Scînteia, decembrie 1960 (Anul 29, nr. 5005-5031)
1960-12-01 / nr. 5005
Pa** * cofttsroMfimi iqumimu msvsarrstff ,■■........... -' ' "T"T","Tnni Cu sprijinul a mii de cetăţeni In satele raionului Caransebeş, cu aşezări răsfirate pină pe sub geana pădurilor sau înşiruite de o parte şi de alta a albiei Timişului ori a Bistrei, au apărut în anii noştri multe construcţii noi. Prin contribuţia voluntară a locuitorilor toate satele comunei Obreja au fost electrificate. S-a amenajat un dispensar la Defineşti şi o casă de naşteri la Slatina-Timiş. La Căvăran s-a construit o şcoală nouă. In comunele Bucova, Grijina şi in satul Dalei cele mai arătoase clădiri sunt căminele culturale de curînd terminate. Cetăţenii din Bouţarul Superior, după ce au terminat noua şcoală, s-au şi apucat de construirea căminului cultural. Este al 14-lea din raion aflat in construcţie. Acţiunea patriotică de înfrumuseţare a satelor prin contribuţie voluntară se desfăşoară intens. Numai In acest an s-au ridicat aproape 100 noi lucrări de interes obştesc, stabilite şi aprobate de ţăranii muncitori in adunările populare Pe bună dreptate se poate spune că grija locuitorilor pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor, prin contribuţie voluntară, constituie o trăsătură comună multor localităţi din raion. Pentru ca noile construcţii să fie cit mai ieftine, în multe locuri ţăranii muncitori au efectuat un mare număr de zile de muncă voluntară şi s-au ingrijit de valorificarea unor resurse locale. In ceasurile de răgaz, zeci şi sute de ţărani muncitori din comunele Brebul Nou şi Garina au făcut cărămizi ori au cărat lemn din pădure pentru construirea căminelor culturale. Cetăţenii din Glimboca au transportat prin muncă patriotică materialele necesare construirii unui complex format din patru săli de clasă, o sală de gimnastică, bibliotecă, baie populară şi dispensar. Numai în luna care a trecut, aproape 3400 ţărani muncitori au efectuat, la diferite lucrări, mai bine de 3.700 zile muncă voluntară, realizindu-se economii de peste 114.000 lei. Ar mai fi de adăugat un lucru şi anume : unele comitete executive nu au dat atenţia cuvenită realizării construcţiilor aprobate în adunările populare. In comuna Bolvaşniţa, de pildă, nu s-a făcut nimic pentru construirea şcolii cu toate că există fondurile necesare. Ar fi putut începe lucrările de construcţii şi în comunele Sacul, Armeniş, Valea Boului. Cu prilejul adunărilor populare pentru stabilirea şi votarea lucrărilor ce se vor realiza prin contribuţie voluntară anul viitor, este bine să se facă şi o analiză a cauzelor care au făcut ca în unele comune să nu fie înfăptuite construcţiile stabilite. NICANOR STRATON funcţionar le mai culturale Anul acesta s-au afuzat pe şantierul nostru cîteva mii de bilete la filme şi la spectacolele prezentate de unele ansambluri în oraşele Brăila şi Galaţi. Muzeul Doftana, Castelul Peleş, litoralul Mării Negre, expoziţia sovietică deschisă astă-vară la Bucureşti, au fost vizitate de cîteva mii de persoane. Sunt numai cîteva exemple care ilustrează setea de cultură şi de cunoaştere a constructorilor şi a celorlalţi muncitori de la Combinatul de prelucrare a stutului de la Chişcani. Cum stau însă lucrurile pe şantier ! Muncitorii găsesc le colţul roşu cîteva mese de şah, o masă de ping. pong. Biblioteca are 5000 de volume, mai ales beletristică, albume de artă şi, printre ele ultimele noităţi care sosesc lunar. Numai că biblioteca iniţiază puţine manifestări de popularizare a cărţii. Anul