Scînteia, aprilie 1961 (Anul 30, nr. 5121-5150)

1961-04-01 / nr. 5121

PROLETARI DEST TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­­ Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXX Nr. 5121 Sîmbătă 1 aprilie 1961 6 PAGINI - 30 BANI In scopul asigurării păcii şi securităţii Şedinţa ordinară a Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Var­şovia, care s-a ţinut la Moscova la 28 şi 29 martie,­constituie un eve­niment internaţional de o deose­bită însemnătate. Comunicatul dat publicităţii ilustrează cu putere că acea­stă şedinţă, ca şi consfătuirile precedente ale participanţilor la Tratatul de la Varşovia, a fost pătrunsă de preocupa­rea permanentă a statelor so­cialiste de a-şi­ aduce contribuţia la cauza apărării şi întăririi păcii — cauza scumpă a tuturor po­poarelor. Această preocupare decurge din însăşi esenţa orîn­­duirii statelor membre ale Trata­tului de la Varşovia, din însuşi caracterul acestui tratat defensiv, aflat în slujba apărării muncii creatoare a popoarelor din ţările socialiste, a securităţii în Europa şi în lume. Actuala şedinţă a Comitetului Politic Consultativ, desfăşurată în­­tr-o atmosferă de deplină înţele­gere reciprocă şi unanimitate, a prilejuit un larg schimb de pă­reri asupra problemelor interna­ţionale la ordinea zilei şi, în legă­tură cu aceasta, examinarea mă­surilor ce se impun mai departe în vederea asigurării păcii După cum se arată în Comuni­cat, Comitetul Politic Consultativ a luat ca bază a analizei făcute cu privire la evoluţia evenimente­lor internaţionale din ultima vre­me concluziile teoretice şi politice ale istoricei Consfătuiri din no­iembrie 1960 a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncito­reşti. Aşa cum au arătat docu­mentele de uriaşă însemnătate ale acesteia, forţele imense ale so­cialismului şi păcii, în continuă creştere, sunt în stare să zădărni­cească planurile agresive ale im­perialiştilor şi să instaureze o pace trainică. Participanţii la şedinţa Comite­tului Politic­ Consultativ au putut să constate cu satisfacţie că anul ce s-a scurs de la şedinţa prece­dentă a Comitetului Politic Con­sultativ (februarie 1960) a fost martorul unei continue consoli­dări a forţelor iubitoare de pace şi al slăbirii forţelor agresiunii. Strălucitele victorii ale Uniunii Sovietice în realizarea septenalu­­lui şi seria neîntreruptă de suc­cese tehnico-ştiinţifice în cuceri­rea cosmosului,­­marile realizări ale tuturor ţărilor socialiste în domeniul economiei, culturii şi al ridicării bunăstării popoarelor sunt mărturii ale avîntului im­petuos al sistemului socialist în noua sa etapă de dezvoltare, ale accentuării continue a superiori­tăţii sale în întrecerea economică cu capitalismul. Inepuizabilele ini­ţiative ale Uniunii Sovietice, pro­punerile constructive ale U.R.S.S. şi ale celorlalte ţări socialiste in vederea înfăptuirii dezarmării ge­nerale şi totale, micşorării încor­dării internaţionale, dezvoltării re­laţiilor multilaterale dintre state au asigurat noi succese ale politi­cii de coexistenţă paşnică, făcînd să crească şi mai mult prestigiul internaţional al ţărilor socialiste. Procesul activ de destrămare a sistemului colonial, sub loviturile mişcării de eliberare naţională, se desfăşoară cu o forţă irezistibilă. Cartografii nu pot ţine pasul cu modificările care au loc pe harta politică a Africii prin apariţia noi­lor state care şi-au dobîndit şi îşi dobîndesc independenţa naţională. In ţările capitaliste se desfăşoară acţiuni tot mai combative ale maselor împotriva pregătirilor de război. Campania anti-„Pola­­ris“ din Anglia, „marşul păcii“ ce are loc în aceste zile în Statele Unite, vigurosul protest împotriva experienţelor atomice din Sahara, uriaşele demonstraţii împotriva „tratatului negru“ japono-ameri­­can, ca şi recenta sesiune