Scînteia, august 1963 (Anul 32, nr. 5971-6001)

1963-08-01 / nr. 5971

Nr. 5971 La G.A. C. regiunea Braşov Recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri cu privire la sporirea cointeresării producă­torilor în creşterea şi îngrăşarea animalelor constituie un puternic îndemn pentru gospo­dăriile colective şi pentru toţi producătorii de a contracta cu statul un număr sporit de ani­male, la o greutate mai mare, de a folosi în acest scop toate posibilităţile existente. In a­­ceastă privinţă are un mare rol răspîndirea experienţei gospodăriilor colective fruntaşe In creşterea animalelor. Una dintre gospodăriile în care creşterea a­­nimalelor reprezintă o ramură principală de producţie este cea din Hălchiu. Preocupîn­­du-se an de an de creşterea efectivelor şi spo­rirea producţiei de carne, lapte, lină, colecti­viştii de aici au ajuns să vindă statului un număr tot mai mare de animale bine îngră­şate şi cantităţi sporite de produse animale. Prin aceasta ei obţin venituri băneşti tot mai mari, întăresc gospodăria colectivă şi contri­buie la îmbunătăţirea aprovizionării popu­laţiei cu carne, lapte şi alte produse. In pagina de faţă ne propunem, să redăm experienţa colectiviştilor din Hălchiu în creșterea taurinelor, specie care are o mare pondere în cadrul sectorului zootehnic al gos­podăriei. Zootehnia - ramură in plină De la un an la altul, consiliul de conducere al gospodăriei noastre, colectiviştii s-au străduit să foloseas­că tot mai bine resursele şi posibili­tăţile pe care le avem pentru a face din creşterea animalelor o ramură principală de producţie. în prezent, fermele noastre cuprind 1 780 bovine din care 660 vaci, peste 3 800 ovine, 1 800 porcine, 5 400 păsări. De pe a­­cum planul anual de creştere a efec­tivelor de animale a fost realizat şi depăşit la toate speciile. Gospodăria noastră a devenit mare producătoa­re de carne, lapte, lină. Anul acesta am contractat să vindem statului 296 000 kg carne, 1 100 000 litri lap­te, 7 800 kg lină şi alte produse. In total vindem statului 276 bovine în­grăşate, precum şi porci graşi, ovi­ne, păsări. De asemenea, vindem al­tor gospodării 100 de viţele de prăsi­­lă. In acest fel gospodăria noastră va obţine numai din sectorul zooteh­nic 4 133 900 lei, din care 1 825 000 lei numai din creşterea bovinelor. Recenta Hotărîre privind sporirea cointeresării pro­ducătorilor în creşterea şi îngră­­şarea de animale constituie un pu­ternic îndemn pentru gospodă­ria noastră colec­tivă şi pentru toţi colectiviştii de a creşte şi a con­tracta cu statul mai multe anima­le, la o greutate cît mai mare. Mulţi dintre vi­zitatorii gospodă­riei noastre ne în­treabă: „Cum aţi reuşit să obţineţi aceste rezultate în creşterea anima­lelor?“ Răspunsul nu este greu de a­­flat. In primii ani de la înfiinţarea gospodăriei am cumpărat un nu­măr de animale de producţie, fo­losind atît credite primite de la stat cît şi fonduri pro­prii. Important este că apoi am o­­prit pentru prăsi­­lă toţi produşii corespunzători ob­ţinuţi în gospodă­rie, îndrumat de organele de partid şi de stat, consi­liul de conducere s-a ocupat îndea­proape de asigurarea bazei furajere, de ridicarea construcţiilor zootehni­ce necesare, de alegerea şi califica­rea îngrijitorilor. Una din preocupările importante ale consiliului de conducere a fost organizarea cît mai bună a acestui sector. Ţinînd seama de numărul mare de animale