Scînteia, august 1961 (Anul 30, nr. 5243-5273)

1961-08-01 / nr. 5243

Nr. 5243 SCÎNTEIA I. Sarcinile partidului în domeniul construcţiei economice, al creării şi dezvoltării bazei materiale a comunismului Sarcina economică principală a partidului şi poporului sovietic este de a crea în decurs de două decenii baza tehnică-materială a comunismului. Aceasta înseamnă : deplina electrificare a ţării şi perfecţionarea, pe această bază, a tehnicii, tehnologiei şi organizării producţiei sociale în industrie şi agricultură ; mecanizarea complexă a pro­ceselor de producţie, automatizarea lor tot mai deplină; aplicarea pe scară largă a chimiei in economia naţională; dezvoltarea prin toate mijloacele a unor noi ramuri de producţie, eficiente din punct de vedere economic, a unor noi tipuri de energie şi materiale; folosirea multilaterală şi raţională a resurselor naturale; Îmbinarea organică a ştiinţei şi producţiei şi un ritm rapid al progresului tehnico­­ştiinţific ; un înalt nivel cultural-tehnic al oamenilor muncii ; o considerabilă superioritate faţă de cele mai dezvoltate ţări capitaliste in domeniul productivităţii mun­cii, ceea ce constituie cea mai importantă condiţie a victo­riei orînduirii comuniste. Drept rezultat, U.R.S.S va dispune de forţe de producţie nemaivăzut de puternice, va depăşi nivelul tehnic al celor mai dezvoltate ţări şi va ocupa primul loc in lume in ceea ce priveşte producţia pe cap de locuitor Aceasta va consti­tui baza­ pentru transformarea treptată a relaţiilor sociale socialiste în relaţii sociale comuniste, pentru o asemenea dezvoltare a industriei şi agriculturii care va permite satis­facerea din belşug a nevoilor societăţii şi ale tuturor cetă­ţenilor ei. Spre deosebire de capitalism, sistemul economic socialist planificat îmbină accelerarea progresului tehnic cu asigu­rarea deplină a posibilităţii de a munci pentru întreaga populaţie aptă de muncă. Automatizarea şi mecanizarea complexă constituie baza materială pentru transformarea treptată a muncii socialiste în muncă comunistă. Progresul tehnic va mări considerabil exigenţele faţă de cultura în producţie, faţă de pregătirea de specialitate şi de cultură generală a tuturor oamenilor muncii. Dezvoltarea tehnicii noi va fi folosită pentru uşurarea şi îmbunătăţirea radicală a condiţiilor de muncă ale omului sovietic, pentru reduce­rea zilei de muncă şi buna deservire a nevoilor social-cultu­­rale, pentru lichidarea muncii fizice grele, iar apoi şi a ori­cărei munci necalificate. Baza tehnică-materială se va dezvolta şi perfecţiona neîncetat odată cu dezvoltarea societăţii pe calea spre vic­toria deplină a comunismului. Nivelul de dezvoltare a ştiin­ţei şi tehnicii, al mecanizării şi automatizării proceselor de producţie va creşte continuu. Crearea bazei tehnice-materiale a comunismului va nece­sita uriaşe investiţii. Sarcina constă în a folosi aceste in­vestiţii cit mai raţional, mai economic, cu rezultate şi cîştig de timp maxime. Pap. 15 Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice P­ARTEAA D­OUA SARCINILE PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE IN CONSTRUIREA SOCIETĂŢII COMUNISTE Comunismul — viitorul luminos al întregii omeniri Construirea societăţii comuniste a devenit sarcina prac­tică nemijlocită a poporului sovietic. Trecerea treptată de la socialism la comunism este o legitate obiectivă ; ea a fost pregătită de întreaga dezvoltare anterioară a societăţii so­vietice socialiste Ce este comunismul ? Comunismul este o orînduire socială fără clase, în care mijloacele de producţie sunt proprietate unică a întregului popor, în care există o deplină egalitate socială a tuturor membrilor societăţii, in care, paralel cu dezvoltarea multila­terală a oamenilor, vor creşte şi forţele de producţie pe baza ştiinţei şi tehnicii in continua dezvoltare, şi în care toate izvoarele avuţiei