Scînteia, februarie 1962 (Anul 31, nr. 5426-5453)

1962-02-01 / nr. 5426

P.B. 1 SCÎNTEIA Muncă de partid concretă pentru înfăptuirea sarcinilor economice La conferinţa organizaţiei regio­nale de partid Suceava s-au întîl­­nit, în zilele de 20—21 ianuarie 1962, aproape 600 delegaţi şi invitaţi veniţi din întreprinderile forestiere şi minele Domnelor şi Câmpulungu­lui Moldovenesc, de pe văile Sire­tului, Jijiei şi Moldovei, din toate colţurile regiunii. Ei au dezbătut activitatea desfăşurată de la ultima conferinţă regională de către orga­nizaţia regională de partid pen­tru înfăptuirea politicii partidului, pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a regiunii. Regiunea Suceava, atît de săracă şi înapoiată în trecut, a cunoscut în anii regimului de democraţie populară o puternică înflorire. Pentru punerea în valoare a mari­lor resurse naturale ale regiunii au fost investite, numai în ultimii trei ani, peste două miliarde lei, între­prinderile forestiere au fost mărite şi modernizate, s-au dezvoltat în­treprinderile de industrializare a laptelui, industria textilă, au fost construite noi întreprinderi. In ul­timii trei ani planul producţiei in­dustriale a fost îndeplinit şi depă­şit de întreprinderile regiunii. Pro­ductivitatea muncii a crescut în a­­ceastă perioadă cu 21,3 la sută. Da­rea de seamă a comitetului regio­nal, prezentată de tov. Ene Ţurcanu, prim secretar al comitetului regio­nal de partid, cît şi discuţiile au subliniat că aceste rezultate se da­torase politicii partidului de con­struire a socialismului, de ridicare multilaterală a tuturor regiunilor ţării. industria forestieră ocupă un loc important în economia regiunii. De aceea, delegaţii la conferinţă au acordat o mare atenţie muncii po­litice şi organizatorice desfăşurate de organizaţiile de partid pentru gospodărirea raţională a fondului forestier şi valorificarea superioară a masei lemnoase. Experienţa dovedeşte că un fac­tor de cea mai mare însemnătate pentru asigurarea condiţiilor înde­plinirii sarcinilor economice îl con­stituie întărirea continuă a organi­zaţiilor de partid — problemă care a străbătut ca un fir roşu întreaga desfăşurare a lucrărilor conferinţei. Alături de alţi vorbitori, tov. Dumi­tru Ţambric, prim-secretar al Co­mitetului raional de partid Cîmpu­­lung Moldovenesc, a arătat că în urmă cu cîţiva ani o serie de sec­toare forestiere nu aveau organi­zaţii de bază, iar în alte sectoare numărul membrilor de partid abia se ridica la 10—12. In prezent există o mai mare preocupare din partea organelor şi organizaţiilor de partid pentru primirea în partid a celor mai buni muncitori forestieri, care , prin întreaga lor activitate şi com­­ , portare se dovedesc demni de înalt­­­tul titlu de comunist. Pornind de la calităţile politice­ morale şi pro-­­­fesionale ale celor ce solicită pri­mirea în partid, organizaţiile de­­ partid din întreprinderile forestie-­­ re au primit, în ultimii 2—3 ani, un­­ mare număr de membri şi candi- j daţi de partid din rîndurile celor , mai buni muncitori.­­ Comitetul regional a trimis în­­ întreprinderile forestiere pe cei mai­­ buni activişti ai săi ca să ajute or-­­ ganizaţiile de partid şi conducerile­­ administrative în aplicarea măsu- i rilor menite să ducă la sporirea­­ valorii pe metru cub de masă lem-­­ noasă. In cuvîntul lor, mai mulţi­­ delegaţi la conferinţă, printre care­­ tovarăşii Spiridon Ionescu, direc-­­ torul D.R.E.F.