Scînteia, iulie 1963 (Anul 32, nr. 5941-5970)

1963-07-02 / nr. 5941

Pa?' 2 Cât mai multi produși —— — de la animalele matcă Tssssst1 agBaa...............ms=mmm= ..........m= ■■'■■■ =apeaa^|^=====aaşşg=... a—bbbb=s Procent ridicat de natalitate Gospodăria noastră are un sector zootehnic în pli■u­nă dezvoltare. Pe lingă creșterea animalelor în cele mai corespunzătoare condiţii de hrănire şi îngrijire, în atenţia noastră stă în permanenţă şi organizarea raţională a reproducţiei animalelor, care duce la în­mulţirea într-un timp mai scurt a efectivelor. Insă­­mînţarea artificială are o importanţă deosebită pen­tru sporirea numerică a animalelor ca şi pentru îm­bunătăţirea lor de aceea am dat o largă aplicare acestei metode la taurine şi ovine. Au fost folosiţi reproducători selecţionaţi cu o înaltă productivitate. Aceasta ne-a permis să ridicăm indicii de producţie an de an. Pentru reuşita acţiunii s-a urmărit în­deaproape realizarea mai multor factori. Un rol im­portant a avut pregătirea animalelor pentru repro­ducţie. Au fost organizate puncte de însămînţări ar­tificiale bine dotate pentru speciile taurine şi ovine. La baza acţiunilor a stat planul de montă anual, de­falcat prin graficele cunoscute şi urmărite de la tehnicianul însămînţător, maistru, pînă la fiecare mulgător în parte, ceea ce a dat posibilitatea să fie prevenite cazurile de sterilitate. Acest lucru, completat cu contro­lul periodic al stării fiziologice a vacilor, a permis să desfăşurăm cu adevărat o muncă planificată în vederea măririi şeptelului. La obţinerea unui procent ridicat de fecunditate a contribuit executarea practică a însămînţărilor arti­ficiale, la momentul optim, adică la vaci în prima zi, repetîndu-se la 10—12 ore; la ot — de asemenea în prima zi şi repetîndu-se în cazul căldurilor pre­lungite. Noi am realizat la vaci un procent de fe­cunditate de 88 la sută, iar numărul de miei obţinut de la fiecare 100 de oi a fost cuprins între 1118—118 la sută. Foarte important este că animalele sunt bine hrănite şi îngrijite. In vederea obţinerii de pro­duşi viabili, cu o dezvoltare normală, hrănirea se face potrivit cerinţelor in diferitele perioade de gestaţie, respectîndu-se totodată repausul mamar. In ce priveşte stabilirea ciclului de călduri la care tre­buie făcută însămînţarea artificială, ţinem seama de producţia fiecărei vaci, de starea de refacere a apa­ratului reproducător după fătare, starea de întreţi­nere etc. Cu aceeaşi atenţie sunt urmăriţi şi produşii obţinuţi, pentru a avea un ritm de creştere susţinut şi pentru ca toţi să trăiască. Asemenea măsuri ne ajută ca anul acesta să putem trece la turma de baz­ă 270 mioare şi 137 juninci provenite din prăsilă pro­prie. Organizarea minuţioasă a procesului de reproduc­ţie şi evidenţa corectă, preocuparea continuă pentru aplicarea metodelor zootehnice avansate ne dau pu­tinţă să obţinem mai mulţi produşi de la animalele matcă. Ing. VASILE ROBU gospodăria de stat Cobadin, regiunea Dobrogea Din prasila proprie Una din ramurile de producţie care asigură mari venituri gospodăriei noastre colective este creşterea animalelor. Consiliul de conducere şi organizaţia de partid se îngrijesc permanent de asigurarea condiţii­lor necesare pentru creşterea efectivelor de animale şi realizarea unor producţii cit mai mari de carne, lapte, lină. In ultimii ani noi am dezvoltat continuu sectorul zootehnic, mai ales pe baza reţinerii şi creş­terii