acesta au fost organizate doar trei recenzii şi o discuţie pe marginea unor cărţi. La concursul „Iubiţi cartea" abia au început înscrierile. Ceea ce s-a făcut pînă acum este departe de a corespunde cerinţelor. Or, tocmai pe şantier, la locul de muncă, trebuie să-şi îndrepte in primul rînd atenţia responsabilii culturali din cele două comitete ale sindicatelor (de la Intreprinderea de construcţii şi montaje şi de la combinat). Ei au datoria de a iniţia manifestări interesante, bogate în conţinut, la care să participe marea masă a muncitorilor de pe acest şantier, oferindu-le posibilitatea de a-şi petrece în mod plăcut şi util timpul liber. Cele două comitete ale sindicatelor şi cabinetele tehnice — care n-au făcut pînă acum aproape nimic pentru stimularea iniţiativei inovatorilor — ar trebui să organizeze cicluri de conferinţe pe teme tehnico-profesionale, concursuri de inovaţii, schimburi de experienţă pentru popularizarea metodelor fruntaşilor în producţie, largi acţiuni de răspîndire a cărţii tehnice. Numeroşi muncitori sunt de părere că ar fi bine să se studieze posibilitatea organizării la combinat, cu sprijinul filialei S.R.S.C., a unui lectorat în cadrul căruia să poată fi ascultate în mod organizat şi conferinţe pe teme politice, de cultură generală, ştiinţă popularizată, artă. De asemenea, muzeele din Brăila ar putea organiza pe şantier expoziţii deosebit de instructive. Ne-au plăcut mult programele prezentate de cele două brigăzi artistice de agitaţie. Cele mai multe programe au avut însă loc numai cu ocazia unor zile festive. Activitatea brigăzilor artistice de agitaţie ar avea fără îndoială o mai mare eficacitate dacă ar da spectacole mai operative, cu programe educative, legate de problemele pe care le ridica munca de fiecare zi la combinat. La mişcarea artistică de amatori trebuie atras în primul rînd tineretul. Pentru el este nevoie să se organizeze acţiuni specifice interesante. Şi încă o sugestie. Ar fi bine dacă tovarăşii din cele două comitete ale sindicatelor s-ar gîndi ca activitatea culturală să fie organizată în comun. In felul acesta s-ar folosi mai bine mijloacele materiale existente, ar putea fi organizate acţiuni culturale de o mai mare eficacitate. TOTH COLOMAN CORA FLORICA muncitori pe şantierul Combinatului de la Chişcani lipseşte activităţii pe şantierul nostru In comuna Călăţele, raionul Huedin, se află cîteva întreprinderi la care lucrează un număr mare de muncitori. Ar fi necesar ca în acest centru muncitoresc să se înfiinţeze o cantină sau un restaurant. (De la GH. CORTIN — Cluj), în centrul oraşului Buhuşi există o clădire spaţioasă, prevăzută cu o sală de spectacole şi alte vreo 30 de încăperi, care a fost lăsată In părăsire. Propun ca această clădire să fie amenajată şi folosită eventual de către Casa de cultură din localitate. (De la VIRGINICA PINTILIE — Buhuşi). * In Gura Ocniţei nu există o librărie. Aceasta este totuşi [ necesară şi posibil de înfiinţat. Ar fi bine dacă centrul regio- ' nal de librării şi difuzarea cărţii ar ţine seama de acest [ lucru. (De la MARIA VASI- ■ LESCU — Gura Ocniţei). ăt In orele de vîrf, mai ales dimineaţa, pe linia tramvaiului ] 10, nu circulă vagoane suficiente. Conducerea I.T.B. ar trebui să ia măsuri ca şi pe linia 10 să fie introduse un număr sporit de vagoane, eventual cu două remorci, aşa cum există pe alte trasee. Ar fi, de asemenea, cazul ca I.T.B. să ia măsuri pentru o mai bună întreţinere şi curăţenie a vagoanelor. (De la GH. CAZAN — Bucureşti). In