-Suceava, Ilie Căilea-­­­nu, secretarul organizaţiei de bază­­ de la fabrica de binale Frasin, şi­­ alţii au subliniat că, exercitînd­­ dreptul de control asupra activită- ]­ţii conducerilor administrative, or-­­ ganizaţiile de bază au analizat în­­ adunări generale şi în şedinţe de­­ birou felul cum se îndeplinesc mă­surile tehnico-organizatorice pen-­­ tru mai buna valorificare a masei­­ lemnoase şi reducerea pierderilor­­ de exploatare. „ Delegaţii Maria Mih­ali, munci- c toare la fabrica „Dorna Foresta“, Alexandru Atomulesei, preşedintele consiliului local al sindicatelor din­­ Fălticeni, şi alţii au arătat că biroul­­ comitetului regional de partid a­­ dat o atenţie mai mare bunei or- r ganizări a muncii educative in rin- r durile muncitorilor forestieri. In­­ vederea îmbunătăţirii conţinutului f muncii de agitaţie, biroul comite-­­ tului regional a organizat pentru­­ agitatori cicluri de expuneri, ţinute­­ în majoritatea cazurilor de ingineri­e şi tehnicieni, privind posibilităţile­­ existente în fiecare loc de muncă­­ pentru valorificarea superioară a jj. masei lemnoase. Roadele muncii , desfăşurate de organizaţiile de­­ partid din exploatările forestiere , se reflectă în creşterea indicilor de­­ utilizare a masei lemnoase, dîndu-se­­ în 1961 mai mult de 6.430 m.c. e lemn de lucru peste sarcina plani­­c­ficată. In darea de seamă, ca şi în cu­­r­vîntările unui şir de delegaţi, s-a a relevat că în întreprinderile fores­­n­­iere din regiunea Suceava sunt încă li mari rezerve interne în ce priveşte­­ sporirea valorii pe metru cub de­­ masă lemnoasă Pe bună dreptate, 1. delegaţii la conferinţă au criticat­­ Comitetul raional de partid Fălti­­ri­ceni pentru că n-a luat din timp­­ măsuri pentru îndreptarea situaţiei din întreprinderea forestieră situată­­ în raion, care nu şi-a realizat pla­­r­­ul pe 1961. 1î Pe baza aprecierilor cuprinse in * darea de seamă şi a propunerilor făcute de delegaţi în discuţii, hotă­­ rîrea adoptată de conferinţa regio­ p nală a stabilit un ansamblu de­­ măsuri menite să ducă în anul 1962 II la creşterea indicilor de utilizare a­­ masei lemnoase la răşinoase cu 0,3­5 la sută peste sarcina planificată, la­­ fag cu 1,02 la sută şi la stejar cu­­ 3,2 la sută . Conferinţa a cerut comitetului re­gional să ia toate măsurile ca obiec­­­tivele industriale planificate pentru anul 1962 să fie date în funcţiune înainte de termen. Conferinţa regională de partid a dezbătut pe larg problemele lăr­girii şi întăririi sectorului socia­list din agricultura regiunii, ale sporirii producţiei vegetale şi ani­male. O mare însemnătate în munca organelor şi organizaţiilor de partid pentru colectivizarea agriculturii a avut dezbaterea te­meinică a documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie-1 iulie 1961. Acum, spre deosebire de anii trecuţi, munca politică dusă de organele şi organizaţiile de partid din regiunea Suceava se desfă­şoară mai sistematic, multilateral, fiind axată în măsură mai mare pe problemele întăririi şi dezvol­tării sectorului colectivist al agri­culturii. In darea de seamă şi în cuvîn­tul a numeroşi vorbitori s-a arătat că succesele obţinute de gospodă­riile colective, îndeosebi de cele frun­taşe, în creşterea producţiei şi ridicarea nivelului de trai al co­lectiviştilor exercită o puternică influenţă asupra ţăranilor întovă­răşiţi şi cu gospodării individuale, stimulînd curentul de trecere a a­­cestora la gospodăria colectivă. Nu­mai în cursul anului trecut s-au constituit 188 noi gospodării colec­tive. Numărul familiilor intrate în gospodării colective a crescut în 1961 cu 55.506, iar suprafaţa cu 133.000 ha. Munca politică desfă­şurată în ultimele săptămîni a avut o mare eficacitate, sprij­inindu-se pe învăţămintele consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, pe îndrumă­rile cuprinse în cuvîntarea tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej. Organizarea de vizite ale ţărani­lor întovărăşiţi şi cu gospodărie in­dividuală la gospodăriile colective fruntaşe s-a dovedit şi în regiunea Suceava una dintre metodele cele mai eficace ale muncii politice duse pentru colectivizarea agriculturii. In anul 1961, circa 35.000 de ţărani muncitori au vizitat gospodăriile colective fruntaşe. In majorita­tea raioanelor au fost atraşi în munca politică pentru colectivizare cei mai buni colectivişti, fruntaşi în muncă. Tovarăşii Toma Dumitru, preşedin­tele G.A.C. din Popeni, raionul Doro­­hoi, Mihai Bidiga, preşedintele G.A.C. din comuna Roma, raionul Botoşani, înfăţişînd