Scînteia, mai 1961 (Anul 30, nr. 5151-5181)

1961-05-25 / nr. 5175

Nr. 5175 In cartierul T. Vladimirescu din Iaşi se vor construi blocuri de locuinţe însus cînd 652 aparta­mente. Iată primele blocuri date recent în folosinţă. (Foto K costin) Plecarea unei delegaţii economice guvernamentale a R.P. Romíné la Moscova Miercuri dimineaţa a părăsit Ca­pitala, plecînd, în U.R.S.S., o dele­gaţie economică guvernamentală a R. P. Romíné condusă de tov. Ale­xandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. în aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova, unde a fost întîmpinată de Alexandr Zasiadko, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Consiliului de stat ştiin­ţific şi economic de pe lingă Con­siliul de Miniştri al U.R.S.S., şi de alte persoane oficiale, precum şi de N. Cuină, ambasadorul R. P. Romíne în U.R.S.S. -----o*o----­ Numirea ministrului R. P. Romíné în Yemen Printr-un decret al Consiliului de Stat, tov. Constantin Stănescu, am­basadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Populare Ro­míne în Republica Arabă Unită, a fost acreditat în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipoten­țiar al Republicii Populare Române și în Regatul Mutawakili al Ye­menului. ------0*0-----­ Adunare consacrată aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Theodor Diamant Miercuri seara la Casa oamenilor de ştiinţă din Capitală a avut loc o adunare organizată de secţia de ştiinţe economice, filozofice şi ju­ridice a Academiei R. P. Ro­mâne consacrată aniversării a 150 de ani de la naşterea gînditorului român Theodor Diamant, socialist utopic. Cuvîntul introductiv a fost rostit de prof. Teodor Bugnariu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, decanul Facultății de filo­zofie. Au prezentat comunicări prof. Dan Bădărău, prof. Stanciu Stoian şi conf. N. N. Constantinescu. Prin activitatea sa practică și teo­retică Theodor Diamant rămîne una din figurile luminoase de gînditori ai poporului nostru. (Agerpres) ------0*0-----­ Festivitate consacrată aniversării a 100 de ani de la naşterea scriitorului indian Rabindranath Tagore în cadrul marilor aniversări cul­turale recomandate de Consiliul Mondial al Păcii, Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Ro­mina, Institutul român pentru rela­ţiile culturale cu străinătatea şi Co­misia naţională a R.P. Române pentru U.N.E.S.C.O. au organizat miercuri după-amiază, în sala Casei univer­sitarilor din Bucureşti, o manifesta­re consacrată aniversării a 100 de ani de la naşterea marelui scriitor indian Rabindranath Tagore. Despre personalitatea şi opera marelui scriitor indian a vorbit poe­tul Marcel Breslaşu. (Agerpres) informaţii • Miercuri dimineaţă a părăsit Ca-­­itala preşedintele Comitetului execu­­iv al Sfatului popular al Capitalei, Dumitru Diaconescu, care la invi­taţia primarului oraşului Viena, Franz Jonas, va face o vizită în capitala Austriei. • Miercuri dimineaţa a părăsit Ca­pitala, plecînd la Viena, o delegaţie a Consiliului Central al Sindicatelor, condusă de tov. Aurel Ardeleanu, se­cretar al C.C.S. Delegaţia va vizita Austria, la invitaţia Uniunii sindicate­lor austriece şi a Uniunii centrale a asigurărilor sociale din Austria. • O delegaţie a C.C. al Crucii Ro­şii a R. P. Române, condusă de tov. Anton Moisescu, preşedintele Crucii Roşii, a părăsit Capitala, plecînd la Moscova, în vederea unui schimb de experienţă cu Uniunea Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din U.R.S.S. (Agerpres) De mâine, în sala Dinamo Campionatele internaţionale de scrimă ale R. P. Romíné Evenimentul cel mai apropiat pentru iubitorii de scrimă din ţara noastră îl