Scînteia, iulie 1961 (Anul 30, nr. 5212-5242)

1961-07-01 / nr. 5212

Fas. 2 REŞIŢA (coresp. „Scintell“). — Ca curînd, organizaţia de bază de la secţia laminoare a combinatului me­talurgic din Reşiţa a analizat felul în care s-a Îndeplinit planul de măsuri tehnico-organizatorice me­nit să ducă la îmbunătăţire­ con­tinuă a calităţii produselor. Majori­tatea măsurilor preconizate au fost realizate. In această perioadă co­eficientul la ţină de cale ferată de calitatea I-a a crescut de la 78 la sută cit prevedea sarcina de plan, la 88 la sută, iar economiile reali­zate peste plan se ridică la 3.186.123 lei. In urma acestei analize, adunarea organizaţiei de partid a făcut o se­rie de propuneri — Îmbunătăţirea calibrelor necesare la laminarea oţelului aliat exagonal la linia mij­locie, asigurarea unui regim ter­mic corespunzător şi reducerea con­sumului de combustibil prin înlocu­irea preîncălzitorului metalic cu preincălzitor ceramic şi altele — măguri care vor duce la reducerea rebuturilor, creşterea productivităţii muncii şi Îmbunătăţirea in conti­nuare a calităţii produselor, BRAŞOV (coresp. „Scînteii“).­­ Recent, biroul Comitetului regional de partid Braşov a organizat timp de 3 zile instruirea secretarilor co­mitetelor orăşeneşti şi raionale de partid la care au participat şi in­structorii teritoriali ai comitetului regional de partid. Din partea Co­mitetelor orăşeneşti de partid Bra­şov şi Sibiu, precum şi din partea Comitetelor raionale de partid Ag­nita, Făgăraş, Sighişoara, Mediaş, Sf. Gheorghe şi Rupea s-au prezen­tat informări privitoare la unele probleme ale muncii de partid. Membrii biroului Comitetului re­gional de partid Braşov au făcut expuneri. Instructajul a prilejuit un larg schimb de experienţă, generalizîndu-se cele mai bune me­tode de muncă folosite de organele şi organizaţiile de partid din regiu­nea Braşov, CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Din iniţiativa Comitetului regional de partid Oltenia, ziarul „înainte“ a organizat de curînd o caravană dotată cu o maşină tipografică, în­soţită de doi redactori. Caravana se deplasează in comunele şi satele raioanelor Segarcea, Băileşti, Cala­fat, Corabia şi Caracal. Aici, In pe­rioada muncilor agricole de vară se editează foi volante in care este generalizată experienţa bună do­­bindită în recoltarea păioaselor şi întreţinerea culturilor. In raionul Segarcea s-au şi editat pină acum 4 foi volante. IAŞI (coresp. „Scînteii“).­­ Din iniţiativa comitetului regional de partid Iaşi, „Carnetul agitatorului“ pe luna iunie a fost în între­gime dedicat activităţii organizaţii­lor de partid din gospodăriile agri­cole colective. Şi prin acest mijloc comitetul regional de partid şi-a propus să facă cunoscută pe scară mai largă activitatea din gospodă­riile agricole colective fruntaşe în vederea ridicării tuturor gospodă­riilor din regiune la nivelul aces­tora. BUCUREŞTI— îndrumate de co­mitetul de partid, organizaţiile de bază de la uzinele „Semănătoarea" acordă tot mai multă atenţie acti­vităţii gazetelor de perete Anali­­zind periodic munca comuniştilor din colectivele de redacţie, birou­rile organizaţiilor de bază au cerut acestora să lupte pentru a publica materiale cu un conţinut bogat, o­­perativ, să popularizeze metodele fruntaşilor în producţie şi să ia ati­tudine faţă de lipsuri. Participînd la concursul organizat pe raion, concurs a cărui primă etapă s-a încheiat de curînd, gazeta de perete a organizaţiei de bază de la sculărie s-a clasat pe primul loc. In cadrul aceluiaşi concurs, ga­zeta de perete a organizaţiei de bază de la „mecanic şef“ a primit „menţiune“ DEVA (coresp. „Scînteii“). Comi­tetul raional P.M.R. Sebeş acordă o atenţie deosebită sporirii şeptelului in gospodăriile colective. Cu ajuto­rul unor colective formate din acti­vişti de partid şi tovarăşi din acti­vul de partid, biroul comitetului