Scînteia, februarie 1962 (Anul 31, nr. 5426-5453)
1962-02-01 / nr. 5426
P.B. 1 SCÎNTEIA Muncă de partid concretă pentru înfăptuirea sarcinilor economice La conferinţa organizaţiei regionale de partid Suceava s-au întîlnit, în zilele de 20—21 ianuarie 1962, aproape 600 delegaţi şi invitaţi veniţi din întreprinderile forestiere şi minele Domnelor şi Câmpulungului Moldovenesc, de pe văile Siretului, Jijiei şi Moldovei, din toate colţurile regiunii. Ei au dezbătut activitatea desfăşurată de la ultima conferinţă regională de către organizaţia regională de partid pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a regiunii. Regiunea Suceava, atît de săracă şi înapoiată în trecut, a cunoscut în anii regimului de democraţie populară o puternică înflorire. Pentru punerea în valoare a marilor resurse naturale ale regiunii au fost investite, numai în ultimii trei ani, peste două miliarde lei, întreprinderile forestiere au fost mărite şi modernizate, s-au dezvoltat întreprinderile de industrializare a laptelui, industria textilă, au fost construite noi întreprinderi. In ultimii trei ani planul producţiei industriale a fost îndeplinit şi depăşit de întreprinderile regiunii. Productivitatea muncii a crescut în această perioadă cu 21,3 la sută. Darea de seamă a comitetului regional, prezentată de tov. Ene Ţurcanu, prim secretar al comitetului regional de partid, cît şi discuţiile au subliniat că aceste rezultate se datorase politicii partidului de construire a socialismului, de ridicare multilaterală a tuturor regiunilor ţării. industria forestieră ocupă un loc important în economia regiunii. De aceea, delegaţii la conferinţă au acordat o mare atenţie muncii politice şi organizatorice desfăşurate de organizaţiile de partid pentru gospodărirea raţională a fondului forestier şi valorificarea superioară a masei lemnoase. Experienţa dovedeşte că un factor de cea mai mare însemnătate pentru asigurarea condiţiilor îndeplinirii sarcinilor economice îl constituie întărirea continuă a organizaţiilor de partid — problemă care a străbătut ca un fir roşu întreaga desfăşurare a lucrărilor conferinţei. Alături de alţi vorbitori, tov. Dumitru Ţambric, prim-secretar al Comitetului raional de partid Cîmpulung Moldovenesc, a arătat că în urmă cu cîţiva ani o serie de sectoare forestiere nu aveau organizaţii de bază, iar în alte sectoare numărul membrilor de partid abia se ridica la 10—12. In prezent există o mai mare preocupare din partea organelor şi organizaţiilor de partid pentru primirea în partid a celor mai buni muncitori forestieri, care , prin întreaga lor activitate şi com , portare se dovedesc demni de înalttul titlu de comunist. Pornind de la calităţile politice morale şi pro-fesionale ale celor ce solicită primirea în partid, organizaţiile de partid din întreprinderile forestie- re au primit, în ultimii 2—3 ani, un mare număr de membri şi candi- j daţi de partid din rîndurile celor , mai buni muncitori. Comitetul regional a trimis în întreprinderile forestiere pe cei mai buni activişti ai săi ca să ajute or- ganizaţiile de partid şi conducerile administrative în aplicarea măsu- i rilor menite să ducă la sporirea valorii pe metru cub de masă lem- noasă. In cuvîntul lor, mai mulţi delegaţi la conferinţă, printre care tovarăşii Spiridon Ionescu, direc- torul D.R.E.F.-Suceava, Ilie Căilea-nu, secretarul organizaţiei de bază de la fabrica de binale Frasin, şi alţii au subliniat că, exercitînd dreptul de control asupra activită- ]ţii conducerilor administrative, or- ganizaţiile de bază au analizat în adunări generale şi în şedinţe de birou felul cum se îndeplinesc măsurile tehnico-organizatorice pen- tru mai buna valorificare a masei lemnoase şi reducerea pierderilor de exploatare. „ Delegaţii Maria Mihali, munci- c toare la fabrica „Dorna Foresta“, Alexandru Atomulesei, preşedintele consiliului local al sindicatelor din Fălticeni, şi alţii au arătat