Scînteia, aprilie 1962 (Anul 31, nr. 5485-5514)

1962-04-01 / nr. 5485

Pag. 2 Ce procedee tehnologice moderne veţi extinde in acest an? Numeroase colective de întreprinderi şi-au propus ca în acest an să introducă şi să extindă pe scară şi mai largă procedeele tehnologice mo­derne — latură importantă a luptei pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea de cit mai însemnate economii. In legătură cu aceasta, ne-am adresat unor cadre de conducere din mai multe uzine, cu întrebarea : „Ce procedee tehnologice moderne veţi extinde în acest an ?“ Publicăm două dintre răspunsurile primite. Ing. ION AVRAM, directorul Uzinelor de utilaj chimic- Bucureşti In rîndurile de mai jos, mă voi opri asupra cîtorva proce­dee tehnologi­ce moderne pe care le vom introduce şi extinde în secţiile turnătoriei din uzina noastră. Pentru anul în curs — pe baza experienţei acumulate pînă în pre­zent şi, în special, a celei din anul trecut , vom extinde şi perfecţio­na metodele care vor contribui la ridicarea calităţii produselor şi re­ducerea preţului de cost. Astfel, în primul rînd vom extinde procedeul de turnare în forme întărite cu bioxid de carbon la peste 50 la sută din producţia pieselor de oţel. In a­­cest scop s-au şi luat o serie de mă­suri. Mai întîi, au fost analizate toate piesele care pot fi turnate după această metodă. De asemenea, producerea bioxidului de carbon va fi realizată într-o staţie centrală, în cadrul uzinei, la un preţ de cost mai mic decît cel realizat pînă în prezent. Darea în funcţiune a sta­ţiei de bioxid de carbon va permite extinderea acestei metode şi la tur­nătoria de fontă. Un alt procedeu care va fi larg extins este turnarea în cochile. A­­ceasta va fi folosită la turnarea în serie a roţilor de vagonet. Experien­ţa anului trecut a dovedit că turna­rea în cochile atît la piese din oţel, cît şi la piese din fontă, a contri­buit la mărirea indicelui de utilizare a metalului lichid şi la micşorarea procentului de rebuturi. De aseme­nea, extinderea turnării în cochile Va avea­ drept efect utilizarea mai raţională a suprafeţelor de produc­ţie din turnătorie, iar calitatea pie­selor turnate se va îmbunătăţi sim­ţitor. Paralel cu extinderea procedeelor tehnologice care şi-au dovedit efica­citatea încă din anul trecut, ne vom preocupa şi de introducerea unor metode noi. Astfel, în acest an vom introduce turnarea butucilor pentru pompe de noroi şi unităţi de pom­paj din fontă cu grafit nodular, în loc de oţel. înlocuirea oţelului cu fontă cu grafit nodular va duce la reducerea preţului de cost pe tona de piese turnate cu aproape 60 la Sută. Pentru efectuarea unui control cît mai exigent al calităţii pieselor tur­nate, anul acesta vom introduce con­trolul cu ultrasunete. Aparatele de descoperire a defectelor cu ajutorul ultrasunetelor înlătură livrarea pie­selor cu defecte ascunse spre sec­ţiile prelucrătoare. Introducerea noilor procedee teh­nologice şi extinderea unor metode pe care le-am aplicat şi pînă acum, ne vor da posibilitate să punem în valoare noi rezerve interne în ve­derea îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an. Calculele făcute arată că numai pe această bază vom ob­ţine economii suplimentare de 400.000 lei. GRIGORE VOICILĂ, directorul Uzinelor „24 ianuarie"­­Ploieşti Tehnologia modernă îşi face tot mai mult loc în u­­zina­ noastră. Eficienţa eco­nomică con­stituie criteriul principal după care ne orientăm în introducerea și ex­tinderea tehnologiei înaintate. In prezent, în uzină se fac pre­gătiri pentru introducerea la lucră­rile de prelucrare a tablelor, a pro­cedeului „arc-aer“ sau electropneu­­matic. Cu ajutorul acestui procedeu, făuirea, decuparea și străpungerea tablelor se fac prin topirea meta­lului cu ajutorul arcului electric for­mat între piesă şi capătul electro­dului din cărbune-grafit. Metalul topit este îndepărtat simultan