conferinţei succesele do­­bîndite de gospodăriile pe care le conduc, au vorbit despre însemnă­tatea pe care o au pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective creşterea producţiei la hectar, dezvoltarea ramurilor pentru care există con­diţii favorabile şi, în primul rînd, a sectorului zootehnic, sporirea avutului obştesc. In numeroase gospodării a sporit fondul de bază şi, ca o consecinţă directă, an de an au crescut veniturile colecti­viştilor. In gospodăriile colective din Crislea, Pleşani, Pogorăşti şi din alte comune valoarea zilei­­muncă a ajuns între 31 şi 35 lei. Succesele obţinute de gospodăriile colective în creşterea producţiei a­­gricole, precum şi în ridicarea ni­velului de viaţă al colectiviştilor, constituie o puternică bază ma­terială pentru intensificarea muncii politice de masă în vederea con­vingerii ţărănimii muncitoare ca să păşească pe calea gospodăriei co­lective. Delegaţii au subliniat că pentru consolidarea economico-organizato­rică a gospodăriilor colective de o mare importanţă este întărirea or­ganizaţiilor de bază, îmbunătăţirea continuă a activităţii lor. Alături de alţi vorbitori, tov. Vasile Enache, prim-secretar al Comitetului raional de partid Bo­toşani, a arătat că rezultatele în colectivizarea agriculturii puteau fi mult mai însemnate dacă în întrea­ga perioadă la care se referă darea de seamă comitetul regional s-ar fi îngrijit să fie aplicate şi genera­lizate metodele verificate de muncă politică pentru colectivizarea agri­culturii. Cu toate că multe gospo­dării colective obţin rezultate bune, experienţa lor este slab populariza­tă, ceea ce contribuie ca un şir de gospodării să bată pasul pe loc. Toc­mai pentru că Comitetele raionale de partid Rădăuţi, Gura Humorului Fălticeni, Dorohoi s-au împăcat ani de zile cu o asemenea stare de lu­cruri, stadiul actual al colectivi­zării agriculturii în aceste raioane este încă nesatisfăcător în raport cu posibilităţile existente. De o mare atenţie s-a bucurat din partea conferinţei problema creşte­rii producţiei agricole vegetale şi animale. Arătîndu-se că regiunea se mîndreşte cu cele 46 gospodării co­lective care au obţinut în 1961 peste 2.000 kg. griu la hectar şi cu cele 53 gospodării colective care au ob­ţinut peste 2.500 kg. porumb la hec­tar, s-a subliniat totodată că o se­rie de gospodării colective n-au realizat producţiile medii planifi­cate. Pe baza dării de seamă şi a pro­punerilor făcute în discuţii, hotărî­­rea adoptată de conferinţa regiona­lă stabileşte un şir de măsuri care să ducă la obţinerea în anul 1962 a unei producţii medii la hectar de cel puţin 1.800 kg. grîu în gospodă­rii colective şi 2.300 kg. grîu în gos­podării de stat, iar la porumb de cel puţin 2.450 kg. in gospodării co­lective şi 3.100 kg. în gospodării de stat Se prevăd, de asemenea, o se­rie de măsuri pentru asigurarea ob­ţinerii pe o suprafaţă de 15.000 hec­tare a unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar în cultură neirigată. O însemnată pondere în econo­mia regiunii Suceava are creşterea animalelor, pentru care există con­diţii prielnice, precum şi bogate tradiţii. In acest domeniu s-au ob­ţinut unele succese. La 31 de­cembrie 1961, în gospodăriile co­lective, încărcătura de animale pro­prietate obştească la 100 de hectare era de 27 taurine, 66,9 ovine şi 14,3 porcine. Mai mulţi delegaţi au arătat însă că, pe ansamblul regiunii, n-au fost valorificate nici pe departe posibili­tăţile existente pentru dezvoltarea acestei ramuri de mare însemnăta­te economică şi care aduce impor­tante venituri. In unele gospodării colective nu se aplică o îngrijire ra­ţională, ceea ce are drept consecin­ţă rezultate nesatisfăcătoare în ce priveşte producţia de lapte şi spo­rul în greutate al animalelor. Hotărîrea adoptată de conferinţă prevede o serie de măsuri me­nite să ducă la dezvoltarea con­tinuă a creşterii animalelor. Ast­fel în anul 1962 va spori încărcătu­ra la suta de hectare, dobîndin­­du-se în gospodăriile