Scînteia, aprilie 1961 (Anul 30, nr. 5121-5150)

1961-04-01 / nr. 5121

Pag. 2 couct of to­wu youwMM 1­n ■ ne — Nedespărţiţi Fiecare munceşte încordat, pri­vind ţintă cîmpul din faţa sa şi ascultind ţăcănitul sacadat al motorului de tractor. Din cină in cînd întorc capul şi privesc spre brazdele negre lăsate în urmă. Cei doi tractorişti — Ion Mun­­teanu şi Ştefan Pop­a — nu se cu­nosc de multă vreme. De fapt, lu­crează de puţin timp împreună. Primul a terminat şcoala profe­sională la Huşi. Celălalt — la Bir­­lad. S-au cunoscut la S.M.T.-Bog­­dăneşti. In anii de şcoală a încol­ţit în inima fiecăruia dorinţa de a deveni un bun tractorist, de a lucra pămîntul cu rîvnă, ca să dea rod bogat. Lucrează în aceeaşi brigadă. Timpul liber s-au învăţat să-l pe­treacă amîndoi cu folos. La bi­bliotecă, la acţiunile organizaţiei U.T.M., la club , niciodată nu se despart unul de celălalt. In campania de reparaţii, ei au fost primii tractorişti din brigada lui Gh. Potop care erau gata să iasă cu tractoarele la cîmp. Cînd au ieşit din reparaţie, tractoa­rele lor erau ca scoase din uzi­nă. In plus ei au făcut şi econo­mii de piese. După ce şi-au pus tractoarele lor la punct, i-au ajutat şi pe to­varăşii lor din brigadă. Pe urmă au reparat singuri două grape cu discuri, un cultivator, o cisternă pentru combustibil, o semănătoa­re şi un tractor care pe-atunci n-avea tractorist. Acum cei doi prieteni lucrează pe ogoarele gospodăriei colective din Spineni. Şi-au îndeplinit a­­proape toate lucrările planificate, fiind fruntaşi în campania de primăvară. GH. MAIZNER tractorist — S.M.T. Bogdănești regiunea Iași Pentru copiii petroliştilor Zilele trecute, în comuna Bîl­­­­teni, raionul Tg. Jiu, a luat fiinţă­­ o grădiniţă de copii înzestrată­­ cu material didactic potrivit­­ pentru vîrsta celor mici. Din primele zile au fost înscrişi­­ peste 40 copii de petrolişti. PROCOPIE VULPE muncitor petrolist Lucrările au fost lăsate baltă Şoseaua care leagă comunele Pe­­regul Mare şi Peregul Mic din ra-­­­ionul Arad de cea mai apropiată gară este aproape impracticabilă.­­ Cînd plouă, cetăţenii sînt nevoiţi să caute alt drum, ocolind prin comu­nele învecinate. Situaţia aceasta durează de cîţiva ani. Nu se poate spune că sesizările locuitorilor din cele două comune n-au fost luate în seamă. Gospodarii sfaturilor­ populare ale celor două comune au­­ adus materiale, au început lu­crările dar, deodată, fără să cunoaş­tem motivul, totul a fost lăsat baltă. De atunci au trecut cîţiva ani şi nimeni n-a mai mişcat un deget. Cît va mai trece pînă cînd vor­­ fi reluate lucrările? GHEORGHE TUDOR funcţionar" Metamorfoza unor mobile In octombrie anul trecut am cumpărat de la unitatea de mo­bilă nr. 82 din str. Drumul Serii un du­lap, o toaletă şi o masă tip „Cibin“, un recamier tip „1 Mai“ şi un fotoliu pat tip „București“.