constituie campionatele internaţionale ale R. P. Romíné, programate pentru zilele de 26, 27 şi 28 mai. La cele trei probe (floretă, sabie, spadă) vor lua parte 24 de trădători fruntaşi din ţara noastră. Actuala ediţie a campionatelor se va bucura de prezenţa unor scrimeri reduta­bili din R. P. Polonă, R. P. Ungară şi R. D. Germană. Astfel, Federaţia maghiară de scrimă a stabilit ca la Bucureşti să participe floretiştii Nyomarkai şi Pacseri, spadasinii Gabor şi Bárány (primul este cam­pion al ţării sale), sabrerii Sze­rencsés şi Rostás. Un lot valoros, incluzînd o serie de campioni are şi reprezentativ a R. D. Germane. Întrecerile vor avea loc în sala Dinamo din Capitală, dimineaţa de la ora 9 şi după-amiaza de la ora 17. (vineri — floretă; sîmbătă — spadă; duminică — sabie). A In cîteva rînduri Echipa selecţionată de rugbi a R. P. Romíno a debutat cu un frumos succes în cea de-a IlI-a ediţie a com­petiţiei internaţionale „Cupa Păcii“ care a programat miercuri primele două întîlniri. Jucînd pe stadionul „Slovan“ din Bratislava cu echipa R. P. Polone, rugbiştii români au re­purtat o meritată victorie cu scorul de 24—6 (8—6). * Ieri s-a anunţat că echipa Hajduk Split şi-a amînat turneul în ţara noas­tră, deoarece cîţiva din­ jucătorii aces­tei formaţii au fost selecţionaţi în lo­tul echipei Iugoslaviei, care va întîlni la 4 iunie la Belgrad echipa R. P. Po­lone. Proba de tir din cadrul campiona­telor Internaţionale de pentatlon mo­dern de la Budapesta a fost cîştigată de sportivul sovietic Hanno Selg, cu 1.080 puncte. In clasamentul general individual, după trei probe, conduce Balczo (R. P. Ungară II) 3.007 puncte. Pe echipe în fruntea clasamentului se află formaţia R. P. Ungare cu 8.513 puncte. Echipa R. P. Române ocupă lo­cul 8, cu 6.036,5 puncte. Pe „Nep Stadion“ din Budapesta s-a desfăşurat marţi, în nocturnă, întâl­­nirea de fotbal dintre echipele Bota­­fogo-Brazilia şi Dozsa Budapesta, cam­pioana R. P. Ungare pe 1960. întîlni­­rea s-a încheiat cu un rezultat de e­­galitate : 1—1 (1—0). Echipa de rugbi Lokomotiv Leipzig şi-a continuat turneul în ţara noastră jucînd miercuri pe stadionul din Giu­­leşti cu echipa Rapid. Rugbiştii bucu­­reşteni au repurtat victoria cu scorul de 15—9 (3—6). în întîlnirea de fotbal care a urmat, echipa Rapid București a învins cu scorul de 4—0 (3—0) pe Metalul Tîr­­goviște. Punctele au fost realizate de Georgescu (2), I. Ionescu și Balint Miercuri s-a disputat cea de-a 5-a etapă a Turului ciclist al Italiei : Marsaio—Palermo (144 km) care a fost câștigată la sprint de belgianul Proust în 3h53’06”. In clasamentul ge­neral, situația a rămas neschimbată, tricoul roz fiind purtat de Poblet. (Agerpres) Se­NTEIA T­ELEGRAME EXTERNE Vizita delegaţiei parlamentare române în Franţa DIJON 24. — Corespondentul A­­gerpres transmite : Delegaţia grupu­lui parlamentar român pentru rela­ţii de prietenie România-Franţa îşi continuă vizita de prietenie în Fran­ţa. în dimineaţa zilei de marţi, de­legaţia a vizitat Teatrul antic din Orange, din apropierea Avignon­­ului şi Arcul de Triumf din Orange ridicat în onoarea victoriilor lui Ce­zar. Cu acest prilej acad. Ştefan S. Nicolau şi senatorul Marcel Pellenc au rostit scurte cuvîntări. Senato­rul Pellenc a declarat că în timp ce altădată monumente ca Arcul de Triumf de la Orange au fost ridi­cate pentru gloria armelor, în viitor ele ar trebui ridicate pentru gloria umanităţii care îşi va consacra efor­turile apărării păcii, dezvoltării ar­telor, filozofiei, literelor, prieteniei între popoare. Componenţa delega­ţiei dv. — a spus M. Pellenc — re­prezintă un simbol al acestei aspi­raţii. In după-amiaza aceleiaşi