am organizat bri­găzi zootehnice specializate, din care două pentru bovine iar celelalte pentru porci, oi şi păsări. Această formă de organizare s-a dovedit co­respunzătoare condiţiilor gospodă­riei noastre. O atenţie deosebită acordăm asi­gurării bazei furajere. O serie de ac­ţiuni cum ar fi strîngerea tuturor resurselor de furaje pentru fin şi în­­silozare, astfel ca să creăm şi rezer­vele necesare, au fost amănunţit dezbătute în şedinţele consiliului de conducere. Consiliul de conducere se ocupă cu grijă de asigurarea adăposturilor pentru animale. Anul acesta con­struim un grajd pentru tineretul bo­vin, o creşă pentru viţei, un adăpost în flux continuu pentru porci, un adăpost pentru păsări. In executa­rea construcţiilor căutăm să folosim resursele locale de materiale. Anali­­zînd bine posibilităţile noastre am introdus şi mecanizarea unor lucrări care cer multă muncă (de pildă, adăpatul animalelor şi transportul furajelor şi al gunoiului). Din experienţa gospodăriei noastre şi a altor unităţi se desprinde con­cluzia că dezvoltarea sectorului zoo­tehnic dă putinţă unei folosiri mai raţionale a forţei de muncă. La noi din totalul zilelor-muncă aproape o treime se efectuează în acest sector. Folosind cît mai bine condiţiile gospodăriei, vom spori continuu producţia de lapte, carne şi alte pro­duse pentru a realiza venituri bă­neşti sporite şi pentru a da o contri­buţie cât mai mare la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei orăşeneşti. ILIE CAPAŢÎNA preşedinte Btestezoeu eZecert­eZZnt de aovitie la 100 hectare teren agricol 63 Viitorul fermelor noastre Mărirea efectivelor de bo­vine depinde în mare măsură de felul cum este organizată creşterea viţeilor. In gospo­dăria noastră acestei munci i se acordă o deosebită atenţie. Noi, îngrijitoarele, obişnuim să spunem că viţeii reprezin­tă viitorul fermelor noastre. Acest lucru este adevărat dacă ne gîndim că marea majoritate a animalelor pro­vin din prăsilă gospodăriei. In creşterea viţeilor apli­căm multe metode înaintate de hrănire şi îngrijire. De mai mulţi ani la noi s-a in­trodus alăptarea la biberon cu cantităţi diferenţiate de lapte integral şi lapte smîn­­tînit. Înlocuirea laptelui integral cu cel smîntînit se face în mod treptat, urmărindu-se în permanenţă dezvoltarea vi­ţeilor şi starea sănătăţii lor. Laptele se dă totdeauna curat şi la temperatura stabilită. Respectăm întrutotul orele de hrănire şi îngrijire, după program. Pentru a economisi cu­ mai mult lapte şi pentru a asigura o bună dezvoltare a viţeilor, aceştia primesc şi furaje de cea mai bună calitate cum ar fi finul de trifoi, amestecuri de concentrate şi altele. Aceste furaje se dau viţeilor la dis­creţie pînă la înţărcare, avînd insă grijă să nu se facă risipă. Foarte importantă este menţinerea curăţeniei, care ne ajută să evităm îmbolnăvirile. In timpul verii ţinem cit mai mult viţeii în aer liber şi soare, pentru a creşte sănătoşi şi viguroşi. POLIXENIA LUNGOCI îngrijitoare de viţei PE SCURT • In gospodărie se acor­dă o deosebită atenţie mă­ririi procentului de natali­tate şi îmbunătăţirii conti­nue a efectivelor. In acest scop, funcţionează un punct de însămînţare artificială la vaci. Insămînţările artifi­ciale se aplică cu bune re­zultate şi la oi. • Anul acesta, gospodăria a cumpărat 71 de viţei pen­tru creştere şi îngrăşare, care vor fi vînduţi statului. • Guliile furajere s-au