­­ Eram bucuroşi că avem în casă nouă (primisem de curînd un aparta­ment) şi mobilă nouă. Fapt este însă că după scurt timp o parte din mobila nou-nouţă a început să-şi schimbe înfăţişarea: lustrul de pe dulap a dispă­rut, uşile s-au albit, furnirul de la masă şi de la toaletă a cră­pat. Cum s-ar zice, mobila a început să-şi „spună părerea“ des­pre munca celor care au făcut-o. Am sesizat magazi­nul, conducerea O.C.L. Produse industriale şi Secţiunea comercială a Sfatului popular al Capitalei. După aproa­pe trei luni de zile a venit la faţa locului uni specialist pentru a constata dacă cele se­sizate de mine sunt juste. Reprezentantul comerţului , mi-a dat dreptate șî m-a asigu­rat că va cere între­­prinderii producătoare să-mi repare mobila. De atunci au trecut două luni de zile dar nici pînă acum­­ n-a venit cineva de la ‘ întreprindere să vadă < măcar cum arată mo-’ bila Adresei „Scînteii“ ] aceste rînduri cu ru-­­ gămintea de a le pu- ] blica. Cred că în felul­­ acesta cei în cauză se | vor sesiza. Și sper, de­­ asemenea, că vor lua J măsurile cuvenite ca I pe poarta fabricii să | nu mai iasă produse­­ de proastă calitate, iar I pentru banii cheltuiţi, cumpărătorii să pri-­ mească numai mărfuri­­ de bună calitate. CONSTANTIN BRATU Calea Plevnei nr. 44 București Primăvara în cartierul Floreasca. (Foto Gh. Vintilă) Din munca unui comitet raional de partid — ■ .........................— In pas cu primăvara întinsurile raionului Bîrlad frea­mătă în aceste zile de dimineaţa pînă seara. Odată cu primăvara, oa­menii au împînzit ogoarele Pretu­tindeni se munceşte cu însufleţire. La vrem» fi cu grijă da buni gospodari ...Primăvara era încă departe. La comitetul raional de partid se ţinea însă o plenară lărgită în care se dis­cuta despre felul cum trebuie în­­tîmpinată primăvara, despre pregă­tirile pentru campania agricolă. Se­cretari de comitete comunale de partid şi de organizaţii de bază, directori de G.A.S. şi S.M.T., co­lectivişti fruntaşi, ingineri agro­nomi au făcut atunci numeroase propuneri. Pe baza acestora, biroul comitetului raional de partid a al­cătuit un plan de măsuri bine chibzuit. Şi,, deîndată s-a trecut la înfăptuirea lui. In primul rînd, membrii biroului comitetului raional au fost reparti­zaţi pe grupe de comune pentru a urmări desfăşurarea campaniei agri­cole de primăvară şi a asigura tot sprijinul necesar Apoi, în fiecare comună au fost constituite colective de coordonare a lucrărilor agricole, din care fac parte secretari ai orga­nizaţiilor de partid, preşedinţi ai sfaturilor populare, conducători ai unităţilor socialiste din agricultură. Organizaţiile de bază, exercitîn­­du-şi dreptul de control, au cerut conducerilor unităţilor agricole să întocmească din vreme şi să dezbată cu oamenii planurile campaniei agri­cole, să stabilească sarcini concrete pe fiecare brigadă, echipă şi om. La G.A.S. Tutova, de pildă, biroul organizaţiei de bază l-a invitat pe tov. Constantin Marcov, mecanic şef, să prezinte in faţa membrilor de partid un raport despre pregătirea maşinilor agricole. Repartizarea de sarcini precise — în legătură cu desfăşurarea campa­niei agricole — membrilor şi candi­daţilor de partid, precum şi tovară­şilor din activul fără partid, a fost de asemenea, în atenţia birourilor organizaţiilor de bază, în organiza­ţia de bază din G.AC. „8 Mar­tie“, comuna Dragalina, spre exemplu, răspunderile sunt astfel împărţite : pentru calitatea arătu­rilor — Dumitru Ciobotaru, pen­tru mersul însămînţfirilor — Stan Vasile, pentru plantarea pomilor — Ion Cîrlan etc. în toate organi­zaţiile de bază din G.A.S., S.M.Ţ., gospodării colective, întovărăşiri, membrii şi candidaţii de partid au fost judicios repartizaţi pe brigăzi şi echipe, împreună cu oamenii, în fruntea lor — Vrem să vorbim cu tovarăşul Vasile Dănilă (primul secretar al raionului) — ne-am adresat unui activist de partid.