zile, de­legaţia a plecat la Chalon-sur- Saône. Aici ea a fost salutată de prefectul departamentului şi de re­prezentanţi ai societăţii „Schnei­der“. Tot în cursul zilei de marţii de­-a de­legaţia parlamentară romînă a ple­cat spre oraşul Dijon, unde a fost primită la sediul prefecturii de Pierre Dumont, prefectul departa­mentului Côte d’Or, de canonicul Kir, primarul oraşului Dijon, şi de alte personalităţi. Pierre Dumont a rostit o cuvîn­­tare de salut. El a urat prosperitate poporului român şi şi-a exprimat speranţa că prietenia dintre Romî­­nia şi Franţa se va cimenta tot mai mult. Prof. Traian Ionaşcu a rostit o cuvîntare de răspuns. Delegaţia parlamentară romînă a vizitat apoi întreprinderile „Bour­­gogne-Electronique“ din Di­­oci. In seara aceleiaşi zile, delegaţia parlamentară romînă a participat la un dineu oferit în saloanele hotelu­lui „Chapeau Rouge“ de compania generală a întreprinderilor T.S.F. Dineul a fost prezidat de canonicul Kir. în cursul dineului au rostit toasturi preşedintele companiei ge­nerale T.S.F., Tabouis, şi canonicul Kir. „Colaborarea franco-română — a spus canonicul Kir — ne dă posibi­litatea să ne cunoaştem din ce în ce mai bine. Numai punind relaţiile dintre ţările noastre pe o asemenea bază va fi posibil să contribuim la ridicarea unui edificiu pe care atît unii cit şi ceilalţi vrem să-l înăl­ţăm. Este vorba de edificiul păcii". Au rostit scurte cuvîntări de răs­puns ministrul R. P. Romane la Paris, Constantin Nicuţă, şi acad. George Călinescu. Primirea cordială care ni s-a fă­cut pretutindeni, a spus acad. G. Că­linescu — ne-a emoţionat profund. Să înlăturăm neîncrederea şi să fa­cem împreună tot ceea ce este ne­cesar pentru ca pacea să-i unească pe oameni. Să respingem cu toţii spectrul războiului. In încheiere vorbitorul a toastat pentru priete­nia franco-romînă, pentru pace. Roadele revoluţiei In economia Cubei HAVANA 24 (Agerpres). — TASS : Luînd cuvîntul la posturile de radio şi televiziune, directorul Institutu­lui naţional pentru reforma agrară, Antonio Nunez Jimenez, a subliniat că pînă în prezent în Cuba s-au creat 200 gospodării de stat în care lucrează 96.000 de muncitori agricoli. Potrivit legii referitoare la reforma agrară, 96.000 de caballe­­rias de pămînt (1 caballeria = 13,4 ha.), care înainte aparţineau moşie­rilor, au fost predate producători­lor de trestie de zahăr. Jimenez a declarat că se proiec­tează sporirea producţiei de cafea, orez şi cacao. S-au acordat credite ţăranilor în acest scop. Actualul sezon de strîngere a recoltei de trestie de zahăr este, a spus el, „cel mai remarcabil din întreaga isto­rie a ţării“. Jimenez a subliniat că înainte anual se importa bumbac pentru 10 milioane pesos, în prezent, a spus el, noi înșine producem bumbac pentru 16 milioane de pesos pe an. Jimenez s-a ocupat apoi de pla­nurile de dezvoltare a siderurgiei. El a spus că uzina din Niguero „poate livra 15 la sută din cantita­tea de nichel de care are nevoie întreaga lume“. Noi întăriri trimise împotriva luptei poporului angolez LISABONA 24 (Agerpres). — In ciuda represiunilor sălbatice, lupta patrioţilor din Angola continuă. Agenţiile de presă anunţă că autorităţile colonialiste sunt ne­voite să trimită noi întăriri pen­tru a putea face faţă atacurilor susţinute ale forţelor patriotice. Vasele portugheze „Luanda“ şi „Ana Mafalda“, avînd la bord ar­mament şi mijloace de transport militare, au părăsit Lisabona în­­dreptîndu-se spre Angola. CE SCRIE PRESA MONDIALĂ DESPRE: Problema rasiale Violentele incidente rasiste din sudul Statelor Unite continuă să se extindă și să crească în intensitate. Extrasele din presa mondială pe care le publicăm