că biroul comitetului regional de partid a dat o atenţie mai mare bunei or- r ganizări a muncii educative in rin- r durile muncitorilor forestieri. In vederea îmbunătăţirii conţinutului f muncii de agitaţie, biroul comite- tului regional a organizat pentru agitatori cicluri de expuneri, ţinute în majoritatea cazurilor de inginerie şi tehnicieni, privind posibilităţile existente în fiecare loc de muncă pentru valorificarea superioară a jj. masei lemnoase. Roadele muncii , desfăşurate de organizaţiile de partid din exploatările forestiere , se reflectă în creşterea indicilor de utilizare a masei lemnoase, dîndu-se în 1961 mai mult de 6.430 m.c. e lemn de lucru peste sarcina planicficată. In darea de seamă, ca şi în curvîntările unui şir de delegaţi, s-a a relevat că în întreprinderile foresniere din regiunea Suceava sunt încă li mari rezerve interne în ce priveşte sporirea valorii pe metru cub de masă lemnoasă Pe bună dreptate, 1. delegaţii la conferinţă au criticat Comitetul raional de partid Făltiriceni pentru că n-a luat din timp măsuri pentru îndreptarea situaţiei din întreprinderea forestieră situată în raion, care nu şi-a realizat plarul pe 1961. 1î Pe baza aprecierilor cuprinse in * darea de seamă şi a propunerilor făcute de delegaţi în discuţii, hotă rîrea adoptată de conferinţa regio p nală a stabilit un ansamblu de măsuri menite să ducă în anul 1962 II la creşterea indicilor de utilizare a masei lemnoase la răşinoase cu 0,35 la sută peste sarcina planificată, la fag cu 1,02 la sută şi la stejar cu 3,2 la sută . Conferinţa a cerut comitetului regional să ia toate măsurile ca obiectivele industriale planificate pentru anul 1962 să fie date în funcţiune înainte de termen. Conferinţa regională de partid a dezbătut pe larg problemele lărgirii şi întăririi sectorului socialist din agricultura regiunii, ale sporirii producţiei vegetale şi animale. O mare însemnătate în munca organelor şi organizaţiilor de partid pentru colectivizarea agriculturii a avut dezbaterea temeinică a documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie-1 iulie 1961. Acum, spre deosebire de anii trecuţi, munca politică dusă de organele şi organizaţiile de partid din regiunea Suceava se desfăşoară mai sistematic, multilateral, fiind axată în măsură mai mare pe problemele întăririi şi dezvoltării sectorului colectivist al agriculturii. In darea de seamă şi în cuvîntul a numeroşi vorbitori s-a arătat că succesele obţinute de gospodăriile colective, îndeosebi de cele fruntaşe, în creşterea producţiei şi ridicarea nivelului de trai al colectiviştilor exercită o puternică influenţă asupra ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodării individuale, stimulînd curentul de trecere a acestora la gospodăria colectivă. Numai în cursul anului trecut s-au constituit 188 noi gospodării colective. Numărul familiilor intrate în gospodării colective a crescut în 1961 cu 55.506, iar suprafaţa cu 133.000 ha. Munca politică desfăşurată în ultimele săptămîni a avut o mare eficacitate, sprijinindu-se pe învăţămintele consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, pe îndrumările cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej. Organizarea de vizite ale ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală la gospodăriile colective fruntaşe s-a dovedit şi în regiunea Suceava una dintre metodele cele mai eficace ale muncii politice duse pentru colectivizarea agriculturii. In anul 1961, circa 35.000 de ţărani muncitori au vizitat gospodăriile colective fruntaşe. In majoritatea raioanelor au fost atraşi în munca politică pentru colectivizare cei mai buni colectivişti, fruntaşi în muncă. Tovarăşii Toma Dumitru, preşedintele G.A.C. din Popeni, raionul Dorohoi, Mihai Bidiga, preşedintele G.A.C. din comuna Roma, raionul Botoşani, înfăţişînd conferinţei succesele dobîndite de gospodăriile pe care le conduc, au vorbit despre însemnătatea