Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5274-5304)

1961-09-01 / nr. 5274

In apArarea pAcii SI SECURITĂŢII POPOARELOR Ziarele de ieri au publicat un document de deosebită însemnă­tate internaţională — Declaraţia guvernului sovietic în legătură cu hotărîrea U­R.S.S. de a efectua ex­plozii experimentale cu arma nu­cleară. Această Declaraţie, care re­flectă de la un capăt la altul grija adîncă a statului sovietic pentru destinele păcii, pentru viaţa şi securitatea popoarelor, a trezit un puternic ecou mondial. O experienţă de mulţi ani a con­vins popoarele că oridecîte ori Uni­unea Sovietică, ţările lagărului so­cialist întreprind acţiuni cu carac­ter internaţional, acestea sunt puse invariabil în slujba păcii. Bazată pe o adîncă analiză a situaţiei po­­tice pe arena mondială, Declara­ţia guvernului sovietic pune ome­nirea în faţa celor mai pregnante realităţi ale vieţii internaţionale contemporane şi relevă cu o tărie excepţională necesitatea sporirii eforturilor tuturor forţelor iubi­toare de pace, în lupta pentru ză­dărnicirea uneltirilor agresive ale imperialiştilor. Nu există om cin­stit şi iubitor de pace care, citind documentul şi luînd cunoştinţă de hotărîrea guvernului sovietic de a efectua experienţe nucleare, să nu ajungă la concluzia că aceasta este o măsură judicioasă, şi întru totul oportună. După cum se arată în Declara­ţie, unicul scop al acestei hotărîri este de a face totul pentru a pre­­întimpina catastrofa care ar con­­stitui-o un al treilea război mon­dial pentru sute de milioane de oameni. Acesta este obiectivul de însemnătate capitală spre care converg eforturile ţărilor socia­liste în domeniul vieţii internaţio­nale Aceste eforturi îşi află o grăi­toare întruchipare în programul de dezarmare generală şi totală pro­pus de Uniiunea Sovietică, a cărui înfăptuire ar elibera omenirea de coşmarul pericolului racheto-nu­­ctear; ele s-au reflectat în activita­tea neobosită depusă de reprezen­tanţii U.R.S.S., ca şi ai altor ţări socialiste participante la lucrările comitetului celor 10 state, printre care şi ţara noastră, pentru a se ajunge la un acord. Cu aceeaşi energie şi tenacitate a militat Uniunea Sovietică pentru încetarea experienţelor cu arma nucleară. U.RS.S. este aceea care încă în martie 1958 a hotărît să înceteze unilateral experienţele cu armele atomice, tot ea a fost ini­­ţiatoarea conferinţei de la Geneva pentru interzicerea exploziilor ex­perimentale ale acestor arme. Dacă până în prezent problema dezarmării n-a fost urnită din im­pas, iar la Geneva nu s-a realizat o înţelegere asupra interzicerii ex­perienţelor nucleare, aceasta se da­­toreşte numai poziţiei obstrucţio­niste a puterilor occidentale, care, în esenţă, se reduce la următoa­rele: în loc de dezarmare generală însoţită de control eficace — un control al înarmărilor, adică spio­naj militar; în loc de încetarea e­­fectivă a experienţelor nucleare — încercarea de a legaliza continua­rea experienţelor aşa-zis subterane şi de a obţine o poziţie de dictat în organul de control. O asemenea poziţie în probleme de cea mai mare răspundere pentru cauza pă­cii a stîrnit în mod firesc indig­nare în cele mai largi cercuri ale opiniei publice ,,Am fost nevoiţi să ajungem la concluzia — a de­clarat filozoful englez Bertrand Russell — că Occidentul n-a fost sincer în ce priveşte dezarmarea“. Nu dezarmarea ci intensificarea cursei înarmărilor şi a pregătiri­lor militare îi preocupă pe liderii N.A.T.O. Largi cercuri ale opiniei publice internaţionale dezaprobă recentele