prin acţiunea mecanică a unui jet de aer comprimat. Odată cu sporirea productivităţii muncii la aceste operaţii şi îmbu­nătăţirea calităţii pieselor prelucra­te, folosirea procedeului „arc-aer“ duce şi la reducerea consumului specific de aer comprimat, acetile­­nă şi oxigen, fapt care pînă la urmă asigură un preţ de cost mai scăzut. Mai trebuie adăugat un lucru deo­sebit de important. Se ştie ce zgo­mot provoacă ciocanele pneumatice de dăltuit în secţiile de cazangerie şi montaj. Or, prin introducerea a­­cestui procedeu se elimină în mare măsură zgomotul din aceste secţii, îmbunătăţindu-se astfel condiţiile de lucru. Avînd în vedere că majoritatea asamblărilor construcţiilor metalice se fac prin sudură, vom extinde în acest an metoda de sudură automa­tă sub flux. Ea este deosebit de a­­vantajoasă in cazul lucrărilor con­tinue de sudură — cum sunt cele ce se execută la stîlpi şi grinzi cu ini­mă plină şi la unele ansamble ale instalaţiilor de foraj ce se fabrică in uzină. Acest procedeu modern , cu ajutorul căruia­ se obţine o pro­ductivitate a muncii cu circa 50 la sută mai mare faţă de sudura ma­nuală şi, odată cu aceasta, o cali­tate superioară a cusăturii, îl vom extinde în acest an la aproximativ 60 la sută din volumul lucrărilor continue de sudură. Acestea sunt numai o parte din procedeele tehnologice moderne care vor fi introduse și extinse în acest an. Sistematizarea întreprinderii ne va da posibilitatea să croim drum și mai larg tehnologiei moderne în uzina noastră. Căci aceasta este una din căile principale prin care colec­tivul nostru își va realiza angaja­mentele luate în acest an, în lumina Directivelor C.C. al P . R. cu pri­vire la criteriile principale ale în­trecerii socialiste. Trenuri cu tonaj sporit Mecanicii şi fochiştii din cadrul Depoului de locomotive C.F.R Ca­ransebeş desfăşoară o vig întrecere socialistă. De la Începutul anului şi pînă­ în prezent ei au remorcat un număr de peste 453 trenuri cu tonaj spirit, transportînd în plus mai bine de 47.000 tone Tot în decursul acestei perioade ei au economisit o cantitate de combustibil Conven­ţional în valoare de peste 680.000 lei. în frunte s-au situat mecanicii Ilie Gogoci, Topa Zaharia, Gali Emil, Sosoi Enache, Zaha Traian şi alţii. ALEXANDRU MUNTEANU mecanic de locomotivă Noutăţile de primăvară ale industriei uşoare întreprinderile din cadrul indus­triei uşoare pregătesc o serie de noutăţi de primăvară. Unităţile comerciale au primit ţe­sături din fire fine de bumbac mer­­cerizat şi satinat, ţesături din celo­fibră cotonizată, neşifonabile etc. Colectivul fabricii „Teba” din Arad a realizat din celofibră o ţe­sătură flauşată pe ambele părţi, neşifonabilă; la fabrica „Bumbacul” din Timişoara s-au realizat ţesături speciale din fire superioare de bumbac pentru rochii de vară, pi­­cheturi pentru rochii şi taioare, 25 ţesături (din cele expuse la cel de-al III-lea Pavilion de mostre), în desene vii specifice sezonului, pen­tru imprimeuri, sunt noutăţile din industria mătăsii. Peste 120 modele noi de tricotaje din fire sintetice vor apărea în curînd în magazine. Industria de confecţii pregăteşte în plus faţă de cele 217 modele contractate, încă 100 modele­ noi — rochii, bluze, fuste etc. încălţăminte necăptuşită, sandale tip litoral, pantofi cu toc 3—5 cm pentru femei şi alte modele noi de pantofi şi sandale au şi fost livrate magazinelor. în zile de vacanţă CONSTANŢA (coresp. „Scînteii”).