sociale vor ţîşni impetuos,­ din plin şi se va înfăptui măreţul principiu „de la fiecare — după capaci­tăţi, fiecăruia — după nevoi“. Comunismul este o societate a oamenilor muncii liberi şi conştienţi, o societate cu un înalt grad de organizare, în care se va statornici autoadministrarea obştească, in care munca va deveni pentru toţi prima cerinţă vitală, o necesitate înţeleasă, iar capacităţile fiecăruia vor fi aplicate cu cel mai mare folos pentru popor, înalta conştiinţă comunistă, dragostea de muncă şi disci­plina, devotamentul faţă de interesele obşteşti constituie ca­lităţi inerente omului societăţii comuniste. Comunismul asigură dezvoltarea neîntreruptă a produc­ţiei sociale şi o înaltă productivitate a muncii pe baza pro­gresului tehnico-ştiinţific rapid, înarmează omul cu cea mai perfecţionată şi puternică tehnică, ridică pe o treaptă foarte înaltă stăpînirea oamenilor asupra naturii, le dă posibilita­tea să dirijeze într-o măsură tot mai mare şi mai deplină for­ţele ei oarbe. Se atinge un foarte înalt nivel de organizare planică a întregii economii sociale, se asigură cea mai efici­entă şi mai raţională folosire a bogăţiilor materiale şi a resurselor de muncă în vederea satisfacerii nevoilor cres­­cînde ale membrilor societăţii. In comunism dispar cu desăvirşire clasele, deosebirile so­­cial-economice şi deosebirile culturale şi de trai dintre oraş şi sat. in ceea ce priveşte nivelul dezvoltării forţelor de pro­ducţie şi caracterul muncii, formele relaţiilor de producţie, condiţiile de trai, bunăstarea populaţiei, satul se ridică la nivelul oraşului. Odată cu victoria comunismului se va pro­duce îmbinarea organică a muncii fizice şi intelectuale în activitatea de producţie a oamenilor. Intelectualitatea nu va mai constitui o pătură socială deosebită, întrucît lucrătorii din domeniul muncii fizice se vor ridica, în ceea ce priveşte nivelul tehnic-cultural, la nivelul celor care lucrează in do­meniul muncii intelectuale. Aşadar, comunismul pune capăt împărţirii societăţii în clase şi pături sociale, în timp ce întreaga istorie a omenirii, cu excepţia epocii primitive, a fost istoria societăţii de clasă, în care împărţirea în clase opuse ducea la exploata­rea omului de către om, la lupta de clasă şi la antagonismul între naţiuni şi state. In comunism toţi oamenii vor avea o­ situaţie egală în societate, se vor afla în acelaşi raport faţă de mijloacele de producţie, vor avea condiţii egale de muncă şi repartiţie şi vor participa activ la conducerea treburilor obşteşti. Se vor statornici raporturi armonioase între individ şi societate, pe baza unităţii dintre interesele obşteşti şi cele personale. Cerinţele oamenilor, deşi extrem de variate, vor exprima nevoile sănătoase, rezonabile ale omului multilateral dezvoltat. Scopul producţiei comuniste este de a asigura progresul neîntrerupt al societăţii, de a pune la dispoziţia fiecărui membru al societăţii bunuri materiale şi culturale potrivit nevoilor sale crescinde, cerinţelor şi gusturilor sale indi­viduale. Nevoile oamenilor vor fi satisfăcute pe seama fon­durilor sociale. Obiectele de consum individual intră în po­sesia deplină a fiecărui membru al societăţii şi se află la dis­poziţia lui. Societatea comunistă, bazată pe o producţie cu un înalt Crearea bazei tehnice­ materiale a comunismului, sarcina transformării industriei U.R.S.S în industria cea mai per­fecţionată şi mai puternică din punct de vedere tehnic din iunie necesită dezvoltarea continuă a industriei grele. Pe această bază vor fi reutilate din punct de vedere tehnic toate celelalte ramuri ale economiei naţionale: agricultura, industria bunurilor de consum, construcţiile, transporturile, telecomunicaţiile, precum şi ramurile care servesc nemijlocit la satisfacerea nevoilor curente ale oamenilor : comerţul, alimentaţia publică, ocrotirea sănătăţii, gospodăria