­­— E plecat prin sate... — Atunci cu alt tovarăş secretar — tovarăşul Balint, tovarăşul Tu­dor... — Toţi sînt plecaţi ! Că doar e în toi campania agricolă de pri­măvară... Dialogul de mai sus avea loc la ora cînd abia se înălţa soarele. In această perioadă, secretarii comite­tului raional de partid sunt cea mai mare parte a timpului lor pe teren. Ei ajută şi îndrumă nemijlocit şi concret organizaţiile de bază. Organizaţiile de bază de la sate pun în prezent un deosebit accent pe întărirea spiritului de răspunde­re — la colectivişti, mecanizatori, ingineri — faţă de calitatea lucră­rilor ce se execută. Cînd am ajuns la Perieni, oamenii discutau des­pre „comisia ce cutreieră zilnic p o­­goarele“. Era vorba de tov. Gh. Poiană, director. Ion Voinea, se­cretar al organizaţiei de bază — de la S.M.T. Criveşti, Corina Ghelţ, Inginera gospodăriei colec­tive, cîţiva brigadieri ai S.M.T.-ului şi gospodăriei colective. Aceştia con­trolau pe tarlale starea culturilor de toamnă şi menţinerea apei în pă­ă­mînt, densitatea plantelor la metru pătrat, dacă este nevoie pe unele suprafeţe de îngrăşăminte supli­mentare, dacă n-au apărut cumva dăunători etc, îndelung cercetată este calitatea arăturilor care se fac acum, luîndu-se măsuri spre a fi grăpate imediat pentru a se îm­piedica evaporarea apei. Biroul raional de partid are în preocupările sale actuale și desfășu­rarea unei munci politice eficace axate pe problemele campaniei agri­cole de primăvară, îndrumaţi zi de zi de birourile organizaţiilor de bază, agitatorii au convorbiri cu grupuri mai mari şi de la om la om, în care popularizează expe­rienţa bună dobîndită de unele brigăzi şi echipe în executarea unor lucrări de bună calitate. A­­gitatorii Ion Felichi, Marin Ma­rin, Constantin Ocravi şi alţii din S.M.T. Criveşti, de pildă, explică mecanizatorilor în ce constă expe­rienţa bună a brigăzii conduse de Ion Hîncu, care execută la G.A.C. Iveşti inerfiri de cea mai bună ca­litate. Satele şi comunele raionului sunt străbătute în aceste zile şi de două expoziţii volante. Una din ele pre­zintă succesele obţinute de gospodă­riile agricole fruntaşe din raion, ca, de pildă, cele din comunele Cîrja, Fălciu şi altele, iar a doua ilus­trează sarcinile ce revin raionului Bîrlad în lumina Directivelor C.C­ al P.M.R. cu privire la desfăşu­rarea întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la în­fiinţarea partidului, în majoritatea gospodăriilor şi S.M.T.-urilor, organizaţiile de bază, cu sprijinul direct al membrilor co­mitetului raional de partid, au or­ganizat o largă popularizare a obiec­tivelor şi rezultatelor întrecerii so­cialiste. La fiecare brigadă de trac­toare a S.M.T. Criveşti, de exem­plu, există panouri pe care sunt expuse angajamentele staţiunii . „Numai lucrări de bună calitate ! Depăşirea planului anual cu 4.675 bantri şi realizarea de economii la piese, carburanţi, în valoare de 121.000 lei“. In G.A.S. Tutova, la gazeta de perete „Lumina“ au fost înfiinţate două rubrici noi : „Lo­cul fruntaşului decadei“ şi „Cum realizăm săptămînal planul“. Un aspect deosebit de important al întrecerii ce se desfăşoară între oamenii muncii de pe ogoarele raio­nului este grija pentru ca toate