după-amiezile de joi la întreprinderile Capitalei s-a Încetăţenit în ultima vreme o iniţiativă care se bucură de succes: „foile tineretului“. Tinerii s-au obişnuit ca, la mijlocul săptămînii, să-şi petreacă o după-amiază la clubul întreprinderii sau la Casele de cultură ale tineretului pentru a participa la manifestări culturaleducative cu un program bogat, corespunzător cerinţelor şi preocupărilor lor multilaterale. Merită menţionat că tematica acestor reuniuni împleteşte subiecte legate de producţie, de ridicarea calificării, de însuşirea tehnicii noi, cu programe care lărgesc orizontul de cunoştinţe al tineretului în cele mai variate domenii. Iată cum s-au desfăşurat cîteva „Joi ale tineretului" la uzinele „Republica“ din Capitală. Intr-o „Joi“ s-a ţinut un concurs pe tema : „Să cunoaştem documentele celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R.“. A avut loc de asemenea, o după-amiază tematică : „Cartea tehnică, sprijin preţios în munca tinerilor inovatori“ Participanţii au aflat cu acest prilej despre o seamă de noutăţi editoriale, iar de la standul cu vînzare special amenajat în acea după-amiază şi-au cumpărat cărţile care îi interesau mai mult. Inginerii au vorbit tinerilor despre introducerea tehnicii noi în uzină. Alte după-amieze au fost consacrate unor programe cultural-sportive. Bunăoară, după ce la Roma se stinsese torţa jocurilor olimpice, tinerii laminorişti s-au întîlnit cu fruntaşi ai sportului care au participat la Olimpiadă. Altădată, interpreţi ai filmului „Valurile Dunării“, au vorbit tinerilor despre filmele româneşti S-a încetăţenit, obiceiul ca la „foile tineretului“ să fie invitaţi, ca oaspeţi ai tineretului din uzină, scriitori şi compozitori. Intr-o dupăamiază, tinerii s-au întîlnit cu mai mulţi scriitori şi au ascultat lecturi din lucrările lor. In altă după-amiază tinerii i-au primit in mijlocul lor pe compozitorii Ion Chirescu, Hilda Jerea, Zeno Vancea, Ion Vasilescu, H. Mălineanu. După întîlnirea cu compozitorii au fost organizate şi audiţii muzicale cu sprijinul studenţilor de la Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu“. Mulţi dintre auditori au făcut cu acest prilej primii paşi in cunoaşterea operelor lui Beethoven, Mozart, Enescu. Fireşte că asemenea audiţii au contribuit la dezvoltarea gustului pentru muzică, a pasiunii pentru frumos. Este de remarcat că numai la două săptămini după aceste întilniri, mn uzină s-a constituit cercul de „Prieteni al muzicii“, la activitatea căruia participă acum aproape 100 de tineri. De la muzică utemiştii au trecut la teatru. Au fost lansate invitaţii unor actori bucureşteni. Scena clubului a găzduit spectacole cu piesele: „Nila“, „Domnişoara Nastasia“, „Bădăranii“, „In căutarea extraordinarului“, „Omul cu mîrţoaga". Pe lingă faptul că li s-a dat prilejul să vadă spectacole la clubul uzinei lor, tinerii au avut şi satisfacţia să cunoască personal pe George Calboreanu, pe Grigore Vasiliu-Birlic şi alţi fruntaşi ai scenelor noastre. Un alt program care s-a bucurat de succes la „Joia tineretului" a fost cel intitulat „Visuri împlinite“. Ciţiva tineri din uzină şi-au povestit viaţa arătînd cum, în condiţiile favorabile create de regimul nostru, şi-au putut dezvolta aptitudinile, şi-au ales meseria care le-a plăcut mai mult şi, absolvind şcoli medii şi superioare, au devenit muncitori, ingineri, tehnicieni. Cu un alt prilej s-a organizat un concurs de epigrame. Concursul a avut o „direcţie de atac" precisă : să critice câţiva tineri