de la Delhi a Consiliului Mondial al Păcii — sunt manifestări conclu­dente ale întăririi continue a for­ţelor mondiale ale păcii. In acelaşi timp, însă — aşa cum relevă Comunicatul şedinţei Comitetului Politic Consultativ — cercurile agresive continuă să ri­dice obstacole în calea însănăto­şirii climatului internaţional, se împotrivesc eforturilor ţărilor iu­bitoare de pace îndreptate spre menţinerea şi consolidarea păcii. In ţările N.A.T.O. continuă cu în­frigurare cursa înarmărilor; în S­U­A s-a anunţat oficial inten­ţia de a se spori cheltuielile mi­litare cu încă 2 miliarde de do­lari, peste suma fabuloasă prevă­zută înainte Totodată, in cadrul Pactului Atlantic şi al altor blocuri militare agresive se desfăşoară pre­gătiri militare, se proiectează con­struirea de noi baze militare pen­tru arme rachetă, se pregăteşte terenul pentru transformarea N.A.T.O. într-o „a patra putere atomică“. Sfidînd învăţămintele trecutu­lui şi experienţa amară a popoa­relor din Europa, are loc, cu spri­jinul S.U.A., Angliei şi Franţei, remilitarizarea Germaniei occiden­tale şi înzestrarea cu arme ra­chetă moderne a Bundeswehrului, punerea lui sub comanda genera­lilor şi ofiţerilor nazişti, îmbibaţi de spirit revanşard, punerea la dispoziţia trupelor vest-germa­ne de baze militare în Franţa şi alte ţări. Interesele supreme ale păcii şi securităţii popoarelor cer în mod imperios încheierea Tra­tatului de pace cu cele două state germane, normalizarea situaţiei din Berlinul occidental, prin transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat , ca o cale sigură pentru înlăturarea ră­măşiţelor celui de-al doilea război mondial şi întărirea securităţii în Europa. Agresiunile puterilor imperia­liste împotriva popoarelor din Congo şi Algeria, uneltirile împo­triva Laosului, provocările contra Cubei, fărădelegile din Angola reprezintă nu numai încercări disperate ale cercurilor imperia­liste de a stăvili prin forţa ar­melor mişcarea de eliberare na­ţională , ele creează totodată fo­care de nelinişte, pline de riscuri pentru pacea generală. Faţă de aceste acţiuni care pun în primejdie pacea,­ ţările parti­cipante la Tratatul de la Varşo­via nu pot rămîne indiferente. Militînd neîncetat pentru stăvi­lirea cursei înarmărilor şi înfăp­tuirea dezarmării generale şi to­tale, pentru destindere interna­ţională, statele participante la Tratatul de la Varşovia, ţin sea­ma cu cea mai mare vigilenţă de situaţia creată în legătură cu noile­ pregătiri militare ale impe­rialiştilor ; ele au căzut de acord, în cursul actualei şedinţe a Comi­tetului Politic Consultativ asu­­pra măsurilor pe care consideră necesar să le înfăptuiască în in­teresul întăririi continue a capa­cităţii lor de apărare şi întăririi păcii în lume. Ţările lagărului socialist privesc cu încredere şi calm viitorul. Ele pornesc în acţiunile lor de la con­cluzia Consfătuirii din noiembrie a reprezentanţilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti că prin eforturile unite ale lagărului so­cialist, ale clasei muncitoare in­ternaţionale, ale mişcării de eli­berare naţională, ale tuturor for­ţelor care se opun războiului, războiul mondial poate fi preîn­­tîmpinat, pacea poate fi menţi­nută şi consolidată. In această privinţa rolul hotărîtor revine sis­temului mondial socialist, cu gi­gantica sa forţă economică, cu capacitatea sa uriaşă de apărare, cu politica sa stăruitoare de apărare a păcii, care se bucură de sprijinul majorităţii covîrşi­­toare a omenirii. După cum se subliniază în co­municat, „statele participante la Tratatul de la Varşovia declară solemn că vor promova consec­vent şi pe viitor politica de coexistenţă paşnică şi sunt gata să accepte în orice moment în­făptuirea celor mai largi măsuri, de comun acord cu celelalte state, în scopul asigurării păcii şi