colective un spor, pe întreaga regiune, de 22.500 taurine, dintre care vaci şi juninci aproape 3.300. O atenţie deosebită se va acorda creşterii păsărilor pentru ca în 1962 să se ajungă, în gospodării de stat, la 550 păsări la suta de hectare, iar în gospodării colective la 350. ★ Cu viu interes a fost ascultată ex­punerea asupra dării de seamă a delegaţiei Partidului Muncitoresc Român la cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. prezentată de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie— 5 decembrie 1961. Manifestîndu-şi deplina aprobare faţă de acest im­portant document de partid, nume­roşi vorbitori, printre care tovară­şii Mircea Buzilă, Alfred Bernstein, Nicolae Vlad, au arătat că el consti­tuie un ajutor deosebit de preţios pentru călirea marxist-leninistă a membrilor de partid. Participanţii la conferinţă au relevat marele me­rit al activului de bază al partidu­lui, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în demascarea şi În­lăturarea grupului fracţionist Pau­­ker­ Luca, ajutaţi de Teohari Geor­­gescu, şi a grupului fracţionist I. Chişinevschi-M. Constantinescu. Delegaţii au subliniat că prin aceas­ta a fost asigurată unitatea de monolit a partidului, a crescut prestigiul şi rolul său de conducă­tor al oamenilor muncii in lupta pentru construirea socialismului. ★ In încheierea dezbaterilor confe­rinţei a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Referindu-se la uriaşul ecou stîr­­nit în întreaga lume de lucrările celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S., vorbitorul a subliniat în­semnătatea istorico-mondială a noului Program al P.C.U.S. adoptat de congres, program în care, aşa cum pe drept cuvînt a arătat to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, poporul nostru vede imaginea în­­sufleţitoare a propriului său viitor. Analizînd în mod principial, apro­fundat, învăţămintele ce se desprind pentru partidul nostru din lucrările Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.. Plenara C. C. al P.M.R. din no­iembrie—decembrie 1961 a scos în evidenţă justeţea politicii marxist­­leniniste a partidului nostru; ple­nara a subliniat totodată că, prin înlăturarea elementelor fracţioniste, antipartinice, s-a asigurat aplicarea normelor leniniste ale vieţii de partid, s-au întărit şi mai mult le­găturile partidului cu masele. Mai unit ca oricînd în jurul partidului, în jurul Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, poporul nostru îşi consacră toate forţele luptei pentru desăvîr­­şirea construcţiei socialiste în ţara noastră. în continuare, vorbitorul a anali­­zat unele probleme privind contri­buţia întreprinderilor industriale din regiunea Suceava la realizarea planului de stat al ţării. In ultimii ani, în toate ramurile economiei planul producţiei globale industria­le a fost îndeplinit, întreprinderile din regiune au dat statului peste plan cantităţi sporite de produse, precum şi importante beneficii. Cu acest prilej tovarăşul Dumitru Co­liu i-a felicitat pe oamenii muncii din regiunea Suceava pentru suc­cesele obţinute. Un număr de întreprinderi n-au îndeplinit însă unii indici de plan. In o serie de unităţi ale industriei forestiere calitatea produselor lasă încă de dorit. Comitetul regional şi comitetele raionale de partid vor trebui să acorde în viitor o atenţie mai mare realizării planului de că­tre fiecare întreprindere la toţi in­dicii şi obţinerii unor produse de cea mai bună calitate. Vorbitorul a pus un accent deo­sebit pe folosirea eficientă a fondu­rilor alocate pentru investiţii. Ca şi celorlalte regiuni ale ţării şi re­giunii Suceava i s-au alocat şi i se alocă an de an fonduri foarte mari pentru investiţii. Nu toate fondu­rile prevăzute pentru investiţii au fost însă folosite în anii 1960 şi 1961. În anul 1960, de pildă, investiţiile au fost realizate în proporţie de numai 86,1 la sută, iar în 1961 în proporţie de 91,1 la sută rămînînd nefolosite peste 70 milioane lei. Care sînt cauzele ? Aici s-au adus critici atît la adresa organelor de partid, cît şi la adresa unor ministere. Uneori o parte a utilajelor sunt livrate cu întârziere şi nu în ordinea fluxului tehnologic de montaj. Principala răspundere pentru gospodărirea fondurilor de investiţii revine însă organelor locale de partid şi de stat. Acestea trebuie să exercite un control, mai concret şi mai eficace şi, cu sprijinul larg al muncitorilor şi tehnicienilor, să scoată la iveală lipsurile existente, luînd măsuri care să asigure executarea lucrări­lor la timp şi în bune condiţii. Scoţînd in evidenţă rezultatele obţinute în regiunea Suceava în co­lectivizarea agriculturii, în întărirea economico-organizatorică a gospo­dăriilor colective, în sporirea pro­ducţiei vegetale şi animale, tova­răşul Dumitru Coliu a arătat toto­dată că aceste rezultate sunt încă departe de posibilităţile şi condi­ţiile existente în regiune. Vorbito­rul a criticat comitetul regional de partid şi comitetele raionale pen­tru că n-au desfăşurat o muncă politică continuă, perseverentă, în toate raioanele şi satele regiunii. In multe comune nu a fost bine organizată munca politică, negli­­jîndu-se organizarea de vizite ale ţă­ranilor muncitori la gospodăriile co­lective fruntaşe. Subliniind că ridicarea tuturor gospodăriilor colective la nivelul celor fruntaşe constituie în mo­mentul de faţă principala sarcină a muncii de partid la sate, în ve­derea atragerii ţărănimii spre gos­podării colective şi a măririi pro­ducţiei agricole, vorbitorul a arătat că organele şi organizaţiile de par­tid trebuie să sprijine fiecare gos­podărie colectivă în dezvoltarea a­­celor ramuri de producţie pentru care dispune de condiţii favora­bile, să îmbine armonios cultura cerealelor cu creşterea animalelor, pentru care regiunea Suceava are mari posibilităţi. In vederea creş­terii producţiei de cereale la hec­tar e necesar să se acorde o deose­bită atenţie aplicării la timp şi în mod diferenţiat a tuturor reguli­lor agrotehnice, să se execute un volum cît mai mare de lucrări me­canizate, să fie întrebuinţate cantităţi mai mari de îngrăşăminte naturale. Sectorul zootehnic trebuie să devină în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective din regiune una din ramurile importante ale agriculturii, asigurând obţinerea de venituri mari. Relevînd succesele obţinute de G.A.S. din regiune tovarăşul Dumi­tru Coliu a arătat că, faţă de posi­bilităţile existente, de gradul meca­nizării, de numărul şi pregătirea specialiştilor şi de ajutorul pe care-l primesc în mod concret din partea partidului şi statului, unele G.A.S. obţin încă producţii slabe, cu totul nesatisfăcătoare. Este necesar ca aceste unităţi să fie mai mult aju­tate şi îndrumate. în continuare, vorbitorul s-a ocu­pat de unele probleme ale vieţii interne de partid, subliniind că or­ganizaţiile de partid din regiunea Suceava s-au întărit, a crescut ro­lul lor de conducător politic în toa­te domeniile, activităţii social-eco­­nomice. Organele de partid şi-au îmbunătăţit metodele şi stilul de muncă, ele ţin o legătură mai strîn­­să cu membrii de partid şi masele largi ale oamenilor muncii, desfă­­şurînd în rîndurile acestora o largă muncă politică-educativă. Rezul­tate îmbucurătoare s-au obţinut şi pe linia întăririi organizaţiilor de bază, prin primirea în partid a ce­lor mai buni muncitori, ţărani co­lectivişti, ingineri, tehnicieni şi alţi intelectuali, care-şi dovedesc prin fapte devotamentul faţă de cauza socialismului. Vorbitorul a arătat că în munca de primire în partid s-au manifestat şi unele deficienţe. Nu toate organele de partid au condus şi orientat munca de pri­mire în partid spre întărirea orga­nizaţiilor de bază slabe. în dome­niul creşterii rîndurilor partidului organele şi organizaţiile de partid vor trebui să pună şi pe viitor ac­centul principal pe calităţile politi­co-morale şi profesionale ale celor ce solicită primirea în partid. Comitetul regional, şi-a îmbunătă­ţit activitatea în ce priveşte