pe care o au pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective creşterea producţiei la hectar, dezvoltarea ramurilor pentru care există condiţii favorabile şi, în primul rînd, a sectorului zootehnic, sporirea avutului obştesc. In numeroase gospodării a sporit fondul de bază şi, ca o consecinţă directă, an de an au crescut veniturile colectiviştilor. In gospodăriile colective din Crislea, Pleşani, Pogorăşti şi din alte comune valoarea zileimuncă a ajuns între 31 şi 35 lei. Succesele obţinute de gospodăriile colective în creşterea producţiei agricole, precum şi în ridicarea nivelului de viaţă al colectiviştilor, constituie o puternică bază materială pentru intensificarea muncii politice de masă în vederea convingerii ţărănimii muncitoare ca să păşească pe calea gospodăriei colective. Delegaţii au subliniat că pentru consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor colective de o mare importanţă este întărirea organizaţiilor de bază, îmbunătăţirea continuă a activităţii lor. Alături de alţi vorbitori, tov. Vasile Enache, prim-secretar al Comitetului raional de partid Botoşani, a arătat că rezultatele în colectivizarea agriculturii puteau fi mult mai însemnate dacă în întreaga perioadă la care se referă darea de seamă comitetul regional s-ar fi îngrijit să fie aplicate şi generalizate metodele verificate de muncă politică pentru colectivizarea agriculturii. Cu toate că multe gospodării colective obţin rezultate bune, experienţa lor este slab popularizată, ceea ce contribuie ca un şir de gospodării să bată pasul pe loc. Tocmai pentru că Comitetele raionale de partid Rădăuţi, Gura Humorului Fălticeni, Dorohoi s-au împăcat ani de zile cu o asemenea stare de lucruri, stadiul actual al colectivizării agriculturii în aceste raioane este încă nesatisfăcător în raport cu posibilităţile existente. De o mare atenţie s-a bucurat din partea conferinţei problema creşterii producţiei agricole vegetale şi animale. Arătîndu-se că regiunea se mîndreşte cu cele 46 gospodării colective care au obţinut în 1961 peste 2.000 kg. griu la hectar şi cu cele 53 gospodării colective care au obţinut peste 2.500 kg. porumb la hectar, s-a subliniat totodată că o serie de gospodării colective n-au realizat producţiile medii planificate. Pe baza dării de seamă şi a propunerilor făcute în discuţii, hotărîrea adoptată de conferinţa regională stabileşte un şir de măsuri care să ducă la obţinerea în anul 1962 a unei producţii medii la hectar de cel puţin 1.800 kg. grîu în gospodării colective şi 2.300 kg. grîu în gospodării de stat, iar la porumb de cel puţin 2.450 kg. in gospodării colective şi 3.100 kg. în gospodării de stat Se prevăd, de asemenea, o serie de măsuri pentru asigurarea obţinerii pe o suprafaţă de 15.000 hectare a unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar în cultură neirigată. O însemnată pondere în economia regiunii Suceava are creşterea animalelor, pentru care există condiţii prielnice, precum şi bogate tradiţii. In acest domeniu s-au obţinut unele succese. La 31 decembrie 1961, în gospodăriile colective, încărcătura de animale proprietate obştească la 100 de hectare era de 27 taurine, 66,9 ovine şi 14,3 porcine. Mai mulţi delegaţi au arătat însă că, pe ansamblul regiunii, n-au fost valorificate nici pe departe posibilităţile existente pentru dezvoltarea acestei ramuri de mare însemnătate economică şi care aduce importante venituri. In unele gospodării colective nu se aplică o îngrijire raţională, ceea ce are drept consecinţă rezultate nesatisfăcătoare în ce priveşte producţia de lapte şi sporul în greutate al animalelor. Hotărîrea adoptată de conferinţă prevede o serie de măsuri menite să ducă la dezvoltarea continuă a creşterii animalelor. Astfel în anul 1962 va spori încărcătura la suta de hectare, dobîndindu-se în gospodăriile colective un spor, pe întreaga regiune, de 22.500 taurine, dintre care vaci şi