Scînteia, aprilie 1961 (Anul 30, nr. 5121-5150)
1961-04-01 / nr. 5121
PROLETARI DEST TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXX Nr. 5121 Sîmbătă 1 aprilie 1961 6 PAGINI - 30 BANI In scopul asigurării păcii şi securităţii Şedinţa ordinară a Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, care s-a ţinut la Moscova la 28 şi 29 martie,constituie un eveniment internaţional de o deosebită însemnătate. Comunicatul dat publicităţii ilustrează cu putere că această şedinţă, ca şi consfătuirile precedente ale participanţilor la Tratatul de la Varşovia, a fost pătrunsă de preocuparea permanentă a statelor socialiste de a-şi aduce contribuţia la cauza apărării şi întăririi păcii — cauza scumpă a tuturor popoarelor. Această preocupare decurge din însăşi esenţa orînduirii statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, din însuşi caracterul acestui tratat defensiv, aflat în slujba apărării muncii creatoare a popoarelor din ţările socialiste, a securităţii în Europa şi în lume. Actuala şedinţă a Comitetului Politic Consultativ, desfăşurată într-o atmosferă de deplină înţelegere reciprocă şi unanimitate, a prilejuit un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale la ordinea zilei şi, în legătură cu aceasta, examinarea măsurilor ce se impun mai departe în vederea asigurării păcii După cum se arată în Comunicat, Comitetul Politic Consultativ a luat ca bază a analizei făcute cu privire la evoluţia evenimentelor internaţionale din ultima vreme concluziile teoretice şi politice ale istoricei Consfătuiri din noiembrie 1960 a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti. Aşa cum au arătat documentele de uriaşă însemnătate ale acesteia, forţele imense ale socialismului şi păcii, în continuă creştere, sunt în stare să zădărnicească planurile agresive ale imperialiştilor şi să instaureze o pace trainică. Participanţii la şedinţa Comitetului Politic Consultativ au putut să constate cu satisfacţie că anul ce s-a scurs de la şedinţa precedentă a Comitetului Politic Consultativ (februarie 1960) a fost martorul unei continue consolidări a forţelor iubitoare de pace şi al slăbirii forţelor agresiunii. Strălucitele victorii ale Uniunii Sovietice în realizarea septenalului şi seria neîntreruptă de succese tehnico-ştiinţifice în cucerirea cosmosului,marile realizări ale tuturor ţărilor socialiste în domeniul economiei, culturii şi al ridicării bunăstării popoarelor sunt mărturii ale avîntului impetuos al sistemului socialist în noua sa etapă de dezvoltare, ale accentuării continue a superiorităţii sale în întrecerea economică cu capitalismul. Inepuizabilele iniţiative ale Uniunii Sovietice, propunerile constructive ale U.R.S.S. şi ale celorlalte ţări socialiste in vederea înfăptuirii dezarmării generale şi totale, micşorării încordării internaţionale, dezvoltării relaţiilor multilaterale dintre state au asigurat noi succese ale politicii de coexistenţă paşnică, făcînd să crească şi mai mult prestigiul internaţional al ţărilor socialiste. Procesul activ de destrămare a sistemului colonial, sub loviturile mişcării de eliberare naţională, se desfăşoară cu o forţă irezistibilă. Cartografii nu pot ţine pasul cu modificările care au loc pe harta politică a Africii prin apariţia noilor state care şi-au dobîndit şi îşi dobîndesc independenţa naţională. In ţările capitaliste se desfăşoară acţiuni tot mai combative ale maselor împotriva pregătirilor de război. Campania anti-„Polaris“ din Anglia, „marşul păcii“ ce are loc în aceste zile în Statele Unite, vigurosul protest împotriva experienţelor atomice din Sahara, uriaşele demonstraţii împotriva „tratatului negru“ japono-american, ca şi recenta sesiune de la Delhi a Consiliului Mondial