ra­ional de partid a analizat in ultima vreme posibilităţile de dezvoltare a şeptelului, de creare a bazei fu­rajere şi de asigurare de noi adă­posturi pentru animale. Pe baza studiului tăcut s-a şi tre­cut la sporirea şeptelului. Numai in ultimele luni gospodăriile colective din raionul Sebeş au şi cumpăra! peste 2.500 taurine din care peste 1.300 vaci. In acest an te vor con-•trui In gospodăriile colective din raion circa 40 de grajduri noi. CIMPINA Frecventând cu regula­ritate şi studiind cu sîrguinţă, cei 16 tineri din cercul de învăţămînt politic U.T.M. de la unul din sec­toarele Rafinăriei nr. 4 din Cîmpina au reuşit să-şi însuşească temele predate. Organizaţia de partid s-a îngrijit să repartizeze aici un pro­pagandist cu experienţă. Creşterea nivelului lor politic se reflectă în participarea tot mai activă in producţie, în comportarea tovărăşească la locul de muncă şi in afara producţiei. Cursanţii au devenit mai combativi în a­­dunările generale, la consfătuirile de producţie, în munca de zi cu zi. A crescut totodată şi răspunderea utemiştilor faţă de sarcinile încre­dinţate de organizaţia U.T.M. (Vic­toria I­onescu — coresp. voluntar). CALAFAT (coresp. „Scînteii“). — Organizaţia de bază a gospodăriei colective din comuna Salcia, raio­nul Calafat, se ocupă îndeaproape de întrecerea ce se desfăşoară între brigăzile de colectivişti la întreţi­nerea culturilor şi recoltarea păioa­selor Rezultatele muncii sunt anali­zate in fiecare seară de biroul or­ganizaţiei şi consiliul de conducere şi tot în fiecare seară se stabileşte brigada fruntaşă căreia i se lumi­nează steagul roşu. Împreună cu consiliul de conducere, biroul orga­nizaţiei de bază a hotărit ca la în­cheierea campaniei de recoltare din acest an să se decerneze premii în obiecte (radio, biciclete, ceasuri) bri­găzilor fruntaşe care au obţinut producţii mari la ha. BUCUREŞTI Pentru generali­zarea experienţei pozitive a organi­zaţiilor de partid in domeniul mun­cii politice de masă, Biroul comite­tului raional P.M.R. Tudor Vladi­­mirescu a organizat o consfătuire cu responsabilii cu propaganda din birourile organizaţiilor de bază, res­ponsabilii culturali şi preşedinţii co­mitetelor sindicale şi secretarii or­ganizaţiilor U.T.M. Cu acest prilej s-au prezentat referate, urmate de discuţii. TIMIŞOARA (coresp. „Scinteii"). •­­Organizaţia de partid din gospodă­ria colectivă din Beşenova Nouă, raionul Timişoara, acordă multă a­­tenţie mobilizării tuturor colectivişti­lor la muncile din campania de recoltare şi Întreţinere a culturilor. Toate lucrările au fost executate la timp. Gospodăria agricolă de stat Be­­cicherecul Mic rămăsese în urmă cu întreţinerea culturilor prăşitoare. La îndemnul organizaţiei de partid consiliul de conducere al gospo­dăriei colective din Beşenova Nouă a încheiat un contract cu G.A.S. prin care s-a angajat să prăşească şi să recolteze o suprafaţă de 200 ha. cu porumb. In acelaşi timp mecaniza­torii gospodăriei agricole de stat dau un sprijin electiv colectiviştilor. Paralel cu Întreţinerea culturilor, sub îndrumarea organizaţiei de par­tid, colectiviştii au făcut serioase pregătiri pentru recoltatul păioase­­lor şi al tineţelor. Din cele 140 ha. s-a recoltat şi transportat pînă In prezent tin­de pe 115 ha. Iar orzul a fost recoltat de pe întreaga su­prafaţă de 120 ha. şi a început transportul lui la arie pentru a fi treierat. Colectiviştii din Beşenova Nouă sunt hotărlţi să muncească in aşa fel incit nici un bob să nu se piardă din recolta bogată a acestui an. (de la Pavel Orza, activist de partid). (Urmare din pag. I-a) scoţi din galerie pînâ nu văd că le apere minereul la orizont. Sînt oa­meni buni. Dac-ar povesti panoul In faţa birourilor şantierului se află un panou de onoare, la care sunt afişate, printre alte fotografii ale fruntaşilor, şi cele ale artificie­rului Gheorghe Bocoi şi ale