilor militare agresive“, se spune în declaraţie. Consiliul naţional al partizanilor păcii sprijină pe deplin propunerile sovietice cu privire la dezarmarea generală şi completă sub un control internaţional sever întrucît aceste propuneri arată „singura cale prac­tică de preîntîmpinare a războiului nuclear", se spune în declaraţie. Subliniind că în ultimii ani au avut loc serioase schimbări în ra­portul de forţe pe arena internaţio­nală, Consiliul naţional al partiza­nilor păcii consideră ca fiind abso­lut juste şi oportune propunerile cu privire la modificarea structurii or­ganelor de conducere ale O.N.U., astfel încît în ele să se asigure re­prezentarea diferitelor grupuri de ţări, ceea ce ar preîntîmpina folosi­rea O.N.U. ca paravan şi instru­ment al ţărilor imperialiste, precum şi propunerile cu privire la mutarea sediului O.N.U. din S.U.A. într-o altă ţară. Consiliul naţional al partizanilor păcii critică acţiunile secretarului general al O.N.U. şi ale reprezen­tanţilor lui în Congo. „Actuala structură a Secretariatului general al O.N.U. a dat posibilitate puterilor imperialiste şi altor guverne reac­ţionare aflate în alianţă cu ele să folosească O.N.U. pentru înfăptui­rea intereselor lor imperialiste şi pentru înăbuşirea mişcării de eli­berare naţională din Congo, se arată în declaraţie. Actuala structură a O.N.U. a dat puterilor imperialiste posibilitatea de a mai amina cu un an examina­rea problemei restabilirii drepturi­lor Chinei Populare în O.N.U.“. Datoria tuturor partizanilor păcii şi a tuturor luptătorilor pentru pace, se spune în încheierea decla­raţiei Consiliului naţional al parti­zanilor păcii din Regiunea Egip­teană a R.A.U., este de a lupta cu hotărâre pentru înfăptuirea propu­nerilor cu privire la dezarmarea generală şi completă, lichidarea ba­zelor militare de pe teritorii străine, eliberarea politică şi economică a tuturor popoarelor, precum şi reor­ganizarea O.N.U., astfel încît aceas­tă Organizaţie să fie transformată dintr-un instrument al cercurilor imperialiste intr-o armă a popoare­lor din toate țările. ­oao- J. NEHRU India este vital interesată în rezolvarea problemei dezarmării DELHI 30 (Agerpres).— TASS La 29 octombrie s-a deschis la Rajpur sesiunea Comitetului pe întreaga Indie al Partidului Congresul Na­ţional Indian. In prima zi a lucră­rilor, comitetul a adoptat în unani­mitate o rezoluţie cu privire la si­tuaţia internaţională. In rezoluţie se subliniază necesitatea urgentă a dezarmării generale şi complete, a interzicerii experimentării, produc­ţiei, stocării şi folosirii armei nu­cleare. Numai coexistenţa paşnică a popoarelor, se arată în rezoluţie, poate constitui temelia păcii gene­rale. Rezoluţia cere lichidarea sistemu­lui colonial, salută apariţia noilor state independente, se pronunţă în apărarea luptei de eliberare naţio­nală a popoarelor din ţările colo­niale şi dependente împotriva co­lonialiştilor şi exprimă speranţa că aceste ţări vor obţine independenţa într-un viitor apropiat. Rezoluţia cere să se pună capăt amestecului din afară în treburile interne ale Congoului şi să se dea posibilitate poporului congolez să-şi făurească singur destinul. Primul ministru al Indiei, J. Nehru, care a luat cuvîntul cu pri­lejul discutării proiectului de rezo­luţie, a subliniat că problema dezar­mării trebuie să fie rezolvată în viitorii 3-4 ani. Nehru a spus că In­dia este vital interesată în rezolva­rea problemei dezarmării, deoarece în cazul izbucnirii unui conflict mondial toate planurile ei de dez­voltare şi construire a unei vieţi noi se vor prăbuşi. Referindu-se la situaţia din Con­go, J. Nehru a subliniat că nimeni, inclusiv O.N.U., nu are dreptul să se amestece în treburile interne ale poporului