locativă şi cea comunală. In Uniunea Sovietică a fost creată o industrie grea de prim rang — baza progresului tehnic şi a forţei economice a ţării. Şi în viitor P.C.U.S. se va preocupa neobosit de creşterea industriei grele, care asigură dezvoltarea forţelor de producţie şi capacitatea de apărare a ţării In noua perioadă de dezvoltare a Uniunii Sovietice, industria grea trebuie să crească în aşa fel încît, pe baza progresului tehnic, să se asigure creşterea ramurilor economiei naţionale care produc bunuri de consum, în scopul satisfacerii tot mai de­pline a nevoilor poporului. Aşadar, sarcina principală a industriei grele este de a asigura în întregime nevoile de apărare a ţării, de a satis­face mai bine şi mai deplin cerinţele vitale ale omului, ale societăţii sovietice. Pornind de la aceasta, P.C.U.S. prevede sporirea volu­mului producţiei industriale , în cursul următorilor 10 ani , de circa două ori şi jumă­tate şi depăşirea nivelului actual al producţiei industriale a S­U A­ ; nivel de organizare şi pe o tehnică dezvoltată, schimbă ca­racterul muncii dar nu-i scuteşte de muncă pe membrii societăţii. Ea nu va fi deloc o societate a anarhiei, a trîn­­dăviei şi inactivităţii. Fiecare va participa la munca socială şi va asigura sporirea neîntreruptă a bogăţiilor materiale şi spirituale ale societăţii. Datorită schimbării caracterului muncii, datorită creşterii înzestrării ei tehnice şi înaltului nivel de conştiinţă, se va dezvolta la toţi membrii societăţii necesitatea lăuntrică de a munci de bună voie şi potrivit aptitudinilor lor, spre binele societăţii. Producţia comunistă cere un înalt grad de organizare, precizie şi disciplină care se asigură nu prin constrîngere, ci pe baza înţelegerii datoriei faţă de societate şi care sunt determinate de întreaga structură a societăţii comuniste. Munca şi disciplina nu vor fi o povară pentru om ; munca va înceta de a fi numai un mijloc de existenţă şi se va transforma într-o adevărată creaţie, într-un izvor­ de bucurie. Comunismul reprezintă cea mai înaltă formă de organi­zare a vieţii sociale. Toate celulele de producţie, toate aso­ciaţiile bazate pe autoadministrare vor fi coordonate în mod armonios în cadrul economiei generale planic organizate, în ritmul unic al muncii sociale, în comunism se va produce o apropiere multilaterală tot mai mare a naţiunilor pe baza deplinei comunităţi de inte­rese economice,­ politice şi spirituale, pe baza prieteniei şi colaborării frăţeşti. Comunismul’ este orânduirea în care înfloresc şi se dez­văluie pe deplin capacităţile şi talentele, cele mai înalte ca­lităţi morale ale omului liber. Relaţiile familiale vor deveni complet libere de calcule materiale şi se vor întemeia în întregime pe sentimente reciproce de dragoste şi prietenie. Stabilind sarcinile fundamentale ale construirii socie­tăţii comuniste, partidul se călăuzeşte după geniala for­mulă a lui V. I. Lenin : „Comunismul este puterea sovietică plus electrificarea întregii ţări“. P.C.U.S. ca partid al comunismului ştiinţific, trasează şi rezolvă sarcinile construcţiei comuniste pe măsura pregătirii şi maturizării premizelor materiale şi spirituale, călăuzindu-se după ideea că nu se poate sări peste etapele de dezvoltare necesare, tot aşa cum nu se poate să te opreşti la cele realizate, să ţii în loc mişcarea înainte. Re­zolvarea sarcinilor construirii comunismului are loc in etape consecutive. în următorul deceniu (1961—1970) Uniunea Sovietică, creind baza tehnică-materială a comunismului, va întrece in ceea ce priveşte producţia pe cap de locuitor S.U.A. — cea mai puternica şi bogată’ţară a capitalismului; va creşte considerabil bunăstarea materială şi nivelul cultural-tehnic al oamenilor muncii, se va asigura tuturor îndestularea ma­terială ; toate colhozurile şi sovhozurile se vor transforma in gospodării de o înaltă productivitate şi