măsuri luate de S.U.A. privind majorarea bugetului mili­tar cu 6 miliarde dolari, sporirea efectivelor militare cu 10 la sută ş.a.m.d Acţiunile cercurilor imperialiste sunt îndreptate spre mărirea pri­mejdiei unui război nuclear. Este semnificativ că în timp ce la Ge­neva se poartă discuţii in proble­ma interzicerii experienţelor nu­cleare, la Washington şi New York se face reclamă unor proiecte cri­minale de creare a aşa-numitei bombe cu neutroni, care să ucidă oameni, lăsînd , în schimb intacte bunurile materiale In acelaşi timp, unul din principalii aliaţi ai S.U.A. din cadrul N.A.T.O. — Franţa­­ experimentează arme nucleare în Sahara, în pofida apelului O.N.U. adresat tuturor statelor de a se abţine de la asemenea experienţe. Este evident că în aceste împre­jurări, Uniunea Sovietică nu poate rămine indiferentă, nu poate ad­mite ca împreună cu aliaţii ei să se afle într-o situaţie inegală faţă de puterile occidentale şi să nu ia măsuri de întărire a securităţii sale. Ea a adoptat hotărîrea de a efectua experienţe nucleare, nu­mai in urma celor mai minuţioase şi multilaterale studieri ale­ pro­blemei şi a fost nevoită să ia a­­ceastă măsură din cauza situaţiei internaţionale pe care o creează ţările imperialiste. Este o hotărîre întrutotul justă, a cărei necesi­tate nu poate fi contestată. Toată lumea vede că cele mai agresive cercuri din Occident in­tensifică pe toate căile psihoza războiului, încurajează tendinţele revanşarde ale militariştilor de la Bonn şi, ca răspuns la hotărîrea ţărilor socialiste de a încheia Tra­tatul de pace cu Germania, zăn­­găne armele şi se dedau la ame­ninţări nesăbuite. Dar zarva beli­coasă a acestora nu poate inti­mida ţările socialiste, care sunt conştiente de forţa lor invincibilă şi dispun de tot ce-i necesar pen­tru a răcori capetele înfierbîntate ale oricăror agresori. Acest lucru are tot mai larg ecou în opinia publică din Occident. Iată ce scria, de pildă, în urmă cu cîtva timp publicaţia vest-germană „Deutsche Woche“: „Guvernul Germaniei oc­cidentale a făcut o speculaţie gre­şită- In alianţă cu puterea mili­tară superioară (respectiv cu S.U.A. şi celelalte puteri occiden­tale — N.R.) el a crezut că poate prelungi situaţia de după cel de-al doilea război mondial pînă cînd va participa ca părtaş la o înfrîngere a U.R.S.S. într-un al treilea război mondial. Dar între timp raportul de forţe pe plan mondial s-a schimbat în aşa măsură, încît nu­mai ignoranţii şi impostorii mai pot vorbi de o asemenea posibili­tate. A încerca o astfel de ispravă ar fi sinonim cu moartea noastră“. Iniţiatorii psihozei de război, care atrag asemenea pericole asu­pra propriilor lor popoare, trebuie aduşi la realitate. Hotărîrea adop­tată de Uniunea Sovietică este de natură să contribuie tocmai la a­­ceasta, să ducă la înfrînarea ama­torilor de aventuri militare, să le taie pofta de a se juca cu focul. Totodată în Declaraţie se spune : „Guvernul sovietic declară solemn că forţele armate ale U.R.S.S. nu vor recurge niciodată primele la folosirea armelor“. Aceste cuvinte subliniază odată mai mult carac­terul constructiv al hotărîrii luate. Situaţia internaţională cere po­poarelor iubitoare de pace o vigi­lenţă mereu trează. „Militînd pen­tru dezarmare generală şi totală, sub cel mai strict control­ interna­ţional, care să includă şi lichida­rea experienţelor cu arma ato­mică, — arată tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — sîntem datori totodată să ţinem seama de unel­tirile agresive ale cercurilor impe­rialiste şi să luăm toate