secu­rităţii popoarelor“. Comunicatul şedinţei Comitetu­lui Politic Consultativ a stîrnit un viu ecou în opinia publică; po­poarele văd în el o nouă expre­sie a hotărîrii ţărilor lagărului socialist de a desfăşura cu toată energia lupta pentru asigurarea unei păci trainice. In slujba acestui ţel se află po­litica externă promovată consec­vent de ţara noastră. „In strînsă unire cu ţările socialiste frăţeşti, cu toate statele iubitoare de pace, Republica Populară Romînă — a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale — militează pentru destinderea internaţională, pentru rezolvarea pe calea trata­tivelor a tuturor problemelor liti­gioase, acţionează cu vigilenţă pentru zădărnicirea uneltirilor cercurilor imperialiste agresive împotriva păcii“. Deplin convins că măsurile pre­conizate de şedinţa Comitetului Politic Consultativ al participan­ţilor la Tratatul de la Varşovia corespund propriilor sale interese şi intereselor de pace şi securitate ale tuturor popoarelor, poporul nostru le aprobă cu căldură, fiind hotărît să lupte pentru traduce­rea lor în viaţă, pentru noi suc­cese ale luptei pentru triumful păcii în lume TELEGRAMĂ 1 «JUSSÎ1- — ■ \SSEJK furg-'IEl . Ji-JJ.1L.1..1 Celui de-al II-lea Congres al Partidului Comunist din Guadelupa Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite celui de-al II-lea Congres al Partidului Comunist şi tuturor comuniştilor din Guadelupa un călduros salut frăţesc şi vă urează noi succese în întări­rea organizatorică şi ideologică a partidului pe baza invincibilei învăţături marxist-leniniste, în lupta pentru înfăptuirea aspiraţiilor de libertate ale poporului, pentru pace, democraţie şi progres social. COMITETUL CENTRAL­ AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Plecarea din Moscova a delegaţiei R. P. Romíne la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia MOSCOVA 31 Corespondentul Agerpres transmite: Vineri la amiază a plecat din Moscova spre patrie delegaţia Republicii Populare Romíne care a participat la şedinţa Comite­tului Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia. Delegaţia a fost alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, generalele armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Ar­mate, Gheorghe Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şi Corneliu Mă­nescu, ministrul Afacerilor Ex­terne.­­ La gara Kiev din Moscova de­legaţia a fost salutată de tova­răşii Mihail Suslov, membru al Prezidiului C.C. al P C.U.S., se­cretar al C.C. al P.C.U.S., Vla­dimir Novikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedin­tele Comitetului de Stat al Pla­nificării, Kiril Moskalenko, ma­reşal al Uniunii Sovietice, ad­junct al ministrului Apărării, Ni­kolai Firiubin, locţiitor al minis­trului Afacerilor Externe, şi Ivan Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Delegația a fost condusă, de asemenea, de Nicolae Guină, am­basadorul R. P. Româno la Mos­cova, şi de membri ai ambasadei. A Im inima pădurii de stuf Troinim din Tulcea într-o dimi­­neaţă de primăvară. Razele soarelui se înteiază puternic pe faţa lucie a Dunării. Şalupa, cel mai rapid mijloc de locomoţie între ora­şul de la poarta Deltei şi unităţile de exploatare a stufului, spintecă cu iuţeală valurile bătrînului flu­viu. Pe partea stingă se desfăşoară panorama oraşului Tulcea. Casele, răsfirate pe coline, coboară parcă pe trepte, spre Dunăre. După un sfert de oră de mers, ajungem în dreptul satului Pătlăgeanca. De, aici călătoria noastră continuă pe bra­ţul Chilia. De o parte şi de alta ne însoţeşte peisajul verde al sălcii­lor ce străjuiesc cele două maluri. Lăsăm în urmă satele pescăreşti Sălceni, Ceatalchioi ş.a. In dreptul satului Sălceni, conducătorul şalu­pei trebuie să încetineze mersul pentru a-şi face loc printre năvoade. E doar