în bune condiţii a animalelor tinere provenite din prăsilă propriu­. Acordăm multă atenţie obţinerii de la anima­lele matcă a unui număr cît mai mare de pro­duşi — viţei, miei, purcei. In acest scop, la taurine şi ovine se execută însămînţări artificiale cu mate­rial biologic de cea mai bună calitate provenit de la reproducători cu o valoare zootehnică ridicată. La porcine se face monta naturală. Pentru fiecare spe­cie se întocmeşte la începutul anului plan de montă, care se urmăreşte lunar de fiecare îngrijitor şi bri­gadier zootehnist. Avînd evidenţa bine pusă la punct, putem lua toate măsurile pentru ca toate vacile să fie însămînţate artificial, la timpul optim, să re­ducem perioada care trece de la ultima fătare şi pînă la instalarea gestaţiei.. Anul trecut, noi am ob­ţinut cîte 85 de viţei de la fiecare 100 de vaci, iar anul acesta numă­rul lor va fi şi mai mare. O preocupare permanentă a noastră este şi mărirea prolificităţii la scroafe, prin organizarea montei dirija­te. Datorită măsurilor luate în ce priveşte hrănirea şi îngrijirea corespunzătoare a scroafelor de prăsilă, ur­măririi atente a realizării planului de montă şi fă­­tări în acest sector, am obţinut rezultate bune. Anul trecut de pildă, s-au obţinut, în medie, cîte 16 pur­cei înţărcaţi de la fiecare scroafă. Paralel cu măsu­rile luate pentru a realiza cît mai mulţi produşi, neram preocupat şi de creşterea lor în cele mai bune condiţii. Rezultate bune obţinem prin alăptarea vi­ţeilor la biberon, cu cantităţi diferenţiate de lapte. In medie, viţeii în vîrstă de pînă la 6 luni primesc pînă la înţărcare 350 l lapte integral şi 800 litri lap­te smîntîit. De asemenea, în raţie se mai adaugă fîn de bună calitate, morcovi şi furaje concentrate. In timpul veţii se dă lucernă şi trifoi masă verde. Zilnic, viţeii sunt scoşi la plimbare. In acest ţel am reuşit să realizăm un spor mediu zilnic de creştere în greutate vie de 700 grame. Pentru anul 1963 ne-am planificat să obţinem 660 viţei şi 3100 purcei. Măsurile luate în cadrul gospo­dăriei asigură realizarea planului de creştere a efec­tivelor de animale din prăsilă proprie şi obţinerea în viitor a unei producţii tot mai mari de carne, lapte, lină. Ing. EMANOIL POPOVICI gospodăria colectivă Hălchiu, regiunea Braşov Staţiunea centrală de însăminţări arti­ficiale la animale din apropierea Ca­pitalei. In fotogra­fie: tov. ing. Elena Deleanu examinea­ză la microscop ca­litatea materialului biologic înainte de a fi expediat unor centre de însămîn­­ţări artificiale. Seara prin grădinile Multe din scri­sorile sosite în ul­tima vreme la re­dacţie se refe­reau la o serie de probleme cu pri­vire la buna de­servire, la aprovi­zionarea şi organizarea muncii in grădinile de vară — unităţi de alimen­taţie publică, solicitate intens în acest sezon. Am vizitat un număr de grădini din Capitală. Iată cîteva din constatările făcute cu acest prilej. Bucuroşi de oaspeţi Terasa Colonadelor şi grădina Grand — una situată in prin cen­­trul oraşului, cealaltă într-un cartier — sînt unităţi de categorii diferite. Totuşi, Iţi dai seama atît într-un loc cît şi în celălalt ce înseamnă pri­ceperea, simţul gospodăresc şi res­pectul faţă de consumatori. Cadrul în care sînt primiţi cetăţenii e plă­cut: mobilierul a fost vopsit de cu­­rînd, pietrişul reîmprospătat, s-au adus flon şi arbori ornamentali. Ve­sela, tacîmurile, feţele de mese — totul străluceşte de curăţenie. Cînd