mine­rului Dumitru Boboş. Amîndoi sînt comunişti şi cam de aceeaşi vîrstă. Să presupunem că rămaşi singuri înaintea panoului, acesta ar începe să depene scurta poveste a celor doi fruntaşi. Iată ce am aflat. Prin toamna trecută era mare lipsă de artificieri pe şantier încăpuse să­parea simultană a mai multor pu­ţuri şi trebuia pus exploziv ciad pe o coastă de deal, cînd pe alta, Gheorghe Bocoi a muncit zi şi noapte, pe o vreme aprigă, numai vînturi şi ploi N-a putut fi înduplecat să doarmă, ţinind-o “ morţiş că ceea ce face el e sarcină de partid şi că numai organizaţia îl poate hotărî să-şi îngăduie un răgaz Iar despre Dumitru Boboş ni s-ar povesti că acolo, în adîncul galeriei experimentale, comunistul care a găurit şi stinca de la tunel Intrare a hidrocentralei de la Bicaz, a stat in şut două schimburi la rind numai să ajungă la minereu. Şi că a mai avut vreme să-i dădăcească şi pe Liviu Mureşan şi pe Ion Vă­dan, ortacii săi, pe care s-a anga­jat să-l califice Ieşind la lumină, primul său drum a fost la organi­­zaţia de partid Aducea cu el o rocă de culoare albăstrie, pămîn­­tie Era minereul... Fapt divers Intr-o zi, cerul s-a întunecat pe nesimţite. Apoi s-a stîrnit furtuna 0*0 Ploua atît de tare îneît părea că peste sat s-a aşezat pîcla. Pîrlul din vecinătatea şantierului s-a um­flat văzînd cu ochii, cărînd cu el trunchiuri de copaci. Pe urmă s-a revărsat peste maluri. Oamenii au venit de pe dealurile unde-s risi­pite granicele şi puţurile. Apele în­volburate acoperiseră curtea, ame­­ninţind să ia cu ele utilajele şi re­zervoarele cu carburanţi. Orice cli­pă era preţioasă. Fără să mai stea pe gînduri, toţi cei care se aflau la sediul şantierului s-au aruncat în apă, luptînd din răsputeri cu fu­ria ei. Aurel Roman, secretarul or­ganizaţiei de partid, mecanicul Cornel Abraham, maistrul miner Si­­mion Crainic, inginerul Gheor­ghe Chelu, au muncit Încordat cî­­teva ore pentru a salva bunurile şantierului. Apoi, cînd totul s-a liniştit, cînd primejdia trecuse, au pornit fiecare la treabă — ca și cînd nimic nu s-ar fi întîmplat... 0*0- Oameni pasionați Printre brazi. (Vedere din Sinaia) Muncitorii şi tehnicienii uzinei „Steaua Roşie“ din Capitală îşi fac acum, la capătul primului semestru, bilanţul muncii lor pe primele şase luni ale anului. Este un bilanţ rodnic, planul producţiei globale pe această perioadă a fost îndeplinit încă din ziua de 28 iunie. Peste plan au fost realizate, în 6 luni, 20 remorci bas­culante — produs principal al uzi­nei. Au fost îndepliniţi şi ceilalţi indici principali de plan — produc­­tivitatea muncii, preţul de cost, be­neficiile, îndeplinirea ritmică a planului In acest an, planul de producţie al uzinei este mai mare cu 14 la sută faţă de realizările obţinute în anul 1960. Pentru ca volumul spo­rit de producţie să poată fi înde­plinit în bune condiţii — în pri­mul rând pe baza sporirii producti­vităţii muncii, prin utilizarea mai bună a utilajului şi a suprafeţelor de producţie — atenţia conducerii întreprinderii, a organizaţiei de partid şi a întregului colectiv s-a îndreptat, în principal, spre mai buna organizare a muncii, spre asi­gurarea îndeplinirii ritmice a pla­nului. Activitatea uzinei in această direcţie a fost mult înlesnită de fap­tul că, pe baza hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 31 octombrie—1 noiembrie 1960, sarcinile de plan pe 1961 au fost cunoscute cu mult timp înainte de începerea anului. Uzina a putut deci să-și asigure din vreme aprovizionarea cu materii prime și materiale, să încheie contractele economice cu beneficiarii şi să în­treprindă o serie de măsuri pentru asigurarea decalajului necesar între diferitele secţii — condiţie principală pentru desfăşurarea ritmică a pro­ducţiei, în afară de faptul că au fost pregătite încă de la sfîrşitul anului 1960 o serie de piese turnate şi for­jate pentru 1961, sarcinile