­­ Numeroşi elevi din şcolile medii şi de 8 ani din Constanţa îşi petrec unele din zilele vacanţei de primă­vară în excursii şi drumeţii. Zilele trecute, un grup de 80 de elevi de la Şcoala medie nr. 2 au plecat cu trenul şi autocarele O.N.T. la Bucureşti, unde au vizitat Muzeul de istorie a partidului, Muzeul de istorie naturală ,,Gr. Antipa”, noile şantiere de construcţii ale Capitalei etc. Alte grupuri de elevi sînt în excursii pe Valea Prahovei — Dof­­tana, Sinaia, Buşteni, Azuga. Pentru a cunoaşte mai bine re­giunea, sute de elevi, însoţiţi de în­văţători şi profesori, vizitează între­prinderi constănţene, gospodării co­lective din regiune, împrejurimii a­rgaşului etc. De calitatea operaţiei de urzit de­pinde in bună măsură calitatea vii­toarelor ţesături. Tovarăşa Sîrbu Elveţia, urzitoare la întreprinderea „Tehnica textilă“ din Capitală, e convinsă de acest lucru. Urzelile efectuate de ea sunt de cea mai bună calitate. S­C­E­N­T­E­I­A SOSITE LA REDACŢIE Altfel ca de obicei Şedinţele de analiză a calităţii producţiei se făceau la noi, pînă nu de mult, în felul urmă­tor : Cineva dădea citire unui referat, urmau în­trebări, răspunsuri, dis­cuţii, propuneri şi apoi luam hotăriri. Putem spune că asemenea ana­lize ne-au fost de folos. Recent conducerea teh­nică a uzinei noas­tre, împreună cu comi­tetul sindicatului, a or­ganizat o şedinţă mult mai interesantă şi mai eficace. Participanţii la şedinţă s-au văzut in­vitaţi la o mică expo­ziţie. Pe un stand erau aranjate de o parte piese de foarte bună ca­litate, iar de alta rebu­turi, piese neîngrijit exe­cutate. N-a mai fost ne­voie de un referat. Ex­ponatele vorbeau de la sine. Aici s-a demons­trat ,,pe viu" de ce unele piese au fost bine executate şi de ce al­tele nu. Cu acest prilej s-a subliniat şi s-a popu­larizat experienţa bună a unor muncitori fruntaşi din uzina noastră, cum sunt strungarii Ch. Po­leac, V. Constantin; mun­citorii turnători C. Ilioiu, I. Dragomir; lăcătuşii D. Stoica, Al. Popa şi alţii. Totodată, au fost scoase la iveală deficienţele e­­xistente în unele secţii. Observaţiile şi propu­nerile făcute au fost a­­nalizate și pe baza lor s-au stabilit diferite mă­suri tehnico-organizato­­rice. DANIEL TELEOACA tehnician, Uzina „Neptun“ Cimpina Sfaturile arhitecţilor ne-ar fi de folos Cartierul Bucureştii Noi este de nere­cunoscut. S-au ridicat zeci de blocuri moderne, confortabile. Pînă acum au primit aici locuinţe sute de familii. Şi cu zi ce trece numărul lor creşte da­torită faptului că se ridică mereu alte blocuri. Acest lucru se întîmplă în fie­care oraş al ţării. Pentru confortul locuinţelor trebuie să mulţumim şi constructorilor, dar mai ales acelora care au proiectat casele noastre. Eu cred însă că locatarii tre­buie să se bucure de ajutorul arhi­tecţilor şi după ce au luat în primire un bloc. Proiectanţii ne-ar putea da idei pentru mobilarea şi decorarea a­­partamentelor, pentru folosirea corectă a balcoanelor, ne-ar putea da multe sfaturi preţioase, atît de necesare tu­turor şi mai ales tinerilor care şi-au în­temeiat de puţină vreme căminul. Pe de altă parte, noi am putea aju­ta arhitecţilor la continua îmbunătăţi­re a proiectelor ; le-am comunica ob­servaţiile noastre cu privire la împăr­ţirea apartamentelor, la comportarea unor materiale de construcţii şi instala­ţii etc. Sfatul arhitectului este nu numai bine venit, dar şi aşteptat de locatarii care se mută în case noi. Lucrul acesta nu este greu de înfăptuit. Legătura între locatari şi arhitecţi ar putea s-o facă deputaţii noştri, comisiile de fe­mei, comitetele de bloc. Un sprijin preţios în această privinţă l-ar putea da chiar Uniunea Arhitecţilor, prin or­ganizarea periodică a unor consfătuiri. Păreri asemănătoare au şi mulţi alţi locatari din cartierul meu. Iată de ce noi aşteptăm cu mult interes ca arhi­tecţii să vină în mijlocul nostru, al ace­lora care vom locui ani şi ani de zile în cartierele proiectate de ei. TUDOR RISTEA maistru, uzinele Griviţa Roşie PROPUNERI REZOLVATE Institutul „Proiect-Bucu­eşti" ne răspunde. In urma publicării articolului ..Amănunte care contribuie la con­fortul locuinţei“, în „Scînteia“ nr. 5464, am primit următorul răspuns de la institutul „Proiect-Bucureşti“ : „Sesizarea tovarăşei Elena Ivan cu privire la amenajarea unor o­­chiuri de geam