al Păcii — sunt manifestări concludente ale întăririi continue a forţelor mondiale ale păcii. In acelaşi timp, însă — aşa cum relevă Comunicatul şedinţei Comitetului Politic Consultativ — cercurile agresive continuă să ridice obstacole în calea însănătoşirii climatului internaţional, se împotrivesc eforturilor ţărilor iubitoare de pace îndreptate spre menţinerea şi consolidarea păcii. In ţările N.A.T.O. continuă cu înfrigurare cursa înarmărilor; în SUA s-a anunţat oficial intenţia de a se spori cheltuielile militare cu încă 2 miliarde de dolari, peste suma fabuloasă prevăzută înainte Totodată, in cadrul Pactului Atlantic şi al altor blocuri militare agresive se desfăşoară pregătiri militare, se proiectează construirea de noi baze militare pentru arme rachetă, se pregăteşte terenul pentru transformarea N.A.T.O. într-o „a patra putere atomică“. Sfidînd învăţămintele trecutului şi experienţa amară a popoarelor din Europa, are loc, cu sprijinul S.U.A., Angliei şi Franţei, remilitarizarea Germaniei occidentale şi înzestrarea cu arme rachetă moderne a Bundeswehrului, punerea lui sub comanda generalilor şi ofiţerilor nazişti, îmbibaţi de spirit revanşard, punerea la dispoziţia trupelor vest-germane de baze militare în Franţa şi alte ţări. Interesele supreme ale păcii şi securităţii popoarelor cer în mod imperios încheierea Tratatului de pace cu cele două state germane, normalizarea situaţiei din Berlinul occidental, prin transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat , ca o cale sigură pentru înlăturarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial şi întărirea securităţii în Europa. Agresiunile puterilor imperialiste împotriva popoarelor din Congo şi Algeria, uneltirile împotriva Laosului, provocările contra Cubei, fărădelegile din Angola reprezintă nu numai încercări disperate ale cercurilor imperialiste de a stăvili prin forţa armelor mişcarea de eliberare naţională , ele creează totodată focare de nelinişte, pline de riscuri pentru pacea generală. Faţă de aceste acţiuni care pun în primejdie pacea, ţările participante la Tratatul de la Varşovia nu pot rămîne indiferente. Militînd neîncetat pentru stăvilirea cursei înarmărilor şi înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pentru destindere internaţională, statele participante la Tratatul de la Varşovia, ţin seama cu cea mai mare vigilenţă de situaţia creată în legătură cu noile pregătiri militare ale imperialiştilor ; ele au căzut de acord, în cursul actualei şedinţe a Comitetului Politic Consultativ asupra măsurilor pe care consideră necesar să le înfăptuiască în interesul întăririi continue a capacităţii lor de apărare şi întăririi păcii în lume. Ţările lagărului socialist privesc cu încredere şi calm viitorul. Ele pornesc în acţiunile lor de la concluzia Consfătuirii din noiembrie a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti că prin eforturile unite ale lagărului socialist, ale clasei muncitoare internaţionale, ale mişcării de eliberare naţională, ale tuturor forţelor care se opun războiului, războiul mondial poate fi preîntîmpinat, pacea poate fi menţinută şi consolidată. In această privinţa rolul hotărîtor revine sistemului mondial socialist, cu gigantica sa forţă economică, cu capacitatea sa uriaşă de apărare, cu politica sa stăruitoare de apărare a păcii, care se bucură de sprijinul majorităţii covîrşitoare a omenirii. După cum se subliniază în comunicat, „statele participante la Tratatul de la Varşovia declară solemn că vor promova consecvent şi pe viitor politica de coexistenţă paşnică şi sunt gata să accepte în orice moment înfăptuirea celor mai largi măsuri, de comun acord cu celelalte state, în scopul asigurării păcii şi securităţii