dovedit un nutreţ bun pen­tru hrana vacilor de lapte. Anul acesta se va obţine o producţie de circa 1200 tone de gulii furajere. • In gospodărie s-a or­ganizat producţia de se­minţe de plante furajere. Numai suprafaţa de trifoi pentru sâmînţă din coasa II-a este de 100 ha, din care 60 s-au contractat cu Agrosemul. Gospodăria mai cultivă 11 ha cu lolium şi alte ierburi ale căror se­minţe vor fi folosite pentru supraînsăminţarea păşuni­lor. • în fiecare an se ferti­lizează o treime din supra­faţa arabilă a gospodăriei prin folosirea gunoiului de grajd, ceea ce contribuie la sporirea simţitoare a pro­ducţiei la ha. Numai de la animalele proprietate ob­ştească rezultă circa 20 000 tone de gunoi de grajd anual. S­C­Î­N­T­E­I­A O buna organizare a muncii Un rol însemnat în bunul mers al treburilor în fermele de ani­male îl are brigadierul zooteh­nic. Noi, brigadierii, lucrăm sub îndrumarea directă a tov, ingi­ner zootehnist Emanoil Popovici, care ne dă indicaţii preţioase asupra felului cum să ne des­făşurăm munca în acest sector de activitate. Am obişnuit mul­gătorii să execute toate lu­crările la ore fixe, să respecte regulile de igienă mai ales în ceea ce priveşte mulsul vacilor. La noi nu există mulgător care în timpul mulsului să nu poarte halat alb pus la dispoziţie de gospodărie sau care să nu se­­ o­­cupe cu simţ de răspundere de curăţenia grajdului şi a anima­lelor, îngrijitorii iau în primire furajele cîntărite şi le adminis­trează conform raţiilor stabilite. Urmărim cu atenţie felul cum se face hrănirea şi mulgerea va­cilor — lucrări de cea mai mare însemnătate pentru sporirea pro­ducţiei de lapte. Un rol important în buna des­făşurare a lucrărilor în fermă îl are ţinerea unei evidenţe pre­cise şi la zi. Noi urmărim zil­nic, pe bază de grafice, atît reali­zările fiecărui mulgător, cît şi producţia de lapte dată de fie­care vacă. De 2—3 ori pe lună controlăm şi procentul de grăsi­me din laptele fiecărei vaci. Ast­fel de date sunt necesare şi pentru selecţia vacilor. Una din preocupările noas­tre este obţinerea unui număr cît mai mare de produşi de la fiecare 100 de vaci. In acest scop, împreună cu îngrijitorii ur­mărim apariţia ciclurilor de căl­duri. In mod practic vacile se însămînţează artificial la primul ciclu de călduri care apare după fătare. Insămînţările artificiale, care se practică în gospodăria noastră atît la vaci cît şi la oi, au dat rezultate foarte bune. Pentru stabilirea gestaţiei la vaci medicul veterinar face controlul la trei luni după însămînţare. In fiecare lună cîntărim ani­malele tinere. Aceste cîntăriri se fac cu un cîntar-basculă instalat pe roţi de cauciuc care este trac­tat de la un grajd la altul. In această perioadă, cînd va­cile sînt scoase la păşune, avem grijă să fie respectate regulile stabilite privind rotaţia pe tar­lale, administrarea unor furaje verzi ca borceag masă verde, trifoi sau porumb, urmărind să înlăturăm orice risipă. ION PEPENE brigadier zootehnic Grijă deosebită pentru sporirea producţiei de furaje Calea principală de asigurare a bazei fura­jere necesare hrănirii în bune condiţii a ani­malelor este sporirea producţiei la hectar la toate culturile, sporirea producţiei fîneţelor şi păşunilor. In această direcţie îşi concentrea­ză eforturile consiliul de conducere şi colec­tiviştii. Prin planul anual de producţie am prevă­zut să cultivăm furaje pe suprafaţa de 560 ha, ceea