de plan au putut fi defalcate pe luni şi trimestre ; s-au putut întocmi gra­fice de fabricaţie pentru fiecare sec­ţie, stabilindu-se termenele de li­vrare a pieselor în concordanţă cu nevoile secţiei de ajustaj- montaj — în aşa fel incit in tot cursul lunii producţia să se desfăşoare din plin. Din activitatea colectivului uzinei „Steaua Roşie" ritmic. Conducerile secţiilor şi dis­pecerii urmăresc zilnic felul cum sunt respectate graficele. Ca rezultat al acestor măsuri, sarcinile de plan pe fiecare decadă au fost îndepli­nite, în general, după graficele sta­bilite. Desfăşurarea ritmică a producţiei a dus şi la mai buna utilizare a ma­şinilor şi a spaţiilor productive. In primele 5 luni, indicii de utilizare a maşinilor au sporit cu 15 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aşa se explică faptul că acum, la capătul primului semestru, colecti­vul uzinei poate raporta că a de­păşit productivitatea planificată cu 3 la sută, îmbunătăţirea calităţii produselor - obiectiv principal Inlăturîndu-se munca „în asalt“, muncitorii şi tehnicienii au putut să-şi concentreze mai mult atenţia asupra respectării tehnologiei de fa­bricaţie, să execute fiecare piesă sau subansamblu în bune condiţii îmbunătăţirea calităţii produselor a devenit obiectivul principal al între­cerii. După apariţia Directivelor C.C. al P.M.R cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii socialiste, în în­treprindere a fost întocmit un plan cuprinzător de măsuri de îmbunătă­ţire a calităţii - plan care se înfăp­tuieşte pas cu pas. Pe baza preve­derilor acestui plan s-a trecut la re­­proiectarea unor piese sau suban­­samble la unele produse principale pe care le fabrică uzina, pentru­ a n i ridica performanţele tehnice şi constructive. De pildă, la remorcile basculante au fost reproiectate şa­­siul, ridicătorul hidraulic şi alte piese. Prin reproiectarea acestora, durata în exploatare a remorcii bas­­culante se prelungeşte cu 50 la sută, obţinîndu-se totodată şi un regim de basculare mai eficient. La podurile rulante manuale au fost reproiec­tate şi înlocuite roţile de rulare d­in oţel turnat cu roţi de rulare din la­minate sudate. Roţile executate din laminate sudate sînt de calitate m­ai bună şi se obţine la fiecare piesă o economie de 20 kg. de metal. In primele 6 luni ale anului au fost obţinute rezultate pozitive şi in domeniul introducerii tehnologiei moderne. Pentru executarea în mai bune condiţii a remorcii basculan­te şi pentru îmbunătăţirea calităţii ei, au fost realizate 40 de dispozitive care ajută pe muncitori să obţină piese la un nivel calitativ mai ridi­cat. Şi în ce priveşte finisajul pro­duselor s-a făcut un pas înainte. O serie de piese sunt acum mai bine fi­nisate, iar operaţia de vopsire a pro­duselor s-a îmbunătăţit şi ea. Măsuri chibzuite, propuneri gospodăreşti In cursul primului semestru preo­cuparea muncitorilor şi tehnicienilor pentru sporirea productivităţii mun­cii şi îmbunătăţirea calităţii produ­selor s-a împletit strîns cu lupta pentru realizarea de economii şi be­neficii peste plan. Conducerea uzinei a luat măsuri ca metalul — materia primă de bază — să fie cit mai bine folosit. Anul trecut, din cauză că debitarea mate­rialelor era dispersată în mai multe locuri în uzină, în afară de faptul că secţiile de producţie nu erau întot­deauna alimentate cu materialele necesare, nu se putea ţine nici o evi­denţă strictă a consumului de me­tal şi a utilizării lui economicoase. Pentru a se înlătura acest neajuns, s-a organizat debitarea centralizată a materialelor La executarea unor piese din tablă pentru produsele care se realizează în uzină — remorci basculante, malaxoare de mortar, macaralele „Pionier“ şi altele — s-a introdus metoda croirii combinate a tablei. In acest fel, suprafaţa tablei este mai bine utilizată : din bucăţile care altă dată erau aruncate la de­şeuri, se