unităţile agricole să se ridice la nivelul celor cu lucrările în sta­diul cel mai avansat. în comuna Popeni, spre exemplu, s-a termi­nat nu de mult colectivizarea. Munca trebuia bine organizată. Au dat o mină de ajutor, în această problemă, gospodăriile colective în­vecinate, mai vechi şi cu mai mul­tă experienţă. Ba mai mult, avînd posibilităţi, colectiviştii din Blăgeşti şi Cîrja i-au sprijinit cu atelajele lor pe cei din Popeni. în ultimul timp, în raionul Bîr­lad, alte zeci şi zeci de familii, convingîndu-se de avantajele mun­cii în comun, au pornit pe calea gospodăriei colective. Au luat fiinţă şapte noi gospodării colective, iar în altele numărul familiilor a sporit cu mult. în toate aceste gos­podării este nevoie, mai ales acum, în timpul campaniei de primăvară, de sprijin concret în organizarea muncii. Sarcina principală este con­solidarea lor din punct de vedere economico-organizatoric, iar pen­tru aceasta prima condiție este buna executare a muncilor campa­niei agricole de primăvară. De acest lucru —­ prin grija biroului raional de partid — au fost îndrumaţi să se ocupe o serie de specialişti ai unor întreprinderi şi instituţii din raion. Astfel în raionul Bîrlad se iau o­­perativ măsurile necesare pentru ca lucrările campaniei agricole să ţină pasul cu primăvara. Rezultatul ? Pină în ultimele zile ale lunii mar­tie, (deşi campania a început ceva mai tîrziu ca în alte părţi) însămîn­­ţările din epoca I-a erau pe termi­nate, planul la arăturile de primă­vară se realizase în proporţie de peste 51 la sută, se grăpaseră a­­proape 26.000 hectare diferite cul­turi şi arături de toamnă­ Cu siguranţă că, dacă organizaţia raională de partid va munci şi pe viitor cu tot mai multă perseverenţă, pe plaiurile raionului vor fi obţi­nute recolta din cele mai bune. ION spalaţelu MANOLE CORCACI S­C­Î­N­T­E­I­A La cercul de arte plastice al clubului minerilor de la Lupeni. Metode avansate de lucru în mine PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). La exploatarea carboniferă Fili­­peştii de Pădure se acordă o mare atenţie extinderii metodelor avan­sate de lucru. Cu trei ani în urmă s-a introdus aci metoda de susţi­nere a lucrărilor miniere cu prefa­bricate din beton şi beton armat, în momentul de faţă s-a ajuns ca aproape 5.000 m. liniari de galerii să fie armate cu bolţari din beton. La aceste galerii se fac puţine lu­crări de întreţinere, iar bolţarii din beton pot fi recuperaţi în propor­ţie de peste 80 la sută. Consumul de lemn pe mia de tone lignit ex­tras­­a fost redus cu 4 m. c. Bri­gada de mineri condusă de Ion Dan de la sectorul Nord-Palanga, care lucrează la pregătiri şi folo­seşte la armarea galeriilor bolţari din beton, a realizat anul acesta o avansare lunară de 50 m. Pînă la sfîrşitul acestui an se vor executa lucrări de susţinere cu bolţari la încă peste 3000 m. liniari galerii. La unele abataje frontale se fo­loseşte cu succes armarea meta­lică. Anul trecut s-au economisit astfel circa 1.500 m.c. lemn. Prin folosirea armării metalice a crescut randamentul pe post cu circa 8 la sută, iar viteza de înaintare cu 15 la sută față de armarea cu lemn. Anul acesta se va introduce ar­marea metalică și în galerii. ---- -■ " •' • —LJ=7'":------- ==«*♦« ■■ SALA PALATULUI R.P.R. : Când scapă dă luna (Teatrul Naţional