se aşează la masă, consumatorul are la îndemîna tot ce-i este necesar ci­nei. In grădinile amintite, ca şi la „Poiana“, la „Kiselefî“ şi în multe alte locuri, observi că gazdele s-au pregătit pînă în amănunt spre a-şi primi oaspeţii. Zilnic găseşti aici sortimente variate de mîncăruri, multe preparate din legume şi zar­zavaturi proaspete etc. Buna apro­vizionare se îmbină cu ţinuta cores­punzătoare a ospătarilor, cu servi­ciul prompt. Intr-un cuvînt, gospoda­rii de aici se arată a fi totdeauna bucuroşi de oaspeţi. Ca fa­­da gazda ? „Zori de zi“ — situată în bd. Re­publicii t­r. 15 — este, de asemenea una din grădinile centrale. Şi aici aprovizionarea e bună. Dar deser­virea? „Cam lasă de dorit“ — recu­noaşte jenat responsabilul. Şi apoi încep explicaţiile: „Localul e agro­marat, facem faţă cu greu...“. O fi oare cu adevărat acesta principalul motiv pentru care clienţii sunt ser­viţi cu încetineală? Dacă priveşti mai atent în jur, îţi dai seama că nu. Operativitatea în deservire nu este legată numai de felul cum se mişcă ospătarul — mai încet sau mai repede — ci în primul rind de organizarea muncii. Or, tocmai în această privinţă lucrurile nu stau prea bine. Toate mărunţişurile de care omul are nevoie — şerveţele, sare, scobitori, ulei, oţet — nu sunt pregătite nici pe mese, nici în vreun loc mai la îndemînă. Aşa in­cit ori de cite ori consumatorul le so­licită, ospătarii se văd nevoiţi să co­boare în local ca să le aducă, pier­­zînd astfel un timp preţios. Şi a­­tunci, de unde operativitate? In toa­te unităţile, dar cu atît mai mult în cele mari, care au în permanenţă o clientelă numeroasă, este necesar ca responsabilii să fie ajutaţi de T.A.P.L.-uri pentru o cît mai bună or­ganizare a muncii, pentru găsirea celor mai nimerite mijloace de a servi operativ şi cu conştiinciozitate. Diferite prepara­te, băuturile de se­zon, gheaţa nu tre­buie să lipsească din nici o grădi­nă, iar deservirea să fie la acelaşi nivel, de la ora deschiderii pînă la închidere. Aseme­nea cerinţe tre­buie să stea în a­­tenţia fiecărui res­ponsabil de resta­urant. La grădina „Marea Neagră“ din Calea Griviţei nr. 94, aceste ce­rinţe însă sunt tre­cute cu vederea. Uneori, mai ales spre ora 23, deşi consumatorii simt încă numeroşi. li se oferă bere caldă pentru că ghea­ţa s-a terminat, iar salată nu mai este. Gazde prea puţin primitoare se arată a fi şi cei de la grădina „Vul­can“ (Calea Griviţei nr. 200). Aici nu lipsesc numai şerveţelele, solniţele, scobitorile şi altele asemănătoare, ci uneori chiar şi feţele de masă. Res­ponsabilul, Gheorghe Popescu, plea­că deseori după treburi personale tocmai cînd activitatea este mai in­tensă. Nu este de mirare că oame­nii, îndrumaţi de un asemenea „gospodar“, vorbesc urit cu clien­ţii, că aceştia sunt citeodată lăsaţi să aştepte timp îndelungat, că fi­lele condicii sunt pline de recla­maţii. „Livrăm, dar cu o condiţie“... Se intimpla, uneori, ca dintr-o gră­dină sau dintr-un restaurant să lip­sească, mai ales spre ora închide­rii, un anumit produs pe care clien­ţii îl solicită. Cine poartă vina? Nu întotdeauna responsabilul sau di­rectorul unităţii. Cercetînd felul în care unii furnizori îşi respectă o­­bligaţiile contractuale faţă de res­taurante şi grădini, afli că între­prinderile comerţului cu ridicata de produse alimentare nu asigură în­totdeauna o aprovizionare ritmică. „La începutul lunii unele livrări sunt tărăgănat“ — ne spune unul