mai jos pun în lu­mină cîteva aspecte ale discrimină­rii rasiale în această ţară. Nu este vorba de un fenomen trecător într-o corespondenţă din oraşul Atlanta ziarul „NEW YORK TIMES“ scrie : „O mişcare socială născută din nemulţumirea îndelung reprimată faţă de discriminarea şi segregaţia rasială a dat loc unui val tot mai puternic de combativitate în rîndul negrilor din sudul Statelor Unite. Acest val a apărut la suprafaţă în oraşe, spărgînd graniţele gheto­­urilor şi în suburbanele aşa-numitei burghezii negre. El se răspîndeşte în oraşele mai mici şi, în cîteva ca­zuri, prin cabanele izolate ale fer­mierilor. Negrii cu care s-a stat de vorbă în şapte state sudice sunt de părere că noul val combativ nu reprezintă un fenomen trecător. Ei au menţio­nat dovezi despre răspîndirea aces­tui val în regiunile respective. Vigoarea şi încrederea în sine a acestei tendinţe se exprimă pe fe­ţele miilor de oameni care se adu­nă la întrunirile de masă ce au loc cel puţin odată pe săptămînă, la convocarea diferitelor organizaţii, in aproape toate principalele ora­şe din sud. Ele străbat din ciutul ce răsună noaptea : „Tot ceea ce do­rim este libertatea“. „Sit in“ şi „kneel in“ ...„In S.U.A. nimeni nu protestează — scrie ziarul austriac „ARBEITEN ZEITUNG“ — atunci cind un negru circulă printr-un mare magazin sau cind stă în fața rafturilor cu mărfuri. Repetăm : atîta timp cit circulă sau stă. Spiritele se infierbîntă numai a­­tunci cind un negru vrea să se fi­xeze intre albi... Această împreju­rare l-a determinat pe Henry Golden, editorul publicaţiei „Carolina Israe­lite“ şi luptător pentru cauza inte­grării rasiale, să facă propunerea satirică de a se înfăptui „un plan de integrare verticală“ , să se îndepăr­teze pur şi simplu scaunele din şco­lile unde se practică discriminarea rasială şi să se introducă pupitrele demodate în care se stă în picioa­re. Atunci nimeni nu se va mai in­digna de faptul că copiii de culoare frecventează şcoala, dat fiind că in­dignarea se referă numai la negrii care stau jos ]... Principala formă a rezistenţei paş­nice este aşa-numitul „sit in“ — a­­ceasta înseamnă că negrii se aşea­ză undeva, indiferent unde : intr-un local „alb“, intr-un compartiment de tramvai „alb“ sau într-o sală de aş­teptare. Din nefericire, fanaticii ra­sişti nu asistă totdeauna în mod paş­nic la această comportare lipsită de violenţă. Din păcate, în afară de „sit in“, există şi un „kneel in“. Intr-adevăr, în statele sudice există biserici în care se predică numai pentru albi. Acolo se întîmplă adeseori să în­genuncheze şi negri, rugîndu-se timp de ore întregi — spre dispera­rea albilor a căror înfumurare rasis­tă nu este nicăieri mai condamna­bilă decât în faţa altarelor unui dumnezeu comun“. Vacanţă şcolară forţată Ziarul vestgerman „DEUTSCHE ZEITUNG“ evocă următorul episod al discriminării rasiale în şcoli : „Cu începere din toamna anului 1959, copiii de culoare din districtul Prince Edward (Virginia) se află în­tr-o vacanţă şcolară forţată. In toam­na acelui an, şcolile publice ale co­munităţii au fost închise... O hotă­­rîre a tribunalului federal a pus dis­trictul in faţa următoarei alternati­ve : integrarea rasială în şcoli sau închiderea şcolilor publice... în practică, pentru şcolarii albi situaţia nu s-a schimbat cu nimic. Odată cu închiderea şcolilor pu­blice au fost deschise şcoli parti­culare deservite de vechii profesori. Taxele şcolare au fost fixate la 240 dolari anual pentru elevii de şcoli primare şi 265 dolari anual pentru elevii şcolilor superioare (...). învă­­ţămîntul copiilor albi continua ne­stingherit, dar negrii erau excluşi. Albii au oferit negrilor să