plin sezon de pescuire a scrumbiilor de Dunăre. Decorul obişnuit al călătoriei este schimbat de apariţia morilor de vînt, aşezate pe malul Dunării, ale căror palete în formă de evantai se văd pînă departe. După două ore de mers, în unduirea braţului Chilia, ajungem la Pardina, „oră­şelul“ plutitor al muncitorilor stufi­­cali de aici. „Orăşelul“ este format din două vase mari, locul de o­­dihnă al celor care lucrează la re­coltarea aurului Deltei. Campania de recoltare a stufului este pe sfîrșite. Pe recoltorii din coloana condusă de Tudor Şopîrlă i-am întîlnit la locul de muncă. Drumul de la Pardina pînă în „baltă“ (cuvînt­ intrat în vocabula­rul oamenilor de aici) l-am parcurs cu o maşină care se descurcă şi pe cele mai desfundate­­ drumuri. Se recolta într-un loc unde apa depă­şea jumătate de metru. Pentru ca snopii de stuf tăiaţi de maşină să nu fie aruncaţi în apă (trebuie spus că în actuala campanie condiţiile de recoltare au fost mai grele, vii­turile n-au mai fost de multă vreme aşa de mari în Deltă), în urma recoltorului este ataşată o plat­formă. Odată recoltaţi, snopii sunt aşezaţi direct pe plat­formă şi de aici transportaţi la punctele de depozitare. Pădurile de stuf, care pe alocuri depăşesc înălţimea de 3 metri, cad în faţa maşinilor, care înghit cu nesaţ a­­ceastă valoroasă bogăţie a Deltei. Intr-o singură zi, maşina condusă de echipa lui Grigore Ivanov a re­coltat 10.500 kg. stuf. Majoritatea muncitorilor de aici sunt oameni tineri, unii de prin părţile locului, alţii veniţi din cele mai îndepărtate colţuri ale pa­triei. Numele recoltorilor Vasile Go­nea, Dumitru Zgulea, Nicolae Ro­dion, Sava Filat şi alţii au devenit cunoscute pentru frumoasele suc­cese obţinute în această campanie. Unitatea lor — Pardina, se află printre unităţile fruntaşe ale trustu­lui, recoltînd în această campanie 38.000 tone stuf. Dar angajamentul muncitorilor este de a recolta 40.000 tone. Acest succes se datoreşte şi mecanizării lucrărilor. Comparativ cu campania trecută mecanizarea s-a dublat. Au fost aduse maşini, tractoare, remorchere, vase de transport noi. C Z­iua de muncă s-a termi­­­nat. Iată-i pe muncitori în­torşi în orăşelul lor. Cele două vase ancorate pe malul Du­nării, în vecinătatea satului de colectivişti Pardina, le asigură condiţii de odihnă şi recreare din­tre cele mai bune: încălzire cen­trală, lumină electrică, radioficare, cantină, paturi comode şi curate, băi şi duşuri — toate acestea fac viaţa oamenilor Deltei cît mai plăcută. Seara, în sala clubului se încing adevărate meciuri de şah, se comentează re­zultatele sportive, se citeşte litera­tură, se ascultă muzică. 1 ’D upă termina­■*^rea campa­niei, munca în Deltă nu se va o­­pri. Stogurile în care sunt clădiţi snopii de stuf vor fi înghiţite de pîntecoasele cea­­muri care le vor transporta spre combinatul de la Chişcani. Pentru a fi transportat în condiţii mai bune, stuful este balotat în canti­tăţi de 30—45 kilograme. Cea mai importantă lucrare care se va des­făşura în curînd va fi repararea utilajelor : maşini, tractoare, plat­forme etc. Intr-un cuvînt, muncito­rii stuficali încep pregătirile pentru campania care va începe în toamnă. Stuful — această mare bogăţie­­^a ţării noastre — nu se mai iroseşte în zadar. El este transfor­mat în celuloză, viscoză pentru mătase şi lînă artificială etc. Din rizomii stufului, recoltaţi de pe plaurii plutitori, se vor obţine alcool şi drojdie furajeră — concentrat ex­trem de hrănitor pentru animale. ...Am părăsit „orăşelul“ plutitor dimineaţa. Dunărea se cam înfu­riase. împreună cu cîţiva muncitori care mergeau după treburi la Tul­cea, am trăit „la scară mică“ emo­ţiile unei călătorii pe „mare“ (va­lurile năvăleau peste parbrizul şa­lupei). în urma noastră se mai ză­rea din cînd în cînd „orăşelul“ plu­titor — locul