Scînteia, mai 1961 (Anul 30, nr. 5151-5181)
1961-05-25 / nr. 5175
Nr. 5175 In cartierul T. Vladimirescu din Iaşi se vor construi blocuri de locuinţe însus cînd 652 apartamente. Iată primele blocuri date recent în folosinţă. (Foto K costin) Plecarea unei delegaţii economice guvernamentale a R.P. Romíné la Moscova Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd, în U.R.S.S., o delegaţie economică guvernamentală a R. P. Romíné condusă de tov. Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. în aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova, unde a fost întîmpinată de Alexandr Zasiadko, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Consiliului de stat ştiinţific şi economic de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., şi de alte persoane oficiale, precum şi de N. Cuină, ambasadorul R. P. Romíne în U.R.S.S. -----o*o---- Numirea ministrului R. P. Romíné în Yemen Printr-un decret al Consiliului de Stat, tov. Constantin Stănescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Romíne în Republica Arabă Unită, a fost acreditat în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotențiar al Republicii Populare Române și în Regatul Mutawakili al Yemenului. ------0*0----- Adunare consacrată aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Theodor Diamant Miercuri seara la Casa oamenilor de ştiinţă din Capitală a avut loc o adunare organizată de secţia de ştiinţe economice, filozofice şi juridice a Academiei R. P. Române consacrată aniversării a 150 de ani de la naşterea gînditorului român Theodor Diamant, socialist utopic. Cuvîntul introductiv a fost rostit de prof. Teodor Bugnariu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, decanul Facultății de filozofie. Au prezentat comunicări prof. Dan Bădărău, prof. Stanciu Stoian şi conf. N. N. Constantinescu. Prin activitatea sa practică și teoretică Theodor Diamant rămîne una din figurile luminoase de gînditori ai poporului nostru. (Agerpres) ------0*0----- Festivitate consacrată aniversării a 100 de ani de la naşterea scriitorului indian Rabindranath Tagore în cadrul marilor aniversări culturale recomandate de Consiliul Mondial al Păcii, Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romina, Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea şi Comisia naţională a R.P. Române pentru U.N.E.S.C.O. au organizat miercuri după-amiază, în sala Casei universitarilor din Bucureşti, o manifestare consacrată aniversării a 100 de ani de la naşterea marelui scriitor indian Rabindranath Tagore. Despre personalitatea şi opera marelui scriitor indian a vorbit poetul Marcel Breslaşu. (Agerpres) informaţii • Miercuri dimineaţă a părăsit Ca-itala preşedintele Comitetului execuiv al Sfatului popular al Capitalei, Dumitru Diaconescu, care la invitaţia primarului oraşului Viena, Franz Jonas, va face o vizită în capitala Austriei. • Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd la Viena, o delegaţie a Consiliului Central al Sindicatelor, condusă de tov. Aurel Ardeleanu, secretar al C.C.S. Delegaţia va vizita Austria, la invitaţia Uniunii sindicatelor austriece şi a Uniunii centrale a asigurărilor sociale din Austria. • O delegaţie a C.C. al Crucii Roşii a R. P. Române, condusă de tov. Anton Moisescu, preşedintele Crucii Roşii, a părăsit Capitala, plecînd la Moscova, în vederea unui schimb de experienţă cu Uniunea Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din U.R.S.S. (Agerpres) De mâine, în sala Dinamo Campionatele internaţionale de scrimă ale R. P. Romíné Evenimentul cel mai apropiat pentru iubitorii de scrimă din ţara noastră îl constituie