constru­iască pentru ei o şcoală particu­lară şi să suporte cheltuielile din fondul şcolar. Negrii au refuzat. Ei au declarat că în felul acesta s-ar cimenta discriminarea rasială. De atunci, cei 1.700 de copii de culoare ai comunităţii sunt lipsiţi în prac­tică de şcoală. Unii dintre ei au fost trimişi de părinţi la rude aflate în alte state americane. O parte s-au acomodat mai mult sau mai puţin cu centrele de învăţămînt in­stalate în biserici şi in şcolile dă­răpănate. Unii dintre foştii profesori ai şcolilor publice predau cursurile în clase mixte, alcătuite din copii între 6 şi 16 ani. Dar in majoritatea cazurilor lecţiile sunt predate de gospodine". Părerea unui scriitor negru din S.U.A. James Baldwin, scriitor negru din S.U.A., publică în „NEW YORK TIMES MAGAZINE“ un articol in care se spune printre altele : „A trecut pentru totdeauna vre­mea cind negrii erau dispuși „să aştepte“. Ceea ce se cere acum nu este ca negrii să continue să se acomodeze cu barbarele presiuni rasiste ale vieţii în S.U.A., ci ca Statele Unite să se acomodeze cu realităţile vieţii de azi. Pe cind eram copil, negrii din ţara mea erau învăţaţi să se ru­şineze de Africa. Li se spunea di­rect, de pildă, că Africa nu a con- discriminării în S.U.A. ------p*o-----­ Cocteil oferit de ministrul R. P. Romme la Roma ROMA 24. — Corespondentul A­­gerpres transmite : La 23 mai, mi­nistrul R.P. Romíne la Roma, Pom­­piliu Macovei, a oferit în saloanele legației un cocteil cu prilejul pre­zenței delegației economice române. Au luat parte reprezentanţi ai Mi­nisterelor Afacerilor Externe şi Co­merţului Exterior, personalităţi ale vieţii economice, senatori şi de­putaţi. Au participat, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Roma. tribuit niciodată „cu nimic“ la ci­vilizaţie. Noi învăţam această lec­ţie mai puţin direct, şi chiar mai eficient, urmărind în filme dansurile negrilor aproape goi, sălbatici ca­nibali de operă comică. Ei erau a­­proape totdeauna cu toţii rai, une­ori comici, uneori şi răi şi comici. Dacă vreun negru era bun, această calitate era dovedită prin ataşa­mentul său faţă de omul alb... Dar lucrurile se prezintă altfel pentru acei care acum sunt tineri. Puterea lumii albe de a le controla identităţile s-a prăbuşit cind aceşti tineri negri s-au născut. Şi în mo­mentul cind ei au putut să reacţio­neze în lume, a apărut pe scena istoriei Africa. Aceasta nu a putut să nu aibă un efect extraordinar asupra moralului lor, deoarece înseamnă că ei nu erau numai descendenţii sclavilor într-o ţară de albi, protestantă şi puritană ; ei erau înrudiţi cu regi şi prinţi dintr-o îndepărtată patrie an­cestrală. Acest lucru s-a dovedit a fi un puternic antidot împotriva o­­trăvii pe care o constituia ura de sine. El marchează, de asemenea, sfîr­­şitul situaţiei negrilor din această ţară aşa cum am cunoscut-o pînă în prezent. Pe viitor, orice efort de a-l ţine pe negru „liniştit“ nu poate decit să aibă cele mai extreme şi neplăcute repercusiuni“. „Diplomaţii negri sunt indezirabili“ Sub acest titlu revista vestgermană „DER SPIEGEL“ scrie: „Mennea William», secretar de stat adjunct pentru problemele africane in cadrul Departamentului de Stat al S.U.A., priveşte cu o nelinişte evi­dentă faptul că în rîndul diplomaţi­lor ţărilor africane acreditaţi la O.N.U. creşte dorinţa ca sediul O.N.U. să fie mutat de la New York in Europa. Motivul acestei dorinţe, puţin mă­gulitoare pentru americani, îl cons­tituie diferitele neplăceri pe care trebuie să le îndure diplomaţii afri­cani în viaţa de zi cu zi în S.U.A. şi pe care nu le poate compensa nici o politică a declamaţiilor bine­voitoare. Ziarul „Washington Post“ a declarat pe un ton mînios că „tra­tamentul la care sunt supuşi diplo­maţii africani in America îi face să tremure pe funcţionarii Departamen­tului de Stat, deoarece el stînjeneşte o politică elaborată cu grijă şi care tinde să cîştige prieteni acolo unde S.U.A. au nevoie de ei“. Dar la New York şi în capitala S.U.A. nu se înţelege necesitatea de a se proceda mai cu mă­nuşi faţă de diplomaţii străini de culoare decit faţă de prom­ii lor negri. în consecinţă, africanii se văd în faţa uşilor închise atunci cind caută o locuinţă, sunt daţi afara din hoteluri („negrii şi evreii sunt inde­zirabili“) şi nu arareori ei sînt în imposibilitate de a găsi un taxi, a­­tunci cind au nevoie. Cel mai dureros îi atinge pe di­plomaţii de culoare opoziţia ameri­canilor care au locuinţe de închi­riat, dar nu tolerează prezenţa ne­grilor în apartamentele lor. Peste o treime din diplomaţii africani acre­ditaţi la O.N.U. nu pot găsi adăpost­ul în afara anumitor hoteluri şi a cartierului Harlem, pe care africa­nii cultivaţi îl consideră drept un izvor de alimentare a complexului de inferioritate al negrilor“. Alabama şi prestigiul S.U.A. în lume Presa americană scrie cu îngrijo­rare despre impresia dezastruoasă produsă asupra opiniei publice mon­diale de ieşirile huliganilor rasişti din statul Alabama. Corespondentul zia­rului „NEW YORK HERALD TRI­BUNE“ descrie în felul următor starea de spirit a delegaţilor la O.N.U.: „După părerea unor delegaţi la O.N.U., tulburările rasiale din statul Alabama vor ştirbi şi mai mult prestigiul Statelor Unite în întreaga lume, şi îndeosebi în Africa, Asia şi America Latină. Un delegat african l-a declarat unui corespondent american : „Dis­criminarea în privinţa negrilor este pentru voi călciiul lui Aphile“. „Vă rog nu mă întrebaţi nimic despre Alabama, a spus unul din reprezentanţii Asiei. Cum v-aş pu­tea spune ceva fără să vă jignesc ?“ Un reprezentant al Americii Latine a spus : „Ştiţi oare că o mare parte din populaţia noastră este alcătuită din negri şi indieni ? Vă daţi oare seama ce simt ei atunci cind agen­ţiile de informaţii nord-americane transmit fotografii în care pot fi vă­zuţi albi brutalizîndu-i şi insultîndu-i pe negri ? Dacă vreţi să ştiţi de unde porneşte adevărata ură faţă de americani, priviţi sudul ţării voastre“. * „Locuitorii altor ţări — scrie ziarul NEW YORK TIMES — voi vedea, dacă nu au şi văzut chiar, fotografii înfăţişînd oamenii care brutalizează pe negri sau pe alţi oameni albi — bărbaţi şi femei — neînarmaţi. Ei voi citi amănuntele în legătură cu cele întîmplate şi se vor întreba : Pentru ce anume se pronunţă în realitate Statele Unite? în trecut, s-a vorbit şi s-a scris mult despre prestigiul Statelor Unite Ce valoare are prestigiul american dacă este cu putinţă ceea ce am văzut atît noi cît şi Întreaga lume în statul Alabama ?“ Sîngeroasele e­­venimente petre­cute recent In statul Alabama (S.U.A.) au indig­nat opinia pu­blică din întreaga lume. O scenă înfă­­țișind teroarea raiistă In statul Alabama. Pag. 8 De la corespondentul nostru la Varşovia Zilele culturii, cărţii şi presei în R. P. Polonă Una din manifestările culturale ce au intrat în tradiţia poporului polo­nez este şi sărbătoarea „Zilelor cul­turii, cărţii şi presei“ de la începu­tul lunii mai, pînă către sfîrşitul ei. „Zilele culturii, cărţii şi presei" au prilejuit o amplă popularizare şi răspîndire a literaturii beletristi­ce, ştiinţifice, a celei social-poli­­tice, intensificarea acţiunii pentru construirea a 1.000 de şcoli în ca­drul mileniului statului polonez. De asemenea, in această perioadă s-a desfăşurat o largă discuţie legată de realizarea hotărîrilor