selec­ţionarea, creşterea şi repartizarea cadrelor ; totuşi în acest domeniu se mai manifestă o serie de lipsuri. Nu întotdeauna au fost selecţionate şi promovate în munci de răspun­dere cadrele cele mai corespunză­toare, nu a existat o preocupare permanentă pentru a ajuta cadrele să se ridice la nivelul sarcinilor în­credinţate. Referindu-se la unele probleme privind stilul de muncă al organi­zaţiilor de partid, tovarăşul Dumi­tru Coliu a atras atenţia asupra necesităţii unei mai bune instruiri a aparatului de partid şi a birou­rilor organizaţiilor de bază, organi­zării temeinice a controlului execu­tării hotărîrilor, întăririi disci­plinei de partid etc. Vorbitorul a criticat comitetul regional de partid pentru că în activitatea sa n-a fo­losit suficient critica și autocri­tica. Noul organ de partid ales va trebui să fie mai exigent, să scoată la iveală cu mai multă fermitate lipsurile din munca sa și să ia mă­suri pentru înlăturarea lor. In încheiere, după ce a apreciat simţul de răspundere şi exigenţa partinică cu care delegaţii la con­ferinţă au dezbătut problemele dez­voltării regiunii, vorbitorul şi-a ex­primat convingerea că oamenii muncii din regiunea Suceava, în frunte cu comuniştii, se vor dovedi şi în viitor la înălţimea sarcinilor trasate de partid. Conferinţa a ales noul comitet regional de partid care, în prima sa plenară, a reales ca prim-secre­tar pe tov. Ene Ţurcanu, membru al C.C. al P.M.R. In unanimitate conferinţa a aprobat trimiterea unei telegrame Comitetului Central al partidului, tovarăşului Gh Gheorghiu-Dej, prin care delegaţii la conferinţă, în nu­mele comuniştilor şi al tuturor oa­­menilor muncii din regiune, şi-au exprimat hotărîrea de a-şi consacra toate forţele luptei pentru traduce­rea în viaţă a măreţelor sarcini trasate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R. VASILE RUS NISTOR TUICU Conferinţa organizaţiei regionale de partid Suceava Fonnaţia de operetă a Casei de cultură de pe lingă Combinatul metalurgia din Reşiţa cuprinde aproximativ 70 artişti amatori. Ei au prezentat numeroase spectacole. Fotografia redă un aspect de la repetiţiile cu opereta „Vînzătorii de păsări*. Din nou despre perdele La articolul publicat sub titlul „O discuţie despre perdele“ în „Scînteia“ nr. 5373 a răspuns redacţiei Ministerul Industriei Uşoare. „Articolul a fost pre­lucrat de conducerea acestui mi­nister cu tehnicienii şi inginerii din industria bumbacului şi tricotaje­lor — se arată în răspuns. Este justă critica făcută în ceea ce pri­veşte calitatea, aspectul şi lipsa de sortimente a perdelelor. Pentru re­medierea acestei situaţii s-au luat măsuri multiple. Astfel, la fabricile producătoare de perdele din mă­tase, s-a analizat în mod deo­sebit problema calităţii produ­selor. La fabrica „Flamura Ro­şie" din Bucureşti au fost luate măsuri în vederea întăririi contro­lului tehnic pe faze de fabricaţie, pentru o recepţie mai riguroasă a firelor, pentru ridicarea calificării ţesătoarelor etc. In industria de tricotaje, canti­tatea de perdele contractate s-a dublat". întreprinderea „Tînăra Gardă" din Bucureşti produce anul acesta 2 milioane m. p. de perdele de bumbac. Totodată, aici a intrat în funcţiune o secţie nouă de perdele tricotate din fire sintetice (terțial). Pe baza sesizărilor venite de la numeroşi consumatori, în articolul sus-amintit era criticat şi faptul că lăţimea perdelelor nu corespunde dimensiunilor ferestrelor noilor lo­cuinţe. Din păcate, în răspunsul Mi­nisterului Industriei Uşoare această problemă este trecută sub tăcere. Nu s-a întreprins oare nimic pen­tru remedierea acestei deficienţe ? ★ Pe adresa redacţiei a mai venit şi răspunsul trimis de către Ministerul Comerţului. „în urma consfătuirii organizate de ziarul „Scînteia" — se arată în răspuns — s-au luat unele măsuri. Pe se­mestrul I al acestui an, fondul de marfă la perdele va fi, faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut, cu 12 la sută mai mare la perdele din ţesături