popoarelor“. Comunicatul şedinţei Comitetului Politic Consultativ a stîrnit un viu ecou în opinia publică; popoarele văd în el o nouă expresie a hotărîrii ţărilor lagărului socialist de a desfăşura cu toată energia lupta pentru asigurarea unei păci trainice. In slujba acestui ţel se află politica externă promovată consecvent de ţara noastră. „In strînsă unire cu ţările socialiste frăţeşti, cu toate statele iubitoare de pace, Republica Populară Romînă — a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale — militează pentru destinderea internaţională, pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase, acţionează cu vigilenţă pentru zădărnicirea uneltirilor cercurilor imperialiste agresive împotriva păcii“. Deplin convins că măsurile preconizate de şedinţa Comitetului Politic Consultativ al participanţilor la Tratatul de la Varşovia corespund propriilor sale interese şi intereselor de pace şi securitate ale tuturor popoarelor, poporul nostru le aprobă cu căldură, fiind hotărît să lupte pentru traducerea lor în viaţă, pentru noi succese ale luptei pentru triumful păcii în lume TELEGRAMĂ 1 «JUSSÎ1- — ■ \SSEJK furg-'IEl . Ji-JJ.1L.1..1 Celui de-al II-lea Congres al Partidului Comunist din Guadelupa Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite celui de-al II-lea Congres al Partidului Comunist şi tuturor comuniştilor din Guadelupa un călduros salut frăţesc şi vă urează noi succese în întărirea organizatorică şi ideologică a partidului pe baza invincibilei învăţături marxist-leniniste, în lupta pentru înfăptuirea aspiraţiilor de libertate ale poporului, pentru pace, democraţie şi progres social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Plecarea din Moscova a delegaţiei R. P. Romíne la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia MOSCOVA 31 Corespondentul Agerpres transmite: Vineri la amiază a plecat din Moscova spre patrie delegaţia Republicii Populare Romíne care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Delegaţia a fost alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, generalele armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Gheorghe Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şi Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. La gara Kiev din Moscova delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihail Suslov, membru al Prezidiului C.C. al P C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., Vladimir Novikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Kiril Moskalenko, mareşal al Uniunii Sovietice, adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Firiubin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, şi Ivan Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Delegația a fost condusă, de asemenea, de Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Româno la Moscova, şi de membri ai ambasadei. A Im inima pădurii de stuf Troinim din Tulcea într-o dimineaţă de primăvară. Razele soarelui se înteiază puternic pe faţa lucie a Dunării. Şalupa, cel mai rapid mijloc de locomoţie între oraşul de la poarta Deltei şi unităţile de exploatare a stufului, spintecă cu iuţeală valurile bătrînului fluviu. Pe partea stingă se desfăşoară panorama oraşului Tulcea. Casele, răsfirate pe coline, coboară parcă pe trepte, spre Dunăre. După un sfert de oră de mers, ajungem în dreptul satului Pătlăgeanca. De, aici călătoria noastră continuă pe braţul Chilia. De o parte şi de alta ne însoţeşte peisajul verde al sălciilor ce străjuiesc cele două maluri. Lăsăm în urmă satele pescăreşti Sălceni, Ceatalchioi ş.a. In dreptul satului Sălceni, conducătorul şalupei trebuie să încetineze mersul pentru a-şi face loc printre năvoade. E doar plin sezon de pescuire a scrumbiilor