campionatele internaţionale ale R. P. Romíné, programate pentru zilele de 26, 27 şi 28 mai. La cele trei probe (floretă, sabie, spadă) vor lua parte 24 de trădători fruntaşi din ţara noastră. Actuala ediţie a campionatelor se va bucura de prezenţa unor scrimeri redutabili din R. P. Polonă, R. P. Ungară şi R. D. Germană. Astfel, Federaţia maghiară de scrimă a stabilit ca la Bucureşti să participe floretiştii Nyomarkai şi Pacseri, spadasinii Gabor şi Bárány (primul este campion al ţării sale), sabrerii Szerencsés şi Rostás. Un lot valoros, incluzînd o serie de campioni are şi reprezentativ a R. D. Germane. Întrecerile vor avea loc în sala Dinamo din Capitală, dimineaţa de la ora 9 şi după-amiaza de la ora 17. (vineri — floretă; sîmbătă — spadă; duminică — sabie). A In cîteva rînduri Echipa selecţionată de rugbi a R. P. Romíno a debutat cu un frumos succes în cea de-a IlI-a ediţie a competiţiei internaţionale „Cupa Păcii“ care a programat miercuri primele două întîlniri. Jucînd pe stadionul „Slovan“ din Bratislava cu echipa R. P. Polone, rugbiştii români au repurtat o meritată victorie cu scorul de 24—6 (8—6). * Ieri s-a anunţat că echipa Hajduk Split şi-a amînat turneul în ţara noastră, deoarece cîţiva din jucătorii acestei formaţii au fost selecţionaţi în lotul echipei Iugoslaviei, care va întîlni la 4 iunie la Belgrad echipa R. P. Polone. Proba de tir din cadrul campionatelor Internaţionale de pentatlon modern de la Budapesta a fost cîştigată de sportivul sovietic Hanno Selg, cu 1.080 puncte. In clasamentul general individual, după trei probe, conduce Balczo (R. P. Ungară II) 3.007 puncte. Pe echipe în fruntea clasamentului se află formaţia R. P. Ungare cu 8.513 puncte. Echipa R. P. Române ocupă locul 8, cu 6.036,5 puncte. Pe „Nep Stadion“ din Budapesta s-a desfăşurat marţi, în nocturnă, întâlnirea de fotbal dintre echipele Botafogo-Brazilia şi Dozsa Budapesta, campioana R. P. Ungare pe 1960. întîlnirea s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 1—1 (1—0). Echipa de rugbi Lokomotiv Leipzig şi-a continuat turneul în ţara noastră jucînd miercuri pe stadionul din Giuleşti cu echipa Rapid. Rugbiştii bucureşteni au repurtat victoria cu scorul de 15—9 (3—6). în întîlnirea de fotbal care a urmat, echipa Rapid București a învins cu scorul de 4—0 (3—0) pe Metalul Tîrgoviște. Punctele au fost realizate de Georgescu (2), I. Ionescu și Balint Miercuri s-a disputat cea de-a 5-a etapă a Turului ciclist al Italiei : Marsaio—Palermo (144 km) care a fost câștigată la sprint de belgianul Proust în 3h53’06”. In clasamentul general, situația a rămas neschimbată, tricoul roz fiind purtat de Poblet. (Agerpres) SeNTEIA TELEGRAME EXTERNE Vizita delegaţiei parlamentare române în Franţa DIJON 24. — Corespondentul Agerpres transmite : Delegaţia grupului parlamentar român pentru relaţii de prietenie România-Franţa îşi continuă vizita de prietenie în Franţa. în dimineaţa zilei de marţi, delegaţia a vizitat Teatrul antic din Orange, din apropierea Avignonului şi Arcul de Triumf din Orange ridicat în onoarea victoriilor lui Cezar. Cu acest prilej acad. Ştefan S. Nicolau şi senatorul Marcel Pellenc au rostit scurte cuvîntări. Senatorul Pellenc a declarat că în timp ce altădată monumente ca Arcul de Triumf de la Orange au fost ridicate pentru gloria armelor, în viitor ele ar trebui ridicate pentru gloria umanităţii care îşi va consacra eforturile apărării păcii, dezvoltării artelor, filozofiei, literelor, prieteniei între popoare. Componenţa delegaţiei dv. — a spus M. Pellenc — reprezintă un simbol al acestei aspiraţii. In după-amiaza aceleiaşi