rentabilitate ; vor fi satisfăcute în linii generale nevoile oamenilor sovietici în ceea ce priveşte locuinţele confortabile ; va dispare munca fizică grea; U.R.S.S. vă deveni ţara cu cea mai scurtă zi de muncă. In al doilea deceniu (1971—1980) va fi creată baza tehnică-materială a comunismului, pentru întreaga popu­laţie va fi asigurat un belşug de bunuri materiale şi cultu­rale ; societatea sovietică va ajunge foarte aproape de în­făptuirea principiului repartiţiei după nevoi, va avea loc tre­cerea treptată la proprietatea unică a întregului popor. Ast­fel, în U.R.S.S. va fi construită în linii mari societatea co­munistă. Construirea societăţii comuniste va fi pe deplin încheiată în perioada următoare. Edificiul măreţ al comunismului se înalţă prin munca perseverentă a poporului sovietic , a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii. Cu cît munca lor este mai rod­nică, cu atit este mai apropiată realizarea măreţului ţel — construirea societăţii comuniste, în decurs de 20 de ani — de cel puţin şase ori, lăsînd cu mult în urmă actualul volum global al producţiei in­dustriale a S.U.A. In acest scop este necesar ca productivitatea muncii în industrie să sporească în decurs de 10 ani de peste două ori, iar în decurs de 20 de ani — de patru-patru şi jumătate ori. Peste 20 de ani productivitatea muncii în industria so­vietică va depăşi nivelul actual al productivităţii muncii din S.U.A. de circa două ori, iar în ceea ce priveşte producţia pe oră — în legătură cu reducerea zilei de muncă în U.R.S.S. — depăşirea va fi considerabil mai mare. Această dezvoltare intensă a industriei va necesita uriaşe schimbări progresive în structura ei. Creşte, mai ales, rolul ramurilor noi care asigură cel mai mare progres tehnic. Ti­purile mai puţin eficace de combustibili şi de energie, de materii prime şi materiale, vor fi tot mai mult înlocuite cu cele de o înaltă eficacitate şi totodată va creşte cu mult folo­sirea complexă a acestora din urmă. Se va mări cu mult pon­derea materialelor sintetice, metalelor şi aliajelor cu pro­prietăţi noi. Se vor introduce în ritm rapid şi pe scară largă noi tipuri de maşini, dispozitive şi aparate legate de automa­tică şi de tehnica electronică. Electrificarea, care constituie pivotul construirii econo­miei societăţii comuniste, joacă un rol de frunte în dezvol­tarea tuturor ramurilor economiei naţionale, în asigurarea întregului progres tehnic modern. De aceea este necesar să se asigure ca ritmul de creştere a producţiei de energie elec­trică să devanseze ritmul de creştere din celelalte ramuri. Planul de electrificare a ţării prevede: sporirea de aproape trei ori în următorii 10 ani a gradului de înzestrare cu ener­gie electrică a muncii în industrie ; dezvoltarea largă pe bază de energie electrică ieftină a ramurilor industriale care ne­cesită mari cantităţi de energie electrică ; înfăptuirea elec­trificării masive în transporturi, în agricultură, în viaţa de toate zilele a populaţiei de la oraşe şi sate. In al doilea de­ceniu electrificarea întregii ţări va fi în linii mari terminată. Producţia anuală de energie electrică trebuie să ajungă la sfîrşitul primului deceniu pînă la 900—1000 miliarde, iar la sfîrşitul celui de-al doilea deceniu — pînă la 2700—3000 miliarde kilowaţi-oră. In acest scop va fi necesar ca in de­curs de 20 ani să crească în mod corespunzător puterea in­stalată a centralelor electrice, să se construiască sute de mii de kilometri de linii principale de înaltă tensiune şi reţele de distribuţie în toate regiunile ţării. Va fi creat­­un sistem energetic unic al U.R.S.S., sistem dispunind de suficiente ca­pacităţi de rezervă, care va permite transportarea energiei electrice din regiunile de răsărit în partea europeană a ţării şi care va fi interconectat cu sistemele energetice ale celor­lalte ţări socialiste. Pe măsură ce se va