I. L. Caragiale) — duminică 2 (orele 11) ; Recital Imma Su­mak — miercuri 5, Joi 6, sîmbătă 8, dumi­nică 9 (orele 20) ; Concert simfonic (Filar­monica de Stat „George Enescu“) dirijor Roberto Renzi — duminică 9 (orele 11); TEATRUL DE OPERA ŞI BALET AL R.P.R. : Maeştrii cîntăreţi din Nürnberg — sîmbătă 1 (orele 19) ; Răpirea din Serai — duminică 2 (orele 11) ; Nunta lui Figaro — duminică 2 (orele 19,30) ; Trubadurul — marţi 4 (orele 19,80) ; Lacul lebedelor — miercuri 5 (orele 19,30) ; Boris Godunov — joi 0 (orele 19,30) ; Spărgătorul de nuci — vineri 7 (orele 19,30) ; duminică 9 (orele 11) ; Rigoletto — sîmbătă 8 (orele 19,30) ; Băr­bierul din Sevilla — duminică 9 (orele 19,30), de la 1 —­9 aprilie 1961 TEATRUL DE STAT DE OPERETA : Dă­­ruiţi iubitelor lalele — sîmbătă 1 (orele 19,30) ; Boccaccio — duminică 2, marţi 4 (o­­rele 19,30) ; Plutaşul de pe Bistriţa — miercuri 5 (orele 19,30) ; Don Pasquale — joi 6 (orele 19,30) ; Lyssistrata — vineri 7, duminică 9 (orele 19,30) ; Vînzătorul de pă­sări — sîmbătă 8 (orele 19,30) ; Văduva ve­selă — duminică 9 (orele 10,30). TEATRUL NAŢIONAL I. L. CARAGIALE (SALA COMEDIA) : Siciliana - sîmbătă 1, sîmbătă 8 (orele 15,30), duminică 2 (orele 10) ; Joi 6 (orele 19,30) ; Poveste din Irkutsk — sîmbătă 1 (orele 19,30) duminică 9 (orele 10); Oameni care tac — duminică 2 (orele 15), duminică 9 (orele 19,30) ; Anna Kare­nina — duminică 2, marţi 4, vineri 7 (orele 19,30) ; Discipolul diavolului — miercuri 5 (orele 19,30) ; Regele Lear — sîmbătă 8 (o­­rele 19,30). (SALA STUDIO) : Surorile Boga — sîmbătă 1 (orele 19,30) ; Năpasta — dumi­nică 2 (orele 10) ; Judecătorul din Zalameea — duminică 2 (orele 15), duminică 9 (orele 19,30) ; Ascultă-ţi inima — duminică 2, vineri 7 (orele 19,30), duminică 9 (orele 15) ; Titanic Vals — marţi 4 (orele 19,30) ; Han­giţa — miercuri 5, sîmbătă 8 (orele 19,30) ; Tartuffe — joi 6 (orele 19,30), duminică 9 (orele 10). TEATRUL CONSTANTIN NOTTARA (SALA MAGHERU) : Cînd înfloresc mig­dalii — sîmbătă 1, vineri 7 (orele 19,30) ; Antoniu şi Cleopatra — duminică 2 (orele 10), joi 0, sîmbătă 8 (orele 19,30) ; Scanda­loasa legătură dintre domnul Kettle şi doam­na Moon — duminică 2 (orele 15,30), marţi 4 (orele 19,30), duminică 9 (orele 10) ; Fiul secolului — duminică 2 (orele 19,30) ; Cy­rano de Bergerae miercuri 5 (orele 19,30) ; Pygmalion — duminică 9 (orele 15,30) ; Nopţi în Madrid — duminică 9 (orele 19,30). (SALA STUDIO) . Viori de primăvară -sîmbătă 1, duminică 2, vineri 7, duminică 9 (orele 20) ; Musafiri nepoftiţi — duminică 2 (orele 10,30), marţi 4, joi 6, sîmbătă 8 (o­­rele 20) ; In căutarea extraordinarului — du­minică 2 (orele 10), miercuri 5 (orele 20), duminică 9 (orele 10,30) ; Văduva isteaţă — duminică 9 (orele 10). TEATRUL MUNICIPAL (SALA MATEI MILLO) : Mamevret — sîmbătă 1, miercuri 5, vineri 7 (orele 19,30) ; Dacă vei fi între­bat — duminică 2 (orele 10) ; Regele şi cli­nele — duminică 2 (orele 15), marţi 4 (orele 19,30) ; Passacaglia — duminică 2, joi 6, sîmbătă 8 (orele 19,30) ; întoarcerea — du­minică 9 (orele 19,30). (SALA FILIMON SÎRBU) . Un strugure în soare - sîmbătă 1, sîmbătă 8 (orele 19,30), duminică 2 (orele 10) ; Menajeria de sticlă — duminică 2, du­minică 9 (orele 15), marţi 4, joi 6 (orele 19,30) ; Explozie întîrziată — duminică 2, miercuri 5 (orele 