dintre responsabilii grădinii ,,Bar-Şosea“. Ba unii furnizori, cum este „Aproza­rul“ Griviţa Roşie, ne pun şi con­diţii : dacă vreţi să vă livrăm roşii­le, trebuie să luaţi şi 100 de kilo­grame de castraveţi... Spre sfîrşi­­tul lunii însă, situaţia se schimbă. Ne trebuie, nu ne trebuie marfă, ne pomenim cu fel de fel de maşini în­cărcate“. Vizita noastră la grădina „Bar-Şosea“ a scos la iveală şi alte neajunsuri pricinuite unităţilor de a­­limentaţie publică de către furni­zori, pentru a căror înlăturare sunt necesare măsuri. Este vorba, între altele, de nerespectarea comenzilor de pîine, neridicarea la timp a am­balajelor de bere, vin etc. Grădinile de vară prin care se perindă zilnic mii şi mii de consu­matori reprezintă un sector de ac­tivitate căruia Direcţia comercială a Capitalei şi Trustul de alimenta­ţie publică trebuie să-i acorde im­portanţa cuvenită. Aprovizionarea cu tot ce este necesar­ă începînd de la mîncăruri pînă la asigurarea unui număr suficient de sifoane şi sticle cu apă minerală (bineînţeles la gheaţă­), buna organizare a mun­cii, deservirea corespunzătoare , sunt probleme de care cei în drept au datoria să se ocupe cu grijă. Organizaţiile de partid din I.A.P.L. sunt chemate să desfăşoare o acti­vitate mai intensă de educare a personalului. Se impune, de aseme­nea, ca propunerile, sugestiile, se­sizările controlului obştesc să fie privite cu atenţia cuvenită. Cu toa­te progresele făcute, cu toate în­noirile cu care grădinile de vară şi-au intîmipinat oaspeţii, se mai pot face multe pentru ca cetăţea­nul să fie pe deplin mulţumit de felul în care şi-a petrecut seara într-un asemenea local. G. GRAURE de vara — Ți-am cerut ceva rece. De ce mi-aduci condica de reclamații ? ’* — Ca să-mii economisesc un drum, ei tot la ea ajungeaţi... (Desen de RIK AUERBACH) S C î N T E 1 A CITITORII Ni SESIZEAZĂ Neglijenţă costisitoare „Agrosem“-ul Arad nu manifestă o suficientă conştiinciozitate în în­deplinirea obligaţiilor sale contrac­tuale. Urma să livreze 4 000 kg sămînţă de sorg gospodăriei agrico­le de stat „V. Tcacenco“ din raio­nul Făurei, regiunea Galaţi, şi a ex­pediat cu întirziere mai puţin de ju­­mătate din cantitatea contractată. Furnizorii noştri n-au uitat însă să trimită facturile pentru toată să­­mînţa. (De la Valeriu Hamza, briga­­difer) „Ceasuri rele" Nu este vorba de vreo superstiţie, ci chiar de două ceasuri publice din Cluj. Atît cel de pe faţada cinema­tografului „Maxim Gorki“, cît şi cel din colţul Pieţei Mihai Viteazu — str. Deja sunt certate cu ora exactă şi induc în eroare pe trecători. Ar trebui doar reparate, dar de multe luni de zile nimeni nu se îngrijeşte s-o facă. (De la Mihăilă Pop, mun­citor) O reparaţie care nu se mai termină Localul centrului de pîine de pe str. Smîrdan din Turnu Severin a fost găsit necorespunzător şi a fost supus renovării. De atunci au tre­cut patru luni de zile şi încă nu se vede sfârşitul lucrărilor. Cumpărăto­­rii sunt nevoiţi să se aprovizioneze de la centre îndepărtate. Totodată se degradează mobilierul localului, ţinut afară, expus intemperiilor. Nici ritmul lucrărilor, nici atitudinea faţă de bănui obştesc nu fac cinste ce­lor de la I.G.O. şi O.C.L. Turnu Severin. (De la Nicolae C. Marin, funcţionar) Marfa odată vîndută... „Marfa odată vîndută nu se ia înapoi şi puteţi să mă reclamaţi unde vreţi“ — este răspunsul dat de responsabilul Bodeanu de la unita­tea pentru desfacerea de mezeluri