de bumbac, cu circa 24 la sută mai mare la perdele tricotate din bumbac ; se produc în cantităţi mai mari perdele din terilenă. Cu toate acestea — se subliniază în continuare , producţia de per­dele se menţine la un sortiment re­dus ; perdelele de mătase, îndeo­sebi, continuă să se fabrice numai în două culori (alb şi crem). Rămîne, de asemenea, deschisă problema creării posibilităţilor de a se adapta, la blocurile nou con­struite, perdele de protecţie, care să fie puse la dispoziţia populaţiei prin unităţile de desfacere ale co­merţului de stat. Considerăm nece­sar ca în proiectele noilor construc­ţii de locuinţe să se prevadă şi u­­nele mecanisme la ferestre, pentru montarea perdelelor de protecţie“. Este un răspuns pe care-l reţinem. Atrage însă atenţia faptul că pînă acum Ministerul Comerţului n-a luat încă legătura directă cu orga­nele de proiectare şi construcţie, pentru rezolvarea acestei probleme. în legătură cu acelaşi articol, UCECOM ne face cunoscut că „în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti există unităţi de deservire a popu­laţiei, care execută la comandă per­dele brodate de maşină şi manual. In ceea ce priv­eşte problema ac­cesoriilor şi a montării perdelelor, există, de asemenea, unităţi de de­servire a populaţiei pe lingă coope­rativele de mobilă şi tapiţerie, care execută, la cerere, montarea de ga­lerii, perdele şi draperii. UCECOM, prin uniunile regionale şi conduce­rile de cooperative, se ocupă în mod permanent de dezvoltarea acestor activităţi, de producerea u­­nor accesorii, în funcţie de cererile comerţului". Este o datorie a orga­nizaţiilor comerciale din toate re­giunile ţării să ia măsurile cuveni­te ca aceste produse să ajungă în magazine, iar consumatorii să fie informaţi de unde şi le pot procura. In articolul amintit se arăta că problema perdelelor trebuie privită şi din punctul de vedere al înfăţi­şării pe care acestea îl dau între­gii clădiri, căci perdeaua este nu numai un obiect de înfrumuseţare a interiorului, ci şi o podoabă a în­tregului bloc. S-a propus ca loca­tarii, comitetele de bloc, să discute despre posibilitatea de a se realiza, prin bună înţelegere, cel puţin o ar­monie între culorile perdelelor din încăperile faţadei. Ce măsuri înţe­leg să întreprindă sfaturile populare pentru ca, de comun acord cu lo­catarii, să se treacă la organizarea unor acţiuni concrete în această privinţă ? M. C. Mijloace de publicitate în ultima vreme, cooperativele meş­teşugăreşti din întreaga ţară au lărgit simţitor gama de servicii prestate pen­tru populaţie. Ceea ce împiedică însă pe cetăţeni să apeleze de multe ori la serviciile lor este slaba muncă de informare a publicului, publicitatea cu totul insuficientă care se face. Iată de ce iniţiativa URCM Braşov de a tipări, pentru oraşele din regiune, pliante informative cu privire la servi­ciile prestate de cooperative — plian­te care stau la dispoziţia clienţilor în toate unităţile — este o măsură bine venită şi de larg interes cetăţenesc (în clişeu — părţi ale pliantului tipă­rit pentru Sibiu). Ar fi necesar ca şi în Capitală — unde numărul de unităţi ale coopera­tivelor este mai mare — să se tipă­rească asemenea pliante, să se folo­sească cu mai mult spirit de iniţiativă fondurile speciale destinate reclamei şi publicității. PROFESORUL MAMLOCK : Sala Pala­tului R.P. Romíne (orele 19,30), I. C­orimu (10; 12; 15; 17; 19; 21), Republica (10; 12; 15; 17; 19; 21). S-A FURAT O BOMBA : Patria (9; 11; 15; 17; 19; 21) București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), înfră­țirea între popoare (10;30; 15; 17; 19; 21). PRIMELE ÎNCERCĂRI : Magheru (seria Il-a — 10; 12; 15; 17; 19; 21). PRETU­TINDENI TRĂIESC OAMENI : Mioriţa (10; 12; 16,15; 18,30; 20,30), DARCLEE­­ V. Alecsandri (15; 17; 19; 21). IN NOAPTEA SPRE 13 : Elena Pavel (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). 23 August (10; 12; 14,30; 16.45; 19, 21.15), Volga (10,30; 15; 17; 19; 21). NU E LOC PENTRU ANIMALE SĂLBATICE . Lumina (de la 10 la 13,30 rulează în continuare: 15;15; 17; 19; 21). Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18.30 ; 20 30). TOM DEGEŢELUL : rulează la cinema­tografele Maxim Gorki (9.30; 41;45; 14; 16;15; 18;45; 21,15). V. Roaită (9.45; 14,15; 16.30; 18.45. 21), Donca Simo (9: 11; 13; 15; 17; 19. 21) O INTIM­PI­NARE EXTRA ORDINARA — ambele serii ; Centn.­ GO; 13; 16.15 19.30). SALT SPRE GLORIE ; Victoria (10. 12; 15. 17; 19. 21), Gh­­irita (10: 12;15. 14;15; 16.30; 18.45; 21), 16 Fe­bruarie (16; 18. 20), Arta (18; 18;16 ; 20.30). DRAGOSTE DE SEPTEMBRIE : Tinere­tului (16; 18,15; 20,30). STELE IN PLINA ZI ; Timpuri Noi (10; 11,50; 13,45; 15,30; 17,20; 19,10; 21). PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 13 Septembrie (ru­lează în continuare de la orele 10 pînă la orele 13). CAIDUL : 13 Septembrie (14,30; 16,30; 18,30; 20,30). FATA CU CHI­TARA : Cultural (16; 18;15; 20,15). PORTO FRANCO : Alex. Popov (10; 12,10; 14,20; 16,35; 18,50; 21), M. Eminescu (15; 17; 19; 21), Ilie Pintilie (15; 17; 19; 21). BUFO­NUL REGELUI ; 8 Martie (10; 12; 15; 17; 19; 21). RĂZBOI ŞI PACE - ambele serii : Griviţa (15,30; 19). DOUA VIEŢI — ambele serii : Unirea (16; 19,30). AUSTERLITZ — cinemascop ; Alex. Sahia (9; 12; 15; 18; 21). CINCI ZILE ŞI CINCI NOPŢI : Flacăra (15; 17; 19; 21). OAMENI PE GHEAŢA : T­­­ftimirescu (13; 17; 19, 21). 8 Mai (15; 17; 19; 21). MARINARUL ÎNDRĂGOSTIT Munca (16; 18;15; 20 30). PITICUL VRĂJITOR: Popular (16; 18;15; 20,30) VINTUL S-A OPRIT IN ZORI . C-lin David (15,30; 18; 20,30) Moşilor (16: 18; 20). PINZE PURPURII : Floreasca (19) SECERIŞUL VERDE ■ N Bălcescu (15; 17; 19, 21), Olga Banele (15,30; 18; 20,30), MAMELU­­CUL — rulează la cinematograful G. Coşbuc (15; 17; 19; 21). ÎNVIEREA — ru­lează la cinematograful G. Bacovia (16; 18; 20). RAIDUL VARGAT : Drumul Serii (11; 16; 18; 20). CER SENIN : 30 Decem­brie (15; 17; 19; 21). SOSEȘTE CIRCUL — rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). SONATE : B. Delavran­­cea (11; 16; 18; 20). TELEVIZIUNE . Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Emisiune pentru copii : „Acrobaţie cu... căţei“. 19,35 — Transmisiune de la Teatrul Muncitoresc C.F.R. „PUTEREA ÎNTUNERICULUI“. In pauze : Sfatul medicului : „Gripa“ da doctor Sanda Moroianu. Poşta televi­ziunii. In încheiere : ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie . Vreme friguroasă cu nopţi geroase mai ales în nordul ţării. Cer variabil, temporar noros. Pe alocuri în sudul ţării va continua să ningă. Vînt potrivit din sectorul estic. Tempe­ratura se menține coborîtă. Minimele vor fi cuprinse între minus 5 și minus 15 grade, local mai coborîte, iar maxi­mele între minus 8 și plus 2 grade. Nr. 5423 Scobitori — din masă plastică Chestiunea despre care m-am­­ gîndit sa vă scriu pare, la pri- I ma vedere, măruntă. Dar eu so- i cotesc — și nu sint singura —­­ că merită să i se dea atenție.­­ De aurind am avut musafiri. In­­ magazine am găsit produse all- I mentare variate, gustoase și fru-­­ mos prezentate; am pregătit to-­­ tul bine. A fost insă și un mic , „dar*: au lipsit scobitorile. ! Din cauza aceasta am tot avut ! , de furcă cu spălatul tacîmurilor, ; ; cind gustările ar fi putut fi servi- ; ; te mult mai simplu cu ajutorul ! i scobitorilor sau al scobitorilor- I ! furculițe din lemn. MARIA ALEXANDRESCU , gospodină . NOTA REDACŢIEI. In legătură­­ cu aceasta am primit, ca o I sugestie din partea unui cititor,­­ I fotografia unor modele de scobi­­­tori şi scobitori-furculiţă, făcute­­ din masă plastică, viu colorate. I (Le reproducem în clişeul de­­ mai sus). : Intr-adevăr, ele sunt extrem de I simple, uşor de confecţionat, du­­rabile şi coloritul lor plăcut !n- i frumuseţează masa , fără îndoia­­­­lă că oricărei gospodine i-ar pla­­­­ce să le aibă în casă. Aşteptăm din partea forurilor de resort — : Ministerul Industriei Uşoare, Mi­­­­nisterul Industriei Petrolului și­­ Chimiei etc. — să organizeze producția unor asemenea arti­cole.

Next