măsurile necesare pentru asigurarea secu­rităţii şi păcii. Ţările socialiste privesc" drept o îndatorire înaltă întărirea continuă a organizaţiei Tratatului de la Varşovia şi a ca­pacităţii de apărare a marelui la­găr al socialismului". Poporul român aprobă şi sprijină întrutotul măsurile îndreptăţite şi pline de răspundere luate de Uniunea Sovietică, profund con­vins că ele slujesc întăririi păcii şi securităţii internaţionale. Po­porul nostru salută cu căldură în­­flăcăratul apel pe care guver­nul sovietic îl adresează po­poarelor şi guvernelor din toa­te ţările lumii de a-şi înzeci eforturile pentru ca ideea dezar­mării generale şi totale să-şi gă­sească întruchiparea în fapte con­crete şi pentru ca arma nucleară să nu mai ameninţe niciodată viaţa oamenilor. In strînsă unire cu celelalte ţări frăţeşti, ţara noastră îşi va aduce şi de aci înainte întreaga contri­buţie în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru des­tindere internaţională, pentru dez­voltarea colaborării şi a prieteniei între popoare. In cursul zilei de ieri, în nu­meroase Întreprinderi din Ca­pitală şi din ţară au avut loc convorbiri ale agitatorilor în legătură cu Declaraţia guver­nului sovietic. Iată un aspect de la convor­birea agitatorului Stroe Marin cu muncitorii din secţia motoa­re a uzinelor „23 August" din Capitală. (Foto M. Andreescu) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5274 || Vineri 1 septembrie 1961 4 PAGINI — 20 BANI Succesele laminoriştilor reşiţeni Laminoriştii de la Combinatul me­talurgic Reşiţa obţin noi succese în producţie. La linia de tablă, unde lucrează echipele conduse de mai­ştrii Matei Berceanu şi Teodor Popoi, planul de producţie pe luna august a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen. Colectivul secţiei laminoare a dat pină la 30 august cu 14.775 tone mai multe laminate Unite decît prevedea planul pe cele 8 luni care au trecut din acest an. Preocupaţi de îmbunătăţirea calităţii produselor, siderurgiştii au extins metoda de control pe fiecare operaţiune de laminare, ceea ce a dus la îmbu­nătăţirea produselor. (Agerpres) Mecanizatori fruntaşi Mecanizatorii de la S.M.T. Btrca, re­giunea Oltenia, au executat In actuala campanie un volum de lucrări de circa 60.000 hantri, depăşind astfel planul cu 20 la sută. Bune rezultate au obținut şi mecanizatorii de la S.M.T. Obtrsia-Cimp, Corabia şi altele. Pină In prezent, In staţiunile de ma­şini şi tractoare din regiunea Oltenia s-a efectuat un volum de lucrări de peste 500.000 de hantri, reprezentlnd a­­proape 90 la sută din plan. Mecanizatorii au îmbinat lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan cu aceea pentru ob­ţinerea a tot mai multe eco­nomii. Datorită acestui fapt, de la în­ceputul anului ei au realizat economii peste plan de 2 milioane lei. La Universiada de la Sofia Sportivii noştri au obţinut încă o medalie de aur şi patru de bronz I­­eri la Sofia, în cadrul Univer-­­­siadei, sportivii noştri au reuşit­­ să cîştige încă cinci medalii —­ la tenis şi atletism. Cuplul Mina S­ilvia — Julieta Namian s-a cla-­­­sat pe primul loc în proba de du-­ blu-femei, ciştigînd medalia de­­ aur, Ion Ţiriac (la simplu) şi pe-­­­rechea Mina Ilina V­­. Ţiriac (la­­ dublu-mixt) au obţinut medalii de­­ bronz. Tot medalii de bronz le-au­­ revenit atleţilor noştri V. Manoles-­­­cu (la disc) şi Ana Roth (la greu- i­tate). I (Citiţi reportajul la rubrica­­ de sport, pag. a IlI-a) . Aprobare şi sprijin deplin In Capitală ca şi în întreaga ţară, oamenii muncii au primit cu deplină aprobare