ce reprezintă circa 20 la sută din suprafaţa arabilă a gospodăriei. Avem 368 ha trifoi, 25 ha lucernă, 95 ha borceag de toamnă pentru masă verde, 60 de ha porumb siloz şi suprafeţe mai mici cu alte culturi. Faţă de efectivele de animale pe care le are gospodăria noastră în prezent, balanţa furajeră ar fi mult deficitară dacă n-am lua măsuri pentru ridicarea producţiilor la hec­tar la toate plantele cultivate. Anul acesta am obţinut 19 000 kg secară şi borceag la ha. După ce aceste culturi s-au cosit, terenul a fost îngrăşat cu gunoi de grajd şi apoi s-a arat şi însămînţat cu porumb pentru siloz. Cultura de porumb siloz în ogor propriu am semănat-o pe terenuri cu fertilitate bună. Spre exemplu, această cultură ocupă un te­ren aluvionar, căruia i s-a ridicat fertilita­tea prin aplicarea mustului de grajd, în pe­rioada februarie—martie. Pentru efectuarea acestei lucrări ne folosim de 2 cisterne a cir­ca 3 000 litri fiecare. In scopul îmbogăţirii furajelor în proteine am semănat şi soia, intercalată prin porumb. Pentru îmbunătăţirea calităţii furajului în­­silozat folosim şi lactobacterinul. In afară de plantele furajere cul­tivate pe suprafeţe speciale noi mai obţinem cantităţi importante de pro­duse secundare de la alte culturi. Spre exemplu, de pe suprafaţa de 412 ha sfeclă de zahăr obţinem 2 000 tone frunze şi colete de sfeclă pe care le însilozăm şi de asemenea pri­mim circa 4 000 tone borhot de sfeclă umed. Frunzele şi coletele se însilozea­­ză fie singure, fie în amestec cu cocenii de porumb tocaţi ce rezultă de pe suprafaţa de 90 ha cultivată cu porumb pentru boabe. Cu multă grijă strîngem şi depozităm în­treaga cantitate de pleavă. In ce priveşte culturile de leguminoase pentru fîn — trifoi şi lucernă — acestea, în condiţiile noastre, se însămînţează sub plan­tă protectoare — orz sau grîu — folosindu-se o normă de însămînţare de 18—20 kg la ha. Seminţele le tratăm în prealabil cu îngrăşă­minte bacteriene. Recoltarea o facem cu co­sitori mecanice tractate de cai şi tractoare, iar depozitarea finului se face în şire bine vîrfuite sau în şuri. Una din sursele principale de hrană pentru animale o constituie păşunile. Anul acesta pe păşuni am executat lucrări de îngrijire ca nivelatul muşuroaielor, curăţirea de lăstări­şuri, defrişări şi îngrăşarea lor cu must de grajd şi îngrăşăminte chimice. Păşunatul îl facem raţional, toată păşunea fiind împărţită pe tarlale şi repartizată pe grupe şi catego­rii de animale. Acordînd toată atenţia sporirii producţiei de furaje, sîntem convinşi că vom realiza în întregime sarcinile privind mărirea efective­lor de animale şi a producţiei acestora. Ing. NICOLAE MARGINEANU O parte din grajdurile pentru tau­rine ridicate de către colectivişti în ultimii ani. In preajma construcţiilor s-au amenajat padocuri pentru ca animalele să poată sta cît mai mult timp în aer liber şi soare. Lucrez de mai mulţi ani ca îngrijitor la tineretul bovin pus la îngrăşat. A­­ceasta este o muncă de mare însemnătate, deoare­ce de priceperea şi hărni­cia noastră depinde obţi­nerea unei producţii ridi­cate de carne. Ne-am dat şi mai bine seama de im­portanţa muncii noastre citind recenta hotărîre privitoare la sporirea cointeresării producători­lor în creşterea şi îngră­şarea de animale. Apli­­cînd metodele înaintate, noi, îngrijitorii, putem con­tribui la îmbunătăţirea a­­provizionării cu carne a populaţiei. Gospodăria