execută piese mai mici. Măsurilor luate de conducerea uzi­­nei pentru utilizarea mai bună a me­talului 11 s-au adăugat propunerile gospodăreşti făcute de muncitori şi tehnicieni. De pildă, şnecul — o piesă importantă de la macaralele „Pio­nier“ şi malaxoarele de mortar — se executa înainte din bară brută de laminate, consumîndu-se pentru fie­care bucată 55 kg. metal. Maistrul forjor Vasile Ortopelea a propus ca această piesă să fie confecţionată prin matriţare ; se realizează astfel o economie de 22 kg. metal la fie­­care bucată. Ca urmare a măsurilor luate de conducerea întreprinderii, a aplică­rii propunerilor gospodăreşti făcute de muncitori şi tehnicieni, în primul semestru a fost realizată o economie de peste 48 tone de metal. Au fost reduse mult in această perioadă şi cheltuielile neproductive. Drept re­zultat, colectivul uzinei a reuşit să îndeplinească sarcina de reducere a preţului de cost pe primul semes­tru şi — după date preliminate — să obţină economii peste plan de peste 1oO.OOO lei. Beneficiile planifi­cate pe această perioadă au fost şi ele depăşite cu 6 la sută. ★ Realizările obţinute de colectivul «rinei in primul semestru sînt in­­semnate. în uzină sînt însă unele verigi ale producţiei spre care ar trebui să-şi îndrepte mai mult aten­ţia atît conducerea uzinei, cit şi bi­roul organizaţiei de bază. Deşi con­trolul tehnic de calitate a devenit mai exigent în secţii, la finisaj, pe întreg fluxul tehnologic, totuşi la re­cepţia unor materii prime şi mate­riale care sosesc în uzină controlul se mai face, uneori, superficial. Din această cauză se întîmplă să intre în procesul de producţie unele mate­riale de calitate necorespunzătoare. Este un fapt pozitiv că în uzină s-a trecut la debitarea centralizată a materialelor. După cum am văzut, aceasta aduce mari economii de me­tal. Dar, în acelaşi timp, consumu­rile specifice n-au fost modificate potrivit noilor condiţii. De aceea au apărut în magazie stocuri de mate­riale peste necesar - lucru care pu­tea fi evitat dacă exista o mai stă­ruitoare preocupare in această di­recţie. Dezvoltînd experienţa dobîndită in primul semestru şi eliminînd neajunsurile care mai stăruie pe a­­locuri, metalurgiştii uzinei vor ob­ţine succese şi mai însemnate în pro­ducţie, îndeplinindu-şi cu cinste sar­cinile ce le revin pe întreg anul 1961 — cel de-al doilea an al pla­nului de 6 ani. L. ȚINTEA S­C­I­N­T­R­I­A Noua clădire a bazei experimentale Fundulea din cadrul Institutului de cercetări agricole. In medalion. La laboratorul de biochimie se deter­mină microelementele din sol. Gospodăria se dezvoltă multilateral al JU.M. Se­curiştic cu nişte treburi in co­muna Negoiu, raionul Băileşti. Am vizitat şi gospodăria colectivă „Valea Dunării“ din comună, despre care auzisem vorbindu-se multe lucruri frumoa­se. Colectiviştii se străduiesc să facă din gospodăria lor o uni­tate agricolă socia­­listă puternică, multi­lateral dezvoltată. Numai în acest an gospodăria a procurat, cu fonduri proprii şi credite, 40 de vaci şi mai multe juninci. La sfirşitul anului gospo­­dăria va avea 285 vaci cu lapte, 110 tineret bovin, 1757 oi, 150 scroafe, peste 3.000 păsări etc. Pentru a le asigura adăposturi co­respunzătoare, colecti­viştii au hotărit, la începutul anului, să construiască : două grajduri pentru 200 bovine, două materni­­tăţi pentru scroafe. De asemenea vor fi construite magazii pen­tru 1.500 tone cereale şi remize pentru 6 au­tocamioane. Brigada de construc­tori a şi terminat par­­te din obiective, iar la altele lucrările sunt a­­vansate. Au fost date în folosinţă două ma­gazii pentru 80 vagoa­ne cereale, remize pentru 4 autocamioa­ne şi o maternitate pentru scroafe. Multe din materialele folo­site au fost procurate pe plan local. Cei peste 320.000 chirpici, au fost confecţionaţi de colectivişti. — Am dorit cu toţii să facem cit mai mult pentru