Declaraţia guvernului sovietic publicată ieri în presă şi difuzată la radio. Opinia publică din ţara noastră îşi exprimă sprijinul ei unanim faţă de pasul just şi necesar întreprins de Uniunea Sovietică în unicul scop de a face totul pentru prevenirea unui nou război mondial. In întreprinderi şi Instituţii, In diferite cartiere, ziarele cuprinzînd textul Declaraţiei guvernului sovie­tic au fost afişate la locuri vizibile. Exprimîndu-şi părerea în legătură cu Declaraţia, muncitori, ingineri, diferiţi alţi cetăţeni au declarat reporterilor noştri: MIHAI TÎRPESCU, prim-topitor la Combinatul siderurgic Hunedoara Declaraţia arată încă o dată înaltul simţ de răspundere de care dă dovadă Uniunea Sovietică faţă de soarta păcii şi securităţii po­poarelor lumii. Pe bună dreptate se arată în Declaraţie că toţi cei că­rora le este dragă pacea se pot bizui cu curaj pe Uniunea Sovie­tică, pe eforturile ei titanice pentru a-i pune la punct pe aţîţătorii la război. Sîntem mîndri că împreună cu Uniunea Sovietică, ţara noastră îşi aduce contribuţia în lupta no­bilă pentru a feri omenirea de un nou război. Sprijinim politica de pace a partidului şi guvernului nostru dînd patriei cu­ mai mult metal. PRISECARU DOINA, studentă la facultatea de filologie Bucureşti Hotărîrea guvernului sovietic este menită să asigure întărirea forţei şi securităţii Uniunii Sovietice şi a întregului lagăr socialist. De aceea, ea întruneşte aprobarea noastră, a tineretului studios. Noi ştim că astfel munca paşnică, viito­rul luminos spre care ne călăuzeşte partidul nostru drag, au o pavăză de nădejde în faţa planurilor agre­sive ale imperialiştilor. Inginer TEODOR ROGOZ, uzinele „Griviţa Roşie"­­Bucureşti N-a existat sesiune a Adunării Generale O.N.U. sau conferinţă in­ternaţională la care Uniunea Sovie­tică să nu prezinte propuneri con­crete, raţionale, pentru dezarmare, pentru soluţionarea paşnică a pro­blemelor litigioase. Totodată U.R.S.S. a făcut propuneri constructive pri­vitoare la încheierea tratatului de pace cu Germania, în loc să se aşeze la masa tratativelor, puterile occidentale, împreună cu guvernul revanşard al lui Adenauer, ame­ninţă cu războiul. Cum se poate răspunde acestei politici agresive ? Făcînd tot ce este posibil pentru a tăia agresorului pofta de a se juca în mod criminal cu focul. Iată de ce atît eu cît şi toţi muncitorii de la Griviţa Roşie sîntem întrutotul de acord cu Declaraţia guvernului so­vietic. Muncă şi vigilenţă Nu sînt nici 20 de zile de cînd noul furnal de 700 m.c. din Reşiţa a început să dea primele tone de fontă. Lucrînd la acest gi­gant care constituie încă o mărtu­rie a avîntului tehnicii noi în ţara noastră, sîntem hotărîţi să dăm cît mai multe tone de fontă pentru întărirea economiei noastre so­cialiste, pentru o viaţă mereu mai frumoasă. Şi ca noi, toţi oamenii cinstiţi din lumea întreagă vor să trăiască în pace, să-şi făurească un trai mai bun. Dar iată că împo­triva liniştii omenirii uneltesc din nou imperialiştii. Blocurile milita­riste occidentale, cei care se joacă cu focul trebuie să înţeleagă că astăzi raportul de forţe în lume s-a schimbat, că Uniunea Sovietică este pe deplin pregătită să respingă orice agresiune şi să-i distrugă pe agresori chiar în propriul lor bîrlog. Adeziunea faţă de Declaraţia gu­vernului sovietic, care constituie un avertisment dat agresorului, ne-o exprimăm prin noi şi tot mai în­semnate realizări în muncă, pen­tru desăvîrşirea construcţiei socia­liste în patria noastră. AUREL BARNA prim-jurnalist la Combinatul metalurgic