la ferestrele de la bucătării este întemeiată şi vom ţine seama de ea în proiectele viitoare. In privinţa trecerii cordonului e­­lectric din baie la o priză ferită de umezeală, printr-un orificiu, s-au luat, de asemenea, măsuri : proiec­tantul a indicat soluția de execu­ție“. IULIA SOARE „O piLimbate- La Olan casa" Nuvelele Iuliei Soare, adunate in volumul „O plimbare la Băneasa", evocă o perioadă relativ apropiată din istoria patriei noastre : sfîrșitul domniei fanariote și introducerea, in Principatele române, a Regulamen­tului organic, legiuire cu caracter de constituţie ce înlesnea, în oare­care măsură, dezvoltarea capitalis­mului autohton. Etapa este plină de contradicţii sociale, dominată de acel „duh al răzvrătirii şi neascul­tării", ca să recurgem la o expre­sie a timpului. Principatele române mai depindeau încă politiceşte de imperiul otoman, dar influenţa Ru­siei creştea vertiginos, contrabalan­­sînd in mod pozitiv dominaţia tur­cească şi frînînd unele abuzuri cule domnitorilor hrăpăreţi. Etapa este caracterizată apoi mai ales prin marea răscoală populară a lui Tu­dor Vladimirescu. Autoarea a reuşit să evoce veri­dic o serie de momente : ultimele zile de domnie ale rafinatului şi cu­pidului Ion Caragea, autorul codi­­celui de legiuiri ce-i poartă numele (,,O plimbare la Băneasa"), domnia, imediat următoare, a lui Alexandru Şuţu („Amurgul zeilor"), lupta Ete­riei („Zilele minier") şi, în fine, bă­tălia pentru introducerea Regula­mentului organic („O campanie grea"). Nuvelele se înlănţuie şi se com­pletează reciproc, unii eroi reapar în decursul acţiunii, — de pildă, consulul rus Pini, urmaşii domnito­rului Şuţu etc. — de unde şi im­presia de continuitate istorică, de naraţiune literară foarte strins le­gată de intîmplări petrecute aievea. Remarcabilă e întii de toate forţa de evocare, literară şi istorică, a prozatoarei. Cind spunem acest lu­cru, nu ne gîndim atît la respecta­rea cronologiei, la numeroasele pre­­cizătri­­de ordin politic şi economic fsat Jft­­descrierea unor detalii ale vieţii de toate zilele, amănunte ves­timentare, lecturi, pasiuni intime, toate în concordanţă cu epoca şi apartenenţa de clasă a personaje­lor respective. Deşi nuvelele Iuliei Soare nu evită înfăţişarea complexă a eroilor prin sublinierea vie şi bo­gată a culorii locale, valoarea lor stă în altceva , anume, in alegerea faptului istoric semnificativ, tipic şi în motivarea psihologică riguroasă a fiecărui amănunt din viaţa eroi­lor. Plecînd de la fapte reale, respec­­tind adevărul documentar, profilul ştiut al diverşilor conducători poli- RECENZIE­ tici, boieri sau „feţe" bisericeşti, au­toarea a imaginat o acţiune capa­bilă să le unească într-o naraţiune verosimilă, închegată şi dinamică. Analistă pătrunzătoare, prozatoarea a ales îndeosebi momentele de re­flecţie, clipele cinci eroii stau de vorbă cu ei înşişi. Alexandru Şuţu, domnitorul slăbănog şi laş ce căuta să se îmbogăţească rapid, luînd cu forţa pămîntul răzeşilor tirgoviş­­teni, e văzut într-o noapte de insom­nie, pradă tuturor îndoielilor. Pa­siunile lui de tiran mâmnt supus in acelaşi timp soţiei, dumneaei doam­na Eufrozina, ies puternic in relief. Imaginea devine pînă la urmă gro­­tescă. Acelaşi domnitor, în confrun­tarea cu ţăranii veniţi să-şi ceară drepturile de vechi mazili depose­daţi, dă din colţ în colţ, e jalnic în furia lui neputincioasă, dorind să renunţe la moşie din laşitate, dar cedează fiindcă Eufrosina ascunse­se actele, ţintuindu-l cu o privire pinjipiţoarş. Episgeţil eroipt ale luptei Btam­ai sunt redate apoi prin amintirile unui fost luptător în „batalionul sacru", anonimul care cade rănit la Iaşi, dar e salvat de doi bătrîni şi îngri­jit pînă la vindecare. („Zilele mni­ntei", II). Portretul acestui anonim arată aspectele pozitive, dar şi li­mitele Eteriei. Rînd pe rînd, aminti­rile tînărului intelectual grec