noastră nu are condiţii deosebite pentru îngrăşarea bovi­nelor. Ţinînd seama că suprafeţele de păşune sunt insuficiente faţă de numărul mare de ani­male, consiliul de con­ducere a organizat în­grăşarea bovinelor pe baza folosirii unor re­surse de furaje din cele mai variate. Noi obţinem bune rezultate prin folo­sirea nutreţurilor verzi cosite şi administrate la iesle. Toate furajele sunt cîntărite şi se adminis­trează pe baza raţiilor întocmite de inginerul zootehnist. Din experienţa noastră putem arăta că şi la în­grăşarea animalelor, mai ales a celor tinere, aflate în perioada de creştere, este foarte important ca furajele să fie date în amestec. De pildă, furaje­le verzi se administrează într-o anumită proporţie, între leguminoase şi cele­lalte nutreţuri. In acest fel asigurăm animalelor toate substanţele nutritive de care au nevoie. Ace­laşi lucru îl avem în ve­dere şi în perioada de iarnă, cînd bovinele puse la îngrăşat primesc ca hrană de bază amestecul numit de noi „broc“. A­­cest amestec se face din pleavă sau paie tocate, borhot, furaje însilozate, etc. Important este că în acest fel se produce o u­­şoară fermentare, se îmbu­nătăţeşte gustul furajelor, astfel că ele sînt bine con­sumate de către animale. Foarte important este ca furajele să se dea la ore fixe şi în măsura posibilităţilor să se ţină seama de preferinţele di­feritelor animale. Atît iar­na cît şi vara asigurăm animalelor apa necesară. Mînzaţii puşi la îngră­şat se dezvoltă bine dacă sînt ţinuţi vara în padoc unde au posibili­tăţi de mişcare limitate. Este greşită părerea că animalele puse la îngră­şat n-au nevoie de cine ştie ce îngrijire­ Am ob­servat că rezultatele sînt cu atît mai bune cu cît se respectă după ceas programul de hrănire şi îngrijire şi dacă pe lîngă o furajare bună se asigu­ră în permanenţă curăţe­nia grajdului, a padocu­lui şi igiena corporală a animalelor. Noi, îngrijitorii, urmărim cu multă atenţie starea animalelor, dezvoltarea lor. In fiecare lună bovi­nele sînt cîntărite, astfel ca să cunoaştem sporul de creştere în greutate, în raport cu furajele consumate. Aplicînd me­todele arătate mai sus am reuşit să obţinem anul acesta un spor zilnic în greutate de 750—800 gra­me de fiecare animal. Sîntem hotărîţi să mun­cim tot mai bine pentru a obţine rezultate supe­rioare în creşterea şi în­­grăşarea animalelor. GHEORGHE MARZELL îngrijitor de mînzaţi Pag. 3 Activitate concretă, operativă Activitatea desfăşurată de comi­tetul de partid şi organizaţiile de bază are un mare rol în rezolvarea numeroaselor probleme ale sporirii producţiei agricole vegetale şi ani­male, ale întăririi gospodăriei colec­tive. In gospodăria noastră zootehnia este o ramură de bază, căreia co­mitetul de partid îi acordă o atenţie deosebită. In primul rînd, împreună cu consiliul de conducere, am re­partizat la ferme pe cei mai buni colectivişti, între care numeroşi membri şi candidaţi de partid. In cadrul brigăzilor zootehnice s-au creat 3 organizaţii de bază. In or­ganizaţia de bază de la brigada de bovine de la Hălchiu lucrează 11 membri de partid, iar în organiza­ţia de bază din brigada de bovine de la Satu Nou 15 membri de partid şi un candidat. O altă orga­nizaţie de bază cuprinde pe membrii şi candidaţii de partid care lucrează la fermele de porcine şi ovine. Comitetul de partid se preocupă permanent de instruirea secretarilor şi membrilor birourilor