superficiali în muncă şi la învăţătură. Fireşte că n-a fost plăcut pentru el să se recunoască în epigrame, şi Încă la „Joia tineretului“. De atunci n-au mai dat prilejul să fie criticaţi. „Joile tineretului“ sunt urmate de dans. In acest fel se petrece cu adevărat o după-amiază plăcută. Este interesant de remarcat că „Joile tineretului“ de la uzinele „Republica“ au devenit un punct de atracţie nu numai pentru tinerii din uzină, dar şi din alte întreprinderi care vin aici împreună cu familiile lor. AURELIA GOLIANU -0*0- Bazare ale cărţii Librăriile din Capitală pregătesc pentru sărbătorile de iarnă un mare număr de pachete-cadouri, cu cărţi ambalate in pungi din material plactic. In luna decembrie se vor amenaja la librăriile Cartea Rusă, Mihail Eminescu, George Coşbuc şi librăria Copiilor bazare ale cărţii, unde vor fi prezentate ultimele nou- O largă acţiune pentru ameliorarea raselor de oi CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"). — In regiunea Constanţa se desfăşoară o largă acţiune de ameliorare a raselor de oi. Se urmăreşte ca pînă în anii 1963—1964 întregul efectiv ovin să fie transformat in oi cu lînă fină, merinos şi spancă. In acest scop se extinde metoda însămînţării artificiale la oi, se aleg berbecii de mare productivitate din rasa merinos etc. Secţia agricolă a sfatului popular regional a editat o broşură pe această temă care a fost difuzată în toate unităţile agricole din regiune. S-au ţinut de asemenea o serie de conferinţe în care s-a explicat crescătorilor de oi importanţa economică a îmbunătăţirii raselor de oi şi avantajele băneşti pe care le pot avea gospodăriile prin sporirea producţiei de lînă fină. SCÎVTEIA ŞTIRI SPORTIVE Astăzi de la ora 14.15 pe stadionul Giuleşti din Capitală echipa de fotbal Empor Rostock (R.D. Germană) îşi începe turneul în ţara noastră, întîlnind echipa Rapid. In cel de-al doilea joc, echipa Empor va întîlni duminică tot pe stadionul Giuleşti echipa bucureşteană Progresul. Fotbaliştii germani îşi vor încheia turneul la 7 decembrie la Bacău unde vor juca în compania echipei locale Dinamo. Turneul internaţional universitar de volei, la care participă selecţionate masculine din U.R.S.S., R. P. Romînă, Italia, R. P. Polonă, R. P. Ungară, R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, s-a deschis miercuri seara la Praga. In primul meci al competiţiei, echipa studenţească din R. P. Română a învins echipa studenţilor italieni cu scorul de 3-0 (17—15 ; 15—11 ; 15—4). * In vederea campionatelor mondiale de handbal în echipa R.S. Cehoslovace va susţine două meciuri de verificare la 4 şi 11 decembrie în compania reprezentativelor R.P. Romíne şi R.P. Polone. Intîlnirile vor avea loc la Bratislava şi respectiv Varşovia. Turneul internaţional de şah al ţărilor baltice, desfăşurat la Leningrad sub deviza „Marea Baltică — Marea Păcii“, s-a încheiat cu victoria marelui maestru sovietic Mark Taimanov. El a totalizat 8 1/2 puncte din U posibile. Pe locul doi s-a clasat marele maestru W. Unzicker (R.F. Germană) cu 8 puncte, iar pe locul trei A. Gipslis (R.S.S. Letonă) cu 7 1/2 puncte. (Agerpres) ★ I»**, -OOO (Urmare din pag. I-a) lucrărilor de montaj, ei pot executa ritmic şi în bune condiţii aceste lucrări, pentru a da în producţie la termen noile obiective. Iată de ce comenzile pentru noile construcţii industriale trebuie executate în mod exemplar, cu spirit de răspundere şi livrate la termenele prevăzute în contracte şi la un înalt nivel calitativ. Aceasta este o sarcină de stat de