şi brinzeturi din str. Ceaikovski, ra­ionul 1 Mai din Capitală, atunci cind mai mulţi cumpărători i-au a­­dus înapoi nişte produse alimentare alterate. Acest responsabil este deseori certat cu buna cuviinţa şi jigneşte pe cumpărători. (De la Sofia Nicolae, gospodină) Lista de clştiguri in obiecte la depunerile pe librete de economii cu dobîndă și clştiguri TRAGEREA PENTRU TRIMESTRUL IX 1963 Valoarea clştigurilor -S -----------------------2« XS M 3« as g. 5 * d - 5 ____fc__________________ 1 148.457 10.000 1 249.048 10.000 1 357.100 10.000 1 429.374 10.000 1 097.858 10.000 1 798.475 10.000 1 846.359 10.000 1 917.249 10.000 1 1.245.371 10.000 1 1.306.495 10.000 100.000 Termina­ția libr. 14 07.358 5.000 M 14 91.476 5.000 140.000 14 30.377 2.000 14 30.870 2.000 li 73.268 2.000 li 76.202 2.000 10­87.451 2.000 14 96.046 2.000 168.000 140 6.572 ------TerifT 1*0 -7 ,7-1 1­ 000 7.473 1.000 280.000 140 3.874 500­ 140 4.640 500 140 5.132 300 140 7.449 500 140 8.924_______500 350.000­­ Total ciștiguri . ...... 11°- în obiecte 1.038.000 A apărut în Editura Academiei­­Republicii Populare Române Ope­re vol. VI de M. Eminescu, ediţie critică îngrijită de Perpes­­sicius. Volumul întitulat Literatura populară cuprinde „Poeme origi­nale de inspiraţie folclorică”, din­tre care amintim „Călin Nebu­nul”, „Fata în grădina de aur”; „Miron şi frumoasa fără corp“ ; „Lirica populară”; „Balade"; „Basme în proză” etc. Volumul este însoţit de studiul „Eminescu şi folclorul” de Perpessicius, de un bogat aparat ce include note şi variante ale lucrărilor cuprinse în volum, anexe, o schiţă biblio­grafică, indice al primului vers, indice lexical şi indice general. Apărut în condiţii grafice deose­bite, volumul VI al „Operelor” lui Mihail Eminescu conţine şi 63 de reproduceri după manuscrisele poetului. Marcel Breslaşu este un prieten apropiat al copiilor, pentru care a scris de-a lungul anilor multe versuri. („Bondocei îşi alege o meserie“, „Schimbul de mîine“, fabule etc.). Recenta plachetă „O nouă poveste a vorbei“ (Editura Tineretului) se deschide cu „Cîntec despre Doftana", un imn închinat eroilor comunişti. Doftana, transformată In muzeu, este un simbol al luptelor partidului pen­tru eliberarea şi fericirea poporului : „Dar n-am năruit — cînd am biruit — zidurile-ţi triste ; te-am pus să-i rămii piatra cea dinţii erei comuniste". Lucrări literare cum este acest frumos poem despre Doftana contribuie la educarea dragostei pentru tradiţiile glorioase de luptă ale partidului. Auto­­rul comunică în versuri de o aleasă expresie literară fapte de neuitat din istoria patriei noastre. Capitolul final din „Cîntecul despre Doftana“ cu­prinde o perspectivă a realizărilor de astăzi prin locurile unde altădată au luptat şi au suferit eroii clasei noastre muncitoare. Piesa de mai mare amploare a vo­lumului este „O nouă poveste a vor­bei”, în care poetul îmbogăţeşte cu o experienţă nouă lirica dedicată co­piilor. Este un poem în care autorul urmăreşte să familiarizeze pe micii, ci­titori cu cîteva noţiuni complexe, cu­prinzătoare, ale epocii noastre, dezvă­luind sensurile lor bogate : Socialism, Comunism, Pace, Libertate. Inter­pretarea unor asemenea noţiuni pe în­ţelesul micilor cititori este profund e­­ducativă şi ea se realizează prin ver­suri accesibile ce se înlănţuie cu clari­tate, cizelate. Metaforele sunt accesi­bile încărcate de sevă artistică. Ceea ce cucereşte, de asemenea, pe cititor este tonul direct, cald. Noua carte a lui Marcel Breslaşu se remarcă prin efortul de a realiza o poezie pentru cei mici, pe înţelesul a­­­cestora, caracterizată printr-un bogat conţinut de idei. ILIE CONSTANTIN Marcel ^ © țlOUă pOVCStC BRESLAȘU _ I. -----— a vorbei SI 1­i b­r • • r arii Dintre cărţile apărute în librării semnalăm: Romanul pentru tineret „Drum bun, cireşari!