ieftini producţia de energie atomică, se va desfăşura construirea de centrale atomo-electrice, în­deosebi în regiunile în care celelalte surse de energie sunt insuficiente, se va extinde folosirea energiei atomice în sco­puri paşnice în economia naţională, medicină, ştiinţă. Creşterea continuă şi în ritm rapid a producţiei de metale şi combustibili, care constituie fundamentul industriei mo­derne, va rămîne ca şi pînă acum una din cele mai impor­tante sarcini economice. In următorii 20 de ani siderurgia va ajunge la un nivel care va permite să se producă anual circa 250 de milioane de tone de oţel. Producţia de oţel tre­buie să acopere în întregime nevoile crescinde ale economiei naţionale potrivit cu nivelul progresului tehnic care va fi atins în acel moment. Va fi accelerată mai ales producţia de metale uşoare, neferoase şi rare; va spori cu mult producţia de aluminiu şi folosirea acestuia în domeniul electrificării, în industria constructoare de maşini, în construcţii şi în viaţa de toate zilele. Se va promova în mod consecvent orientarea spre extracţia cu precădere a petrolului şi a gazelor, urmînd ca ele să fie folosite tot mai mult ca materii prime în indus­tria chimică. Extracţia petrolului trebuie să acopere în între­gime toate nevoile economiei naţionale. Una din cele mai importante sarcini este dezvoltarea prin toate mijloacele a industriei chimice, folosirea deplină în toate ramurile economiei naţionale a realizărilor chimiei moderne, care lărgeşte în foarte mare măsură posibilităţile de a spori avuţia poporului, de a produce noi mijloace de producţie şi obiecte de consum popular, mai bune şi mai eco­nomice. Metalele,, lemnul şi celelalte materiale de construcţie vor fi înlocuite,tot mai mult cu materiale sintetice ieftine, practice şi uşoare. Va creşte considerabil producţia îngrăşă­mintelor­­minerale şi cea a mijloacelor chimice de protecţie a plantelor. O însemnătate primordială pentru reutilarea tehnică a întregii economii naţionale are dezvoltarea industriei cons­tructoare de maşini, accelerarea prin toate mijloacele a pro­ducţiei de linii şi maşini automate, de mijloace de auto­matizare, telemecanică şi electronică, de aparate de precizie. O dezvoltare rapidă vor căpăta tipurile de maşini care, asi­­gurînd înalte calităţi tehnice, vor duce la micşorarea consu­murilor de materii prime şi energie, la sporirea productivi­tăţii. Nevoile economiei naţionale in ceea ce priveşte toate tipurile de maşini, maşini-unelte şi aparataje moderne tre­buie să fie satisfăcute pe deplin. Pe baza dezvoltării industriei constructoare de maşini. In primul deceniu se va înfăptui mecanizarea complexă în industrie, agricultură, construcţii, transporturi, la lucrările de încărcare si descărcare, în gospodăria comunală. Meca­nizarea complexă va duce la lichidarea muncii manuale in operaţiile de bază şi în cele auxiliare. în decursul celor douăzeci de ani va fi înfăptuită în pro­porţie de masă automatizarea complexă a producţiei, tre­­cindu-se tot mai mult la secţii şi întreprinderi automate. Se va accelera introducerea celor mai perfecţionate sisteme de comandă automată. Este necesar să se organizeze apli­carea pe scară largă a ciberneticii, a dispozitivelor electro­nice de calcul şi de comandă în producţie, în lucrările de cercetări ştiinţifice, în practica proiectărilor şi construcţii­lor, în calculele de planificare, în sfera evidenţei, statisticii şi administraţiei. Proporţiile uriaşe ale construcţiilor capitale reclamă dez­voltarea rapidă şi perfecţionarea tehnică a industriei cons­trucţiilor, lărgirea considerabilă a volumului producţiei, îm­bunătăţirea calităţii şi ieftinirea materialelor de cons­trucţie, scurtarea maximă a termenelor şi r­educerea costului lucrărilor de construcţii prin industrializarea lor consec­ventă şi prin introducerea construcţiilor executate din ele­mente