zile, delegaţia a plecat la Chalon-sur- Saône. Aici ea a fost salutată de prefectul departamentului şi de reprezentanţi ai societăţii „Schneider“. Tot în cursul zilei de marţii de-a delegaţia parlamentară romînă a plecat spre oraşul Dijon, unde a fost primită la sediul prefecturii de Pierre Dumont, prefectul departamentului Côte d’Or, de canonicul Kir, primarul oraşului Dijon, şi de alte personalităţi. Pierre Dumont a rostit o cuvîntare de salut. El a urat prosperitate poporului român şi şi-a exprimat speranţa că prietenia dintre Romînia şi Franţa se va cimenta tot mai mult. Prof. Traian Ionaşcu a rostit o cuvîntare de răspuns. Delegaţia parlamentară romînă a vizitat apoi întreprinderile „Bourgogne-Electronique“ din Dioci. In seara aceleiaşi zile, delegaţia parlamentară romînă a participat la un dineu oferit în saloanele hotelului „Chapeau Rouge“ de compania generală a întreprinderilor T.S.F. Dineul a fost prezidat de canonicul Kir. în cursul dineului au rostit toasturi preşedintele companiei generale T.S.F., Tabouis, şi canonicul Kir. „Colaborarea franco-română — a spus canonicul Kir — ne dă posibilitatea să ne cunoaştem din ce în ce mai bine. Numai punind relaţiile dintre ţările noastre pe o asemenea bază va fi posibil să contribuim la ridicarea unui edificiu pe care atît unii cit şi ceilalţi vrem să-l înălţăm. Este vorba de edificiul păcii". Au rostit scurte cuvîntări de răspuns ministrul R. P. Romane la Paris, Constantin Nicuţă, şi acad. George Călinescu. Primirea cordială care ni s-a făcut pretutindeni, a spus acad. G. Călinescu — ne-a emoţionat profund. Să înlăturăm neîncrederea şi să facem împreună tot ceea ce este necesar pentru ca pacea să-i unească pe oameni. Să respingem cu toţii spectrul războiului. In încheiere vorbitorul a toastat pentru prietenia franco-romînă, pentru pace. Roadele revoluţiei In economia Cubei HAVANA 24 (Agerpres). — TASS : Luînd cuvîntul la posturile de radio şi televiziune, directorul Institutului naţional pentru reforma agrară, Antonio Nunez Jimenez, a subliniat că pînă în prezent în Cuba s-au creat 200 gospodării de stat în care lucrează 96.000 de muncitori agricoli. Potrivit legii referitoare la reforma agrară, 96.000 de caballerias de pămînt (1 caballeria = 13,4 ha.), care înainte aparţineau moşierilor, au fost predate producătorilor de trestie de zahăr. Jimenez a declarat că se proiectează sporirea producţiei de cafea, orez şi cacao. S-au acordat credite ţăranilor în acest scop. Actualul sezon de strîngere a recoltei de trestie de zahăr este, a spus el, „cel mai remarcabil din întreaga istorie a ţării“. Jimenez a subliniat că înainte anual se importa bumbac pentru 10 milioane pesos, în prezent, a spus el, noi înșine producem bumbac pentru 16 milioane de pesos pe an. Jimenez s-a ocupat apoi de planurile de dezvoltare a siderurgiei. El a spus că uzina din Niguero „poate livra 15 la sută din cantitatea de nichel de care are nevoie întreaga lume“. Noi întăriri trimise împotriva luptei poporului angolez LISABONA 24 (Agerpres). — In ciuda represiunilor sălbatice, lupta patrioţilor din Angola continuă. Agenţiile de presă anunţă că autorităţile colonialiste sunt nevoite să trimită noi întăriri pentru a putea face faţă atacurilor susţinute ale forţelor patriotice. Vasele portugheze „Luanda“ şi „Ana Mafalda“, avînd la bord armament şi mijloace de transport militare, au părăsit Lisabona îndreptîndu-se spre Angola. CE SCRIE PRESA MONDIALĂ DESPRE: Problema rasiale Violentele incidente rasiste din sudul Statelor Unite continuă să se extindă și să crească în intensitate. Extrasele din presa mondială pe care le publicăm