de Dunăre. Decorul obişnuit al călătoriei este schimbat de apariţia morilor de vînt, aşezate pe malul Dunării, ale căror palete în formă de evantai se văd pînă departe. După două ore de mers, în unduirea braţului Chilia, ajungem la Pardina, „orăşelul“ plutitor al muncitorilor stuficali de aici. „Orăşelul“ este format din două vase mari, locul de odihnă al celor care lucrează la recoltarea aurului Deltei. Campania de recoltare a stufului este pe sfîrșite. Pe recoltorii din coloana condusă de Tudor Şopîrlă i-am întîlnit la locul de muncă. Drumul de la Pardina pînă în „baltă“ (cuvînt intrat în vocabularul oamenilor de aici) l-am parcurs cu o maşină care se descurcă şi pe cele mai desfundate drumuri. Se recolta într-un loc unde apa depăşea jumătate de metru. Pentru ca snopii de stuf tăiaţi de maşină să nu fie aruncaţi în apă (trebuie spus că în actuala campanie condiţiile de recoltare au fost mai grele, viiturile n-au mai fost de multă vreme aşa de mari în Deltă), în urma recoltorului este ataşată o platformă. Odată recoltaţi, snopii sunt aşezaţi direct pe platformă şi de aici transportaţi la punctele de depozitare. Pădurile de stuf, care pe alocuri depăşesc înălţimea de 3 metri, cad în faţa maşinilor, care înghit cu nesaţ această valoroasă bogăţie a Deltei. Intr-o singură zi, maşina condusă de echipa lui Grigore Ivanov a recoltat 10.500 kg. stuf. Majoritatea muncitorilor de aici sunt oameni tineri, unii de prin părţile locului, alţii veniţi din cele mai îndepărtate colţuri ale patriei. Numele recoltorilor Vasile Gonea, Dumitru Zgulea, Nicolae Rodion, Sava Filat şi alţii au devenit cunoscute pentru frumoasele succese obţinute în această campanie. Unitatea lor — Pardina, se află printre unităţile fruntaşe ale trustului, recoltînd în această campanie 38.000 tone stuf. Dar angajamentul muncitorilor este de a recolta 40.000 tone. Acest succes se datoreşte şi mecanizării lucrărilor. Comparativ cu campania trecută mecanizarea s-a dublat. Au fost aduse maşini, tractoare, remorchere, vase de transport noi. C Ziua de muncă s-a terminat. Iată-i pe muncitori întorşi în orăşelul lor. Cele două vase ancorate pe malul Dunării, în vecinătatea satului de colectivişti Pardina, le asigură condiţii de odihnă şi recreare dintre cele mai bune: încălzire centrală, lumină electrică, radioficare, cantină, paturi comode şi curate, băi şi duşuri — toate acestea fac viaţa oamenilor Deltei cît mai plăcută. Seara, în sala clubului se încing adevărate meciuri de şah, se comentează rezultatele sportive, se citeşte literatură, se ascultă muzică. 1 ’D upă termina■*^rea campaniei, munca în Deltă nu se va opri. Stogurile în care sunt clădiţi snopii de stuf vor fi înghiţite de pîntecoasele ceamuri care le vor transporta spre combinatul de la Chişcani. Pentru a fi transportat în condiţii mai bune, stuful este balotat în cantităţi de 30—45 kilograme. Cea mai importantă lucrare care se va desfăşura în curînd va fi repararea utilajelor : maşini, tractoare, platforme etc. Intr-un cuvînt, muncitorii stuficali încep pregătirile pentru campania care va începe în toamnă. Stuful — această mare bogăţie^a ţării noastre — nu se mai iroseşte în zadar. El este transformat în celuloză, viscoză pentru mătase şi lînă artificială etc. Din rizomii stufului, recoltaţi de pe plaurii plutitori, se vor obţine alcool şi drojdie furajeră — concentrat extrem de hrănitor pentru animale. ...Am părăsit „orăşelul“ plutitor dimineaţa. Dunărea se cam înfuriase. împreună cu cîţiva muncitori care mergeau după treburi la Tulcea, am trăit „la scară mică“ emoţiile unei călătorii pe „mare“ (valurile năvăleau peste parbrizul şalupei). în urma noastră se mai zărea din cînd în cînd „orăşelul“ plutitor — locul unde-şi duc