dez­văluie cauzele sociale şi politice ale mişcării, eroismul oamenilor sim­pli, mulţi soldaţi de-ai lui Tu­dor, ce luptau pe viaţă şi pe moarte împotriva jugului otoman, interesele meschine ale aristocraţiei elene care, neîngrijindu-se de echi­parea corespunzătoare a batalionu­lui amintit, l-a sacrificat cu bună ştiinţă. Reuşită este şi ultima nuvelă, despre activitatea reformatoare a generalului rus Kisseleff, animat de idei înaintate, deşi intre prima par­te, îmbolnăvirea unui ţăran de ho­leră, şi a doua, dramatică prin ex­celenţă, dedicată exclusiv abnega­ţiei generalului, nu există o legă­tură deplină. Ce-i drept, autoarea n-a ştiut să conducă peste tot în nuvelele sale, cu aceeaşi vigoare, acţiunea. „Amurgul zeilor" are şi lungimi de prisos ori pagini de cronică istori­că, mai ales acolo unde ţăranii, slab individualizaţi, îşi revendică drepturile. Scenele de masă stat. In general, mai anemice, cu excepţia părţii finale din ultima nuvelă, unde mulţimea din Bucureşti vine la Kisseleff spre a-i mulţumi că a scă­pat-o de holeră. In nuvelele istorice ale Iuliei Soa­re, evocarea istorică e veridică, su­plă, convingătoare, personajele tră­­­iesc şi acţionează în virtutea unei riguroase determinări de clasă, fiind in acelaşi timp oameni adevăraţi, complecşi. ION CARCASU In aşteptarea autorizaţiei in cartierul nou din Luduş, pentru muncitorii de la întreprinderile din oraş, există un club în­zestrat cu cele necesare pentru desfăşurarea unei bogate activităţi cultural­­artistice. Clubul are şi o sală de spectacole cu 350 de locuri. în oraş există un cine­matograf, dar este de­parte de acest cartier, dincolo de Mureş. Ne-am gîndit de aceea, să adu­cem filme la club, de­oarece avem aparatura cinematografică. Am ob­ţinut aprobările nece­sare intrării în funcţiu­ne a noului cinemato­graf. Le-am strîns pe toate într-un dosar şi le-am trimis la Bucureşti, a Direcţiei difuzării fil­melor şi a reţelei cine­matografice. Asta s-a în­­tîmplat la începutul anu­lui. Deşi au trecut de atunci aproape două luni şi jumătate, cu toate că avem sală, avem aparate, şi dorinţa de a vedea cele mai noi filme, n-a­vem autorizaţie. EMIL SZILAGYI strungar PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE „Ce prezentăm, cum prezentăm"? în urma articolului „Ce prezen­tăm, cum prezentăm ?", apărut în „Scînteia" nr. 5471, în care era cri­ticată amenajarea necorespunzătoa­re a magazinului „Căminul“ din București, conducerea magazinului a luat o serie de măsuri. S-au amena­jat, în despărţituri special construi­te, apartamente compuse din hol, sufragerie, dormitor şi bucătărie. Sunt înfăţişate cumpărătorilor inte­rioare plăcute. Garniturile sunt com­plete. Pentru înfrumuseţarea interi­oarelor, mobilele sunt îmbodobite cu bibelouri, milieuri, lămpi de masă. A fost rezolvată cu acest prilej şi o veche cerinţă a cumpărătorilor : s-a amenajat aici o cameră pentru copii şi una pentru tineret. în scopul extinderii spaţiului, s-a desfiinţat expoziţia de la marginea magazinului, mărfurile fiind expuse acum cu mai mult gust în vitrine și în rafturi special amenajate. Piese de rezervă Cu privire la articolul apărut în ziarul „Scînteia“ nr. 5464, intitulat „Gospodinele propun“, Ministerul Industriei Uşoare ne comunică : „In ceea ce priveşte piesele de rezervă de la serviciile de porţelan şi sti­clărie, s-au luat măsuri ca odată cu contractările pe semestrul II al a­­cestui an, întreprinderile furnizoa­re să ofere asemenea piese, urmînd ca organele comerţului să comande cantităţile de care au nevoie. De a­­semenea, industria uşoară va oferi comerţului spre contractare, luna viitoare, în cantităţi industriale, cheiţe şi dopuri de rezervă pentru jucării şi articole de cauciuc sau ma­terial plastic“. Nr. 5483 In plus şi în minus ♦♦♦ Povestea a început acum trei ani. Uzinele de produse sodice Ocna Mureş aveau nevoie, la hala