Reşiţa Plecarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R­P. Romín. Joi seara a plecat spre Budapesta delegaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a Guvernului Republicii Populare Ro­míne, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a Guvernului Re­voluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Delegaţia este alcătuită din tova­răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., preşedin­tele Consiliului de Stat, conducăto­rul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş şi Ale­xandru Moghioroş, membri ai Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., vice­preşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mă­nescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte de aseme­nea tov. Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Budapesta. împreună cu delegaţia a plecat de asemenea Bela Nemety, ambasado­rul R. P. Ungare la Bucureşti. La plecare, în gara Băneasa, mem­brii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, acti­vişti de partid şi de stat, condu­cători ai organizaţiilor obşteşti. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai ambasadei R. P. Ungare şi alţi membri ai corpului diplo­matic. (Agerpres)­ ­♦«­ In gara Băneasa, la plecarea delegaţiei S­E­C­Ţ­I­I NOI In întreprinderile In­dustriei uşoare din re­giunea Maramureş au fost date în folosinţă noi secţii dotate cu utilaj modern. La Fabrica „Mondia­la“ din Satu Mare, de exemplu, unde con­structorii au dat de cu­­rînd în folosinţă o nouă clădire cu 2 etaje, su­prafaţa de producţie a crescut cu peste 1.400 m.p. Tot aici au fost instalate 350 maşini de cusut, în mod simţitor a crescut capacitatea de producţie şi la în­treprinderea textilă „Ar­deleana“ din aceeaşi localitate. In această întreprindere au fost construite 3 hale mo­derne de fabricaţie şi au intrat în funcţiune aproape 300 de răz­boaie automate de ţe­sut. Cu ajutorul maşi­nilor instalate la aceas­tă întreprindere se rea­lizează pe schimb de două ori mai multe ţe­­sături. Prin dezvoltarea unităţii din Sighet a fa­bricii de confecţii, şi prin mai buna folosire a utilajelor, aici se rea­lizează acum în 90 de zile o producție egală cu aceea din întregul an 1950. ELENA GHINDOVEANU, muncitoare la întreprinderea Automatica Zi de zi se vădeşte grija ţărilor socialiste de a face totul pentru salvarea păcii, pentru ca agresorii imperialişti să nu mai poată pri­mejdui liniştea căminelor noastre. Iată de ce noi, mamele, care vrem ca nimic să nu mai ameninţe viitorul copiilor noştri, vedem în Declaraţia guvernului sovietic o nouă dovadă a acestei griji menite să asigure pacea şi securitatea popoarelor. Spre binele nostru, al tuturor Satul nostru era cunoscut înainte ca un sat de argani. Astăzi gospodăria noastră colectivă e una din cele mai bogate și mai puternice din regiunea Dobrogea. Mai mult de jumătate din casele satului nostru au fost construite din nou sau renovate. Avem lumină electrică, cinematograf, magazin uni­versal, casă de naştere. Noi, care sub conducerea partidului ne făurim o viaţă nouă, fericită, vrem să muncim liniştiţi, să ne putem duce la bun sfîrşit planurile noastre de vii­tor. Hotărîrea guvernului sovietic a­­nunțată în Declaraţia publicată ieri în ziare are menirea să apere pacea, să-i împiedice pe duşmanii păcii de a duce omenirea spre prăpastia unui nou război. De aceea, noi sîntem cu tot sufletul de partea acestei hotărîri atît de importante pentru toată lumea. PETRE PANTAN preşedintele G.A.C. din satul Straja, raionul Negru Vodă