juninci aproape 3.300. O atenţie deosebită se va acorda creşterii păsărilor pentru ca în 1962 să se ajungă, în gospodării de stat, la 550 păsări la suta de hectare, iar în gospodării colective la 350. ★ Cu viu interes a fost ascultată expunerea asupra dării de seamă a delegaţiei Partidului Muncitoresc Român la cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. prezentată de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie— 5 decembrie 1961. Manifestîndu-şi deplina aprobare faţă de acest important document de partid, numeroşi vorbitori, printre care tovarăşii Mircea Buzilă, Alfred Bernstein, Nicolae Vlad, au arătat că el constituie un ajutor deosebit de preţios pentru călirea marxist-leninistă a membrilor de partid. Participanţii la conferinţă au relevat marele merit al activului de bază al partidului, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în demascarea şi Înlăturarea grupului fracţionist Pauker Luca, ajutaţi de Teohari Georgescu, şi a grupului fracţionist I. Chişinevschi-M. Constantinescu. Delegaţii au subliniat că prin aceasta a fost asigurată unitatea de monolit a partidului, a crescut prestigiul şi rolul său de conducător al oamenilor muncii in lupta pentru construirea socialismului. ★ In încheierea dezbaterilor conferinţei a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Referindu-se la uriaşul ecou stîrnit în întreaga lume de lucrările celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S., vorbitorul a subliniat însemnătatea istorico-mondială a noului Program al P.C.U.S. adoptat de congres, program în care, aşa cum pe drept cuvînt a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, poporul nostru vede imaginea însufleţitoare a propriului său viitor. Analizînd în mod principial, aprofundat, învăţămintele ce se desprind pentru partidul nostru din lucrările Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.. Plenara C. C. al P.M.R. din noiembrie—decembrie 1961 a scos în evidenţă justeţea politicii marxistleniniste a partidului nostru; plenara a subliniat totodată că, prin înlăturarea elementelor fracţioniste, antipartinice, s-a asigurat aplicarea normelor leniniste ale vieţii de partid, s-au întărit şi mai mult legăturile partidului cu masele. Mai unit ca oricînd în jurul partidului, în jurul Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, poporul nostru îşi consacră toate forţele luptei pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră. în continuare, vorbitorul a analizat unele probleme privind contribuţia întreprinderilor industriale din regiunea Suceava la realizarea planului de stat al ţării. In ultimii ani, în toate ramurile economiei planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit, întreprinderile din regiune au dat statului peste plan cantităţi sporite de produse, precum şi importante beneficii. Cu acest prilej tovarăşul Dumitru Coliu i-a felicitat pe oamenii muncii din regiunea Suceava pentru succesele obţinute. Un număr de întreprinderi n-au îndeplinit însă unii indici de plan. In o serie de unităţi ale industriei forestiere calitatea produselor lasă încă de dorit. Comitetul regional şi comitetele raionale de partid vor trebui să acorde în viitor o atenţie mai mare realizării planului de către fiecare întreprindere la toţi indicii şi obţinerii unor produse de cea mai bună calitate. Vorbitorul a pus un accent deosebit pe folosirea eficientă a fondurilor alocate pentru investiţii. Ca şi celorlalte regiuni ale ţării şi regiunii Suceava i s-au alocat şi i se alocă an de an fonduri foarte mari pentru investiţii. Nu toate fondurile prevăzute pentru investiţii au fost însă folosite în anii 1960 şi 1961. În anul 1960, de pildă, investiţiile au fost realizate în proporţie de numai 86,1 la sută, iar în 1961 în proporţie de 91,1 la sută rămînînd nefolosite peste 70 milioane lei. Care sînt cauzele ? Aici s-au adus critici atît la adresa organelor de partid, cît