unde-şi duc viaţa cei care muncesc la culesul stufului — aurul Deltei. GH. PETRESCU Transportul stufului spre platformele de depozitare. Sch­imb de experienţă între constructori Pe şantierul de locuinţe din faţa gării de Est din Capitală, unde se construiesc peste 1.000 de apartamente, a avut loc re­cent un schimb de experienţă privind calitatea lucrărilor, or­ganizat de Direcţia generală de construcţii şi montaje a Sfatului popular al Capitalei. Au parti­cipat peste 60 de persoane : di­rectori, ingineri-şefi şi inspectori cu calitatea de la întreprinderile de construcţii, precum şi şefii unor mari şantiere din oraş. Vi­­zitînd şantierul, oaspeţii au luat cunoştinţă de felul cum este or­ganizat acesta, cum se execută finisajele la blocuri etc. Asemenea schimburi de expe­rienţă vor avea loc şi pe alte şantiere. Ima Sumák în Capitală Ieri a sosit în Capitală cu­noscuta cîntâreaţă peruviană Ima Sumák împreună cu soţul ei, compozitorul Moise Vivanco. In cadrul turneului pe care îl întreprinde in ţara noastră livia Sumák va da 8 concerte în sala Palatului R.P. Romíné începînd de la 5 aprilie. Cintăreaţa va fi acompaniată de orchestra de estradă a Radioteleviziunii ro­míne. O nouă linie de troleibuze Incepind de azi la fiinţa în Capitală noua linie de troleibuze nr. 89 cu următorul traseu: Piaţa Victoriei—Bd. N. Titulescu—Gara de Nord—strada Viting—Calea Plevnei—Podul Cotroceni—şo­seaua Cotroceni—bd. Armata Poporului pînă la bd. Libertăţii. La întoarcere, troleibuzul are a­­celaşi traseu pînă la podul Co­troceni, de unde va circula pe strada Ștefan Furtună—strada Baldovin Pîrcălabu—Gara de Nord, unde va intra apoi pe traseul normal. Imbunătățirea iluminatului 1 CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). — Printre lucrările edilitare în curs de realizare este și intro­ducerea iluminatului cu vapori de mercur. Echipele întreprin­derii regionale de electricitate lucrează la montarea stîlpilor de beton pe bulevardul Repu­blicii, din centrul orașului pînă la gară, şi pe Calea Lenin spre Parcul Poporului. Material săditor pomicol CLUJ (coresp. „Scînteii“). — Din pepiniera pomicolă a gos­podăriei de stat Aiud pleacă în fiecare an spre gospodăriile co­lective din regiunea Cluj mii de puieţi de pomi fructiferi. In a­­ceastă primăvară se vor expedia peste 180.000 bucăţi puieţi. ...... " ' . ..................... t. e vacanță O excursie... in Capitală. (Vezi clişeul a­­lăturat). In a­­ceste zile de vacanţă, elevii vizitează Bucu­­reştiul pentru a cunoaşte mai bine noile sale frumuseţi şi locurile istori­ce legate de lupta clasei muncitoare. (Foto: Agerpres) In interiorul ziarului. • Întrecerea socialistă în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului. In fiecare întreprindere — pla­nuri concrete de îmbunătăţire a calităţii produselor­ — pagină specială — (pag. 3-a). • Prof. univ. E. Angelescu — Cum se nasc polimerii (pag. 4-a). • Traian Coșovel — Se aprind luminile... (pag. 4—5). ‡‹ ‹■‹ »›}}... Vedere parțială a noii uzine de semicocs din Călan. Oţel peste plan îmbunătăţind indicii de utilizare a agregatelor, oţelarii de la Uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“ au e­­laborat peste planul primului tri­mestru al anului 75 tone de metal de bună calitate şi au redus preţul de cost pe tona de oţel cu 10 la sută. (Agerpres) Avem nevoie de mai mult fier vechi în întrecerea socia­listă ce se desfăşoară în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, noi, oţelarii de la Hunedoara, ne-am luat angajamentul să dăm peste plan 30.000 tone oţel de bună ca­litate. în acest scop au fost luate o serie de mă­suri menite să ducă la creşterea indicilor de utilizare a agregatelor, elaborarea unor noi mărci de oţeluri etc. Cu toate acestea noi nu suntem­ încă mulţumiţi de realizările ce le ob­ţinem. Nu