prefabricate. P.C.U.S. va îndruma eforturile spre asigurarea creşterii rapide a producţiei obiectelor de consum popular. Resur­sele crescinde ale industriei trebuie să fie folosite într-o măsură tot mai mare pentru satisfacerea multilaterală a nevoilor oamenilor sovietici, pentru construirea şi utilarea întreprinderilor şi instituţiilor de deservire social­-culturală a populaţiei. Paralel cu dezvoltarea in ritm accelerat a tuturor ramurilor industriei uşoare şi alimentare, în pro­ducţia întreprinderilor industriei grele va creşte ponderea obiectelor de consum popular. Energia electrică şi gazele vor fi folosite pe scară mai largă pentru deservirea nevoilor populaţiei. Dezvoltarea economiei naţionale va impune dezvoltarea în ritm accelerat a tuturor tipurilor de transporturi. Prin­cipalele sarcini în domeniul transporturilor sunt: extinderea construcţiei de drumuri şi de mijloace de transport şi asi­gurarea satisfacerii depline a nevoilor economiei naţionale şi ale populaţiei în ce priveşte toate tipurile de transport; reutilarea tehnică continuă a transportului feroviar şi a celorlalte tipuri de transport; sporirea considerabilă a vite­zelor de circulaţie pe căile ferate, maritime şi fluviale; dezvol­tarea coordonată a tuturor tipurilor de transport ca părţi componente ale reţelei unice de transporturi. Va creşte ponderea transportului prin conducte. Un sistem unic de mare adincime va lega principalele căi de navigaţie interioară din partea europeană a U.R.S.S. In întreaga ţară va fi creată o reţea ramificată de dru­muri bine amenajate. Parcul de automobile al ţării va atinge proporţii care să asigure satisfacerea pe deplin a nevoilor traficului de mărfuri şi de călători; o mare extindere vor căpăta staţiunile de închiriat automobile. Transportul aerian va deveni un mijloc de masă în traficul de pasageri, se va extinde în toate regiunile ţării. O condiţie obligatorie a construirii comunismului este ca, paralel cu o puternică industrie, să fie creată o agri­cultură înfloritoare, multilaterală, dezvoltată şi de o înaltă productivitate. Partidul organizează un puternic avînt al forţelor de producţie ale agriculturii, care va permite să se rezolve două sarcini fundamentale strîns legate între ele : a) să se obţină un belşug de produse alimentare de bună calitate pentru populaţie şi de materii prime pentru indus­trie ; b) să se asigure trecerea treptată a satului sovietic la relaţii sociale comuniste şi să se lichideze în linii mari deo­sebirile dintre oraş şi sat Principala cale­­pentru dezvoltarea agriculturii şi pentru satisfacerea nevoilor crescinde ale ţării în ce priveşte pro­dusele agricole o constituie mecanizarea multilaterală şi trecerea consecventă la forme intensive de agricultură , ob­ţinerea pe baza ştiinţei şi a experienţei înaintate a unui înalt nivel agrozootehnic in toate colhozurile şi sovhozurile, creşterea rapidă a productivităţii tuturor culturilor şi spo­rirea producţiei la hectar, economisindu-se pe toate căile consumurile de muncă şi de mijloace. Pe această bază este necesar să se obţină o creştere neîntreruptă a producţiei agricole potrivit cu nevoile sociale. Agricultura se va apro­pe va dezvolta continuu şi în ritm rapid tehnica reac­tivă, modernă, în primul rînd în domeniul transporturilor aeriene, precum şi pentru cucerirea spaţiului cosmic. Va avea loc dezvoltarea continuă a tuturor mijloacelor de telecomunicaţii (poşta, radioul, televiziunea, telefonul şi telegraful). Toate regiunile ţării vor căpăta radiocomunicaţii telefonice bune şi stabile şi vor fi cuprinse într-o reţea de posturi de televiziune legate între ele. Construcţia desfăşurată a comunismului necesită o tot mai raţională repartizare teritorială a industriei, ceea ce va asigura economisirea de muncă socială, dezvoltarea com­plexă a regiunilor şi specializarea economiei lor, va înlătura