viaţa cei care muncesc la culesul stufului — aurul Deltei. GH. PETRESCU Transportul stufului spre platformele de depozitare. Schimb de experienţă între constructori Pe şantierul de locuinţe din faţa gării de Est din Capitală, unde se construiesc peste 1.000 de apartamente, a avut loc recent un schimb de experienţă privind calitatea lucrărilor, organizat de Direcţia generală de construcţii şi montaje a Sfatului popular al Capitalei. Au participat peste 60 de persoane : directori, ingineri-şefi şi inspectori cu calitatea de la întreprinderile de construcţii, precum şi şefii unor mari şantiere din oraş. Vizitînd şantierul, oaspeţii au luat cunoştinţă de felul cum este organizat acesta, cum se execută finisajele la blocuri etc. Asemenea schimburi de experienţă vor avea loc şi pe alte şantiere. Ima Sumák în Capitală Ieri a sosit în Capitală cunoscuta cîntâreaţă peruviană Ima Sumák împreună cu soţul ei, compozitorul Moise Vivanco. In cadrul turneului pe care îl întreprinde in ţara noastră livia Sumák va da 8 concerte în sala Palatului R.P. Romíné începînd de la 5 aprilie. Cintăreaţa va fi acompaniată de orchestra de estradă a Radioteleviziunii romíne. O nouă linie de troleibuze Incepind de azi la fiinţa în Capitală noua linie de troleibuze nr. 89 cu următorul traseu: Piaţa Victoriei—Bd. N. Titulescu—Gara de Nord—strada Viting—Calea Plevnei—Podul Cotroceni—şoseaua Cotroceni—bd. Armata Poporului pînă la bd. Libertăţii. La întoarcere, troleibuzul are acelaşi traseu pînă la podul Cotroceni, de unde va circula pe strada Ștefan Furtună—strada Baldovin Pîrcălabu—Gara de Nord, unde va intra apoi pe traseul normal. Imbunătățirea iluminatului 1 CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). — Printre lucrările edilitare în curs de realizare este și introducerea iluminatului cu vapori de mercur. Echipele întreprinderii regionale de electricitate lucrează la montarea stîlpilor de beton pe bulevardul Republicii, din centrul orașului pînă la gară, şi pe Calea Lenin spre Parcul Poporului. Material săditor pomicol CLUJ (coresp. „Scînteii“). — Din pepiniera pomicolă a gospodăriei de stat Aiud pleacă în fiecare an spre gospodăriile colective din regiunea Cluj mii de puieţi de pomi fructiferi. In această primăvară se vor expedia peste 180.000 bucăţi puieţi. ...... " ' . ..................... t. e vacanță O excursie... in Capitală. (Vezi clişeul alăturat). In aceste zile de vacanţă, elevii vizitează Bucureştiul pentru a cunoaşte mai bine noile sale frumuseţi şi locurile istorice legate de lupta clasei muncitoare. (Foto: Agerpres) In interiorul ziarului. • Întrecerea socialistă în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului. In fiecare întreprindere — planuri concrete de îmbunătăţire a calităţii produselor — pagină specială — (pag. 3-a). • Prof. univ. E. Angelescu — Cum se nasc polimerii (pag. 4-a). • Traian Coșovel — Se aprind luminile... (pag. 4—5). ‡‹ ‹■‹ »›}}... Vedere parțială a noii uzine de semicocs din Călan. Oţel peste plan îmbunătăţind indicii de utilizare a agregatelor, oţelarii de la Uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“ au elaborat peste planul primului trimestru al anului 75 tone de metal de bună calitate şi au redus preţul de cost pe tona de oţel cu 10 la sută. (Agerpres) Avem nevoie de mai mult fier vechi în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, noi, oţelarii de la Hunedoara, ne-am luat angajamentul să dăm peste plan 30.000 tone oţel de bună calitate. în acest scop au fost luate o serie de măsuri menite să ducă la creşterea indicilor de utilizare a agregatelor, elaborarea unor noi mărci de oţeluri etc. Cu toate acestea noi nu suntem încă mulţumiţi de realizările ce le obţinem. Nu putem produce la