mai jos pun în lumină cîteva aspecte ale discriminării rasiale în această ţară. Nu este vorba de un fenomen trecător într-o corespondenţă din oraşul Atlanta ziarul „NEW YORK TIMES“ scrie : „O mişcare socială născută din nemulţumirea îndelung reprimată faţă de discriminarea şi segregaţia rasială a dat loc unui val tot mai puternic de combativitate în rîndul negrilor din sudul Statelor Unite. Acest val a apărut la suprafaţă în oraşe, spărgînd graniţele ghetourilor şi în suburbanele aşa-numitei burghezii negre. El se răspîndeşte în oraşele mai mici şi, în cîteva cazuri, prin cabanele izolate ale fermierilor. Negrii cu care s-a stat de vorbă în şapte state sudice sunt de părere că noul val combativ nu reprezintă un fenomen trecător. Ei au menţionat dovezi despre răspîndirea acestui val în regiunile respective. Vigoarea şi încrederea în sine a acestei tendinţe se exprimă pe feţele miilor de oameni care se adună la întrunirile de masă ce au loc cel puţin odată pe săptămînă, la convocarea diferitelor organizaţii, in aproape toate principalele oraşe din sud. Ele străbat din ciutul ce răsună noaptea : „Tot ceea ce dorim este libertatea“. „Sit in“ şi „kneel in“ ...„In S.U.A. nimeni nu protestează — scrie ziarul austriac „ARBEITEN ZEITUNG“ — atunci cind un negru circulă printr-un mare magazin sau cind stă în fața rafturilor cu mărfuri. Repetăm : atîta timp cit circulă sau stă. Spiritele se infierbîntă numai atunci cind un negru vrea să se fixeze intre albi... Această împrejurare l-a determinat pe Henry Golden, editorul publicaţiei „Carolina Israelite“ şi luptător pentru cauza integrării rasiale, să facă propunerea satirică de a se înfăptui „un plan de integrare verticală“ , să se îndepărteze pur şi simplu scaunele din şcolile unde se practică discriminarea rasială şi să se introducă pupitrele demodate în care se stă în picioare. Atunci nimeni nu se va mai indigna de faptul că copiii de culoare frecventează şcoala, dat fiind că indignarea se referă numai la negrii care stau jos ]... Principala formă a rezistenţei paşnice este aşa-numitul „sit in“ — aceasta înseamnă că negrii se aşează undeva, indiferent unde : intr-un local „alb“, intr-un compartiment de tramvai „alb“ sau într-o sală de aşteptare. Din nefericire, fanaticii rasişti nu asistă totdeauna în mod paşnic la această comportare lipsită de violenţă. Din păcate, în afară de „sit in“, există şi un „kneel in“. Intr-adevăr, în statele sudice există biserici în care se predică numai pentru albi. Acolo se întîmplă adeseori să îngenuncheze şi negri, rugîndu-se timp de ore întregi — spre disperarea albilor a căror înfumurare rasistă nu este nicăieri mai condamnabilă decât în faţa altarelor unui dumnezeu comun“. Vacanţă şcolară forţată Ziarul vestgerman „DEUTSCHE ZEITUNG“ evocă următorul episod al discriminării rasiale în şcoli : „Cu începere din toamna anului 1959, copiii de culoare din districtul Prince Edward (Virginia) se află într-o vacanţă şcolară forţată. In toamna acelui an, şcolile publice ale comunităţii au fost închise... O hotărîre a tribunalului federal a pus districtul in faţa următoarei alternative : integrarea rasială în şcoli sau închiderea şcolilor publice... în practică, pentru şcolarii albi situaţia nu s-a schimbat cu nimic. Odată cu închiderea şcolilor publice au fost deschise şcoli particulare deservite de vechii profesori. Taxele şcolare au fost fixate la 240 dolari anual pentru elevii de şcoli primare şi 265 dolari anual pentru elevii şcolilor superioare (...). învăţămîntul copiilor albi continua nestingherit, dar negrii erau excluşi. Albii au oferit negrilor să construiască