putem pro­duce la nivelul posibi­lităţilor cuptoarelor noastre din cauză că uneori ducem încă lip­să de fier vechi. In cursul lunii mar­tie am avut un nu­măr relativ mare de staţionări în funcţio­narea cuptoarelor, lip­­sindu-ne fierul vechi. Este de asemenea cu­noscut că lipsa fierului vechi atrage după sine micşorarea durabilităţii cuptoarelor, mărirea duratei de elaborare a şarjelor, scăderea cali­tăţii oţelului şi spo­rirea consumului de combustibil , implicit creşterea preţului de cost pe fiecare tonă de oţel. Noi, oţelarii de la Hunedoara, chemăm pe această cale organiza­ţiile de partid, sindicale, de U.T.M. din în­treprinderi, fabrici, uzi­ne etc., din ţară să-şi intensifice munca în vederea strîngerii şi expedierii unor canti­tăţi sporite de fier vechi, ajutindu-ne ast­fel să ne îndeplinim şi chiar să depăşim anga­jamentele luate în în­trecerea socialistă. TRAIAN IOV, prins, topitor, MARIAN A­­XENTE, prim-topitor CONSTANTIN DAN, inginer, sectorul oțelă­­rie, Combinatul side­rurgic Hunedoara -----...................--------------------------------------------------------------- Corespondenţii voluntari despre lucrările agricole S. M. T. Cefa a îndeplinit planul campaniei de primăvara Mecanizatorii de la S.M.T. Cefa, regiunea Grişana, antrenaţi în în­trecerea în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, au îndeplinit în ziua de 30 martie pla­nul campaniei de primăvară, exe­­cutînd totodată lucrări de cea mai bună calitate. Faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, staţiunea a realizat în plus peste 9.300 hantri. Fruntaşe pe staţiune sunt brigăzile a 10-a şi a 5-a, conduse de Traian Matiu şi Francisc Silaghi, iar dintre tractorişti Gheorghe Mărcuţ, Aurel Damian, Ştefan Kiss şi alţii, care au realizat două planuri. Acum mecanizatorii se pregătesc pentru semănatul porumbului. Pe suprafeţele de teren arate din toam­nă au fost făcute la timmp lucrările de îngrijire. Timp de două zile trac­toriştii, precum şi colectiviştii care vor mînui semănătorile, au fost in­struiţi la sediul staţiunii asupra fe­lului cum trebuie făcut semănatul porumbului. ION MATIU director S.M.T.-Cefa ----- -----pro----­ Se lansează o radiosonda. Datele pe care le va transmite vor servi cercetătorilor de la observatorul aerologic Băneasa pentru a stabili situaţia atmosferică. (Foto : R. Costin) Pregătiri pentru semănatul porumbului Membrii gospodăriei colective „Maxim Gorki“ din comuna Gh. La­­zăr, raionul Slobozia, au terminat de semănat cele 300 ha. cu floarea­­soarelui și 60 ha. sfeclă de zahăr. Acum se pregătesc pentru semăna­tul porumbului. Au şi fost grăpate ogoarele de toamnă pe o suprafață de peste 1.500 ha. ION IORDANESCU secretarul sfatului popular, comunal Tineri fruntaşi Zilele acestea, membrii gospodă­riei colective „Pămînt desţelenit din comuna Birchiş, raionul Lipova ajutaţi de tractoriştii de la S.M.T. Neudorf, au terminat de semănat culturile din epoca întîia. Acum e­chipele de tineret din brigăzile­­ II şi a IlI-a de cîmp grăpează supra­feţele semănate cu floarea-soarelui Fruntaşi sunt tinerii Ioan Tomşa, Io­nel Crişan, Ion Samuilă. ŞTEFAN NINI colectivist Intr-o singură zi Primăvara şi toamna, pe unele drumuri din comuna Apaldul de Jos, raionul Sebeş, circulaţia deve­nea anevoioasă. Ţinînd seama de propunerile făcute în timpul cam­paniei electorale pentru îmbunătă­­­­ţirea acestor drumuri, deputaţii, sprijiniţi de comitetul comunal de partid şi de consiliul de conducere al gospodăriei colective, au antre­nat pe cetăţeni la muncă patriotică pentru executarea unor lucrări. Datorită muncii entuziaste a ce­tăţenilor, numai într-o singură zi s-au transportat 350 m.c. piatră, s-au desfundat 4.000 m de şanţuri şi au fost reparate drumurile şi străzile pe o lungime de 5 km. PETRU ALBU coresp. voluntari

Next