privitoare la reforma şcolară. în această lună s-au desfăşurat numeroase manifestări ca „Ziua presei, radioului şi televiziunii“ (5 mai); „Ziua librarului“ (7 mai); a „bibliotecarului“ (14 mai); a „ac­tivistului cultural” (21 mai) etc. în R.P. Polonă se desfăşoară o bogată activitate cultural-editorială. La oraşe şi sate funcţionează 6.123 biblioteci generale, în afară de cele şcolare şi sindicale. De asemenea, în întreaga ţară activează 246 case de cultură şi 4.500 de cămine cul­turale la sate, afara de cele 400 centre cultural-sociale de raion şi regiune. Pentru răspîndirea cărţii pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, în anii 1958—1960 au fost deschise, în special la sate şi loca­lităţile mici, 320 de noi librării, în Silezia de Jos, unde în această pe­rioadă au fost create 54 de noi li­brării, vînzarea de cărţi s-a ridicat cu 60 la sută faţă de anul 1950. ★ Ca şi în ceilalţi ani, pe Aleea Ujazdowski, mai cu seamă dumini­cile, cu toată vremea atît de capri­cioasă din acest mai, sute de mii de varşovieni s-au perindat prin faţa standurilor cu cărţi. Tineri şi tinere, oameni de toate vîrstele, se îngrămădesc în faţa standurilor cu acoperişuri multicolore, cercetînd cu un mare interes diferitele cărţi expuse. Strădaniile editurilor Nasza Ksiegornia (Cartea Noastră) şi Wiedza Powszechna (Ştiinţa Uni­versală) care au reuşit un timp­­record să tipărească „Tainele Cos­mosului“ şi „Primul cosmonaut“, ce vorbesc despre epocala victorie a lui Iuri Gagarin, au fost pe deplin răsplătite de marea afluenţă a pu­blicului cititor. S-au bucurat de o deosebită a­­preciere literatura beletristică cla­sică şi contemporană, cărţile pen­tru copii etc. Prozatori şi poeţi ca Maria Dobrowska, Leon Kruczkow­­ski, Jerzy Putlament, Kazimierz Brandys şi alţii s-au întîlnit cu ci­titorii. La standul editurii Ksiazka i Wiedza (Cartea şi Ştiinţa), se cum­părau cărţi de literatură politică, printre care cele nou editate, „Lu­crările economice ale lui Lenin în 1918“ şi „Ideile leniniste în Polo­nia“. De asemenea, de un deosebit succes s-au bucurat interesantele lucrări editate în ultima vreme, ca: Mica Enciclopedie Universală, Isto­ria Poloniei, cărţi tehnico-ştiinţifice cum sunt tratate de fizică, matema­tică, chimie etc. Un rol important în sărbătorirea acestor „Zile“ l-a avut tineretul. Or­ganizaţiile de tineret şi-au desfăşu­rat activitatea educativă cu chema­rea „în fiecare cerc tineresc un di­fuzor al cărţii şi presei“. Interesante manifestări au avut loc sub auspiciile Asociaţiei de Prietenie Polono-Sovietică. Sub lo­zinca „Să ne adincim cunoştinţele despre Ţara Sovietelor — ţara cons­tructorilor comunismului şi a cuce­ririlor Cosmosului“ s-au ţinut con­ferinţe, seri literare, gale de filme, avînd ca teme ştiinţa şi tehnica so­vietică, dezvoltarea culturii şi învă­ţământului, creşterea potenţialului economic al Uniunii Sovietice în anii septenalului. ★ Multitudinea, varietatea şi bogă­ţia manifestărilor din „Zilele cultu­rii, cărţii şi presei“ constituie o ex­presie a vieţii culturale intense în R.P. Polonă. GH. GHEORGHIŢA -0*0- Sofia salută cu căldură pe primul cosmonaut din lume SOFIA 24 (Agerpres). — La 23 mai în clădirea Operei Populare din Sofia a avut loc o adunare festivă a oamenilor muncii din capitala Bulgariei, organizată în cinstea pri­mului cosmonaut din lume, I. A. Gagarin, care vizitează R. P. Bul­garia. Cu acest prilej i s-a conferit lui Iuri Gagarin titlul de Erou al Mun­cii Socialiste al R. P. Bulgaria şi Ordinul Gheorghi Dimitrov. I. A. Gagarin este primul cetăţean străin distins cu acest titlu. Totodată, el a fost ales cetăţean de onoare al o­­raşului Sofia.

Next