pentru ei o şcoală particulară şi să suporte cheltuielile din fondul şcolar. Negrii au refuzat. Ei au declarat că în felul acesta s-ar cimenta discriminarea rasială. De atunci, cei 1.700 de copii de culoare ai comunităţii sunt lipsiţi în practică de şcoală. Unii dintre ei au fost trimişi de părinţi la rude aflate în alte state americane. O parte s-au acomodat mai mult sau mai puţin cu centrele de învăţămînt instalate în biserici şi in şcolile dărăpănate. Unii dintre foştii profesori ai şcolilor publice predau cursurile în clase mixte, alcătuite din copii între 6 şi 16 ani. Dar in majoritatea cazurilor lecţiile sunt predate de gospodine". Părerea unui scriitor negru din S.U.A. James Baldwin, scriitor negru din S.U.A., publică în „NEW YORK TIMES MAGAZINE“ un articol in care se spune printre altele : „A trecut pentru totdeauna vremea cind negrii erau dispuși „să aştepte“. Ceea ce se cere acum nu este ca negrii să continue să se acomodeze cu barbarele presiuni rasiste ale vieţii în S.U.A., ci ca Statele Unite să se acomodeze cu realităţile vieţii de azi. Pe cind eram copil, negrii din ţara mea erau învăţaţi să se ruşineze de Africa. Li se spunea direct, de pildă, că Africa nu a con- discriminării în S.U.A. ------p*o----- Cocteil oferit de ministrul R. P. Romme la Roma ROMA 24. — Corespondentul Agerpres transmite : La 23 mai, ministrul R.P. Romíne la Roma, Pompiliu Macovei, a oferit în saloanele legației un cocteil cu prilejul prezenței delegației economice române. Au luat parte reprezentanţi ai Ministerelor Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, personalităţi ale vieţii economice, senatori şi deputaţi. Au participat, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Roma. tribuit niciodată „cu nimic“ la civilizaţie. Noi învăţam această lecţie mai puţin direct, şi chiar mai eficient, urmărind în filme dansurile negrilor aproape goi, sălbatici canibali de operă comică. Ei erau aproape totdeauna cu toţii rai, uneori comici, uneori şi răi şi comici. Dacă vreun negru era bun, această calitate era dovedită prin ataşamentul său faţă de omul alb... Dar lucrurile se prezintă altfel pentru acei care acum sunt tineri. Puterea lumii albe de a le controla identităţile s-a prăbuşit cind aceşti tineri negri s-au născut. Şi în momentul cind ei au putut să reacţioneze în lume, a apărut pe scena istoriei Africa. Aceasta nu a putut să nu aibă un efect extraordinar asupra moralului lor, deoarece înseamnă că ei nu erau numai descendenţii sclavilor într-o ţară de albi, protestantă şi puritană ; ei erau înrudiţi cu regi şi prinţi dintr-o îndepărtată patrie ancestrală. Acest lucru s-a dovedit a fi un puternic antidot împotriva otrăvii pe care o constituia ura de sine. El marchează, de asemenea, sfîrşitul situaţiei negrilor din această ţară aşa cum am cunoscut-o pînă în prezent. Pe viitor, orice efort de a-l ţine pe negru „liniştit“ nu poate decit să aibă cele mai extreme şi neplăcute repercusiuni“. „Diplomaţii negri sunt indezirabili“ Sub acest titlu revista vestgermană „DER SPIEGEL“ scrie: „Mennea William», secretar de stat adjunct pentru problemele africane in cadrul Departamentului de Stat al S.U.A., priveşte cu o nelinişte evidentă faptul că în rîndul diplomaţilor ţărilor africane acreditaţi la O.N.U. creşte dorinţa ca sediul O.N.U. să fie mutat de la New York in Europa. Motivul acestei dorinţe, puţin măgulitoare pentru americani, îl constituie diferitele neplăceri pe care trebuie să le îndure diplomaţii africani în viaţa de zi cu zi în S.U.A. şi pe care nu le poate compensa nici o politică a declamaţiilor binevoitoare. Ziarul „Washington