şi la adresa unor ministere. Uneori o parte a utilajelor sunt livrate cu întârziere şi nu în ordinea fluxului tehnologic de montaj. Principala răspundere pentru gospodărirea fondurilor de investiţii revine însă organelor locale de partid şi de stat. Acestea trebuie să exercite un control, mai concret şi mai eficace şi, cu sprijinul larg al muncitorilor şi tehnicienilor, să scoată la iveală lipsurile existente, luînd măsuri care să asigure executarea lucrărilor la timp şi în bune condiţii. Scoţînd in evidenţă rezultatele obţinute în regiunea Suceava în colectivizarea agriculturii, în întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, în sporirea producţiei vegetale şi animale, tovarăşul Dumitru Coliu a arătat totodată că aceste rezultate sunt încă departe de posibilităţile şi condiţiile existente în regiune. Vorbitorul a criticat comitetul regional de partid şi comitetele raionale pentru că n-au desfăşurat o muncă politică continuă, perseverentă, în toate raioanele şi satele regiunii. In multe comune nu a fost bine organizată munca politică, neglijîndu-se organizarea de vizite ale ţăranilor muncitori la gospodăriile colective fruntaşe. Subliniind că ridicarea tuturor gospodăriilor colective la nivelul celor fruntaşe constituie în momentul de faţă principala sarcină a muncii de partid la sate, în vederea atragerii ţărănimii spre gospodării colective şi a măririi producţiei agricole, vorbitorul a arătat că organele şi organizaţiile de partid trebuie să sprijine fiecare gospodărie colectivă în dezvoltarea acelor ramuri de producţie pentru care dispune de condiţii favorabile, să îmbine armonios cultura cerealelor cu creşterea animalelor, pentru care regiunea Suceava are mari posibilităţi. In vederea creşterii producţiei de cereale la hectar e necesar să se acorde o deosebită atenţie aplicării la timp şi în mod diferenţiat a tuturor regulilor agrotehnice, să se execute un volum cît mai mare de lucrări mecanizate, să fie întrebuinţate cantităţi mai mari de îngrăşăminte naturale. Sectorul zootehnic trebuie să devină în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective din regiune una din ramurile importante ale agriculturii, asigurând obţinerea de venituri mari. Relevînd succesele obţinute de G.A.S. din regiune tovarăşul Dumitru Coliu a arătat că, faţă de posibilităţile existente, de gradul mecanizării, de numărul şi pregătirea specialiştilor şi de ajutorul pe care-l primesc în mod concret din partea partidului şi statului, unele G.A.S. obţin încă producţii slabe, cu totul nesatisfăcătoare. Este necesar ca aceste unităţi să fie mai mult ajutate şi îndrumate. în continuare, vorbitorul s-a ocupat de unele probleme ale vieţii interne de partid, subliniind că organizaţiile de partid din regiunea Suceava s-au întărit, a crescut rolul lor de conducător politic în toate domeniile, activităţii social-economice. Organele de partid şi-au îmbunătăţit metodele şi stilul de muncă, ele ţin o legătură mai strînsă cu membrii de partid şi masele largi ale oamenilor muncii, desfăşurînd în rîndurile acestora o largă muncă politică-educativă. Rezultate îmbucurătoare s-au obţinut şi pe linia întăririi organizaţiilor de bază, prin primirea în partid a celor mai buni muncitori, ţărani colectivişti, ingineri, tehnicieni şi alţi intelectuali, care-şi dovedesc prin fapte devotamentul faţă de cauza socialismului. Vorbitorul a arătat că în munca de primire în partid s-au manifestat şi unele deficienţe. Nu toate organele de partid au condus şi orientat munca de primire în partid spre întărirea organizaţiilor de bază slabe. în domeniul creşterii rîndurilor partidului organele şi organizaţiile de partid vor trebui să pună şi pe viitor accentul principal pe calităţile politico-morale şi profesionale ale celor ce solicită primirea în partid. Comitetul regional, şi-a îmbunătăţit activitatea în ce priveşte selecţionarea, creşterea şi repartizarea cadrelor ; totuşi în acest domeniu se mai manifestă o serie de lipsuri. Nu întotdeauna au fost selecţionate şi promovate în munci de răspundere cadrele cele mai corespunzătoare, nu a existat o preocupare permanentă pentru a ajuta cadrele să se ridice la nivelul sarcinilor încredinţate. Referindu-se la unele probleme privind stilul de muncă al organizaţiilor de partid, tovarăşul Dumitru Coliu a atras atenţia asupra necesităţii unei mai bune instruiri a aparatului de partid şi a birourilor organizaţiilor de bază, organizării temeinice a controlului executării hotărîrilor, întăririi disciplinei de partid etc. Vorbitorul a criticat comitetul regional de partid pentru că în activitatea sa n-a folosit suficient critica și autocritica. Noul organ de partid ales va trebui să fie mai exigent, să scoată la iveală cu mai multă fermitate lipsurile din munca sa și să ia măsuri pentru înlăturarea lor. In încheiere, după ce a apreciat simţul de răspundere şi exigenţa partinică cu care delegaţii la conferinţă au dezbătut problemele dezvoltării regiunii, vorbitorul şi-a exprimat convingerea că oamenii muncii din regiunea Suceava, în frunte cu comuniştii, se vor dovedi şi în viitor la înălţimea sarcinilor trasate de partid. Conferinţa a ales noul comitet regional de partid care, în prima sa plenară, a reales ca prim-secretar pe tov. Ene Ţurcanu, membru al C.C. al P.M.R. In unanimitate conferinţa a aprobat trimiterea unei telegrame Comitetului Central al partidului, tovarăşului Gh Gheorghiu-Dej, prin care delegaţii la conferinţă, în numele comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii din regiune, şi-au exprimat hotărîrea de a-şi consacra toate forţele luptei pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini trasate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R. VASILE RUS NISTOR TUICU Conferinţa organizaţiei regionale de partid Suceava Fonnaţia de operetă a Casei de cultură de pe lingă Combinatul metalurgia din Reşiţa cuprinde aproximativ 70 artişti amatori. Ei au prezentat numeroase spectacole. Fotografia redă un aspect de la repetiţiile cu opereta „Vînzătorii de păsări*. Din nou despre perdele La articolul publicat sub titlul „O discuţie despre perdele“ în „Scînteia“ nr. 5373 a răspuns redacţiei Ministerul Industriei Uşoare. „Articolul a fost prelucrat de conducerea acestui minister cu tehnicienii şi inginerii din industria bumbacului şi tricotajelor — se arată în răspuns. Este justă critica făcută în ceea ce priveşte calitatea, aspectul şi lipsa de sortimente a perdelelor. Pentru remedierea acestei situaţii s-au luat măsuri multiple. Astfel, la fabricile producătoare de perdele din mătase, s-a analizat în mod deosebit problema calităţii produselor. La fabrica „Flamura Roşie" din Bucureşti au fost luate măsuri în vederea întăririi controlului tehnic pe faze de fabricaţie, pentru o recepţie mai riguroasă a firelor, pentru ridicarea calificării ţesătoarelor etc. In industria de tricotaje, cantitatea de perdele contractate s-a dublat". întreprinderea „Tînăra Gardă" din Bucureşti produce anul acesta 2 milioane m. p. de perdele de bumbac. Totodată, aici a intrat în funcţiune o secţie nouă de perdele tricotate din fire sintetice (terțial). Pe baza sesizărilor venite de la numeroşi consumatori, în articolul sus-amintit era criticat şi faptul că lăţimea perdelelor nu corespunde dimensiunilor ferestrelor noilor locuinţe. Din păcate, în răspunsul Ministerului Industriei Uşoare această problemă este trecută sub tăcere. Nu s-a întreprins oare nimic pentru remedierea acestei deficienţe ? ★ Pe adresa redacţiei a mai venit şi răspunsul trimis de către Ministerul Comerţului. „în urma consfătuirii organizate de ziarul „Scînteia" — se arată în răspuns — s-au luat unele măsuri. Pe semestrul I al acestui an, fondul de marfă la perdele va fi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 12 la sută mai mare la perdele din ţesături de