aglomerarea excesivă a populaţiei în marile oraşe, va con­tribui la înlăturarea deosebirilor esenţiale dintre oraş şi sat, la egalizarea continuă a nivelului de dezvoltare economică a regiunilor ţării. Pentru a se cîştiga timp se vor folosi în primul rînd resursele naturale care pot fi repede valorificate şi care dau cel mai mare randament economic. O mare dezvoltare va lua industria în regiunile situate la est de Ural, regiuni care dispun de inepuizabile bogăţii naturale, resurse de materii prime şi energetice. In următorii 20 de ani trebuie sa se asigure , în Siberia şi Kazahstan — crearea unor noi baze energetice care vor folosi zăcămintele de cărbune ieftin şi resursele hidroener­getice ale norilor Angara şi Ienisei, organizarea în aceste regiuni a unor mari centre­ industriale mari consumatoare de energie electrică, terminarea în Siberia a construcţiei celei de-a treia baze siderurgice a ţării, valorificarea unor noi zăcăminte bogate de minereuri şi cărbune, construirea unei serii de noi centre ale industriei constructoare de ma­şini , în ţinutul Volgăi, în Ural, în Caucazul de nord şi în Asia centrală — avîntul rapid al energeticii, al industriei pe­trolului, gazelor și industriei chimice, valorificarea zăcămin­telor de minereuri. Omul sovietic va putea înfăptui planuri cutezătoare privind abaterea unor cursuri de apă nordice și regularizarea debitului lor, în scopul folosirii unor puternice resurse hidraulice pentru irigarea şi alimentarea cu apă a regiunilor secetoase. Va avea loc o continuă şi considerabilă dezvoltare a eco­nomiei regiunilor din partea europeană a U.R.S.S., unde este concentrată cea mai mare parte a populaţiei ţârii şi unde există mari posibilităţi pentru lărgirea producţiei industriale. Accelerarea maximă a progresului tehnico-ştiinţific este una dintre cele mai importante sarcini ale întregului popor, sarcină care necesită o luptă de zi cu zi pentru reducerea termenelor de proiectare a unor noi mijloace tehnice şi de introducere a lor în fabricaţie. Este necesar să se dezvolte prin toate mijloacele iniţiativa consiliilor economice, a între­prinderilor, a organizaţiilor obşteşti, a oamenilor de ştiinţă, a inginerilor, proiectanţilor, muncitorilor, colhoznicilor in crearea şi introducerea unor noi perfecţionări tehnice. O însemnătate primordială au stimularea materială şi morală a mişcării de masă a inventatorilor şi raţionalizato­rilor, sti­mularea întreprinderilor, secţiilor, brigăzilor şi a inovato­rilor care introduc în fabricaţie tehnica nouă şi a celor care o folosesc cu pricepere. Partidul va sprijini prin toate mijloacele continua creş­tere a rolului ştiinţei în construirea societăţii comuniste, stimularea cercetărilor care deschid noi posibilităţi în dez­voltarea forţelor de producţie, introducerea în practică în ritm rapid şi pe scară largă a celor mai noi realizări tehnico­­ştiinţifice, dezvoltarea hotărîtă a lucrărilor experimentale, in­clusiv a celor care se efectuează nemijlocit în producţie, or­ganizarea exemplară a informării tehnico-ştiinţifice, a între­gului sistem de studiere şi de popularizare a experienţei înaintate din ţară şi de peste hotare, ştiinţa va deveni într­-o măsură deplină o nemijlocită forţă de producţie. Continua perfecţionare a tehnologiei în toate ramurile şi tipurile de producţie constituie o condiţie absolut necesară pentru dezvoltarea industriei. Progresul tehnic va permite ca, fără un efort excesiv din partea omului, să se intensifice şi să se accelereze considerabil procesele de producţie, să se obţină un înalt nivel de precizie a acestora, standardizarea produselor industriale care se fabrică în masă, introducerea într-o măsură maximă a producției în flux,­ cît și pe bandă rulantă. Prelucrarea mecanică va fi completata și, atunci cînd este necesar, înlocuită cu metode chimice, cu­ folosirea tehnologică a