Post“ a declarat pe un ton mînios că „tratamentul la care sunt supuşi diplomaţii africani in America îi face să tremure pe funcţionarii Departamentului de Stat, deoarece el stînjeneşte o politică elaborată cu grijă şi care tinde să cîştige prieteni acolo unde S.U.A. au nevoie de ei“. Dar la New York şi în capitala S.U.A. nu se înţelege necesitatea de a se proceda mai cu mănuşi faţă de diplomaţii străini de culoare decit faţă de promii lor negri. în consecinţă, africanii se văd în faţa uşilor închise atunci cind caută o locuinţă, sunt daţi afara din hoteluri („negrii şi evreii sunt indezirabili“) şi nu arareori ei sînt în imposibilitate de a găsi un taxi, atunci cind au nevoie. Cel mai dureros îi atinge pe diplomaţii de culoare opoziţia americanilor care au locuinţe de închiriat, dar nu tolerează prezenţa negrilor în apartamentele lor. Peste o treime din diplomaţii africani acreditaţi la O.N.U. nu pot găsi adăpostul în afara anumitor hoteluri şi a cartierului Harlem, pe care africanii cultivaţi îl consideră drept un izvor de alimentare a complexului de inferioritate al negrilor“. Alabama şi prestigiul S.U.A. în lume Presa americană scrie cu îngrijorare despre impresia dezastruoasă produsă asupra opiniei publice mondiale de ieşirile huliganilor rasişti din statul Alabama. Corespondentul ziarului „NEW YORK HERALD TRIBUNE“ descrie în felul următor starea de spirit a delegaţilor la O.N.U.: „După părerea unor delegaţi la O.N.U., tulburările rasiale din statul Alabama vor ştirbi şi mai mult prestigiul Statelor Unite în întreaga lume, şi îndeosebi în Africa, Asia şi America Latină. Un delegat african l-a declarat unui corespondent american : „Discriminarea în privinţa negrilor este pentru voi călciiul lui Aphile“. „Vă rog nu mă întrebaţi nimic despre Alabama, a spus unul din reprezentanţii Asiei. Cum v-aş putea spune ceva fără să vă jignesc ?“ Un reprezentant al Americii Latine a spus : „Ştiţi oare că o mare parte din populaţia noastră este alcătuită din negri şi indieni ? Vă daţi oare seama ce simt ei atunci cind agenţiile de informaţii nord-americane transmit fotografii în care pot fi văzuţi albi brutalizîndu-i şi insultîndu-i pe negri ? Dacă vreţi să ştiţi de unde porneşte adevărata ură faţă de americani, priviţi sudul ţării voastre“. * „Locuitorii altor ţări — scrie ziarul NEW YORK TIMES — voi vedea, dacă nu au şi văzut chiar, fotografii înfăţişînd oamenii care brutalizează pe negri sau pe alţi oameni albi — bărbaţi şi femei — neînarmaţi. Ei voi citi amănuntele în legătură cu cele întîmplate şi se vor întreba : Pentru ce anume se pronunţă în realitate Statele Unite? în trecut, s-a vorbit şi s-a scris mult despre prestigiul Statelor Unite Ce valoare are prestigiul american dacă este cu putinţă ceea ce am văzut atît noi cît şi Întreaga lume în statul Alabama ?“ Sîngeroasele evenimente petrecute recent In statul Alabama (S.U.A.) au indignat opinia publică din întreaga lume. O scenă înfățișind teroarea raiistă In statul Alabama. Pag. 8 De la corespondentul nostru la Varşovia Zilele culturii, cărţii şi presei în R. P. Polonă Una din manifestările culturale ce au intrat în tradiţia poporului polonez este şi sărbătoarea „Zilelor culturii, cărţii şi presei“ de la începutul lunii mai, pînă către sfîrşitul ei. „Zilele culturii, cărţii şi presei" au prilejuit o amplă popularizare şi răspîndire a literaturii beletristice, ştiinţifice, a celei social-politice, intensificarea acţiunii pentru construirea a 1.000 de şcoli în cadrul mileniului statului polonez. De asemenea, in această perioadă s-a desfăşurat o largă discuţie legată de realizarea hotărîrilor