ca ceea ce con­struim să ne coste cit mai ieftin — mi-a­u spus colectiviştii A­­dam Cunzet şi Firu Dorobanţi. ION PRUNOIU lăcătuş P­E SCURT ANGAJAMENTUL COIECTIVUIUI ...rafinăriei nr. 6 din Ploieşti, de a realiza pînă la sfîrşitul anului 330.000 Iei economii peste plan, fusese bine chibzuit la început. Pe parcurs însă au fost scoase la iveală noi rezerve interne prin redu­cerea consumurilor specifice de ma­terii prime şi materiale, valorificarea superioară a tonei de ţiţei, reducerea pierderilor în fabricaţie, la manipu­larea şi depozitarea produselor etc. De aceea, colectivul nostru şi-a spo­rit recent angajamentul de economii cu încă 200.000 lei. (De la Duţă Alexandru, muncitor). IN FIECARE ZI ... după ieşirea din schimbul de dimineaţă, peste 100 de muncitori şi tehnicieni de la Combinatul Metalur­gic Reşiţa, absolvenţi ai şcolilor medii se îndreaptă spre grupul şcolar profesional. Aici au loc cursuri de pregătire pentru cei care vor da la toamnă examene de admitere la diferite institute de Invă­­tămint superior. (De la Straton Nica­­nop —­tnvStStor). PENTRU BUNA DESERVIRE A POPULAŢIEI ... U.R.C.C.-Galaţi organizează pe­riodic consfătuiri de producţie pe centre de comune cu gestionarii şi vînzătorii din cooperaţia de consum. Cu această ocazie au loc schimburi de experienţă in care sunt împărtăşi­te metodele cele mai bune de lucru. La ultima consfătuire, gestionarii Anton Crişan de la cooperativa din comuna Pechea, Ion Anton de la cooperativa de consum Frumuşica au vorbit despre munca pe care o des­făşoară ei pentru aprovizionarea magazinelor cu mărfurile solicitate de cumpărători. (De la G. Mandi — funcţionar). -oro­ -oro-Tineri solişti la microfon Emisiunea radiofonică „Tineri so­lişti la microfon“ a devenit, alături de unele emisiuni cuprinzind impri­mări din sălile de concert, un mij­loc de popularizare şi stimulare a realizărilor tinerilor interpreţi. In faţa microfonului apar în fiecare săptămînă, în cadrul a două sau trei emisiuni, tineri artişti de mu­zică vocală şi instrumentală şi, u­­neori, chiar formaţii de muzică de cameră. Aproape toţi interpreţii au intrat nu de mult în viaţa concer­­tistică sau îşi fac debutul „de pu­blic“ în studio şi, cum au de sus­ţinut cite un scurt recital fără in­termediul magnetofonului, „pe viu", emoţiile lor nu sunt mai mici decit pe podiumul sălii de concert. Im­perfecţiunile ce decurg din trans­misia directă aproape că nu se se­sizează, atenţia ascultătorului fiind reţinută de spontaneitatea şi cursivi­tatea recitalului, pregătit de tinerii artişti cu cea mai mare seriozitate. Interesul ascultătorilor faţă de a­­ceastă emisiune este sporit şi da­torită diversităţii programelor. Ast­­fel, numai in cele 35 emisiuni cite au fost difuzate de la începutul a­­nului au apărut peste 50 de inter­preţi, cîntăreţi vocali şi instrumen­tişti, solişti ai unor formaţii orches­trale, de operă şi operetă, membri ai unor mari ansambluri, studenţi şi elevi ai institutelor şi şcolilor de artă etc. In cadrul emisiunii au fost prezentaţi nu numai interpreţi din Capitală ci şi din mai multe oraşe ale ţării. Cu ocazia concursului na­ţional de selecţionare în vederea Concursului Internaţional „George Enescu“ au fost difuzate recitaluri ale celor 20 de concurenţi laureaţi. Tineri talentaţi ca, de pildă, Doro­thea Pallade, Ileana Cotrubaş, Ele­na Patrichi-Spătaru, Ilarion Ionescu-Galaţi, Eleonora Geantă, Elemer Denes şi alţii au susţinut recitaluri radiofonice apreciate de ascultă­tori. Au fost reuşite, de asemenea programele prezentate de elevii şcolii medii de muzică din Bucu­reşti şi ai celei din Timişoara, pre­cum şi de studenţii Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ din Capitală. In ceea ce priveşte repertoriul, trebuie salutat faptul că in progra­mele tinerilor interpreţi, alături de lucrările compozitorilor clasici şi contemporani sunt