nouă şi modernă a atelierului mecanic central, de un pod ru­lant. Zis şi tăcut. S-au apucat de treaba asta inginerii Gheorghe Milea şi Victor Cordea, unul de la investiţii, celălalt de la secto­rul mecanic. Oameni expeditivi, cei doi au trimis o adresă de co­mandă, ba, mai mult la mare iu­ţeală, au tăcut şi măsurătorile, trimiţindu-le „IPROCHIM“-ului. Totul a mers ca pe roate. Cei de la Bucureşti au făcut constatări pe teren şi au descope­rit că e nevoie de un pod de des­chidere nu de 21 metri, ci de numai 20 me­tri. Adresaţi-vă uzinelor de utilaj chimic şi petro­lier din Capitală a răspuns „IPROCHIM“-ul. Acolo se fabrică în mod curent asemenea poduri. Un metru ? Cei doi s-au cam mirat oleacă. Dar, în sfîrşit, ce contează un metru la casa omu­lui ? De altminteri, ca oameni gră­biţi, n-aveau timp de pierdut. Aşa că au trimis în mare grabă co­manda. Intre timp, uzina a plătit „IPFC­CHIM“-ului pentru timpul irosit cu recalcularea date­lor. Se pierduse ceva timp, se pierduseră ceva bani, dar ce să-i faci, în secolul vitezei, există şi riscuri. Principalul era că acum totul va merge ca pe roate. De, pod rulant. Numai că la comandă au primit drept răspuns, în loc de pod, nişte întrebări. Cică atunci cind se face un pod se cer şi anumite caracte­ristici tehnice. Cică au uitat să trimită odată cu comanda şi carac­teristicile tehnice. Grăbiţii noştri treceau acum prin hală vîjîind de viteză. Măsurători, calcule, totul se desfăşura cu o iu­ţeală fenomenală. Au trimis docu­mentaţia. Şi, grăbiţi, au mai trimis o adresă, două, mai multe, să se urgenteze! Energia irezistibilă şi-a făcut efectul. Podul a sosit. Şi, în sfîr­­şit, după oarecare întîrziere, a so­sit şi cabina macaragiului. — La montaj, fraţilor, la mon­taj ! Dinamismul a cuprins pe toată lumea. Iute, mai iute! Numai că, uite, ca să vezi, cabina n-a fost montată. Se uitase iarăşi un amă­nunt, un mic amănunt, un amănunt necrezut de mic. Făcuseră toate măsurătorile dar nu ţinuseră sea­ma de înălţimea halei. Veţi spune că, mă rog, la atl­­tea amănunte şi atîta viteză nu mai contează o înălţime acolo. Dar macaralele sînt încăpăţînate. Ca o macara, inclusiv cabina macara­giului, să poată trece de la un loc la altul, e nevoie să aibă pe unde trece. Or, cabina macaragiului n-avea pe unde înainta: era prea jos situată,se împiedica de maşini. Uite, vezi, de aceea e bine in fizica nucleară: acolo, după cum ne în­credinţează unii savanţi, două cor­puri pot exista in acelaşi spaţiu. Macaraua însă, încăpăţînată, se finea de fizica ve­che, clasică: nu voia să se mişte în spaţiul ocupat de alte corpuri. Avea nevoie, ca să poată circula, să fie aşezată cu un metru mai sus. Ca să vezi­ un metru, cel putin un metru ! — Un metru, un metru... — îşi spuneau in grabă grăbiţii noştri — unde a mai fost vorba de un metru? Parcă a mai fost ceva cu un metru! Şi şi-au amintit: metrul pe care îl trecuseră în plus la lungime, acum, răzbunător, trecuse în mi­nus la înălţime. Da, da, pe semne era acelaşi metru, un metru rău, răzbunător, care ba apare in plus, ba în minus, numai ca să încurce nişte oameni aflaţi în mare grabă. Pierduseră bani, timp, şi acum trebuiau să găsească o soluţie, noi calcule, modificări... Unii sus­ţin că graba strică treaba, dar mă uit la Milea şi Cordea: nu, domnule, n-a fost numai graba. Lipsă de răspundere? Dar ei s-au agitat, nu s-au îngrijorat pentru un metru in plus sau în minus, ştiau că pînă la urmă apare el de un­deva, nu s-au zgîrcit pentru un metru acolo, ştiau că uzina plă­teşte! — ba au făcut şi economii, la gindire. Ei, şi după toate astea, podul stă! Ah, pe cuvîntul meu, viaţa e nedreaptă! De cîteva zile mă tot gîndesc la problema asta, mă re­voltă, şi nu pot s-o rezolv: de ce doi oameni să tot alerge de colo pînă colo, şi-n timpul ăsta podul lor să stea pe loc ? Şi de ce în restul ţării atîţia ingineri să stea să calculeze