19,30) ; Take, Ianke şi Ca­­dîr — vineri 7, duminică 9 (orele 19,30). TEATRUL DE COMEDIE : Burghezul gentilom — sîmbătă 1, duminică 2, miercuri 5 (orele 19,30), duminică 9 (orele 15,30) ; Ce­lebrul 702 — duminică 2, duminică 9 (orele 0), marţi 4, joi 6, vineri 7, sîmbătă 8, dumi­nică 9 (orele 19,30). TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (SALA CONSTANTIN MILLE) : Nila -sîmbătă 1, duminică 9 (orele 19,30) ; Scri­sori de dragoste — duminică 2, duminică 9 (orele 15) ; Prima întîlnire — duminică 2, joi 6, sîmbătă 8 (orele 19,30). (SALA LIBER­TATEA) . Cine a ucis — sîmbătă 1 (orele 19,30) , duminică 9 (orele 15); Muşchetarii Măgăriei sale — duminică 2 (orele 15) ; Mar­­ţienii — duminică 2 (orele 19), joi 6, sîmbătă 8 (orele 18), duminică 9 (orele 10) ; Nota zero - purtare — duminică 9 (orele 19,30). INSTITUTUL DE ARTA TEATRALĂ ȘI CINEMATOGRAFICA „I. L CARAGIALE“: Piatra din casă — sîmbătă 1 (orele 20) ; Re­portaj cu ștreangul de arr — duminică 2 (orele 10,30), sîmbătă 8 (orele 20) ; Centrul înaintaş a murit în zori — duminică 2, du­minică 9 (orele 20) ; Take, Ianke şi Cadîr — miercuri 5 (orele 20) ; O scrisoare pierdută — joi 6 (orele 20) ; Steaua fără nume — vineri 7 (orele 20) ; Inspectorul de poliţie — duminică 9 (orele 10,30). TEATRUL C.F.R. CIULEŞTI : Mariana Pipeda —­ sîmbătă 1 (orele 19,30) ; Vecini de apartament —­ duminică 2 (orele 15), miercuri 5 (orele 19,30) ; Domnul Puntilla şi sluga sa, Matty — duminică 2 (orele 19,30) ; O lună de confort — marţi 4 (orele 19,30), duminică 9 (orele 10) ; Doi tineri din Verona — vi­neri 7 (orele 19,30) ; Domnișoara Nastasia — sîmbătă 8 (orele 19,30) ; Puterea întunericu­lui — duminică $ (orele 19,30). «A'J^1;?l;lll l-a» Cărţi ştiinţifice noi ISTORIA UNIVERSALA - VOIUMUI III In librării a apărut, zilele aces­tea, volumul III din „ISTORIA UNI­VERSALA“, lucrare tradusă din lim­ba rusă, publicată de Editura ştiin­ţifică. împreună cu volumul IV, vo­lumul III se ocupă de istoria evu­lui mediu. In volumul de faţă sunt tratate următoarele probleme : pe­riodizarea evului mediu, apariţia feudalismului, proprietatea feudală asupra pămîntului ca bază econo­mică a feudalismului, rentă feudală şi formele de dependenţă feudală a ţăranilor, oraşul şi producţia de mărfuri în feudalism, lupta de clasă în societatea feudală şi importanţa ei, formarea popoarelor în perioada feudalismului, cultura societăţii me­dievale. AVICULTURA Editura agro-silvica a publicat, de curînd, ediţia a II-a a cărţii „AVICULTURA“ de Gh. A. Ştefănes­­cu, M. Bălăşescu şi V. Severin. In cele două volume se prezintă unele principii moderne ale ştiinţei şi practicii creşterii păsărilor, atît în ţara noastră cît şi peste hotare. Volumul I se ocupă de păsările do­mestice : originea, înfăţişarea, ra­sele, alimentaţia şi adăpostirea lor.­­Volumul II tratează despre creşte­rea şi îmbunătăţirea diferitelor rase de păsări domestice, despre creş­terea porumbeilor, a păsărilor de vînătoare şi de porc, se descriu diferite metode de conservare şi prelucrare a produselor avicole. O CĂLĂTORIE IN JUNGIA AMAZONULUI Sub titlul „PEŞTII CÎNTA IN UCA­YALI“ Editura ştiinţifică a publicat în limba romina una din cărţile de călătorie ale cunoscutului călător şi naturalist polonez Arcady Fiedler. In lucrare este descrisă lumea de pe ţărmurile