organizaţii­lor de bază, îi sprijină în întocmi­rea planurilor de muncă, contro­lează cum se realizează măsurile stabilite. Bine lucrează organizaţia de bază din brigada de bovine de la Satu Nou, care analizează cu regularita­te activitatea pe care o desfăşoară membrii şi candidaţii de partid pentru realizarea planului de pro- I­ducţie. Secretarul organizaţiei de­­ bază, tov. Petru Pal, dă dovadă de­­ iniţiativă în munca de educare a colectiviştilor din brigadă, în îmbu­nătăţirea organizării muncii, popu­larizarea experienţei şi realizărilor îngrijitorilor fruntaşi. De curînd, din însărcinarea biroului organizaţiei de bază, brigadierul zootehnic Iuliu Laslo a prezentat un referat privind activitatea brigăzii şi mai ales si­tuaţia furajării animalelor. Pe baza propunerilor făcute de membrii de partid, s-a întocmit un plan în care s-au prevăzut măsuri concrete pri­vind organizarea păşunatului seara şi dimineaţa, furajarea suplimenta­ră cu nutreţuri verzi a bovinelor şi altele. De asemenea, organizaţia de bază din brigada de la Hălchiu a analizat cum se desfăşoară munca politică la ferme şi a propus măsuri pentru creşterea producţiei de lap­te şi obţinerea unui spor mai mare în greutate la tineretul bovin pus la îngrăşat. S-a îmbunătăţit trans­portul furajelor pentru animalele puse la îngrăşat, precum şi îngri­jirea acestora. Una din preocupările importante ale comitetului de partid este edu­carea oamenilor în spiritul dragos­tei faţă de meseria aleasă şi pentru ridicarea calificării lor. Numeroşi îngrijitori au urmat cu regularitate cursurile învăţămîntului de partid. Anul acesta am dat o deosebită atenţie organizării învăţămîntului zootehnic. In perioada de iarnă toţi îngrijitorii de animale au participat cu regularitate la lecţiile predate. Comitetul de partid a analizat de mai multe ori problemele sectorului zootehnic. In ultima şedinţă, pe baza unui referat prezentat de tov. inginer zootehnist Emanoil Popovici, s-au analizat cauzele care pricinu­iau scăderea producţiei de lapte, recomandîndu-se consiliului de con­ducere un şir de măsuri pentru li­chidarea lipsurilor. Pe baza propu­nerilor făcute s-au organizat două brigăzi de bovine în loc de una, nu­­mindu-se un nou brigadier. De ase­menea, s-au luat măsuri pentru îm­bunătăţirea hrănirii animalelor, or­ganizarea taberelor de vară şi alte­le. In urma acestor măsuri a crescut simţitor producţia de lapte şi carne. Comitetul de partid s-a îngrijit ca Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la sporirea cointeresării pro­ducătorilor în creşterea şi îngrăşa­rea de animale să fie dezbătută în adunări ale organizaţiilor de bază, în urma protpunerilor făcute de co­lectivişti, s-au stabilit un şir de mă­suri organizatorice şi politice me­nite să ducă la dezvoltarea secto­rului zootehnic. împreună cu consiliul de condu­cere, comitetul de partid a analizat posibilităţile gospodăriei de a în­­grăşa şi de a vinde statului pe bază de contract un număr mai mare de animale. In total vom vinde statu­lui peste prevederile contractului, animale cu o greutate vie de circa 40 000 kg, contribuind astfel şi mai mult la buna aprovizionare a oame­nilor muncii de la oraşe. Membrii şi candidaţii de partid din gospodăria noastră, toţi colecti­viştii sînt hotărîţi să muncească tot mai bine pentru dezvoltarea secto­rului zootehnic. FILIP PREOTEASA secretarul comitetului de partid

Next