energiei electrice, cu electrochimia, electroter­­mia etc.; în tehnologia producţiei vor ocupa un loc tot mai important radioelectronica, semiconductorul, ultrasunetul. Construirea de noi întreprinderi, perfecţionate din punct de vedere tehnic, trebuie să fie îmbinată cu­ reconstrucţia celor existente, cu înnoirea şi modernizarea utilajului lor. Dezvoltarea specializării şi cooperării întreprinderilor este una din cele mai importante condiţii ale progresului tehnic şi ale organizării raţionale a muncii sociale. Fabri­carea de produse de acelaşi tip trebuie să fie concentrată cu precădere in marile întreprinderi specializate. Tehnica nouă şi reducerea zilei de muncă reclamă trece­rea la o treaptă mai înaltă de organizare a muncii. Progre­sul tehnic şi mai buna organizare a producţiei trebuie să fie folosite pe deplin in fiecare întreprindere pentru sporirea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produc­ţiei. Aceasta presupune : un ritm mai înalt de sporire a productivităţii muncii în comparaţie cu retribuirea ei, per­fecţionarea normării muncii, nea­dmiterea pierderilor de timp de muncă, introducerea hozrasciotului în toate veri­gile producţiei. O mare importanţă capătă sarcina ridicării sistematice a calificării lucrătorilor din industrie şi din celelalte ramuri ale economiei naţionale în legătură cu progresul tehnic. Sunt necesare pregătirea sistematică, instruirea şi folosirea raţio­nală a oamenilor muncii care, datorită procesului de meca­nizare şi automatizare, devin disponibili intr-un sector sau altul al producţiei şi sunt transferaţi în alte munci. Va avea loc perfecţionarea întreprinderilor existente şi transformarea lor în întreprinderi ale societăţii comuniste. Trăsăturile caracteristice ale acestui proces vor fi : tehnica nouă, nivelul înalt de organizare şi de cultură a producţiei legate de automatizarea tot mai completă a proce­selor de producţie şi de introducerea automatizării în sfera comenzii şi controlului; ridicarea nivelului cultural-tehnic al muncitorilor, îmbinarea tot mai strînsă a muncii fizice cu cea intelectuală, creşterea ponderii cadrelor de ingineri şi tehnicieni în componenţa colectivului întreprinderii; desfă­şurarea de lucrări de cercetare şi experimentare şi întări­rea legăturilor dintre întreprinderi şi instituţiile ştiinţi­fice ; dezvoltarea întrecerii şi aplicarea realizărilor ştiinţei şi a celor mai bune modele de organizare şi de productivi­tate a muncii; participarea largă a colectivelor de oameni ai muncii la conducerea întreprinderii şi în extinderea for­melor comuniste de muncă. pia de nivelul industriei în ce priveşte înzestrarea tehnică şi organizarea producţiei; munca în agricultură se va trans­forma într-o varietate a muncii în industrie ; dependenţa agriculturii de forţele oarbe ale naturii se va micşora con­siderabil, iar apoi se va reduce la minimum. Valorificarea pămînturilor virgine şi înţelenite şi crearea unor noi sovhozuri mari, reorganizarea S.M.T. şi vînzarea către colhozuri a uneltelor de producţie, creşterea cointere­sării materiale a oamenilor muncii de la sate au constituit o etapă importantă în dezvoltarea agriculturii, înaintarea continuă a satului spre comunism va urma ca­lea dezvoltării şi perfecţionării ambelor forme de gospodării socialiste , a colhozurilor şi a sovhozurilor. Orînduirea colhoznică este o parte integrantă a societăţii sovietice socialiste. Aceasta este calea trecerii treptate la comunism a ţărănimii, cale trasată de V. I. Lenin, verificată de istorie şi corespunzătoare particularităţilor ţărănimii. Forma colhoznică corespunde pe deplin nivelului şi cerin­ţelor dezvoltării forţelor de producţie moderne la sate, per­(Continuare In pag. IV-a) 1. Dezvoltarea industriei, rolul ei în crearea forţelor de producţie ale comunismului 2. Dezvoltarea agriculturii şi a relaţiilor sociale la sate

Next