liniştit şi chibzuit şi cu toate astea podurile lor să meargă? P. DINESCU FOILET­ON La­ssat.. T­EATRIE • (SamcgDuasi *7e/ev/z/tune •‘Radio FILARMONICA DE STAT „GEORGE ENESCU“ (Ateneul R. P. Romíné) . CONCERT SIMFONIC. Dirijor Constan­tin Bugeanu — (orele 11). TEATRUL DE OPERA ȘI BALET AL R.P. ROMÍNÉ : SPĂRGĂTORUL DE NUCI — (orele 11) | TOSCA — (orele 19.30) . TEATRUL DE STAT DE OPERETA : ELIXIRUL DRAGOSTEI — (orele 10,30); VIŢELUŞUL TĂRCAT — (orele 19,30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARA­­GIALE“ (Sala Comedia) ; ANNA KARE­NINA — (orele 10) ; CIDUL — (orele 15) ; CUZA VODĂ — (orele 19,30). (Sala Studio) ; FIICELE — (orele 10) ; BĂDĂ­RANII — (orele 15) ; SICILIANA — (orele 19.30); TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru) ; ANTONIU ŞI CLEOPATRA — (orele 10) ; PYGMALION — (orele 15.30) ; CIND ÎNFLORESC MIGDALII — (orele 19.30). (Sala Studio); SCANDA­LOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLEE şi DOAMNA MOON — (orele 10.30) ; BĂIEŢII VESELI — (orele 16) ; CINTA PRIVIGHETORILE — (orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BU­­LANDRA“ (Sala Studio — str. Alex. Sa­­hia nr. 76) ; TACHE, IANKE ȘI CADIR — (orele 19,30). TEATRUL DE COMEDIE : CELEBRUL 702 — (orele 11); SVEJK IN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL — (orele 19,30). TEATRUL PENTRU TINERET ŞI CO­PII (Sala pentru tineret) ; PIGULETE PLUS CINCI FETE — (orele 11) ; PRIMA INTILNIRE — (orele 20). (Sala pentru copii) ; EMIL ŞI DETECTIVII — (orele 11 şi orele 14) ; DOI LA ARITMETICA — (orele 17). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.­­GIULEŞTI : HOŢII ŞI VARDIŞTII — (orele 10) ; OAMENI ŞI UMBRE — (o­rele 19,30). TEATRUL EVREIESC DE STAT : VREAU SA FIU NEVASTA TA — (orele 20). TEATRUL REGIONAL DE STAT BUCUREŞTI : ÎNDRĂZNEALA — (orele 11) ; IAŞI I­N CARNAVAL ŞI MILLO DI­RECTOR — (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (Sala Acade­miei) : HARAP ALB — (orele 11) ; CĂ­LUŢUL COCOŞAT — (orele 17). (Sala Orfeu) ; ROCHITA CU FIGURI (pre­mieră) — (orele 11) ; MINA CU CINCI DEGETE — (orele 20,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) : REVISTA 62 — (orele 20). (Sala Victoriei 174) ; CONCERT IN RE... HAZLIU — (orele 20). (Sala Dalles) ; ŞAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). ANSAMBLUL DE CINTECE SI DAN­SURI AL C.C.S. « DRAG MI­I CINTE­­SSH» SI JOCUL Hi­­orei* *o£ CIRCUL DE STAT: O SEARA LA MOSCOVA — (orele 16 si orele 20). CINEMATOGRAFE : PUSTIUL : Pa­tria (10,15; 12,15; 14,15; 17; 19, 21). ARTISTUL : I. C. Frimu (10; 11,45 ; 13,30; 15,15; 17; 19, 21), V. Roaită (10; 12; 14,30; 10,30; 13,30; 20,30), Volga (10,30; 15; 17; 19; 21). CINTECUL ÎNTRE­RUPT: Republica (10; 12; 14,15; 16,45 ; 19; 21), București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), 23 August (12; 15; 17; 19; 21), Floreasca (15,30; 18; 20,30). CASA SURPRIZELOR : Magheru (10,15; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 11;30; 13; 15; 17; 19; 21), G. Coșbuc (10; 12; 15; 17; 19; 21). IN NOAP­TEA DE AJUN : V. Alecsandri (15; 17; 19; 21). TOT AURUL DIN LUME ru­lează la cinematografele Flacăra (15; 17; 19; 21), 30 Decembrie (10; 12; 15; 17; 19; 21). MOARTEA IN SA : Lumina (10; 11;45; 13;30; 15;15; 17; 19; 20,45). GAR­DIANUL rulează la cinematografele M. Gorki (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), înfră­țirea intre popoare (12; 14; 16,15; 18,30; 20,45), CAVALERII TEUTONI — ambele serii : Central (10,15; 13,30; 16,45; 20). NOPTILE CABIRIEI : Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21). LANTERNA FERMECATA: Timpuri Noi (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21). POVESTEA CĂLUȚULUI COCOŞAT : 13 Septembrie (10; 11,30; 13; 14,30; 16). N. Bălcescu (10; 12; 16; 18,15; 20,30). PESCUITORII DE BURETI : 13 Septembrie (18,30; 20,30). IN NOAPTEA SPRE 13. Tineretului (11; 16,15; 18,15; 