primă importanţă, căreia trebuie să-i acorde întreaga atenţie conducerile tuturor întreprinderilor care execută asemenea comenzi. Recenta plenară a C.C. al P.M.R. a subliniat cu tărie că punerea în funcţiune a obiectivelor la termenele planificate este cel mai important indicator al planului de investiţii. Nu ne poate fi indiferent dacă noile obiective în construcţie intră sau nu la termen în funcţiune, dacă, printr-o mai bună organizare a muncii, se scurtează durata lor de execuţie. Acest lucru trebuie să fie bine înţeles şi de către conducerea combinatului Reşiţa. Orice întîrziere în livrarea comenzilor pentru propriile investiţii nu poate duce decit la prelungirea termenelor de punere în funcţiune a noilor obiective ce se construiesc aici, dăunînd economiei naţionale. Asta înseamnă, în ultimă instanţă, că ele nu vor începe să dea producţie la data stabilită. în acelaşi timp, o instrucţie cu cit se tărăgănează, cu atît costă mai scump. Pe lingă greutăţile pe care şi le provoacă singur, nu e mai puţin adevărat că, în realizarea investiţiilor, combinatul reşiţean întîmpină greutăţi şi din afară. Desfăşurarea normală a unor lucrări este stînjenită uneori datorită faptului că IPROMET face pe parcurs modificări în proiecte. Acest lucru creează greutăţi constructorilor şi mentorilor în lupta lor de a da în funcţiune la termen fiecare lucrare. Sunt de asemenea cazuri cînd şi alte întreprinderi care execută comenzi pentru şantierele de aici nu-şi îndeplinesc conştiincios şi cu răspundere sarcinile contractuale. Au expirat de mult termenele la care uzinele „Wilhelm Pieck“-Brăila, „23 August“ din Capitală, „Bocşa Romînă" ş.a. trebuiau să livreze o serie de utilaje pentru şantierele Reşiţei. Timpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului trebuie folosit din plin de constructorii şi montorii reşiţeni, luîndu-se toate măsurile pentru recuperarea rămînerii în urmă in realizarea planului de investiţii. Eforturile lor trebuie să fie susţinute de proiectanţi, de întreprinderile care au de executat comenzi pentru şantierele de aici şi, îndeosebi, de beneficiarul investiţiilor — cel dinţii interesat în terminarea la timp a lucrărilor. Trăgînd învăţăminte din lipsurile care s-au manifestat în acest an, conducerea combinatului trebuie să dea o mare atenţie livrării la timp a utilajelor şi construcţiilor metalice, creînd condiţii ca lucrările de construcţii şi montaj să se desfăşoare cit mai bine, ca noile obiective să intre în funcţiune la termenele stabilite. La rîndul său comitetul de partid al combinatului are datoria să urmărească cu mai multă exigenţă felul cum combinatul îşi îndeplineşte sarcinile ce-i revin în cadrul planului de investiţii. Cînd îţi faci singur greutăţi 0 *0 Artiști amatori pe scenă ! Membri ai echipei de teatru a Combinatului chimic Făgăraş. (Foto Gh. Vintilă) Models noi la fabrica as mase plastice Bucureşti: coşuleţe din material plastic. (Foto Agerpres) Expoziţia „Tolstoi“ de la Muzeul romîno-rus Miercuri la amiază, la Muzeul romîno-rus din Capitală s-a deschis expoziţia „Lev Nikolaevici Tolstoi“ organizată de Muzeul româno-rus cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea marelui scriitor. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Invăţămintului şi Culturii, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Expoziţia cuprinde ediţii din operele marelui scriitor rus tipărite înţara noastră înainte şi după 23 August 1944, ediţii rare ruse, printre care ediţia jubiliară a operei „Război şi Pace“, din 1912, reproduceri după opere ale marilor pictori şi gravori ruşi — contemporani cu L. N. Tolstoi şi numeroase fotografii înfăţişînd aspecte din viaţa scriitorului, precum şi scene din opera sa dramatică. (Agerpres) o»o- Informaţii • La invitaţia Comitetului regional Baia Mare al P.M.R. şi sfatului popular regional, marţi a sosit in regiunea Baia Mare o delegaţie de oameni ai muncii din R.S.S. Ucraineană, condusă de B. A. Iakovlevici, secretar al Comitetului regional Stanislav al P.C.U.S. Timp de mai multe zile oaspeţii vor vizita întreprinderi economice şi instituţii din regiunea Baia Mare. • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 30 noiembrie 1960 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1). T.N.K. ; 2). B.U.F.; 3). X.S.S. ; 4). G.J.C. ; 5). G.X.G. i 6). A.G.T. ; 7). Y.T.L.! 8). I.X.G. (Agerpres) -0*0- Plecarea delegaţiei Consiliului de Stat al R. D. Germane Miercuri la amiază a părăsit Capitala, indreptîndu-se spre patrie, delegaţia Consiliului de Stat al R.D. Germane condusă de Manfred Gherlach, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R. D. Germane, care a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Anton Moisescu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Mihail Gh. Bujor şi Filip Geltz, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe. Au fost de faţă Wilhelm Bick, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti, şi membrii ambasadei. •r în cursul dimineţii oaspeţii, însoţiţi de tovarăşul Filip Geltz, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, au vizitat Centrul de producţie cinematografică Buftea. (Agerpres) Sosirea în Capitală a unei delegaţii culturale birmane Miercuri la amiază a sosit in Capitală o delegaţie culturală birmană, alcătuită din U Than Sein, secretar parlamentar in Ministerul Culturii al Uniunii Birmane, U Tin Oo, adjunct al secretarului permanent în Ministerul Culturii, şi U Tha Myat, directorul Institutului pentru cultura unională. La aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., prof. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Miercuri după amiază delegaţia a făcut o vizită la Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, unde a fost primită de Constanţa Crăciun. Au fost de faţă funcţionari superiori din Ministerul Invăţămintului şi Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Oaspeţii birmani au vizitat Institutul de folclor, iar seara au vizionat o gală de filme româneşti. (Agerpres) o». Cu prilejul Zilei solidarităţii internaţionale cu oamenii muncii şi poporul nlgerian Miercuri după-amiază, in sala Teatrului C.C.S. din Capitală a avut loc o adunare a oamenilor muncii şi a activului sindicatelor din Bucureşti consacrată Zilei solidarităţii internaţionale cu oamenii muncii şi poporul algerian. Despre lupta eroică a poporului algerian, pentru libertate şi independenţă naţională, pentru dreptul de a-şi hotărî singur soarta, a vorbit tovarăşul Gheorghe Dăscălescu, membru în Biroul Executiv al Consiliului local al sindicatelor din Capitală. Participanţii la adunare au trimis o telegramă Uniunii generale a muncitorilor algerieni, prin care oamenii muncii şi activul sindicatelor din Bucureşti urează sindicatelor, oamenilor muncii şi Întregului popor algerian realizarea grabnică a năzuinţelor lor de libertate şi independenţă naţională Asemenea adunări au avut loc în toate regiunile ţării. (Agerpres) -p 90- Nr. 5005 CINSMfilPfefeufefate Muntele : Sala Palatului R.P. Romíne (orele 19); Darclée : Patria (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30) ; Cuibul vulturilor : Republica (9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21) ; I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15); Înfrățirea între popoare (16; 18,15; 20,30); Miorița (10; 12; 14; 16,30; 18,45; 21); 1 Mai (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21); Dincolo de orizont : Magheru (10; 12;15; 16; 18,30; 21) ; Marea mă cheamă : Gh. Doja (10,30; 12,30; 15; 17; 19; 21); Arta (18; 18; 20); Discipolul diavolului : Bucureşti (10; 12,15; 15; 17; 19; 21) ; 23 August (10; 12; 15; 17; 19, 21); N. Bălcescu (10; 12; 15; 17; 19, 21); Boleslaw Bierut (17; 19,45); Hanul din Spessart: V. Alecsandri (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15); Maxim Gorki (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21); De la Apenini la Anzi : Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 18,30; 19,45; 21); Drumul serii (15; 17,05; 19,10; 21,15); Unirea (15; 17,05; 19,10; 21,15); Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; Alo... Aţi greşit numărul : Lumina (de la 10 la 14 în continuare 16; 18,15; 20,30); Mamelucul : Central (10,30; 12,30; 14,45; 18,45; 18,48; 20,45); Culisele varieteului Victoria (9; 11; ÎS; 15; 17; 19, 21); Munca (16; 18,15; 20,30). Oameni şi strici : 13 Septembrie (de la 10 la IS program special pentru copii) (18; 18,15; 20,30); Libertăţii (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,80) ; Pană de aur — O zi pierdută — Gimnastică acrobatică, gimnastică artistică etc. (rulează în continuare de la 10 la 21) la Timpuri Noi ; Nopţile Cabiriei ; Tineretului (10; 12; 16; 18,15, 20,30); In umbra legii : 8 Martie (15; 17; 19, 21); Al. Sabia (cinemascop stereofonic) (10; 12, 14,15; 16,30; 18,45; 21); Palatul de cleştar : Al Popov (rulează în continuare de la 10 la 21); Volga (15; 17; 19; 21); Cad frunzele : Griviţa (11; 13; 15; 17; 19; 20; 30 Decembrie (16; 18;15; 20,30); Bădăranii : V. Roaită (10; 12;15; 15; 17; 19; 11,15); Moşilor (15; 17; 19; 21); Miciman Panin : G. Bacovia (16; 18; 20); M Eminescu (16; 18;15; 20,30); Portul fără apă: Cultural (16; 18; 20,15); Normandie:Niemen: Flacăra (14,30; 16,45; 19; 21,15); Olga Bande (15,30; 18; 20,30); Pasărea cerului : T. Vladimirescu (15; 17; 19, 21); Nopţi albe : I. Pintilie (15; 17; 19, 21); Doamna cu căţelul: Popular (16; 18,15; 20,30); Departe de patrie : C-tin David (15,30; 18; 20,30); Noni părăsesc cerul 8 Mai (15; 17; 19; 21); Don Quijotte : 16 Februarie (15,30 ; 18 ; 20,30) ; Pămînt desţelenit (seria I-a) : Floreasca (15; 17); Enrico Caruso : G. Coşbuc (15; 17; 19, 21); Şapte mirese pentru Şapte fraţi : B Delavrancea (11; 14; 16; 18; 20); Bîtă, ieşi din sac I : Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 20,45) TELEVIZIUNE : Joi orele 18,30 - Informaţiile după-amiezii. 18,35 — Emisiune literară pentru tineretul şcolar : „Teme şcolar®“ - satirizarea educaţiei burgheze oglindită în schiţele lui I. L Caragiale. 19,00 - Transmisie de la Teatrul Muncitoresc C.F.R • spectacolului .Aristocraţii“, comedie în 4 acte. In pauză : Jurnalul televiziunii. In încheiere poşta televiziunii şi ultimele știri ,h,. CUM VA Fl '/li/// 'L VREMEA lll'l / ij’llil Timpul probabil pen / JHh*. ' l jrj / tru următoarele trei / i ll zi^§** Vrem® schimbă Vf\\/jj toare și relativ răco-J&LJ- 1 / I roasă Cerul va fi va / / // temporar noros 7u V / ^or c^ea precipitații ' izolate. Vînt slab pin? 1® potrivit. Tempera qqP JP tura ușor variabilă Ceață locală.