incluse în fiecare recital piese muzicale romîneşti de George Enescu, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Alfred Mendelsohn, Dumitru Bughici, Vasile Filip etc. Un cuvint de laudă se cuvine a­­companiatorilor şi personalului specializat de studio care, de la repetiţii pînă la sfîrşitul emisiei, lu­crează cu dragoste şi cu multă gri­jă alături de tinerii solişti pentru reuşita acestei emisiuni. In timpul verii, cînd activitatea concertistică este întreruptă, emi­siunea va continua să prezinte as­cultătorilor radioului producţiile ti­nerilor solişti. In acest domeniu, Radiodifuziunea mai are multe de făcut pentru Îndeplinirea sarcinilor sale. Printre altele, ascultătorii aşteaptă să se găsească posi­bilitatea de a se aduce la microfon noi categorii de interpreţi, nu nu­mai din oraşele cu viaţă concertis­tică mai intensa, ci şi din alte lo­calităţi, din instituţii muzicale, for­maţii artistice profesioniste şi chiar din rîndul amatorilor. In privinţa re­pertoriului, ar fi de dorit ca tinerii interpreţi să fie Îndrumaţi să-şi în­drepte atenţia şi către lucrările ti­nerilor noştri compozitori. . M. SIMIONESer IN EDITURA POLITICA a apărut: V. 1* LENIN Scurtă schiță biografică 168 pag. 3,05 lei Noi discuri muzicale sovietice Pe adresa bibliotecii şi discotecii muzicale din cadrul Casei Prieteniei Romino-Sovietice din Capitală au sosit ieri 50 de discuri cuprinzînd muzică din mai multe Republici So­cialiste Sovietice. Acestea se adaugă celor 6.000 de discuri cu care colec­tivul bibliotecii muzicale organizea­ză în uzine,, şcoli, instituţii etc. audiţii, lecţii-concert, conferinţe cu exemplificări ş.a. Aceste discuri pot fi împrumutate, la cerere, întreprin­derilor şi instituţiilor. PE SCENELE TEATRELOR de la 1 la 0 iulie 195&1 SALA PALATULUI R.P.R. : Con­cert simfonic (prezintă Filarmonica de Stat „George Enescu") — duminică 2 (orele 11). TEATRUL CONSTANTIN NOTTA­­RA (la Grădina de vară „9 Mai") : Cintă privighetorile — sîmbătă 1, du­minică 2, marţi 4, miercuri 5, joi 6, duminică 6 (orele 20). Musafiri nepof­tiţi — vineri 7, sîmbătă 8 (orele 20) ; la Arenele Libertăţii . Cintă privighe­torile — vineri 7, sîmbătă 8 (orele 20) Fintîna Blar­duziei — duminică 9 (orele 20). TEATRUL CONSTANTIN TANASE (SALA SAVOY) : Revista 62 — sim­­bată 1, duminică 2, marţi 4, miercuri 5. joi 6. vineri 7, sîmbătă 8. duminică 9 (orele 20) ; ti Grădina Boema : Con­cert expres - sîmbătă 1. duminică 2. marţi 4. miercuri 5. joi 6. vineri 7, sîmbătă 8. duminică 9 (orele 20,15). RADIO, 1 IULIE e Pies, simfonic, - orele 8,30 -re Concert ghicitoare - orele 9,50 — te Chilă fanfara reprezentativă a armatei — orele 10,30 — I • Opera ,,Luiza“ da Charpentier - orele 11,03 - l­e Muzică de estradă - orele 12,00 — l o Cintece din ţări socialiste — orele 1240 - // e Melodii populare ardelenești - orele 12,30 - II 0 Muzică vocală - orele 13,00 — ll 0 Valsuri — orele 14,30 — 110 Muzică simfonică — orele 15,10 — I 0 Viola literară in Uniunea Sovietică — orele 15,45 -10 Muzică u­­şoară rominească - orele 16,30 — II 0 Opera „Cei patru bădărani" de Wolf Ferrari — orele 17,00 — ll 0 Știința în slujba pieii — orele 17,50 — l­0 Sonate pentru flaut­e* clavecin de Vivatti - orele 18,00 -10 Din folclorul popunilor - orele 18,30 l 0 Chilă Corbi­. Zibion - orele 10,15 — 10 Pe teme int­er na io na le - orele 19,30 — ll 0 Estrada artistuui amator - orele 19,40 - ll • Muzică din operete - orele 20,40 - 1 0 Muzică populară rominească - orele 21,00 — I 0 Album artistic - orele 21,45 ~ Il • Lleduri de Betiltottén interpretate de Die­trich Fischer - Deshau „ orele 22,28 — II e Muzică simfonică. Program 1 S Bach și R Wagner - eite 23,15 — i e Muzică de dans — orele 2315 — II. DIN NOU DIMINEAȚA : Patria (10 ; 12,15; 14,30 ; 16,45 ; 19 , 21) AEROPORTUL NU PRIMEȘTE ; V Alecsandri (15 , 17 ; 19 , 21), M Gorki (10 ; 1245 ; 14,20 ; 16,30 ; 