“ de Constantin Chiriţă, volumul de studii „Profiluri lirice contemporane“ de M. Petroveanu. In colecţia „Figuri de seamă ale teatrului romînesc“, tipărită de Editura Meridiane, a apărut albumul „Matei Millo“. Volumul cuprinde o prezentare a vieţii şi activităţii marelui nostru actor, semnată de criticul N. Barbu, şi numeroase ilustraţii. LE „POEME CU BANE" Iată că avem astăzi un masiv vo­lum antologic al poeziei lui Nicolás Guillén in­ frumoasa traducere fidelă a lui Eugen Jebeleanu. Volumul, com­pus cu grijă și acuratețe filologică, cu­prinde cele mai reprezentative poezii ale lui Guillén, de la primele culegeri („Motive de son“, 1930, „Sóngoro Co­­songo“, 1931) la versurile din anii grei ai împilării şi exilului („West Indies Ltd“, 1934 , „Spania", 1937, „Cîntece pentru soldaţi şi son­uri pentru tu­rişti“, 1937) şi pînă la creaţia recentă, de după război şi din ultimii ani („Cîntecul deplin“, 1947, „Porumbiţa zborului popular“, 1959 , „Elegii“ şi „Alte poeme“). Guillén şi-a plămădit versul din în­seşi realităţile glorioasei sale ţări, Cuba. Poetul a izbutit acea sin­teză de înaltă ţinută artistică care singură poate constitui trăinicia operei literare. Luptînd pentru ca poporul său să scuture dubla povară a rasismului şi a exploatării coloniale, Guillén pa­triotul, a vibrat de-a lungul miilor de versuri cărora le-a dat viaţă ca un ne­înfricat apărător al adevărului şi al li­bertăţii. A fost întotdeauna alături de oamenii săraci şi simpli, ce trudeau sub arşiţă pe nesfîrşitele plantaţii pentru a smulge pămîntului zahărul şi tutunul — bogăţia trusturilor străine şi mize­ria cubanilor. Negrul, lingă trestia de zahăr / Ian­keul, deasupra trestiei de zahăr / Pă­­mîntul sub trestia de zahăr / Sîngele nostru jefuit! A fost alături de eroicul popor spa­niol în lunga şi dramatica lui epopee anti-franchistă, a luptat alături de el, cu amintirea lui Federico Garcia Lor­ca în suflet şi cu nestăvilita, apriga dorinţă de a respinge fiara fascistă, a­­supritoare a omului. Guillén a închinat Spaniei revoluţionare unul din cele mai patetice imnuri de luptă şi de spe­ranţă . Eu, fiu al Americii, fiu al tău şi al Africii, sclav al vătafilor albi, stăpini peste bice colerice ; astăzi sclav al iankeilor plantatori de trestie de zahăr, nesăţioşi; eu infundîndu-mă-n singele obscur, in care se afundă Antilele mele ; sufocat de fumul acru-verzui al plantaţiilor de trestie ; înmormintat în noroiul tuturor carcerilor; înconjurat zi şi noapte de nesătulele baionete; pierdut în pădurile zumzăitoare ale insulelor crucificate pe crucea Tropîcului; eu, fiu al America, mă grăbesc spre tine, mor pentru tine. A trăit în exil, tînjind după gustul apelor şi al codrilor de-acasă, neuitînd nici o clipă imperativele luptei naţio­nale şi sociale a Cubei. Peisajul Cu­ban, oamenii Cubei, Ura împotriva exploatatorilor, frumuseţea tragică a patriei îngenuncheate dar vii au revenit, cu forţa unui uriaş refren popular, în toate poemele sale. Natu­ra, iubirea, moartea şi viaţa, copilul, femeia, oraşul bogat şi sărac totodată, satele