Prietenia frăţească româno-ungară Ieri a părăsit Capitala, îndrep­­tîndu-se spre Budapesta, delegaţia de partid şi guvernamentală a R. P. Române, condusă de tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej. La invitaţia C.C. al Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar şi a Gu­vernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungari delegaţia romînă va face o vizită de prietenie în ţara vecină, ca răspuns la vizita­ pe care o delegaţie de partid şi gu­vernamentală a R. P. Ungare a făcut-o în ţara noastră, în anul 1958. Această vizită constituie o nouă expresie a legăturilor fră­ţeşti ce unesc partidele marxist­­o leniniste, guvernele şi popoarele celor două ţări, în cadrul lagăru­lui socialist. Puternică, de neclintit este prietenia romîno-ungară, spre care au năzuit şi pentru care au luptat în trecut cei mai buni fii ai popoarelor noastre. Oame­nii muncii din cele două ţări, popoarele român şi ungar au sta­bilit şi dezvoltă neîncetat rodni­ce relaţii de colaborare, în spiri­tul internaţionalismului socialist. Aşa cum a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, „aceasta este o prietenie de nezdruncinat, care s-a dovedit în stare să facă faţă ori­căror încercări, o prietenie cum poate exista numai între popoare care au scuturat pe vecie jugul exploatării şi asupririi burghezo­­moşiereşti şi făuresc umăr la umăr viaţă nouă, socialistă". Remarcabile sunt realizările do­­bîndite de popoarele român şi ungar în construcţia socialistă, ci­ un sentiment de adîncă bucurie urmăresc oamenii muncii din ţara noastră activitatea creatoare a po­porului ungar care, strîns unit în jurul P.M.S.U. şi a guvernului re­voluţionar muncitoresc ţărănesc, obţine realizări de seamă în dezvoltarea economiei şi culturii patriei sale Planul trienal de dez­voltare a economiei naţionale (1958—1960) a fost depăşit, sporul producţiei globale în industrie fiind în 3 ani de 40 la sută; succe­se importante au fost obţinute şi în opera de transformare socia­listă a agriculturii. Se îmbunătă­ţeşte necontenit nivelul de trai, material şi cultural, al poporului muncitor ungar. înfăptuind politica partidului nostru, poporul român îşi clădeşte cu abnegaţie viaţa nouă. Forţele de producţie ale ţării noastre au crescut continuu­, relaţiile so­cialiste de producţie s-au con­solidat în toate ramurile econo­miei naţionale, a fost construită baza economică a socialismului. In prezent, oamenii muncii traduc în viaţă cu însufleţire sarcinile măreţului program de muncă şi de luptă pentru desăvîrşirea con­strucţiei socialiste, elaborat de Congresul al III-lea al partidului. Marile realizări ale popoarelor român şi ungar, ca şi ale celorlalte popoare din ţările frăţeşti, reflec­­tînd imensa forţă şi vitalitate a sistemului socialist, superioritatea sa asupra sistemului capitalist — îşi au un nesecat izvor în relaţiile de colaborare şi sprijin reciproc dintre ţările lagărului socialist, şi în primul rînd în ajutorul in­ternaţionalist al Uniunii Sovietice, care constituie un puternic factor de progres. In cadrul acestor relaţii se dez­voltă continuu colaborarea multi­laterală şi intr-ajutorarea tovără­şească romîno-ungară, se adîncesc mereu legăturile economice, cul­turale, tehnico-ştiinţifice recipro­ce, se intensifica rodnicul schimb de experienţă între cele două ţări în diferitele­ domenii ale construc­ţiei paşnice, ceea ce corespunde in­tereselor ambelor popoare. Refe­­rindu-se la relaţiile dintre ţările noastre tovarăşul Kádár János a spus : „...Prietenia ungaro-romînă — slujind ţelurile comune, socia­liste ale popoarelor noastre, pe baza principiului măreţ al inter­naţionalismului proletar — este solidă şi de nezdruncinat“. Popoarele român şi ungar, R. P. Romînă şi R. P. Ungară îşi­ aduc contribuţia la continua întărire a sistemului mondial socialist, care constituie chezăşia construirii o­­rînduirii noi şi a securităţii fie­cărei ţări socialiste, reazemul nă­zuinţelor de pace şi progres ale tuturor popoarelor. R. P. Romînă şi R. P. Ungară, în strînsă unire cu celelalte ţări so­cialiste, militează cu energie pen­tru asigurarea unei păci trainice. Ele luptă cu perseverenţă pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a problemelor interna­ţionale litigioase. Una din cele mai importante probleme la ordinea zilei, a cărei rezolvare o reclamă imperios in­teresele păcii şi securităţii în Eu­ropa şi în lume, o constituie re­glementarea paşnică cu Germania. Uniunea Sovietică, R.D. Germană, ţările noastre şi celelalte ţări socialiste se pronunţă cu hotărîre pentru încheierea Tratatului de pace cu Germania şi normaliza­rea, pe această bază, a situaţiei în Berlinul occidental — ca sin­gura cale pentru lichidarea rămă­şiţelor războiului trecut, pentru eliminarea primejdiilor decurgînd din refacerea militarismului în Germania occidentală. Comunica­tul recentei consfătuiri a primilor secretari ai comitetelor centrale ale partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările participante la Tratatul de la Varşovia, expri­­mînd poziţia constructivă a ţări­lor socialiste în această problemă, reflectă voinţa lor fermă de a a­­sigura soluţionarea ei neîntîrziată. Atît R. P. Romînă cît şi R. P. Un­gară se pronunţă cu toată hotări­­rea pentru înfăptuirea propunerilor U.R.S.S. cu privire la dezarmarea generală şi totală, pentru lichida­rea definitivă a barbarului sistem colonial, pentru dezvoltarea cola­borării internaţionale şi a priete­niei între popoare. Prin importantele lor realizări în construcţia paşnică, prin efor­turile lor­­neostenite îndreptate spre preîntimpinarea unui nou război mondial, demascarea şi ză­dărnicirea uneltirilor cercurilor a­­gresive, destinderea în relaţiile internaţionale şi promovarea co­existenţei paşnice, Uniunea Sovie­tică, ţările lagărului socialist şi-au ciştigat un mare prestigiu pe arena mondială, se bucură de stimă şi preţuire din partea po­poarelor. Pierind în R.P. Ungară, delega­ţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre este purtătoarea unui călduros mesaj de prietenie al poporului român pentru poporul frate ungar Poporul nostru este convins că această vizită va a­­duce o nouă şi importantă con­tribuţie la dezvoltarea prieteniei şi colaborării româno-ungare, la întărirea unităţii lagărului socia­list, în interesul cauzei socialis­mului şi păcii. Azi se deschid Cursurile şcolilor serale de cultură generala Astăzi, după înche­ierea programului de producţie, zeci de mii de muncitori din între­prinderile din întreaga ţară se vor îndrepta din nou spre şcolile serale. Siderurgicii, constructori de maşini, mineri şi petrolişti, constructori de pe şan­tiere, filatoare şi ţesă­toare — mulţi dintre ei fruntaşi la locul de muncă — încep un nou an de studii. Condiţiile bune de învăţătură create de partid şi guvern, spri­jinul acordat de către întreprinderi, asigură unui mare număr de muncitori posibilitatea de a-şi completa stu­diile de cultură gene­rală fără a-şi întrerupe activitatea în proamă­fie. Anul acesta îi păși pragul scoției medii serale aproape 75.000 de muncitori.

Next