Amazonului şi ale aflu­­entului său Ucayali : fauna şi liota luxuriantă a junglei, viaţa şi obi­ceiurile triburilor de indieni, exploa­tarea cruntă a băştinaşilor de către capitalişti. INTRODUCERE IN ŞTIINŢA UMRII Cartea lui R. A­ Budagov „INTRO­DUCERE IN ŞTIINŢA LIMBII“, publi­cată in limba romînă de Editura ştiinţifică, a fost elaborată pe baza lecţiilor ţinute de autor, timp de mai mulţi ani, la universităţile din Le­ningrad şi Moscova. Lucrarea cu­prinde următoarele capitole : voca­bularul, sunetele vorbirii, structura gramaticală a limbii, originea lim­bilor, evoluţia­ limbilor şi clasifica­rea lor, stilurile limbii. D^^l^^trteleviziune ^ PRIMUL AN : Sala Palatului R.P.R. (19,30 - seria 158). MtNDRIE : Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21) VACA ȘI PRI­ZONIERUL : I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30; 18,45; 19; 21,30), Arta (11; 14,30; 16,45; 19, 21,15), 1 Mai (10; 12,15; 14,15; 16,30; 20). RĂZBOIUL VESEL : Republica (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Flacăra (10; 12; 14,30; 16,30; 13,30; 20,30) , 23 August (10; 12; 15; 17; 19; 21), Libertăţii (8; 10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30; 22,30) . FLOAREA ZĂPEZII : Maghem (10; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21), înfrăţirea Intre popoare (15; 17; 19; 21), Vasile Roaită (10; 12; 15; 17; 19; 21), Al. Sabia (10; 12; 15; 17; 19; 21), Mioriţa (10; 12; 16,30; 18,45; 21). VIRA D IN NOAPTE : Vasile Alecsandri (17; 19; 21), Lumina (10—14 în continuare, 16; 18,30; 20,45), Gh. Doja (10; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21). NU VREAU SA MA ÎNSOR : Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), 16 Fe­bruarie (16; 13; 20), Volga (15, 17; 19, 21), Barbu Delavrancea (16; 18; 20). FATA DIN KIEV (seria I si II) ; Victoria (10; 13,15; 16,30; 30). REGELE NEAPOLULUI ; Maxim Gorki (10; 12; 14, 16; 13,30; 21). PE CĂRĂ­RILE JUNGLEI ; Timpuri Noi (10-16 în continuare ; 17,55; 19,30; 21); PRICHINDE­LUL : 13 Septembrie (9,30; 12,30); Munca (12, 15; 17; 19; 21); G- Coșbuc (10,30; 15; 17; 19, 21); LADY HAMILTON : 13 Sep­tembrie (14,80; 16,45; 19; 21,15). PORTRE­TUL UNUI NECUNOSCUT: Tineretului (15;15; 17; 18,45; 20,30), Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21) POVESTE NORDICA : 8 Martie [15; 17; 19; 21), O FEREASTRA DESCHISA SPRE CER ■ Al Popor (10; H,40; 13;20; 15; 17; 19; 21), Mosilor (16; 18;15; 20,30). PUNE SI TRANDAFIRI: Grivita (15; 17; 19; 21), G. Bacovia 16; 18; 20), 30 Decembrie (15; 17; 19; 21), Donca Simo (14,30; 10,30; 18,30; 20,30) , CULISELE VARIETEULUI : T. Vla­dimirescu (13; 17; 19, 21), COCOȘATUL : Popular (14,15; 16,30; 18,45; 21), SFIOASA : M. Eminescu (14; 18;15; 20,30) UNDE NU AJUNGE DIAVOLUL : Die Pintilie (15; 17; 19, 21). URSUL ALB : Drumul Serii (16; 18; 20). HATIFA : N. Bălcescu (15; 17; 19; 21) GERVAISE : V Alecsandri (10; 12,15- 14,30) UNUL DINTRE NOI: Unirea (16; 18;15; 20,30) STEAUA TĂCERII : C. David (15,30; 18; 20,30). CONGO ÎN LUPTĂ - RAŢIU­NEA ÎMPOTRIVA DEMENŢEI : Olga Bancic (15,30; 18; 20,30). Matinee speciale pentru copii şi­ tineret la orele 10 la cinematogra­fele : înfrăţirea între popoare, Munca, C. David, G. Bacovia, Olga Bancic. TELEVIZIUNE : orele 19,00 - Informa­ţiile după-amiezii. 19,05­­. Emisiune pentru copii „De vorbă cu moş­oagă“. 