congolez. Nehru a subli­niat din nou necesitatea creării de condiţii pentru ca parlamentul con­golez să-şi înceapă lucrările spre a rezolva problemele interne ale ţării. -0*0-Conferinţa partizanilor păcii din ţările nordice oslo şi (Agerpres). —­tass. La 30 octombrie şi-a încheiat lu­crările conferinţa partizanilor pă­cii din Suedia, Finlanda, Dane­marca şi Norvegia. In şedinţa din 30 octombrie delegaţii la conferin­ţă au ascultat raportul lui Karl Bonnevi (Norvegia) „Politica blocu­rilor şi alianţelor şi problema unor zone denuclearizate în Europa cen­trală şi Scandinavia“ şi raportul lui Sven Jensen, activist al mişcă­rii sindicale din Danemarca, „Co­­ ­c co­­ laborarea forţelor păcii din ţările nordice“. In raportul său Karl Bonnevi a caracterizat N.A.T.O. ca fiind „o alianţă militară extrem de pericu­loasă“ care contravine politicii tra­diţionale de pace şi neutralitate a Norvegiei. Bonnevi a luat atitudine împo­triva înarmării atomice a Germa­niei occidentale, pentru crearea unei zone denuclearizate din care să facă parte cele două state ger­mane. In încheiere participanţii la conferinţă au adoptat în unanimi­tate o rezoluţie în care se sublinia­ză că înfăptuirea dezarmării gene­rale controlate trebuie să înceapă neîntîrziat. Rezoluţia cere lichida­rea armei nucleare care reprezintă o uriaşă primejdie pentru întreaga omenire. In rezoluţie se subliniază că Or­ganizaţia Naţiunilor Unite trebuie să devină un organ intr-adevăr universal, în care să fie reprezen­tate toate statele. Republica Popu­lară Chineză trebuie să-şi ocupe locul ce-i revine de drept în O.N.U. * 1 Propunerea prezentată de partidul Neo Lao Haksat HANOI 31 (Agerpres).— După care transmite Agenţia Vietnameză de informaţii, referindu-se la o ştire transmisă de postul de radio „Vocea Patet-Lao“, delegaţia Partidului Neo Lao Haksat la tratativele care se des­făşoară în prezent cu guvernul re­gal laoţian a prezentat o propunere în care se prevede : 1. Să se creeze un guvern de coaliţie format din reprezentanţi ai diferitelor naţionalităţi şi partide politice, ai forţelor patriotice şi iu­bitoare de pace, printre care din re­prezentanţi ai Partidului Neo Lao Haksat, ai Comitetului revoluţionar condus de căpitanul Kong Le şi ai Comitetului de luptă comună pen­tru pace şi neutralitate. 2. Să se acorde poporului drep­turi şi libertăţi cu adevărat demo­cratice. 3. Să se dizolve toate organiza­ţiile reacţionare create de grupul de trădători în frunte cu Fumi No­­savan. 4. Să se întărească forţele arma­te regale şi să se unească toate forţele armate patriotice ale ţării în scopul asigurării independenţei na­ţionale şi neutralităţii. 5. Să se promoveze o adevărată politică de pace şi neutralitate în spiritul acordurilor de la Geneva şi de la Vientiane şi în spiritul Ban­­dungului. 6. Să se sprijine dezvoltarea eco­nomiei şi culturii naţionale. -------0*0-----­ In Venezuela continuă demonstraţiile NEW YORK 30 (Agerpres).— Agenţia Prensa Latina anunţă că situaţia din Venezuela rămîne neschimbată. In diferite oraşe ale ţării continuă demonstraţii, mitin­guri, greve studenţeşti antiguverna­mentale. Autorităţile au ordonat armatei şi poliţiei „să facă ordine“ în ţară. Unităţi ale armatei, inclusiv unităţi de paraşutişti şi tancuri, patrulează pe străzile oraşului Caracas. După cum arată agenţia, în tim­pul ultimelor evenimente au fost ucise nouă, rănite 160 şi arestate 500 de persoane. Preşedintele Republicii, Betancourt, a declarat într-un comunicat special că va lua „măsuri severe“ împotri­va participanților la manifestările antiguvernamentale. MARTI, 1 NOIEMBRIE • Curs de iniţiere muzicală — orele 10,15 — I • Radio Prichin­del — orele 11,45 — I • în fata hărţii — orele 12,30 — I • Emite studioul