bumbac, cu circa 24 la sută mai mare la perdele tricotate din bumbac ; se produc în cantităţi mai mari perdele din terilenă. Cu toate acestea — se subliniază în continuare , producţia de perdele se menţine la un sortiment redus ; perdelele de mătase, îndeosebi, continuă să se fabrice numai în două culori (alb şi crem). Rămîne, de asemenea, deschisă problema creării posibilităţilor de a se adapta, la blocurile nou construite, perdele de protecţie, care să fie puse la dispoziţia populaţiei prin unităţile de desfacere ale comerţului de stat. Considerăm necesar ca în proiectele noilor construcţii de locuinţe să se prevadă şi unele mecanisme la ferestre, pentru montarea perdelelor de protecţie“. Este un răspuns pe care-l reţinem. Atrage însă atenţia faptul că pînă acum Ministerul Comerţului n-a luat încă legătura directă cu organele de proiectare şi construcţie, pentru rezolvarea acestei probleme. în legătură cu acelaşi articol, UCECOM ne face cunoscut că „în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti există unităţi de deservire a populaţiei, care execută la comandă perdele brodate de maşină şi manual. In ceea ce priveşte problema accesoriilor şi a montării perdelelor, există, de asemenea, unităţi de deservire a populaţiei pe lingă cooperativele de mobilă şi tapiţerie, care execută, la cerere, montarea de galerii, perdele şi draperii. UCECOM, prin uniunile regionale şi conducerile de cooperative, se ocupă în mod permanent de dezvoltarea acestor activităţi, de producerea unor accesorii, în funcţie de cererile comerţului". Este o datorie a organizaţiilor comerciale din toate regiunile ţării să ia măsurile cuvenite ca aceste produse să ajungă în magazine, iar consumatorii să fie informaţi de unde şi le pot procura. In articolul amintit se arăta că problema perdelelor trebuie privită şi din punctul de vedere al înfăţişării pe care acestea îl dau întregii clădiri, căci perdeaua este nu numai un obiect de înfrumuseţare a interiorului, ci şi o podoabă a întregului bloc. S-a propus ca locatarii, comitetele de bloc, să discute despre posibilitatea de a se realiza, prin bună înţelegere, cel puţin o armonie între culorile perdelelor din încăperile faţadei. Ce măsuri înţeleg să întreprindă sfaturile populare pentru ca, de comun acord cu locatarii, să se treacă la organizarea unor acţiuni concrete în această privinţă ? M. C. Mijloace de publicitate în ultima vreme, cooperativele meşteşugăreşti din întreaga ţară au lărgit simţitor gama de servicii prestate pentru populaţie. Ceea ce împiedică însă pe cetăţeni să apeleze de multe ori la serviciile lor este slaba muncă de informare a publicului, publicitatea cu totul insuficientă care se face. Iată de ce iniţiativa URCM Braşov de a tipări, pentru oraşele din regiune, pliante informative cu privire la serviciile prestate de cooperative — pliante care stau la dispoziţia clienţilor în toate unităţile — este o măsură bine venită şi de larg interes cetăţenesc (în clişeu — părţi ale pliantului tipărit pentru Sibiu). Ar fi necesar ca şi în Capitală — unde numărul de unităţi ale cooperativelor este mai mare — să se tipărească asemenea pliante, să se folosească cu mai mult spirit de iniţiativă fondurile speciale destinate reclamei şi publicității. PROFESORUL MAMLOCK : Sala Palatului R.P. Romíne (orele 19,30), I. Corimu (10; 12; 15; 17; 19; 21), Republica (10; 12; 15; 17; 19; 21). S-A FURAT O BOMBA : Patria (9; 11; 15; 17; 19; 21) București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), înfrățirea între popoare (10;30; 15; 17; 19; 21). PRIMELE ÎNCERCĂRI : Magheru (seria Il-a — 10; 12; 15; 17; 19; 21). PRETUTINDENI TRĂIESC OAMENI : Mioriţa (10; 12; 16,15; 18,30; 20,30), DARCLEE V. Alecsandri (15; 17; 19; 21). IN NOAPTEA SPRE 13 : Elena Pavel (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). 23 August (10; 12; 14,30; 16.45; 19, 21.15), Volga (10,30; 15; 17; 19; 21). NU E LOC PENTRU ANIMALE SĂLBATICE . Lumina (de la 10 la 13,30 rulează în continuare: 15;15; 17; 19; 21). Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18.30 ; 20 30). TOM DEGEŢELUL : rulează la cinematografele Maxim Gorki (9.30; 41;45; 14; 16;15; 18;45; 21,15). V. Roaită (9.45; 14,15; 16.30; 18.45. 21), Donca Simo (9: 11; 13; 15; 17; 19. 21) O INTIMPINARE EXTRA ORDINARA — ambele serii ; Centn. GO; 13; 16.15 19.30). SALT SPRE GLORIE ; Victoria (10. 12; 15. 17; 19. 21), Ghirita (10: 12;15. 14;15; 16.30; 18.45; 21), 16 Februarie (16; 18. 20), Arta (18; 18;16 ; 20.30). DRAGOSTE DE SEPTEMBRIE : Tineretului (16; 18,15; 20,30). STELE IN PLINA ZI ; Timpuri Noi (10; 11,50; 13,45; 15,30; 17,20; 19,10; 21). PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 13 Septembrie (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 13). CAIDUL : 13 Septembrie (14,30; 16,30; 18,30; 20,30). FATA CU CHITARA : Cultural (16; 18;15; 20,15). PORTO FRANCO : Alex. Popov (10; 12,10; 14,20; 16,35; 18,50; 21), M. Eminescu (15; 17; 19; 21), Ilie Pintilie (15; 17; 19; 21). BUFONUL REGELUI ; 8 Martie (10; 12; 15; 17; 19; 21). RĂZBOI ŞI PACE - ambele serii : Griviţa (15,30; 19). DOUA VIEŢI — ambele serii : Unirea (16; 19,30). AUSTERLITZ — cinemascop ; Alex. Sahia (9; 12; 15; 18; 21). CINCI ZILE ŞI CINCI NOPŢI : Flacăra (15; 17; 19; 21). OAMENI PE GHEAŢA : Tftimirescu (13; 17; 19, 21). 8 Mai (15; 17; 19; 21). MARINARUL ÎNDRĂGOSTIT Munca (16; 18;15; 20 30). PITICUL VRĂJITOR: Popular (16; 18;15; 20,30) VINTUL S-A OPRIT IN ZORI . C-lin David (15,30; 18; 20,30) Moşilor (16: 18; 20). PINZE PURPURII : Floreasca (19) SECERIŞUL VERDE ■ N Bălcescu (15; 17; 19, 21), Olga Banele (15,30; 18; 20,30), MAMELUCUL — rulează la cinematograful G. Coşbuc (15; 17; 19; 21). ÎNVIEREA — rulează la cinematograful G. Bacovia (16; 18; 20). RAIDUL VARGAT : Drumul Serii (11; 16; 18; 20). CER SENIN : 30 Decembrie (15; 17; 19; 21). SOSEȘTE CIRCUL — rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). SONATE : B. Delavrancea (11; 16; 18; 20). TELEVIZIUNE . Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Emisiune pentru copii : „Acrobaţie cu... căţei“. 19,35 — Transmisiune de la Teatrul Muncitoresc C.F.R. „PUTEREA ÎNTUNERICULUI“. In pauze : Sfatul medicului : „Gripa“ da doctor Sanda Moroianu. Poşta televiziunii. In încheiere : ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie . Vreme friguroasă cu nopţi geroase mai ales în nordul ţării. Cer variabil, temporar noros. Pe alocuri în sudul ţării va continua să ningă. Vînt potrivit din sectorul estic. Temperatura se menține coborîtă. Minimele vor fi cuprinse între minus 5 și minus 15 grade, local mai coborîte, iar maximele între minus 8 și plus 2 grade. Nr. 5423 Scobitori — din masă plastică Chestiunea despre care m-am gîndit sa vă scriu pare, la pri- I ma vedere, măruntă. Dar eu so- i cotesc — și nu sint singura — că merită să i se dea atenție. De aurind am avut musafiri. In magazine am găsit produse all- I mentare variate, gustoase și fru- mos prezentate; am pregătit to- tul bine. A fost insă și un mic , „dar*: au lipsit scobitorile. ! Din cauza aceasta am tot avut ! , de furcă cu spălatul tacîmurilor, ; ; cind gustările ar fi putut fi servi- ; ; te mult mai simplu cu ajutorul ! i scobitorilor sau al scobitorilor- I ! furculițe din lemn. MARIA ALEXANDRESCU , gospodină . NOTA REDACŢIEI. In legătură cu aceasta am primit, ca o I sugestie din partea unui cititor, I fotografia unor modele de scobitori şi scobitori-furculiţă, făcute din masă plastică, viu colorate. I (Le reproducem în clişeul de mai sus). : Intr-adevăr, ele sunt extrem de I simple, uşor de confecţionat, durabile şi coloritul lor plăcut !n- i frumuseţează masa , fără îndoială că oricărei gospodine i-ar place să le aibă în casă. Aşteptăm din partea forurilor de resort — : Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei etc. — să organizeze producția unor asemenea articole.