umile, legendele stranii, parfu­­murile, fructele şi plantele pline de vrajă, melancolia aprigă a cîntecului ghitarei — Guillén le-a aflat, pentru a le dărui omenirii, în pămîntul Cubei, „cu-nverzita primăvară­­ şi-un soare de venin în miezul ei". A evitat iubirea aprinsă şi curată a oamenilor simpli, dorul şi dreptul lor de a trăi. I-au fost prieteni şi tovarăşi apele repezi şi canicula Tropicului, cîntecele marinarilor şi versul înalt al tuturor poeţilor lumii, l-a plîns pe Garcia Lorca ca şi pe Eluard, a po­posit în faţa suferinţei negrilor din o­­raşe şi ţăranilor de pe plantaţii, cu sentimentul necesităţii luptei revolu­ţionare. După revoluţia cubană, poetul şi-a regăsit patria înnoită, liberă, victorioa­să. Volumul antologic se încheie de altfel pe imaginea de apoteoză a na­turii şi oamenilor Cubei, transfiguraţi de revoluţie : Bună ziua, înalte fete ca trestiile noi, cînturi şi stindarde, bună ziua. Bună ziua, pămint al sîngelui meu, ştiulete des de pumni, şi ghiocel vestind victoria... Poetul şi criticul cuban Roberto Fernández Retauiar a subliniat pe bună dreptate că „Guillén este un poet naţional, nu numai în sensul care se dă obişnuit acestui termen, adică de poet important pentru întreaga ţară, ci în acela de poet care exprimă forma­rea naţiunii“. Creaţia lui Guillén în­sumează intr-adevăr o istorie lirică a Cubei,­­a sufletului şi destinului unui popor, ajuns la vîrsta maturităţii, a e­­liberării şi a construcţiei unei vieţi noi. In acest volum, cititorul român va afla chipul unei ţări care ne este dra­gă, sensibilitatea unui mare artist, me­sajul revoluţionar al unui luptător ne­obosit. Isprăvind lectura ultimului poem, va stărui în noi profilul moral al scriitorului, întregit de chipul lui fizic, beethovenian, radiind sentimen­tul marilor speranţe şi con­vingeri. Şi, mai presus, va răsuna e­­coul unei arte incandescente, pusă în slujba omului şi a fericirii lui. VALENTIN LIPATTI caste­l Nr. 5941 T1EAT1R1E * (g □ no­­aoo a • ) TEATRE. Teatrul „C. I. Nottara­ (Par­cul Herăstrău) : Femeia îndărătnică — (orele 20). Teatrul de Comedie : Casa inimilor sfărîmate — (orele 20). CINEMATOGRAFE. Clubul cavalerilor — cinemascop : Sala Palatului R. P. Ro­míne (orele 19,30 — seria de bilete 767), Elena Pavel (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30). Doctor In filozofie : Patria (10; 12; 14; 16,30; 18,45; 21), I. C. Frimu (9,30; 11,15; 13; 15; 17; 19, 21 — grădină 20,30), Griviţa (10; 12; 16,30; 18,30; 20,30), Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18, 20), Ştefan cel Mare (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Grădina Progresul (orele 20,30) , Misterele Parisului — cinemascop : Republica (8; 10; 12; 14; 16,30; 18,45; 21), București (8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 19; 21,15), 1 Mai (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Gh. Doja (8,30; 10,45; 13; 15,15; 17,30; 19,45; 22,15), Alex. Sahia (9,45; 11,45; 13,45; 15,45; 17,45; 20 — grădină 22,15), Stadionul Dinamo (20,15), Grădina 13 Septembrie (20,45), Stadionul Giuleşti (20,15). Adorabile şi mincinoase , rulea­ză la cinematografele Magheru (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Floreasca (16; 18,15; 20,30) , Luceafărul (15; 17,15; 19,30 — gră­dină 20,15), Arenele Libertăţii (21). Avân­­tul tinereţii — cinemascop : V. Alec­sandri (15; 17, 19, 21), Victoria (10; 12,15; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), G. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19, 21). Legea e lege : rulează la cinematografele Tineretului (10, 12; 14, 16; 18,15; 20,30), Grădina Elena Pavel (21). Tu ești minunată : Central (9,15; 12,45; 16,15; 18,45; 21), Giulești (9,45; 12, 14; 16,15; 19,30; 20,30), Arta (15,15; 17,30; 19,45 — grădină 20,15; 22). Cei doi care au furat luna — cinemascop : Lumina (rulează în continuare de la orele 9,45 pînă la orele 15, după-amiază 16,45; 18,45; 20,30) , 23 August (10; 12; 15; 17; 19, 21). Program special pentru copil la orele 10 la cinematograful 13 Septembrie. Floarea de fier : 13 Septembrie (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Unirea (16, 18 — grădină 20,30), Turneul veseliei : Tim­puri Noi (In continuare de la orele 10 pînă la orele 21). Mirajul : rulează la cinematograful Maxim Gorki (16; 18,15; 20,30) . Dracul şi cele 10 porunci — cine­mascop : Înfrăţirea între popoare (10; 15,45; 18,15; 20,30), V. Roaită (10, 12;30; 15; 17;30; 20). Toată lumea e nevinovată : Cultural (15; 17; 19; 21). Pe urmele ban­dei : rulează la cinematografele Alex. Popov (In continuare de la orele 9,30 pină la orele 21), 30 Decembrie (16; 18; 20). Idiotul : 8 Martie (16; 18;15). Mila re­gească­­ rulează la cinematograful C-tin David (16; 18,15; 20,30). Vîrsta dragostei : Flacăra (16; 18,15; 20,30). Mamelucul­­ ru­lează la cinematograful T. Vladimirescu (16; 18, 20). Noaptea pe autostradă : Mun­ca (16; 18,15; 20,30). Tăunul : Popular (16 18,15; 20,30). Colegii : Moșilor (15; 17; 19, 21 — grădină 20,30). Descoperirea lui Ju­lian BMI ! 16 Februarie (16; 18; 20). Ce­­reomuski : M. Eminescu (16; 18,15; 20,30). Olga Bancic (15,30; 18 — grădină 20,30). Cumpără-ţi un balon : rulează la cine­matograful Ilie Pintilie (15,30, 18; 20,30 — grădină 20,15). Noua prietenă a tatii : Volga (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 16, după-amiază 18,15; 20,30) , B. Delavrancea (16; 18,15; 20,15). Lumina de lulie : G. Bacovia (15,30; 18, 20,15). Căpitanul Fracasse — cinemascop: Drumul Serii (14,15; 16,30; 18,45, 21). Nici­odată , rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (15, 17; 19, 21). Un cintec străbate lumea : Grădina T. Vladimirescu (20,30). Fata cu ulciorul : Grădina V. Roaită (20,30). Dă-i înainte fără grijă : Grădina 8 Martie (20,30). Haiducii din Rio-Firo : Grădina 23 August (20,45) Patinoarul 23 August (20,15). Scrisoare de la o necu­noscută : Grădina Libertăţii (20.30). TELEVIZIUNE. Orele 19,00 — Jurna­lul televiziunii 19,15 — ştiţi să desenaţi, copil ? 19,40 — Emisiune de teatru ,vre­mea dragostei“, comedie de Valentin Kataev, în pauză : „Tăbăcaru­* - film realizat de Studioul cinematografic „Alex. Sahia". In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologie. Timpul probabil pentru zilele de 3, 4 şi 5 iulie. In ţară . Vremea va deveni uşor instabilă, cu cerul variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vor cădea ploi izolate de scurtă durată, însoţite de descărcări electrice. Vînt slab, pină la potrivit din sectorul nordic. Temperatu­ra in scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse intre 12 şi 22 grade, iar maxi­mele între 25 şi 35 de grade. In Bucu­reşti şi pe litoral . Vreme călduroasă la început apoi va deveni uşor instabilă cu b­nourări izolate după-amiaza. Vînt moderat din sectorul estic. Temperatura în uşoară scădere spre sfîrșitul interva­lului. CUM VA FI VREMEA

Next