privitoare la reforma şcolară. în această lună s-au desfăşurat numeroase manifestări ca „Ziua presei, radioului şi televiziunii“ (5 mai); „Ziua librarului“ (7 mai); a „bibliotecarului“ (14 mai); a „activistului cultural” (21 mai) etc. în R.P. Polonă se desfăşoară o bogată activitate cultural-editorială. La oraşe şi sate funcţionează 6.123 biblioteci generale, în afară de cele şcolare şi sindicale. De asemenea, în întreaga ţară activează 246 case de cultură şi 4.500 de cămine culturale la sate, afara de cele 400 centre cultural-sociale de raion şi regiune. Pentru răspîndirea cărţii pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, în anii 1958—1960 au fost deschise, în special la sate şi localităţile mici, 320 de noi librării, în Silezia de Jos, unde în această perioadă au fost create 54 de noi librării, vînzarea de cărţi s-a ridicat cu 60 la sută faţă de anul 1950. ★ Ca şi în ceilalţi ani, pe Aleea Ujazdowski, mai cu seamă duminicile, cu toată vremea atît de capricioasă din acest mai, sute de mii de varşovieni s-au perindat prin faţa standurilor cu cărţi. Tineri şi tinere, oameni de toate vîrstele, se îngrămădesc în faţa standurilor cu acoperişuri multicolore, cercetînd cu un mare interes diferitele cărţi expuse. Strădaniile editurilor Nasza Ksiegornia (Cartea Noastră) şi Wiedza Powszechna (Ştiinţa Universală) care au reuşit un timprecord să tipărească „Tainele Cosmosului“ şi „Primul cosmonaut“, ce vorbesc despre epocala victorie a lui Iuri Gagarin, au fost pe deplin răsplătite de marea afluenţă a publicului cititor. S-au bucurat de o deosebită apreciere literatura beletristică clasică şi contemporană, cărţile pentru copii etc. Prozatori şi poeţi ca Maria Dobrowska, Leon Kruczkowski, Jerzy Putlament, Kazimierz Brandys şi alţii s-au întîlnit cu cititorii. La standul editurii Ksiazka i Wiedza (Cartea şi Ştiinţa), se cumpărau cărţi de literatură politică, printre care cele nou editate, „Lucrările economice ale lui Lenin în 1918“ şi „Ideile leniniste în Polonia“. De asemenea, de un deosebit succes s-au bucurat interesantele lucrări editate în ultima vreme, ca: Mica Enciclopedie Universală, Istoria Poloniei, cărţi tehnico-ştiinţifice cum sunt tratate de fizică, matematică, chimie etc. Un rol important în sărbătorirea acestor „Zile“ l-a avut tineretul. Organizaţiile de tineret şi-au desfăşurat activitatea educativă cu chemarea „în fiecare cerc tineresc un difuzor al cărţii şi presei“. Interesante manifestări au avut loc sub auspiciile Asociaţiei de Prietenie Polono-Sovietică. Sub lozinca „Să ne adincim cunoştinţele despre Ţara Sovietelor — ţara constructorilor comunismului şi a cuceririlor Cosmosului“ s-au ţinut conferinţe, seri literare, gale de filme, avînd ca teme ştiinţa şi tehnica sovietică, dezvoltarea culturii şi învăţământului, creşterea potenţialului economic al Uniunii Sovietice în anii septenalului. ★ Multitudinea, varietatea şi bogăţia manifestărilor din „Zilele culturii, cărţii şi presei“ constituie o expresie a vieţii culturale intense în R.P. Polonă. GH. GHEORGHIŢA -0*0- Sofia salută cu căldură pe primul cosmonaut din lume SOFIA 24 (Agerpres). — La 23 mai în clădirea Operei Populare din Sofia a avut loc o adunare festivă a oamenilor muncii din capitala Bulgariei, organizată în cinstea primului cosmonaut din lume, I. A. Gagarin, care vizitează R. P. Bulgaria. Cu acest prilej i s-a conferit lui Iuri Gagarin titlul de Erou al Muncii Socialiste al R. P. Bulgaria şi Ordinul Gheorghi Dimitrov. I. A. Gagarin este primul cetăţean străin distins cu acest titlu. Totodată, el a fost ales cetăţean de onoare al oraşului Sofia.