nivelul posibilităţilor cuptoarelor noastre din cauză că uneori ducem încă lipsă de fier vechi. In cursul lunii martie am avut un număr relativ mare de staţionări în funcţionarea cuptoarelor, lipsindu-ne fierul vechi. Este de asemenea cunoscut că lipsa fierului vechi atrage după sine micşorarea durabilităţii cuptoarelor, mărirea duratei de elaborare a şarjelor, scăderea calităţii oţelului şi sporirea consumului de combustibil , implicit creşterea preţului de cost pe fiecare tonă de oţel. Noi, oţelarii de la Hunedoara, chemăm pe această cale organizaţiile de partid, sindicale, de U.T.M. din întreprinderi, fabrici, uzine etc., din ţară să-şi intensifice munca în vederea strîngerii şi expedierii unor cantităţi sporite de fier vechi, ajutindu-ne astfel să ne îndeplinim şi chiar să depăşim angajamentele luate în întrecerea socialistă. TRAIAN IOV, prins, topitor, MARIAN AXENTE, prim-topitor CONSTANTIN DAN, inginer, sectorul oțelărie, Combinatul siderurgic Hunedoara -----...................--------------------------------------------------------------- Corespondenţii voluntari despre lucrările agricole S. M. T. Cefa a îndeplinit planul campaniei de primăvara Mecanizatorii de la S.M.T. Cefa, regiunea Grişana, antrenaţi în întrecerea în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, au îndeplinit în ziua de 30 martie planul campaniei de primăvară, executînd totodată lucrări de cea mai bună calitate. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, staţiunea a realizat în plus peste 9.300 hantri. Fruntaşe pe staţiune sunt brigăzile a 10-a şi a 5-a, conduse de Traian Matiu şi Francisc Silaghi, iar dintre tractorişti Gheorghe Mărcuţ, Aurel Damian, Ştefan Kiss şi alţii, care au realizat două planuri. Acum mecanizatorii se pregătesc pentru semănatul porumbului. Pe suprafeţele de teren arate din toamnă au fost făcute la timmp lucrările de îngrijire. Timp de două zile tractoriştii, precum şi colectiviştii care vor mînui semănătorile, au fost instruiţi la sediul staţiunii asupra felului cum trebuie făcut semănatul porumbului. ION MATIU director S.M.T.-Cefa ----- -----pro---- Se lansează o radiosonda. Datele pe care le va transmite vor servi cercetătorilor de la observatorul aerologic Băneasa pentru a stabili situaţia atmosferică. (Foto : R. Costin) Pregătiri pentru semănatul porumbului Membrii gospodăriei colective „Maxim Gorki“ din comuna Gh. Lazăr, raionul Slobozia, au terminat de semănat cele 300 ha. cu floareasoarelui și 60 ha. sfeclă de zahăr. Acum se pregătesc pentru semănatul porumbului. Au şi fost grăpate ogoarele de toamnă pe o suprafață de peste 1.500 ha. ION IORDANESCU secretarul sfatului popular, comunal Tineri fruntaşi Zilele acestea, membrii gospodăriei colective „Pămînt desţelenit din comuna Birchiş, raionul Lipova ajutaţi de tractoriştii de la S.M.T. Neudorf, au terminat de semănat culturile din epoca întîia. Acum echipele de tineret din brigăzile II şi a IlI-a de cîmp grăpează suprafeţele semănate cu floarea-soarelui Fruntaşi sunt tinerii Ioan Tomşa, Ionel Crişan, Ion Samuilă. ŞTEFAN NINI colectivist Intr-o singură zi Primăvara şi toamna, pe unele drumuri din comuna Apaldul de Jos, raionul Sebeş, circulaţia devenea anevoioasă. Ţinînd seama de propunerile făcute în timpul campaniei electorale pentru îmbunătăţirea acestor drumuri, deputaţii, sprijiniţi de comitetul comunal de partid şi de consiliul de conducere al gospodăriei colective, au antrenat pe cetăţeni la muncă patriotică pentru executarea unor lucrări. Datorită muncii entuziaste a cetăţenilor, numai într-o singură zi s-au transportat 350 m.c. piatră, s-au desfundat 4.000 m de şanţuri şi au fost reparate drumurile şi străzile pe o lungime de 5 km. PETRU ALBU coresp. voluntari