Cluj — orele 14,00 — I • Muzică corală romînească —­ orele 15,00 — II • Concert popular — orele 15,20 — I • Tribuna Radio — orele 16,45 — II • Cîntă orchestra Casei de cul­tură din Cîmpulung — Muscel — orele 16,45 — I • Cîntă Maria Lătăreţu — orele 18,26 — II • Limba noastră — orele 18,30 — I • Scriitori sovietici despre ţara noastră — orele 18,45 — II • Săptamîna muzicii sovie­tice — orele 19,30 — II • Sonata pentru doi flauţi, clavecin şi violoncel în Sol major de Bach — orele 20,59 — I • Jocuri populare romîneşti — orele 21,10 — II • Itinerar cul­tural — orele 21,15 —­ I • Muzică de cameră de Haendel — orele 22,00 — II • Valsuri de Johann Strauss — orele 22,00 — II • Muzică uşoară — orele 23,15 — I. Pag. 3 Plenara C. C al P. M. S. U. BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ După cum anunţă ziarul „Nepsza­­badsag“ la 28 şi 29 octombrie a avut loc o plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar.­­ Lajos Feher, secretar al C.C. al P.M.S.U., a informat plenara asu­pra rezultatelor, experienţei şi sar­cinilor de viitor ale mişcării coope­rativelor de producţie. La discuţii au luat cuvîntul, de asemenea, Jănoş Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. Comitetul Central a apro­bat raportul în unanimitate. A 40-a aniversare a P. C. din Australia CANBERRA 31 (Agerpres). — TASS : Muncitorii din Australia au sărbătorit la 30 octombrie cea de-a 40-a aniversare a întemeierii Parti­dului Comunist din Australia. In centrele industriale din ţară au avut loc mari mitinguri consacrate acestei date remarcabile din istoria mişcă­rii muncitoreşti din Australia. In declaraţia C.C. al P.C. din Australia dată publicităţii cu prilejul acestei aniversări, se spune : Acum 40 de ani reprezentanţii de frunte ai mişcării muncitoreşti din Austra­lia au păşit pe un drum nou de luptă, deschis de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie din Rusia. Sărbătorind cea de-a 40-a aniversa­re a Partidului Comunist din Aus­tralia, sărbătorim în acelaşi timp realizările pe plan mondial ale for­ţelor comunismului, ale mişcării de apărare a păcii şi democraţiei. Ziarul „Tribune“ anunţă că Parti­dul Comunist din Australia a primit felicitări din partea partidelor co­muniste şi muncitoreşti din nume­roase ţări. Declaraţia ministrului de Externe al Irakului BAGDAD 30 (Agerpres). —TASS. Hashim Jawad, ministrul Afacerilor Externe al Irakului, care s-a întors de la cea de-a 15-a sesiune a Adu­nării Generale a O.N.U., a făcut o declaraţie în care a arătat că una din problemele cele mai importante, care s-a bucurat de un sprijin de­plin la O.N.U., a fost problema eli­berării popoarelor de sub dominaţia colonialismului. „Propunerea pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., N. S. Hruşciov, a spus Jawad, s-a bucurat de un sprijin deplin şi noi am fost printre primii care am sprijinit această propu­nere“. „O altă problemă internaţională importantă este dezarmarea, a spus Jawad, şi noi ne-am pronunţat în sprijinul dezarmării complete". ------0*0------­Provocare rasistă în S.U.A» NEW YORK 31 (Agerpres). — Patru tineri purtînd cămăşi brune şi avînd pe braţ banderole cu zvastica au provocat scandal în faţa teatrului din Hollywood unde se producea artistul negru Sammy Davis, care urmează să se căsăto­rească cu actriţa suedeză May Britt. Fasciştii purtau pancarte cu lozinci rasiste. Peste 200 de persoane care tre­ceau prin faţa teatrului au ri­postat energic la această provo­care rasistă. Poliţia a intervenit în favoarea... celor patru huligani care se declară simpatizanţi ai „partidului nazist american“. CINEMfilmie& CINEMATOGRAFE : Festivalul Filmului Sovietic la cinematografele : Alex. Sahia (10 ; 12,15 ; 15,30 ; 18 ; 20,30) ; Serioja­­ Libertăţii (10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 , 21) ; Nor­mandie-Niemen. Patria (9 ; 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 ; 21,30) ; Bucureşti (10 ; 12,15 ; 15 ; 17 ; 19 , 21) ; în­frăţirea între popoare (10,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,30) ; Bădăranii ; Magheru (10 ; 12,15 ; 16 ; 18,30 ; 21) ; Pasărea cerului ; Republica (10,15; 12,30 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15) ; I. C. Frimu (10 ;12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15) ; V.Roaită (10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15); 1 Mai (10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 , 21) . Doamna cu cățelul ; Elena Pavel (cinemascop) (10 ; 11,45 ; 13,30 ; 15,15 ; 17 ; 19 , 21) ; Gh. Doja (cinemascop) (10,30 ; 12,15 ; 15 , 17 ; 19 , 21) ; Fantezie de iarnă ; Lumina (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 21) ; Arta (15,30 ; 18 , 20,30) ; Donca Simo (10,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,30) ; Normandie-Niemen ; Central (10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 , 21) ; Moşilor (16, 18;15 ; 20,30) ; Pe cărările junglei ; Victoria (9,30 ; 13 ; 16,30; 20) ; 28 August (9 ; 15 ; 19) ; Pămînt desţe­lenit (ambele serii) ; 13 Septembrie (program special pentru copii de la 10 la 15 în con­tinuare) (pentru adulţi 16,80 ; 18,30 ; 20,30) ; Aida ; Maxim Gorki (9,30 ; 11,45 ; 14 ;16,15 ; 18,30 ; 20,45); Stelele se intîlnesc la Moscova; Timpuri noi (rulează în continuare de la orele 10 la 21) : Povestea celor patru ostași. Vanca ; Tineretului (15 , 17 ; 19 , 21) ; Dru­mul serii (16 ; 18 , 20) ; Serioja ; 8 Martie (15,30 ; 18 ; 20,30) : Răzbunarea ; Alex. Popov (rulează în continuare de la 10 la 21) ; Oa­meni cu aripi; Griviţa (16 ; 18,15 ; 20,30) : Eşalonul de aur ; Cultural (15 ; 17 ; 19 , 21) ; Zafia ; Unirea (16,30 ; 18,30 ; 20,30) ; 16 Fe­bruarie (16; 18, 20): Norii părăsesc cerul ; C-tin David (15,30 ; 18 ; 20,30) : Bîtă, ieşi din sac ; Flacăra (15 ; 17 ; 19 ; 21) : Ceaţă brună ; Munca (15 ; 17 ; 19 ; 21) : Torero ; T. Vladimirescu (ÎS ; 17 ; 10 ; 21) : Policarp, m­aastru caligraf; Mioriţa (10; 11 ; 14; 1M*­ 14;45 I U)t NopH «O», O, rin till. (15;30 ; 17;45 ; 20) : Doamna Ministru ; Popu­lar (15; 17; 19; 21); 8 Mai (15; 17; 19 ; 21) ; Floreasca (17 ; 19) : Un strigăt în stra­dă ; M. Eminescu (16 ; 18;15 ; 20,30) ; Eu­genie Grandet ; Volga (15 ; 17 ; 19 ; 21) : Departe de patrie ; N. Bălcescu (16 ; 19,30) : Primăvara — Nu aştepta luna mai ; G. Ba­­covia (15 ; 17 ; 19 ; 21) ; 30 Decembrie (16; 18;15 ; 20,30) ; Cerneala roşie ; Olga Bancic (15,30 ; 18 ; 20,30) . Telegrame : Aurel Vlaicu (15,30 ; 18 , 20,30) . Ultima zi, prima zi ; B. Delavrancea (15,30 ; 17,45 ; 20) . Tamango. TELEVIZIUNE : marţi orele 18,80 : In­formaţiile după-amiezii, 18,35 — Emi­siune literară pentru pionieri şi şcolari ; versuri închinate Marelui Octombrie. 18.55 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică : Noutăţi hi­drotehnice ; Literatura ştiinţifică : Să vizi­tăm împreună muzeul „Grigore Antipa“. 19.15 — Filmul documentar : „Imagini potri­vite" — o producţie a studioului cinemato­grafic „Al. Sahia". 19.30 — Transmisie de la teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale“. „Tragedia optimistă" de V. Vîşnevski. In pauze : Jurnalul televiziunii şi sfaturi pen­tru telespectatori. în încheiere : ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pen­tru următoarele trei zile . Vremea se va menţine frumoasă, ră­­cindu-se uşor în estul ţării. Cer variabil, tem­porar noros in estul ţării, unde va ploua lo­cal. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în scădere In răsărit, rămînlnd staţionară în celelalte regiuni.

Next