19,20 - Emisiunea ,în faţa hărţii19. 19,30 — Filmul artistic „Unde nu ajunge diavolul“ — o pro­ducţie a studiourilor cehoslovace. 21,10 — Jurnalul televiziunii. 21,30 — „1 aprilie“ — pretext muzical-distractiv de Ion Lucian şi Virgil Purcea. în încheiere : ultimele ştiri. RADIO SIMBATA, 1 APRILIE. • Formaţii de muzică populară create în anii puterii populare — orele 9,30 — l • Concert ghicitoare — orele 9,50 — l • Din muzica popoarelor — orele 11,45 — / • Mari ansambluri corale româneşti — orele 12,30 — l • Melodii ce străbat lumea'** orele 13,05 — • Cântece din folclorul nou — orele 15,00­­— II • Muzică simfonică romînească — orele 15,10 —■ I • Vorbeşte Moscova — orele 16,15 — I • Cîntece din ţările prie­tene — orele 10,30 — II • Muzică simfo­nică de Corelli şi Haydn — orele 17,00 — II • Noi înregistrări de muzică populară sud americană — orele 17,15 — I • Transmisie din Studioul de concerte a concertului Or­chestrei de Estradă a Radioteleviziunii. Di­rijor : Sile Dinicu — orele 18,00 — I • Ti­neri artişti afirmaţi în anii puterii populare — orele 18,25 — II • Pe teme internaţio­nale —­ orele 19,30 - 11 • Album artistic — orele 21,15 — I • Solişti şi orchestre de mu­zică populară romînească care au concertat în Uniunea Sovietică — orele 21,35 — 11 • Concertul în Re major pentru pian şi or­chestră de Mozart (solo : W. Landowska) — orele 22,30 — 17. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pe­n­tru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie 1961 . Vreme schimbătoare şi în ră­cire uşoară din nord­­vest către sud-estul ţării. Cerul va fi va­riabil, temporar noros. Vor cădea ploi locale, iar în nordul Transil­vaniei lapoviţă în munţi, ninsoare Tem­peratura în scădere uşoară Minimele vor fi cuprinse între mi­nus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între plus 6 și plus 16 grade. Nr. 5121 Pentru îmbunătăţirea păşunilor VIŞEU (coresp. „Scînteii“).­­ Pen­­tru obţinerea unor cantităţi sporite de furaje masă verde, în raionul Vişeu se execută importante lucrări de îmbunătăţire a păşunilor şi tine­telor. Potrivit planului sfatului popular raional, anul acesta se vor aplica îngrăşăminte chimice şi na­turale pe o suprafaţă de 1.200 ha. De asemenea se vor executa lucrări pen­tru defrişarea arboretelor, curăţirea de buruieni şi pietre, precum şi gră­­patul păşunilor pe o suprafaţă de peste 3.000 ha. O mare parte din lu­crări vor fi efectuate prin contri­buţia voluntară a cetăţenilor şi mai cu seamă de către brigăzile de mun­că patriotică ale tineretului. îndată ce timpul a devenit priel­nic, ţăranii din Moisei, Ieud şi din alte comune au şi început lucrările pentru îmbunătăţirea păşunilor. Caravane stomatologice la sate Zilele trecute, în comunele Baba Ana, Drajna de Jos, şi Ocniţa au sosit caravane stomatologice ale centrului regional de caravane me­dicale Ploieşti. Acestea sunt de­servite de medici şi tehnicieni sto­matologi cu experienţă, care exe­cută pentru locuitorii din comune diferite lucrări dentare. Cinematografe noi Recent la Ierbuş şi Ruşii Munţi, regiunea Mureş-Autonomă Maghia­ră, s-au deschis noi­­cinematografe, în această regiune funcţionează a­­cum 185 de cinematografe, din care peste 140 la sate. Pînă la sfîrşitul anului urmează să fie înfiinţate încă 35 de cinematografe săteşti.

Next