18,45 ; 21), V. Roaită (10 ; 1245 ; 15 ; 17,05; 19,10; grădină ( 20,30), Donca Simo (15; 17,15; 19,30; grădină - 20,30) Grădina 18 Septembrie 120,30) DRAGOSTEA ŞI PILOTUL SECUND : Elena Pavel (10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21 ; grădină - 20,30), înfrăţirea între popoare (10,30; 15 ; 17 ; 19 ; 21), Gh. Doja (10 ; 12,10 ; 14;20 ; 18,30 ; 18,45 ; 21), Sta­dionul Ciuleşti (20,30) CERASELLA­­ Repu­blica (94 5 ; 11,30 ; 14 ; 1845 ; 18,45 ; 20,15), I. C­orimu (10 12,15 ; 14,15 ; 16,45 ; 19 ; grădini - 20,30 22,301 Miorița (9 , 11 ; 13;15 ; 15,30 ; 17 45 , 20), Volga (9,15 ; 11,30 ; 14,30 ; 16,45 19 , 21,15), Stadionul Dinamo (20,30). Grădina Progresul (20 451 CIRCUL : Machern (10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 , 21), Lumina (9,30 - 15 în continuare ; 16,45 ; 19 , 21), Flacăra (15 ; 17 ; 10 , 21) VIKINGII : Bucu­rești (9,45 ; 12 ; 14,45 ; 16,30 ; 19 ; 21,15), Arta (11 ; 14,30; 16 45 ; 19, 21 ; grădină - 20,30), 30 Decembrie ■ cinemascop (8,45 ; 11 ; 1345 ; 15,30 ; 17 45 ; 20), Grădina­­ Vladimirescu (21) STRADA SĂRACA : Central (10; 1245 ; 16 , 18;15 20,30), Grivița (15 ; 17 ; 19 ; 21). DARCLEE : Victoria (10 ; 1245 ; 14.30 ; 16.45; 19 ; 2145), Al Popov (10 - 1440 in conti­nuare ; 16.25 ; 18.40 , 21) MARELE CON­CERT : Timpuri Noi (10 - 21 in continuare). CORABIA ZBURĂTOARE 13 Septembrie 110), T Vladimirescu (15 ; 17 ; 19), Aurel Vlaicu (15 ; 17 ; 19 . 21) , Eminescu (15 ; 17; 19; 21) ADIO COPILĂRIE: Tineretului (16; 18;15; 20,30) Cultul.il 08; 1845 ; 20,30i, Popular (18 ; 18;15 ; 20,30) AVIONUL PLEACA LA ORA 1­­ S Martie (15 ; 18 ; grădină 28,30). 23 August - cinemascop (10 ; 12 ; 15,30 ; 17;45 . 20) G Coșbuc (16 ; 16;15 ; grădină­­ 20,30) FRUMOASA AVEN­TURA: C-tin David (15,30; 18; 20,30), VENEŢIA LUNI ŞI TU : 13 Septembrie (11,30 ; 13 , 15 ; 17 ; 19 , 21) PITICUL VRĂJITOR: Unitra (16 , 13,15), Floreasca (15 , 17) LILI : Unirea igrădină 20,30). DUELUL I Al Sihla (10 ; 12 ; 15 ; 17 : 19; grădină - 20,30), Moşilor (16 . 1845 ; grădină - 20,30). Libertăţi HO; 12,1 5; 16,30 ; 18,45 , 21 ; grădină - 20,30) ROSEMARIE 1 Munca (15 , 17 , 19 , 25» DRAGOSTEA TE AŞ­TEAPTĂ : 18 Febuarie U«­­ 18, 28) CIE­LITO LINDO 8 Bălcescu (14,20; 18,30; 18,40 , 21 ; grădini - 20,30) ENRICO CA­RUSO­­ G Bacovii 113 ( 17 , 19 , 21). SETEA — cinemascop ■ 1 Delavrancea (15,45 , 18 ; 20,15), Drumul Sec (16, 18,15; 28,30), FATA CU ULCIORUL : Grădina 23 August (28,45). LA ORDIN: SA TRĂIȚI : 8 Mai (15 , 17 ; 19 , 21) LADy HAMILTON : Olga Banciu (15 , 17,15 ; 19,30 , grădină - 20,38) VOLGA­­VOLGA ( Ilie Pinijie 45 , 17 , 19). BUFO­NUL REGELUI : Stadionul Republicii (20,30), Patinoarul 23 August (20,30). Televiziune ■ orele 19,00 — Informaţiile după-amiezii 19,05 - Album artistic prezen­tat de Casa Pionierilor din Piatra Neamţ. 19,25 - Emisiunea „In fata hărţii” 19,85 — Filmul artistic . Hatifa". 21,05 - Jurnalul televiziunii 21,25 — „O seară cu Johann Strauss". In încheiere: ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de i, 1 şi 4 iulie . Vremea va continua să te Încăl­zească uşor, iar cerul va fi variabil. Ploi lo­cale vor cădea mai Iutii în vestul tării, apoi şi tn celelalte regiuni sunt arab. Tempe­ratura In creştere uşoară şi treptată. Mini­mele vor fi cuprinse Intre 10 şi 28 grade, iar maximele Intre 26 şi 80 grade, local met ridicate. NP. 52 JS Cu sprijinul cetinilor PETROŞENI (red. ziarului „Stea­gul Roşu“). Mobilizaţi de către de­putaţi, cetăţenii din Valea Jiului participă cu entuziasm la acţiunile patriotice de interes obştesc. De la începutul anului şi pînă în prezent peste 60.000 de cetăţeni au efectuat aproape 650.000 ore de muncă pa­triotică la întreţinerea drumurilor şi străzilor, la crearea de spaţii verzi, la plantarea de pomi etc. Valoarea economiilor realizate prin munca patriotică a cetăţenilor din Valea Jiului, depăşeşte suma de 1.500.000 lei.

Next