20,30). PROCESUL MAIMU­ŢELOR : 1 Mai (10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), Arta (11; 15,30; 18; 20,30), Libertăţii (10; 12,30; 16; 18,30; 21). VIZITA PREŞEDIN­TELUI rulează la cinematografele Gh. Doja (10,30; 12,15; 15,15; 17, 19, 21), Alex. Sahia (10,30; 12,30; 14,30; 18,30; 18,30; 20,30), Miorița (10; 12; 16; 18,30; 20,30). DRUM BUN, AUTOBUZULE !: Cultural (10,30; 18,15; 20,15), Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30). MUZICANTUL ORB rulează la cinema­tograful Alex. Popov (în continuare de la orele 10 pînă la orele 15,30, după­­amiază 17,20; 19;10; 21). VALEA MIN­DRA : 8 Martie (11; 15; 17; 19; 21). CURSA DE 100 KILOMETRI : Grivita (10; 12; 15; 17; 19; 21), Drumul Serii (11; 15; 17; 19; 21), Iile Pind­ice (10; 15; 17; 19; 21). FII FERICITA, ANI : Unirea (16; 18;15; 20,30), Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). CE­TATEA HURRAMZAMIN­­­T, Vladimi­rescu (11; 16; 18; 20). DE PARTEA CEA­LALTĂ : Munca (12; 16; 18;15; 20,30). NANA : Moșilor (11; 15;30; 18; 20,30). RO­SITĂ : Donea Simo (15; 17; 19; 21). INSULA — cinemascop : M. Eminescu (11,30; 16; 18,15; 20,30). FLĂCĂRI IN TAIGA : 8 Mai (15; 17; 19, 21). PRIMĂ­VARA FETELOR : C-tin David (15; 17; 19; 21). SENTINȚA : 16 Februarie (11 ; 15; 18; 20). BĂDĂRĂNII : Luceafărul (15; fil .1 ). STRĂZILE AU AMINTIRI : O. Bacovia (15;45; 18; 20,15), Olga Ban­ele (10;30; 15;30; 18; 20,30). PERLE NE­GRE : B. Delavrancea (11; 14; 16; 18; 20). TELEVIZIUNE : Orele 9,00 — EMISI­UNE PENTRU COPII ŞI TINERETUL ŞCOLAR. 10,30 - EMISIUNEA PENTRU SATE. In jurul orei 16 transmisie de la stadionul „23 August“, a întîlnirii de fotbal dintre echipele Dinamo Bucureşti- Rapid. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Sonete de dragoste. 19,35 — „CON­CERTUL ARTIŞTILOR MEXICANI“ — emisiune primită din partea Studioului central de Televiziune din Moscova. 19,55 — Filmul artistic „UNCHIUL MEU JACINTO“, o producţie a studiourilor hispano-italiene. 21,20 — MUZICA DIS­TRACTIVA. In încheiere . Ultimele ştiri şi rezultatele sportive. RADIO, 1 APRILIE • Ghid muzical — orele 8,50 — I • Teatru pentru copii — orele 9,30 — I • Transmisiune din sala Ateneului a concertului corului şi or­chestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“. Dirijor : Constantin Bugeanu. In program : legenda drama­tică „Damnaţiunea lui Faust“ de H. Ber­lioz. (Solişti : Emilia Petrescu, Ion Piso, Marius Rintzler şi Alexandru Voinescu) — orele 10,50 —II • Cîntă orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii — orele 12,00 — I • De toate, pentru toţi — orele 13,10 — I • Din cîntecele de dragoste ale popoarelor — orele 13,15 — II • Satira şi umorul — orele 14,30 — II • Programe muzicale alcătuite de as­cultători — orele 14,35 — I • La şeză­toare — orele 16,30 — I • Estrada primă­­verii — orele 16,10 — I • Răsună cânte­­cul şi focul pe întinsul patriei — orele 16,30 — II • Din creaţia de muzică u­­şoară a compozitorilor români — orele 17,25 — II • Recital al violonistului şte­fan Ruha — orele 18,30 — Ie Emisiune de muzică uşoară românească — orele 19,00 — Io Emisiune pentru marinari — orele 19,00 — II • Teatru : „Transmi­sia continuă“ de Leva­ Bela şi Şipoş Ta­­maş (premieră) — orele 19,30 — I • Al­manah muzical — orele 20,30 — NI • Lectură­ ghicitoare — orele 21,15 — NI • Romanţe — orele 21,30 — N­ • Sonate pentru pian de Beethoven — orele 22,33 NI • Muzică de dans — orele 23,10 — NI. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru zilele de 2, 8 şi 4 apriiie . Vremea se va menţine relativ călduroasă, cu cerul variabil. Ploi locale vor cădea, mai ales în vestul ţării. Vint slab pînă la potrivit, din sec­torul vestic. Temperatura in general staţionară. In nordul ţării se vor men­ţine condiţii favorabile producerii bru­mei. Minimele vor fi cuprinse între 0 şi plus 10 grade, iar maximele între plus 10 și plus 20 grade.

Next